Alcool
Alcool
de alcool
v
Camelia Claici
Introducere
Factorul de risc reprezintă un anumit as- activitatea fizică. (1)
pect comportamental, genetic, demografic, Alcoolul (etanolul sau alcoolul etilic) este
de mediu sau fiziologic, care creşte probabi- o parte a tradițiilor culturale ale majorității
litatea îmbolnăvirii unei persoane sănătoa- societăților, încă de la începuturile civilizați-
se. Factorii de risc influenţabili sunt: alimen- ei. Dovezi ale obținerii alcoolului prin distila-
taţia nesănătoasă, fumatul, alcoolul, stresul, re datează din anul 1100 î.e.n. (2)
3
Glosar de termeni
Indicatori pentru măsurarea nivelului de Comisia europeană definește consumul
consum de alcool: nociv ca ”Aportul de peste 60 de grame de
l unitatea de alcool alcool pur la o ocazie, lunar sau mai des, în
Cantitatea de alcool în grame/per per- timpul ultimelor 12 luni”.
soană/zi poate fi transformată în unități de OMS a definit consumul nociv: consum
alcool, echivalența este de 10-14 g de alcool mediu regulat de mai mult de 40 g de alco-
pur/unitate. ol/zi la femei și 60 g de alcool/zi la bărbați
l cantitate de alcool, în grame per persoa- (Rehm et al, 2004).
nă/zi
Acest indicator este utilizat în studii epi- INTOXICAȚIE
demiologice, dar și în practica medicală, ca Intoxicația etanolică este o condiție tran-
măsură a cantității medii de alcool pur con- zitorie după administrarea de alcool, rezul-
sumată de o persoană, într-o zi. Cantitățile tând în tulburări ale nivelului de conștiență,
de alcool se corelează cu efectele asupra cunoaștere, percepție, dispoziție sau com-
sănătății. portament sau ale altor funcții și reacții psi-
l cantitate de alcool, per capita (APC) hofiziologice.
Se definește ca litri de alcool pur consu-
mat pe cap de locuitor într-un an, la per- EPISOD DE CONSUM EXCESIV
soane cu vârsta peste 15 ani. Termenul este
Acest model presupune consumarea epi-
folosit în studii epidemiologice ca indicator
sodică a unor cantități mari de alcool (peste
al nivelului de consum annual mediu al unei
60 g de alcool/ocazie sau mai mult de 5-6
populației date.
unități/ocazie). Acest tip de consum neregu-
Modelul consumului de alcool pornește
lat la „ocazii” sau în weekend este asociat cu
de la consum nepericulos pentru sănătate,
consecințe negative grave asupra sănătății
până la consum care duce la dependență și
fizice (Gmel et al, 2010; Rehm et al, 2004),
alte consecințe grave asupra sănătății.
deși nu se depășește cantitatea recomanda-
tă pe săptămână.
CONSUMUL RISCANT
Fiecare țară și-a stabilit limite privind
Este definit ca un nivel sau model cantitatea de alcool care reprezintă un con-
de consum care este probabil să deter- sum nepericulos pentru sănătate, în grame
mine consecințe negative pentru sănătate, de alcool pur/zi pentru bărbați și femei sau
dacă acest nivel este continuat. (Babor et al în unități de alcool. În România, se conside-
1994). O definiție a OMS descrie consumul ră un consum problematic (riscant, nociv,
riscant: consum mediu regulat de 20-40 g extrem de nociv) depășirea următoarelor
de alcool/zi la femei și 40-60 g/zi la bărbați cantități:
(Rehm et al 2004). • Bărbați - 2 unități/zi, maxim 14 unități/
săptămână;
CONSUMUL NOCIV • Femei - 1 unitate/zi, maxim 7 unități/
săptămână;
Este definit ca un tipar de consum de • Persoane peste 65 ani – 1 unitate/zi.
alcool care produce daune sănătății fizice Depășirea acestor limite se asociază
(cum este, de exemplu, ciroza hepatică) sau cu creșterea riscurilor pentru sănăta-
psihice (de exemplu, depresia secundară te.(2)
consumului de alcool) (OMS, 1992).
4
Importanța problemei
Organizaţia Mondială a Sănătăţii definea pra sănătății fizice și psihice, fiind implicat
în urmă cu peste 50 de ani sănătatea ca în peste 200 de categorii de boli și repre-
fiind „bunăstare completă fizică, psi- zentând unul dintre cei mai importanți
hică şi socială, şi nu doar absenţa factori de risc pentru morbiditate,
bolii sau infirmităţii”. Starea de să- invaliditate și mortalitate. (2)
nătate se prezintă ca efectul in- Consumul de alcool repre-
teracţiunii permanente dintre zintă o problemă majoră de
organismul uman şi mediul sănătate publică în Româ-
înconjurător. nia, cu rata consumului
Consumul de alcool abuziv (binge drinking)
reprezintă o problemă de 35%, mult peste
gravă de sănătate media UE (20%). La
publică - alcoolul bărbați rata consu-
are efecte nega- mului abuziv e de
tive severe asu- peste 50%. (3)
5
Fig. 1. Efectele consumului de alcool
6
BOLI INFECȚIOASE TULBURĂRI GASTROINTESTINALE
În ultimii ani au fost adunate dovezi con- Alcoolul crește riscul cirozei hepatice și al
cludente că alcoolul crește riscul de boli in- pancreatitei acute și cronice și determină boli
fecțioase, în special: pneumonie, infecție cu hepatice și pancreatice specifice (hepatită,
HIV, tuberculoză. ciroză, pancreatită alcoolică).
Explicația rezidă pe de o parte în efectul al- La bărbații cu vârsta între 35 și 69 de ani
coolului de reducere a imunității, consumul a consumul de alcool de peste 4 unități /zi creș-
peste 40 g de alcool/zi crescând rata de îmbol- te riscul de mortalitate de 8 ori față de absti-
năvire prin infecții la consumatori versus ne- nenți (Anderson et al, 2005).
consumatori, în condițiile aceleiași expuneri la
infecție. În plus, se adaugă factori sociali asoci- DIABET ZAHARAT
ați consumului problematic de alcool: venituri Un efect nefavorabil a fost descoperit la
scăzute sau lipsa veniturilor, accesul redus la o cantitate de 4 băuturi standard (50-60 de
îngrijire, lipsa suportului medical. grame de alcool pur) pe zi.
Sursa: Ghid de prevenție – Stilul de viață sănătos și alte intervenții preventive prioritare pentru boli
netransmisibile, în asistența medicală primară (7)
7
Sumar recomandări
Tabelul 1
Recomandări de practică Nivel
de evidență
1. Analiza Recomandarea 1 Ia, Ib
Utilizarea screeningului de rutină pentru evaluarea
nivelului de consum de alcool şi iniţierea interven-
ţiilor scurte.
Toate ghidurile recomandă utilizarea testului AUDIT
ca test de screening
2. Planificare Recomandarea 2 V
Elaborare plan de intervenţie centrat pe om
un număr de studii au raportat că AM care furni-
zează intervenţii scurte de screening (ISS) au rezul-
tate excelente
3. Implementare Recomandarea 3 Ia, V
Trimitere spre servicii specializate.
4. Monitorizare Recomandarea 4 V
Monitorizarea intervenției de reducere a consumu-
lui de alcool, până la finalizarea planului
Adaptare după RNAO_Integrating_Tobacco_Interventions_into_Daily_Practice_201 7_Third_Edition (12)
8
Descriere recomandări
Recomandarea 1
Utilizarea screeningului pentru evaluarea nivelului de consum de alcool și inițierea inter-
vențiilor scurte (6)
Fig. 3 – Evaluarea consumului de alcool
Algoritm pentru evaluarea consumului de alcool
Evaluare
Test screening
inițial
AUDIT -C
Rezultat negativ Rezultat pozitiv
(< 4 la bărbați; < 3 la femei (4 la bărbați; 3 la femei
Fără intervenții AUDIT
extins
Femeie Bărbat
Limita maximă acceptată
Informații Informații
Intervenție scurtă ex- Intervenție scurtă
tinsă (4-5 ședințe extinsă
de 15-20 min.) (4-5 ședințe de 15-20
min.) sau trimitere că-
1 2 tre serviciu specializat
unitate pe zi unități pe zi
9
Intervenții care pot fi efectuate de asisten- consum și trimiți datele pacientului (cu acor-
tul medical comunitar: dul său) unui specialist care îl va contacta.
Cele 5 componente ale Modelului de eva- • Ask, Advise and Act (Very Brief Advi-
luare 5A - 5S în limba română - sunt: ce): îl întrebi despre alcool, sfătuiești să re-
1. Ask – Screening (întrebi despre con- nunțe la consum și acționezi în funcție de gra-
sumul de alcool) dul de pregătire pentru renunțarea la alcool.
2. Advise - Sfătuiește Care e eficacitatea intervențiilor scurte (IS)?
3. Assess - Stadializează dorința de re- Intervențiile scurte reduc cantitatea de
nunțare - chestionar AUDIT de evaluare a alcool consumată, dar și consecințele consu-
mului asupra morbidității și mortalității.
consumului de alcool
Rezultate promițătoare au intervențiile în
4. Assist - Sprijinire adaptată - trimitere
care se utilizează mijloacele noi de comunica-
la medicul de familie
re (internet, media socială, SMS etc.). (6)
5. Arrange follow-up - Supraveghează și
Conform OMS o unitate de alcool este
monitorizează - însoțire pacient la MF conținută în:
au apărut și alte modele, precum: • 330 mL bere cu 5% alcool
• Ask and Act: întrebi despre consumul • 140 mL de vin cu 12% alcool
de alcool și sfătuiești să scadă consumul • 90 mL de vin cu 18% alcool
• Ask, Advise, and Refer (AAR): întrebi • 70 mL de lichior cu 25% alcool
despre consumul de alcool, sfătuiești să re- • 40 mL de „tărie” (whisky, țuică, vod-
nunțe la alcool și trimiți la un medic că), cu alcool 40%. (8)
• Ask, Advise and Connect (AAC): în- Echivalența unei „unități de alcool” în Eu-
trebi despre alcool, sfătuiești să renunțe la ropa și în România:
Tabelul 2 Criteriile OMS pentru riscul consumului de de alcool (grame alcool pur)
10
SCREENING Toate ghidurile recomandă utilizarea
Testului AUDIT ca test de screening.
Se recomandă efectuarea screeningului Testul AUDIT (Testul de Identificare a Tul-
pentru detectarea consumului inadecvat burărilor Induse de Alcool) este un test stan-
de alcool, începând cu vârsta de 18 ani. De- dardizat și recomandat de OMS, are praguri
oarece consumul de alcool produce efecte
de punctaj clar definite pentru diferențierea
extrem de nocive asupra sănătății, varianta
tiparelor de consum de mai sus.
ideală ar fi ca toți adulții să fie evaluați pri-
Este un chestionar cu 10 întrebări, elabo-
vind consumul de alcool.
rat de OMS în 1982.
Screeningul ar trebui să fie făcut în mod
A fost realizat pentru a depista consumul
oportun la:
la risc și nociv, adică nivele de consum mai
• Persoanele cu risc crescut de agrava-
re a bolilor preexistente mici decât cel necesar pentru încadrarea ca
• persoanele în vârstă dependență, întrucât majoritatea consecin-
• persoanele tinere care au risc mare țelor nocive asupra sănătății apar la cei cu
de accidente sau vătămări consum riscant sau nociv.
• persoanele cu istoric de dependență Testul permite triajul în funcție de nivelul
de alcool de risc și formularea de indicații privind in-
• persoanele care participă/controlea- tervențiile cele mai potrivite.
ză activități riscante (șofat, activități Fiecare din cele 10 întrebări poate avea
nautice, sporturi extreme) un scor de la 0 la 4, iar răspunsurile se adu-
• femeile gravide sau care intenționea- nă într-un scor general. Completarea AUDIT
ză să rămână gravide. durează 2-3 minute. (Vezi Anexa 1)
AMC pot aplica acest test pentru a bare ”Cât de des beți 6 sau mai multe bău-
evalua consumul de alcool şi a furniza turi alcoolice la o singură ocazie?”.
informaţii privind riscurile legate de AUDIT-C conține primele 3 întrebări din
consumul excesiv de alcool şi a îndruma AUDIT și este cea mai recomandată vari-
pacienţii spre medicul de familie. [9] antă de pre-screening, având o sensibilita-
Screening-ul complet poate fi precedat te și specificitate apropiate de AUDIT, dar
de utilizarea AUDIT-C (primele 3 întrebări este mai scurt și mai ușor de administrat.(2)
din AUDIT) sau de testul de o singură între- (Anexa 2)
Recomandarea 2:
Intervențiile scurte sunt reprezentate de
Elaborare plan de intervenție centrat pe om
o discuție care are scopul de a crește nive-
Studiile au raportat că asistentele med- lul de conștientizare asupra unui comporta-
icale care furnizează intervenții scurte de ment riscant și a motiva persoana în cauză
screening (ISS) au rezultate excelente. să opereze o schimbare pozitivă.
11
Care este nivelul de consum nepericulos
pentru sănătate la persoane sănătoase?
Sfat minimal - se recomandă ca bărbații
sănătoși să fie sfătuiți să mențină un con-
sum de alcool în limita a 2 US/zi, iar femeile
și bărbații peste 65 de ani în limita a 1 US/zi.
Care e scorul care definește un rezultat
pozitiv la screening?
Se consideră screening pozitiv la înregis-
trarea următoarelor rezultate: scor 2 pentru
AUDIT la tineri; scor 8 pentru AUDIT la adulți;
scor 4 la bărbați și 3 la femei la AUDIT-C.
Care este recomandarea pentru femeile
gravide?
Sfat minimal - se recomandă ca femeile
gravide sau care intenționează să rămână
gravide să fie sfătuite să se abțină de la con-
sumul de alcool.
Recomandarea 4
Monitorizarea intervenției de reducere a consumului de alcool, până la finalizarea planului. (12)
12
Monitorizare ghid
Care e intervalul de screening?
Screeningul se efectuează la interval de 4 -5 ani. La adolescenţi de 15-18 ani se
recomandă evaluare oportună sau anuală, folosind testul AUDIT; pragul recomandat este de
2-3.
Cine aplică chestionarul de screening?
Se recomandă aplicarea chestionarului de către asistenta medicală instruită; poate fi și au-
toadministrat.
13
Bibliografie
Manualului formatorului “Instrumente eficace [Link]
de promovare a sanatatii pentru a fi utlizate de catre king-Guidelines-General-Population
echipele comunitare in populatiile vulnerabile (inclu- CNEPSS, [Link]
siv roma)” Proiectul “Intarirea retelei nationale de se-imc-alcool/
mediatori romi pentru imbunatatirea starii de sana- European Medicines Agency, 2019
tate a populatiei rome” PROIECT RO 19.03 National Highway Traffic Safety Administration,
Hanson, 1995 cit. INSP. CNSMF. ALIAT (2016) Ghid 2019
de prevenție. Stilul de viață sănătos și alte interven- AUDIT: the Alcohol Use Disorders Identification
ții preventive prioritare pentru boli netransmisibile, Test: guidelines for use in primary health care (WHO,
în asistența medicală primară. Intervenții adresate 1982) Toolkit-Ghid AMC-Ms set de instrumente dez-
stilului de viață sănător. Alcoolul și fumatul. Bucu- voltat in cadrul proiectului “Promovarea incluziunii
rești; [Link] sociale prin dezvoltarea resurselor umane şi instituţi-
ds/2014/11/[Link] onale din asistenţa medicală comunitară” derulat de
OECD/European Observatory on Health Systems Scoala Nationala de Sanatate Publica, Management
and Policies. Romania: Country Health Profile 2019, si Pregatire in Domeniul Sanitar (SNSPMPDS),
State of Health in the EU. Brussels : OECD Publishing, ALIAT, [Link]
Paris/European Observatory on Health, 2019. Series: tul-AUDIT
State of Health in the EU. ISBN 9789264903371. RNAO_Integrating Tobacco Interventions into
Eurostat. EU citizens in other EU Member States. Daily Practice
Eurostat Newsrelease. [Online] May 28, 2018. [Cited: [Link]
March 12, 2021.] [Link] Integrating_Tobacco_Interventions_into_Daily_Prac-
documents/2995521/8926076/3‐28052018‐AP‐ tice_2017_Third_Edition_Best_Practice_Guideli-
[Link]/48c473e8‐c2c1‐4942‐ b2a4‐5761edacda37. ne_0.pdf
Studiu ARPS privind impactul economic al con- Australian Guidelines to Reduce Health Risks
sumului daunator de alcool asupra sistemului de from Drinking Alcohol [Link]/about-us/pu-
sanatate din România [Link] blications/australian-guidelines-reduce-health-ris-
files/Studiu_impact%20economic%20consum%20 ks-drinking-alcohol
alcool_.pdf Alcohol Screening and Brief Intervention: A Clini-
OMS EUROPA, [Link] cal Solution to a Vital Public Health Issue
n o n c o m m u n i c a b l e - d i s e a s e s /c a u s e s / h a r m - [Link]
[Link]; [Link] PMC4501909/
en/health-knowledge-gateway/promotion-pre- OMS EUROPA Alcohol Control Policy in Europe:
vention/alcohol; [Link] Overview and Exemplary Countries
health-topics/disease-prevention/alcohol-use/pu- [Link]
blications/2017/who-alcohol-brief-intervention-trai- A systematic review using the COM-B system and
ning-manual-for-primary-care-2017 Theoretical Domains Framework
Ghid de prevenție – Stilul de viață sănătos și alte [Link]
intervenții preventive prioritare pentru boli netrans- com/articles/10.1186/s13012-020-01073-0
misibile, în asistența medicală primară; Proiect 19.04 ALCOHOL AND THE CORONA VIRUS PANDEMIC:
„Intervenții la mai multe niveluri pentru prevenția INDIVIDUAL, SOCIETAL AND POLICY PERSPECTIVES.
bolilor netransmisibile (BNT) asociate stilului de via- ALCOHOL AND THE SOCIETY 2021
ță în România” derulat în cadrul Programului RO 19 [Link]
„Inițiative în sănătatea publică” [Link] breaking-new-report-shows-lethal-interaction-be-
proiecte/proiecte-finalizate/proiect-lifestyle/ tween-alcohol-coronavirus-pandemic/
14
Anexa 1
1 băutură = 12 g alcool pur = 1 bere (330 ml) = 1 pahar vin (125 ml) = 1 tărie (40 ml)
1. Cât de des beţi o băutură conţinând alcool? 6. Cât de des în ultimul an aţi avut nevoie sa beţi prima
băutură dedimineaţă ca să vă reveniţi dupa o beţie
a) 0 zdravănă?
b) Lunar sau mai rar 1
c) 2-4 ori pe lună 2 a) 0
d) 3 b) Lunar sau mai rar 1
e) 4 c) Lunar 2
d) 3
2. Câte băuturi consumaţi într-o zi obişnuită, atunci când beţi? e) Zilnic sau aproape zilnic 4
SCOR CHESTIONAR:
Sursa: ALIAT, Testul-AUDIT(11)
15
Anexa 2
TESTUL AUDIT-C
1. Cât de des consumați o băutură care conține alcool?
a. niciodată - 0 puncte
b. lunar sau mai rar - 1 punct
c. 2-4 ori pe lună - 2 puncte
d. 2-3 ori pe săptămână - 3 puncte
e. 4 sau mai multe ori pe săptămână - 4 puncte
3. Cât de des beți 6 sau mai multe băuturi alcoolice standard la o singură ocazie?
a. niciodată - 0 puncte
b. lunar sau mai rar - 1 punct
c. lunar - 2 puncte
d. săptămânal - 3 puncte
e. zilnic sau aproape zilnic - 4 puncte.
16