TEMA 4
APLICAŢII LINIARE
Matricea asociată unei aplicaţii liniare.
Valori proprii, vectori proprii.
1. Fie aplicaţia f : R2 R3 definită prin f ( x, y) ( x, x y, y) . Se cere:
a) să se arate că f e aplicaţie liniară ;
b) să se determine matricea aplicaţiei liniare f în raport cu bazele canonice
B1 {(1,0),(0,1)} resp. B2 {(1,0,0)(0,1,0),(0,0,1)} ;
c) să se determine matricea aplicaţiei liniare f în raport cu bazele
B1 {(1,1),(1,0)} resp. B2 {(1,1,1),(1,1,0),(1,0,0)} .
Soluţie:Metoda 1
a) f este aplicaţie liniară pentru că sunt îndeplinite proprietăţile 1) şi 2),
adică: R, (( x, y),( x, y) R2 :
1) f (( x, y) ( x, y)) f ( x, y) f ( x, y) sau f ( x x, y y) ( x, x y, y)
( x, x y, y) sau ( x x, x x y y, y y) ( x x, x x y y, y y)
resp.
2) f ( ( x, y)) f ( x, y) sau f ( x, y) ( x, x y, y) sau
( x, x y, y) ( x, x y, y) .
Metoda 2
f este aplicaţie liniară pentru că , R, (( x, y),( x, y) R2 are loc
egalitatea:
f ( ( x, y) ( x, y)) f ( x, y) f ( x, y)
pentru că ea se reduce la:
f ( x x, y y) ( x, x y, y) ( x, x y, y)
sau
( x x, x x y y, y y) ( x x, x x y y,
y y)
b) Matricea are pe coloanele sale coordonatele în baza canonică B2 ale
1 0
vectorilor f (1,0) (1,1,0) resp. f (0,1) (0,1,1) deci este A 1 1 .
0 1
44
c) Metoda 1
Folosind definiţia matricei cerute, ea are pe coloane respectiv coordonatele în
baza B2 ale vectorilor f (1,1) (1, 2,1) şi f (1,0) (1,1,0) . Descompunem
vectorii (1, 2,1) (1,1,1) (1,1,0) (1,0,0) şi deducem că
1, 1, 1 respectiv (1,1,0) (1,1,1) (1,1,0) (1,0,0) obţinând că
1 0
0, 1, 0 . Deci matricea cerută este: A 1 1 .
1 0
Metoda 2
Matricea A se poate obţine cu ajutorul matricei A din formula:
A T21 AT1 , unde T1 e matricea de trecere de la baza B1 la baza B1 iar T2 e
matricea de trecere de la baza B2 la B2 , deci:
1
1 1 1 1 0 0 0 1 1 0 1 0
1 1 1 1
A 1 1 0 1 1 0 1 1 1 1 1 1 .
1 0 0 0 1 1 0 1 1 0 0 1 1 0 1 0
2. Fie aplicaţia liniară f : R2 R2 definită prin f (1,1) (1,3) şi
f (1, 2) (2,5) . Să i se determine expresia analitică şi apoi matricea sa relativ
la baza canonică B {(1,0),(0,1)} resp. la baza B {(1,1),(1, 2)} .
Soluţie:
Pentru determinarea expresiei analitice folosim una din următoarele metode:
Metoda 1
Pentru a determina f ( x, y ) trebuie să exprimăm argumentul ( x, y) în baza
B : ( x, y) (1,1) (1, 2) , obţinând 2 x y, x y .
Atunci :
f ( x, y) f ((2x y)(1,1) ( x y)(1, 2)) (2x y) f (1,1) ( x y) f (1, 2)
(2 x y)(1,3) ( x y)(2,5) .
Deci: f ( x, y) ( y, x 2 y) .
Metoda 2
În baza canonică vectorul ( x, y) are coordonatele cunoscute şi atunci:
f ( x, y) f ( x(1,0) y(0,1)) xf (1,0) yf (0,1) . Pentru calculul celor doi vectori
f (1,0) şi f (0,1) folosim cele 2 ipoteze ( ţinând cont că şi vectorii (1,1) resp.
(1, 2) sunt imediat exprimabili în baza B ) adică: f (1,1) (1,3) şi
f (1, 2) (2,5) care se mai scrie
45
f ((1, 0) (0,1)) (1,3) f (1, 0) f (0,1) (1,3) f (1, 0) (0,1)
f ((1, 0) 2(0,1)) (2,5) f (1, 0) 2 f (0,1) (2,5) f (0,1) (1, 2)
deci f ( x, y) x(0,1) y (1, 2) (y , x 2y ).
Pentru determinarea celor două matrice cerute putem, deoarece expresia
analitică a lui f e determinată, folosi metodele descrise în ex.1 sau, utilizând
doar ipotezele f (1,1) (1,3) şi f (1, 2) (2,5) procedăm astfel: ca mai sus, din
ipotezele date calculăm f (1,0) (0,1) şi f (0,1) (1, 2) deci matricea în baza
0 1
B este A .
1 2
Pentru construcţia matricei în baza B trebuie să determinăm coordonatele
vectorilor f (1,1), f (1, 2) în baza B :
f (1,1) (1,3) (1,1) (1, 2) deci 1, 2 resp.
f (1, 2) (2,5) (1,1) (1, 2) deci 1, 3 .
1 1
Deci matricea în baza B este A . Această matrice se poate
2 3
calcula şi folosind matricea A, adică A ' T 1 AT unde T este matricea de
trecere de la baza B la baza B ' deci:
1
1 1 0 1 1 1 2 1 0 1 1 1 1 1
A' .
1 2 1 2 1 2 1 1 1 2 1 2 2 3
3. Fie aplicaţia liniară f : R3 R2 definită prin f ( x, y, z) ( x, z) Să se
determine matricea aplicaţiei liniare f în perechea de baze
B {(1,0,0),(0,0,1),(0,1,0)} şi B ' (0,1), (1, 0) .
Soluţie:
Deoarece
f (1,0,0) (1,0) 0(0,1) 1(1,0)
f (0,0,1) (0,1) 1(0,1) 0(1,0)
f (0,1,0) (0,0) 0(0,1) 0(1,0)
0 1 0
se deduce că matricea aplicaţiei f relativ la bazele B, B ' este: A .
1 0 0
1 1 2
4. Fie aplicaţia liniară L : R R care are matricea A 3 3
3 3
4 în
2 1 1
3
raport cu baza canonică din . Să se determine L(1,1,1) .
46
Soluţie: Notăm L(1,1,1) ( y1 , y2 , y3 ) de unde deducem că
y1 1 1 1 2 1 2
y2 A 1 3 3 4 1 10
y 1 2 1 1 1 4
3
Deci L(1,1,1) 2(1,0,0) 10(0,1,0) 4(0,0,1) (2,10, 4) .
1 1
5. Fie aplicaţia liniară L : R2 R2 care are matricea AB ( L) în
0 2
raport cu baza B {v1 (1,1), v2 (1, 2)} din 2
. Să se determine L(v) unde
v 2v1 v2 .
1 1 2 1
Soluţie: Avem [ L(v)]B AB ( L)[v]B de unde deducem că
0 2 1 2
L(v) 1(1,1) 2(1, 2) ( 1, 3).
6. Fie aplicaţia liniară L : 3 3
definită prin L( x, y, z ) ( z, y, x) .
Să se determine matricea asociata AB , B aplicaţiei liniare L unde baza
B {(1,0,0),(1,1,0),(1,1,1)} .
Soluţie:
0 0 1
Matricea AB (L) se poate obţine cu ajutorul matricei ABC ( L) 0 1 0
1 0 0
1 1 1
1
din formula: AB ( L) T ABC ( L)T , unde T 0 1 1 este matricea de trecere
0 0 1
1 1 0
1
de la baza canonică BC la baza B iar T 0 1 1 este inversa
0 0 1
matricei T deci:
47
1 1 0 0 0 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1
AB 0 1 1 0 1 0 0 1 1 1 1 0 0 1 1
0 0 1 1 0 0 0 0 1 1 0 0
0 0 1
.
0 1 0
1 0 0
1 1 1
6. Fie operatorul liniar f: 3
3
definit prin
f ( x1, x2 , x3 ) ( x1 x2 , x2 x3 , x1 x3 ) . Să se determine Ker f , Im f .
Soluţie: Pentru a determina Ker f {( x1, x2 , x3 ) | f ( x1, x2 , x3 ) (0,0,0)}
x1 x2 0
trebuie rezolvat sistemul omogen x2 x3 0 . Deducem că x1 x3 , x2 x3 ,
x x 0
1 3
adică Ker f {x3 (1,1,1) | x3 R} .
Să determinăm Im f :
Im f {( y1, y2 , y3 ) | ( x1, x2 , x3 ) R3 : f ( x1, x2 , x3 ) ( y1, y2 , y3 )}
x1 x2 y1
Vom determina relaţii între y1 , y2 , y3 astfel încât sistemul x2 x3 y2 este
x x y
1 3 3
compatibil. Avem din primele două ecuaţii că x1 y1 x2 , x3 y2 x2 şi
înlocuind ăn ecuaţia a treia vom deduce relaţia de compatibilitate adică
y3 y1 y2 .Atunci Im f {( y1, y2 , y1 y2 ) | y1, y2 R} .
.
7. Fie operatorul liniar f : R3 R3 definit prin
f (1,1,0) (2,1,0), f (1,1,1) (0,1, 2) şi (1,0,0) Ker f .Să se determine
expresia sa analitică.
Soluţie:
Avem (1,0,0) Ker f f (1,0,0) (0,0,0) .
Vectorii v1 ( 1 , 1 , v02 ) , 3
(v1 , 1 , 1 ) ,sunt ( liniar
1 , 0 , independenţi
0)
1 1 1
deoarece 1 1 0 1 0 ; cum un operator liniar e unic determinat prin
0 1 0
48
valorile sale pe vectorii unei baze din domeniul său de definiţie, f ar fi unic
determinant . Pentru a determina f ( x, y, z ) calculăm coordonatele vectorului
( x, y, z ) în baza aleasă:
( x, y, z) 1(1,1,0) 2 (1,1,1) 3 (1,0,0)
de unde 1 y z, 2 z, 3 x y deci
f ( x, y, z ) f ( 1v1 2v2 3v3 ) ( y z ) f (v1) zf (v2 ) ( x y) f (v3 )
= ( y z)(2,1,0) z (0,1, 2) ( x y )(0,0,0) (2 y 2z , y, 2z ) .
8. Să se determine vectorii şi valorile proprii ai operatorului liniar
f : R3 R3 , f ( x, y, z) ( y z, x z, y x) .
Soluţie:
Construim o matrice a lui f , de ex., pe cea relativ la baza canonică
B {(1,0,0),(0,1,0),(0,0,1)} .
Deoarece f (1,0,0) (0,1,1), f (0,1,0) (1,0,1), f (0,0,1) (1,1,0) aceasta este
0 1 1
A 1 0 1 . Valoriile proprii sunt atunci rădăcinile reale ale ecuaţiei
1 1 0
1 1
det( A I3 ) 0 adică 1 1 0 sau (2 )( 1)2 0 ; deci valorile
1 1
proprii sunt 2, 1 . Pentru fiecare valoare proprie, vectorii proprii se vor
determina prin coordonatele lor în baza B , din ecuaţia ( A I3 ) X 0 . Pentru
2 1 1 x 0
2 , aceasta se reduce la 1 2 1
y 0 rezolvarea va reveni la
1 1 2 z 0
2 x y z
determinarea soluţiilor sistemului de unde se obţine
x 2 y z
x y z, z R .
Aşadar vectorii proprii corespunzători sunt:
v z(1,0,0) z(0,1,0) z(0,0,1) , adică v ( z, z, z ), z R*
1 1 1 x 0
Analog, pentru 1 trebuie rezolvat sistemul: 1 1 1 y 0
1 1 1 z 0
49
rezolvarea sa se reduce la: x y z, y, z R . Deci vectorii proprii
corespunzători sunt:
v ( y z)(1,0,0) y(0,1,0) z(0,0,1) adică v y(1,1,0) z (1,0,1) ,
y, z R, y 2 z 2 0 .
9. Determinaţi vectori proprii asociaţi operatorului liniar
f : R2 R2 , f ( x, y) ( x y, y)
Soluţie:
1 1
Matricea lui f în baza B {(1,0),(0,1)} este A
0 1
pentru că f (1,0) (1,0), f (0,1) (1,1) ; deci ecuaţia caracteristică este
1 1
0 şi ea are rădăcinile 1,2 1 . Deci valoarea proprie este
0 1
1 .. Corespunzător acesteia, coordonatele în baza B ale vectorilor proprii
0 1 0
corespunzători sunt soluţiile sistemului: , rezolvarea sa se reduce
0 0 0
la: 0, . Deci vectorii proprii corespunzători sunt:
v ( )(1,0) 0(0,1) ( ,0) .
10. Fie operatorul liniar f : R2 R2 , a cărei matrice în baza canonică B este
1 0
A . Să se determine valorile şi vectori proprii.
2 4
Soluţie:
1 0
Ecuaţia sa caracteristică este: 0 sau ( 1)( 4) 0 . De
2 4
unde valorile proprii asociate operatorului liniar f sunt 1 1, 2 4 .
Pentru valoarea proprie 1 1 coordonatele vectorilor proprii în baza B se
0 0 0 0 0
află din sistemul sau de unde deducem că
2 3 0 2 3 0
3a, 2a, a . Deci vectori proprii corespunzători sunt:
v 3a(1,0) 2a(0,1) a(3, 2) .
Pentru valoarea proprie 1 4 coordonatele vectorilor proprii în baza B
3 0 0 3 0
se află din sistemul sau de unde deducem că
2 0 0 2 0
0, . Deci vectori proprii corespunzători sunt:
50
v 0(1,0) (0,1) (0,1) .
11. Să se determine valorile şi vectorii proprii asociaţi operatorului liniar
f : R3 R3 ce are în baza canonică B {(1,0,0),(0,1,0),(0,0,1)} matricea
1 2 1
A 1 1 1 ..
1 0 1
Soluţie:
1 2 1
Ecuaţia caracteristică a lui f este 1 1 1 0 sau
1 0 1
( 2)( 1) 0 . De unde valorile proprii sunt rădăcinile reale ale ecuaţiei
caracteristice adică 0, 2, 1 .
Pentru 0 coordonatele vectorul propriu asociat verifică sistemul:
1 2 1 0 2 0 2 0
1 1 1 0 0 0
1 0 1 0 0
2 0
de unde deducem că 0, .Deci vectorul propriu este:
v (1,0,0) 0(0,1,0) (0,0,1) (1,0,1) .
Procedând analog se obţin vectorii proprii v (3, 2,1) corespunzător valori
proprii 2 respectiv (0,1, 2) corespunzător valori proprii 1 .
Probleme propuse
1. Să se arate că următoarele funcţii sunt aplicaţii liniare şi să se determine
matricea fiecăruia relativ la bazele date:
a) f : R3 R3 , f ( x, y) ( x, x y, x 2 y) ; B1 {(1, 0, 0), (0,1, 0), (0, 0,1)} ;
b) f : R3 R2 , f ( x1, x2 , x3 ) ( x1 2 x2 , x2 x3 ) ;
B1 {(1,0,0),(0,1,0),(0,0,1)} , B2 {(1,0),(0,1)} ;
2. Să se determine expresia analitică a aplicaţiei liniare definită prin:
f : R3 R3 , f (1,1,1) (0,1,1), f (1,1, 1) (1,0,1), f (1, 1,1) (1,1,0) ;
51
3. Determinaţi matricea relativ la baza B { (1, 0 , 0 ) , ( 0 , 1, 0 ) , ( 0 ,pentru
0 , 1) }
aplicaţia liniară definită prin:
f : R3 R3 , f (1,1,0) (2,1,0), f (1,0,1) (1,0,1), f (0,1,1) (1,1,1) ;
.
4. Să se calculeze f (1,3) unde aplicaţia liniară f este definită prin matricea
1 1
A relativ la baza B {(0,1),(0,1)} specificată.
0 1
5. Aplicaţia liniară f : R2 R3 are relativ la bazele B1 {(1,1),(1,0)} şi
1 1
B2 {(1,0,0),(0,1,0),(0,0,1)} matricea A 0 1 . Să se determine matricea
0 0
sa relativ la bazele B3 {(1,0),(0,1)} şi B2 .
6. Fie aplicaţia liniară f :S S definită prin
f (a, b, a b) (a b, a b, 2a) ,
unde S este subspaţiul vectorial al lui R3 definit prin: S {(a, b, c) R3 |
| a b c 0} .
a) Să se determine o bază B a subspaţiului S ;
b) Să se determine matricea aplicaţiei liniare f relativ la baza B .
7. Fie operatorul liniar f : R3 R3 definit prin
y1 x1 x2 x3
y2 x1 x2 x3
y x x x
3 1 2 3
unde x1, x2 , x3 reprezintă coordonatele vectorului v R3 în baza
B {(1,0,0),(1,1,0),(1,1,1)} iar y1, y2 , y3 sunt coordonatele vectorului
f (v) R3 în aceeaşi bază; să se determine expresia analitică a lui f .
8. Fie operatorul liniar f : R2 R2 ce are în baza canonică B {(1,0),(0,1)}
1 1
matricea A . Să se determine coordonatele vectorului f (3,8) în baza
1 2
B ' {(1,3),(2,5)} .
52
9. Se dă operatorul liniar f : R2 R2 definit prin
f m ( x, y) ((1 m) x 2 y,(2 m) x 3 y) .
Să se determine Ker f , Im f (discuţie după mR ).
10. Se dau subspaţiile vectoriale ale lui R3 definite prin
V1 {(a, b, c) R | a b c 0} şi
3
V2 este subspaţiul generat de
S {(1,1,1),(1,1,0)} . Să se studieze dacă aplicaţia
f : V1 V2 , f (a, b, a b) (2a 3b, 2a 3b, 2a)
este un izomorfism.
11. Să se determine expresiile analitice a două aplicaţii liniare f pentru care
Ker f este definit de sistemul x y 0, x y 0, 2 x y 0 .
12. Să se determine valorile şi vectorii proprii coresounzători operatorului liniar
f : R2 R2 , f ( x, y) (2 x y, x 2 y)
13. Să se determine valorile şi vectorii proprii ai operatorului f : R2 R2
definit prin f (v1) 3v1 5v2 şi f (v2 ) 5v1 3v2 unde v1 (1,1), v2 (1, 2)
14. Să se determine vectorii proprii corespunzători operatoriilor liniari definiţi
mai jos:
a) f : R3 R3 , f ( x, y, z) ( x 3z,3x 2 y 3z, 3x z) ;
b) f : R3 R3 ce are în baza B {(1,0,0),(0,1,0),(0,0,1)}
2 4 0
matricea A 4 16 4 ;
0 4 2
c) f : R2 R2 , f (1,0) (2,1), f (0,1) (1,1) ;