Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea: Cadastru Geodezie şi Construcţie
Catedra: Geodezie, Cadastru si Geotehnica

Lucrare de laborator Nr.1

La disciplina: Teoria Erorilor

Tema: Determinarea erorilor relative a unei măsurători

A elaborat: st. gr. Stolearciuc Tatiana

A verificat: lector universitar Botnaru Dumitru

Chişinău 2021
Tema: Determinarea erorilor relative a unei măsurători

Principala modalitate de cunoaștere a lumii înconjurătoare îl reprezintă observarea și în

cadrul acesteia, măsurarea.

Operația de măsurare este un proces de cunoaștere prin care se compară pe cale

experimentală valoarea unei mărimi fizice date cu valoarea altei mărimi considerată ca
unitate de măsură. Operația de măsurare, pentru cazul mărmilor scalare, se exprimă prin
formula :
Q = n-q (1.1)

în care: Q- mărimea fizică măsurată, q- unitatea de măsură, n –număr oarecare.

După modul de prezentare a măsurătorilor care se efectuează, pentru deducerea

valorilor care intersectează, se disting:

1. Măsurători directe, cînd mărimea fizică se compară direct cu unitatea de

măsură. De exemplu, măsurătorile unei distanțe cu ruleta sau panglica.
2. Măsurători indirecte, cînd măsurătorile executate contribuie la determinarea
altor mărimi care nu pot măsura direct, dar de care sunt legate prin relații
matematice de dependență.

După condițiile care au fost executate, se disting:

1. Măsurători de aceeași precizie, cînd măsurătorile sunt efectuate de aceeași

operator, cu același aparat, folosind aceeași metodă de măsurare și în același
condiții exterioare de mediu, astfel încît li se pot acorda la toate același grad
de încredere.
2. Măsurători ponderate sau măsurători de precizie diferită, cînd unul din
cei patru factori enumerați mai sus diferă de fiecare dată, astfel încît nu li se
mai pot acorda aceeași încredere, considerîndu-se că unele sunt mai precise
decît altele.

După legătura existentă între ele, se disting:

1. Măsurători independente, cînd condițiile în care se desfășoară o

măsurătoare nu influențează rezultatul altei măsurători.
2. Măsurătorile corelate sau dependente, cînd ansamblul de condiții în care
se efectuează o măsurătoare influențează totul sau parțial rezultatul altei
măsurători. Corelația existentă înte măsurătorile inițiale/ originare se
exprimă cu ajutorul unui coeficient de corelație, ce se poate stabili fie pe
cale experimentală , statistică.

După numărul măsurătorilor efectuate în scopul aflării unei mărimi

fizice cerute, se disting:
 1. Măsurători necesare, reprezentate de numărul minim de măsurători,
cu ajutorul cărora se poate stabili valoarea unei mărimi considerate.
2. Măsurători suplimentare, cănd pe lîngă măsurătorile necesare se mai
execută cu surplus de măsurători, cu scopul de a mări precizia
rezultatelor sau de a preîntîmpina apariția unor evenimente greșeli care
pot apărea în procesul de măsurare.

Masurători

După condițiile
După modul de care au fost
prezentare executate

de aceeași ponderate sau

directe indirecte precizie
măsurători de
precizie diferită

După legătura
existentă între ele După numărul
măsurătorilor
efectuate

corelate sau
independente dependente necesare suplimentare

Casificarea erorilor de măsurare se poate face după mai multe criterii, astfel:

După valoarea mărimii de referință, în raport cu care se definește valoarea de

masurare:

1. Erori adevărate sau reale, sunt erorile la care valoarea de referință este valoarea
adevărată sau reală.
2. Erori probabile, numite și aparente sau reziduale, sunt erorile la care valoarea
de referință este reprezentată de valoarea cea mai probabilă a mărimii masurate.
(1.1) ± v i=x i− X , i =1,n,

unde: xi- măsurătorile șirului, X – valoarea cea mai probabilă a mărimii măsurate.

După modul de exprimare matematică, erorile de masurare se clasifică astfel:

1. Erori absolute, sunt erorile propriu-zise, definite ca diferențele algebrice dintre

valorile șirului de măsurători și valoarea cea mai probabilă a mărimii fizice.
 2. Erori relative, definite ca raportul dintre erorile absolute și mărilile fizice
măsurate,
± vi 1 1
= = =1: R
(1.2) Er= x i xi R
vi
3. Erori ponderate, definite ca raportul dintre erorile absolute și anumite valori date
prin specificații.

Dupa mărimile lor erorile sunt:

1. Erori evitabile, numite și erori grosolane sau greșeli, a căror apariție poate
fi evitată printr-o atenție sporită în procesul de măsurare.
2. Erori inevitabile, numite și erori propriu-zise, care se produc din cele mai
diferite cauze, datorate operatorului, instrumentelor și aparatului de măsură,
metodelor de măsurare și influențelor mediului înconjurător în timpul
operației de măsurare.

Erori sistematice, sunt erorile datorate unor cauze permanente, fiind

dependente ca valoare și semn de un anumit parametru.

Erorile sistematice se pot clasifica după sursa de apariție în următoarele:

- Erori personale , datorita unor deficiențe constitutive ale operatorului.

- Erori instrumentale, produse de imperfecțiuni de construcție sau de dereglarea
anumitor părți componente ale aparatelor și instrumentelor de măsurat.
- Erori metodice, produse prin folosirea unor metode necorespunzătoare de
măsurare.
- Erori de mediu, produse de condițiile de mediu exterior, in care se execută
măsurătoarea.

Erorile sistematice se pot clasifica după aspectul lor analitic, mărime și semn, în
următoarele tipuri:

1. Erori constante, sunt erorile care au aceeași mărime și semn, avînd acțiune
unilaterală și efect cumulatoriu.
2. Erori variabile, ale căror mărime variază în timpul măsurătorilor și care pot fi:
- Erori progresive, exprimate sub forma unor funcții liniare sau parabolice, variind
continuu în sens crescător sau descrescător.
- Erori periodice, care își schimbă periodic valoarea și semnul.
- Erori complexe, produse de condițiile exterioare de mediu care sunt: temperatura,
refracția atmosferică, refracția laterală, curbura Pămîntului etc.
3. Erori aleatori sau întîmpătoare, sunt erorile de valori mici și semne diferite,
care se produc datorită unor cauză multiple, greu de cunoscut, și care nu pot fi
evitate.
 Erori de măsurare

Erori adevărate sau

După valoarea reale
Erori probabile, numite
mărimii de și aparente sau
referință reziduale

După modul de absolute

exprimare relative
matematică ponderate

Dupa Erori evitabile (erori

grosolane sau greșeli)
mărimile Erori inevitabile, numite
și erori propriu-zise
lor Erori sistematice
 Erorile Erori personale,
instrumentale,
sistematice(după metodice, erori de
sursa de aparație) mediu

Erori Erori constante, erori

sistematice variabile(progresive,
pereodice, complexe),
(după aspectul Erori aleatori sau
lor analitic) întîmpătoare

Concluzie
In lucrarea de laborator nr.1 am facut o recapitulare a măsuratorilor și erorilor care
se obtin in urma calculelor și erorile de masurare la fel fiind de mai multe tipuri
care le-am enumerat mai sus și definindu-le .