Infectiile
oro-maxilo-faciale
Generalitati
Regiunea oro-maxilo-faciale este frecvent sediul unor procese supurative.
Flora microbiana este polimorfa, mixta si nespecifica.
Frecvent sunt implicati urmatorii germeni:
Forme anatomo – patologice
Procesele infectioase perimaxilare pot imbraca urmatoarele
forme anatomo patologice:
Celulita
Abces
Flegmon
Celulita
Reprezinta primul stadiu in evolutia procesului septic, stadiul
presupurativ, reversibil.
Clinic
● se manifesta prin congestie locala, tumefactie dureroasa infiltrativa
localizata in dreptul factorului cauzal, avand tendinta progresiv-
extensiva: starea generala este usor alterata, febra moderata,
frisoare.
Celulita este reversibila, fie spontan, fie dupa un tratament adecvat: se
poate croniciza in cazurile in care infectia evolueaza de la inceput
lent datorita virulentei scazute a germenilor sau dupa tratamente cu
antibiotice incorect conduse.
○ Tegumentele acoperitoare sunt congestionate
○ Starea generala moderat alterata
○ Se remite spontan,sau dupa suprimarea factorului cauzal si
antibioterapie
Abcesul
Constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu un continut purulent.
Clinic :
• se manifesta printr-o tumefactie dureroasa care intereseaza partile moi perimaxilare,
deformand regiunea respectiva, cu tegumentul sau mucoasa acoperitoare in
tensiune, rosie, congestiva, la palpare dand senzatia de fluctuenta.
• Starea generala este alterata: febra, frisoane, trahicardie, uneori tulburari ale diurezei.
• Clinic, dupa incizie si drenaj se vindeca.
Abcesele netratate pot evolua spre :
• Fistulizare
• Pot difuza in spatii fasciale vecine
• Pot determina infectii osoase nespecifice
Tratamentul
• Incizie (in prealabil anestezie)
• Evacuare
• Drenaj
• Tratamentul dintelui cauzal
daca nu se face tratamentul chirurgical adecvat, supuratia se poate
deschide spontan, ramanand o fistula cu margini anfractuoase, poate
difuza in lojile vecine cu care comunica sau poate invada osul din
vecinatate, producand osteomielita.
Flegmonul
Este o supuratie difuza cu caracter extensiv in care nu exista ocolectie
supurata.
Clinic:
se manifesta cu tumefactie difuz, infiltrativa, edermatoasa, pielea si mucoase
destinse, cianotice, livide, neavand aspect net inflamator: la palpare se
percepe un inflitrat dur, dureros, care se pierde difuz in tesut sanatos.
Starea generala cu aspect toxico-septic tradeaza diminuarea sau absenta
reactiei de aparare a organismului.
Clasificarea infectiilor oro maxilo faciale
Specifice:
Clasificarea infectiilor oro maxilo faciale
Nespecifice:
● Infectii periosoase Infectii de spatii fasciale:
○ de spatiu vestibular ○ de spatii fasciale primare
○ de spatii fasciale secundare
○ de spatiu palatinal
○ de spatiu vestibular
Abces de spatiu submandibular
Contine urmatoarele elemente:
■ Glanda submandibulara
■ Limfonoduli
■ Artera si vena faciala
■ Vena linguala
■ Nerv hipoglos
■ Nerv lingual
■ Ganglion parasimpatic
Abces de spatiu submandibular
Etiopatogenie:
• Procese septice de la molarii inferiori
• Litiaza supurata submanibulara
• Adenite supurate submandibulare
Diagnostic diferential:
• Adenita acuta submandibulara
• Submaxilita acuta
• Abces perimandibular extern
• Adenite specifice
• Adenopatii metastatice
Tratament:
• Incizie
• Evacuare
• Drenaj
• Tratamentul dintelui in cauza (daca este de cauza odontogena)
Abces de spatiu sublingual
Etiopatogenie
● Procese sptice
● Premolari inferiori
● Dintii frontali inferiori
● Radacina meziala M1
Diagnostic diferential:
● Flegmon al planseului bucal
● Abces submandibular
● Warthonita si periwarthonita
● Ranula
● Chist dermoid
Tratament:
● Incizie
● Evacuare
● Drenaj
● Tratamentul dintelui in cauza
Flegmon difuz al planseului bucal
(Angina Ludwig)
Intereseaza spatiile :
Sublingual bilateral
Submandibular bilateral
Submentonier
Laterofaringian bilateral
Tratament:
Se deschid spatiile mai sus amintite, fiecare spatiu contine cate 2 tuburi de dren.
Antibioterapie, AINS si tratament de sustinere.
Indepartarea factorului cauzal.
Evolutia favorabila presupune:
Aparitia puroiului
Aparitia febrei
Disparitia semnelor tozico-septice
MULTUMESC
TRAUMATOLOGIE
ORO-MAXILO-FACIALA
TRAUMATOLOGIE ORO-MAXILO-FACIALA
• totalitatea leziunilor post-traumatice ale viscerocraniului
• partilor moi de la acest nivel
• ale dintilor
• includ plagile oro-maxilo-faciale,fracturile mandibulei,fracturile etajului
mijlociu al fetei,inclusiv traumatlogia dento-parodontala
Fracturile etajului mijlociu al fetei
Intereseaza :
osul maxilar
oasele zigomatice
oasele lacrimale
oasele proprii nazale
vomerul
oasele palatine
etmoidul,sfenoidul
CLASIFICARE
A. FRACTURI PARTIALE
• interseaza un segment din masivul facial,cum ar fi fracturile crestei
alveolare, fracturile tuberozitatii maxilare,perforatii ale boltii palatine
,etc.
B. FRACTURI TOTALE
• intereseaza structurile osoase in toata grosimea lor
FRACTURILE TOTALE
Fractura Le Fort I
• se numeste fractura transversala joasa sau fractura de tip Guerin
• linia de fractura traverseaza fosa canina, creasta zigomato-alveolara,
tuberozitatea maxilara si apofizele pterigoide
• astfel intregul proces alveolar impreuna cu bolta palatina este desprins de r
estul masivului facial
• se produce cel mai des prin traumatisme directe,uneori lateral in dreptul PM
sau M
CLINIC
• echimoze vestibulare in potcoava
• palpare dureroasa de-alungul liniei de fractura
• palpare dureroasa retrotuberozitar
• mobilitate anormala al maxilarului
• tulburari de ocluzie minime
FRACTURILE TOTALE
Fractura Le Fort II
• se mai numeste disjunctie cranio-maxilara joasa
• linia de fractura trece prin oasele nazale,osul lacrimal,rebordul orbital la n
ivelul gaurii infraorbitale,peretele antero-lateral al sinusului maxilar,peretel
e lateral al fosei nazale,vomerul,septul nazal cartilaginos
Clinic
• facies in butoi prin edemul facial important
• echimoze palpebrale cu chemozis conjunctivo-bulbar bilateral
• hematoame, plagi la zona de impact
• epistaxis bilateral
• tulburari de sensibiliate pe traiectul [Link]
• echimoze ale mucoasei orale
• mobilittae anormala al intregului bloc maxilar
• tulburari de ocluzie
• tulburari de sensibilitate in zona n. palatin mare
FRACTURILE TOTALE
Fracturile Le Fort III
• disjunctie cranio-maxilara inalta
• linia de fractura trece prin oasele nazale,etmoid,peretele inferior al orbitei,
peretele extern al orbitei,arcada temporo-zigomatica,vomerul
• mecanismul de producere se datoreaza unui traumatism violent,ducand chiar
la desprinderea completa a intregului masiv facial de baza craniului.
Clinic
• mobilitate anormala al intregului etaj mijlociu al fetei in raport cu
baza craniului,atat orizontal, cat si vertical
• tulburari oculare, prin enoftalmie /exoftalmie cu diplopie
• hematoame importante sub/retrobulbare
• rinolicvoree (semnul sinelor de tramvai)
• otolicvoree, cand se insoteste de fractura bazei craniului
• tulburari respiratorii prin obstructia cailor aeriene superioare
Diagnosticul fracturilor de maxilar
• infundarea etajului mijlociu al fetei
• prezenta de hematoame,echimoze,escoriatii si plagi
• mobilitate anormala in functie de tipul de fractura
• edem posttraumatic facial important
• echimoze si plagi ale fibromucoasei orale
• intreruperea conturului osos la nivelul crestei zigomato-alveolare
• leziuni dentare
Diagnosticul fracturilor de maxilar
• tulburari ocluzale
• tulburari functionale
• manifestari clinice orbitale (hematoame palpebrale, exo/enoftalmie, diplopie,
discontinuitatea conturului orbitei)
• epistaxis
• rinolicvoree/otolicvoree
• tulburari de sensibilitate(hipo/anestezie de-alungul [Link] si palatin mare)
TRATAMENTUL FRACTURILOR DE MAXILAR
1. TRATAMENT DE URGENTA
2. TRATAMENT DEFINITIV
3. TRATAMNETUL COMPLICATIILOR TARDIVE
ALGORITM TERAPEUTIC DE URGENTA
1. PACIENT IN STARE GRAVA-IMINENTA DE STOP CARDIO-RESPIRATOR
2. PACIENT CU FRACTURA DE MAXILAR SI LEZIUNI ASOCIATE CU RISC VITAL
3. PACIENT CU FRACTURA DE MAXILAR,FARA LEZIUNI ASOCIATE CU RISC VITAL
Ori de cate ori exista plagi deschise orale, ATPA trebuie administrata in mod
obligatoriu si plagile se vor sutura inaintea reducerii si imobilizarii fracturii.
TRATAMENTUL DEFINITIV
REDUCEREA SI IMOBILIZAREA FRACTURII IN OCLUZIE CORECTA
OSTEOSINTEZA
DIAGNOSTCUL FRACTURILOR COMPLEXULUI ZIGOMATIC
FRACTURI ANTERIOARE FARA DEPLASARE
• edem posttraumatic al regiunii zigomatice si palpebrale
• echimoza in monoclu
• puncte dureroase la nivelul osului zigomatic
• discreta hipoestezie pe traiectul [Link]
• epistaxis unilateral uneori
• deschiderea gurii in limite normale
FRACTURILE ANTERIOARE CU DEPLASARE
asimetrie faciala prin infundarea osului malar
o denivelare in treapta la nivelul rebordului orbital inferior
oral,durere la palpare la nivelul crestei zigomato-alveolare
exoftalmie/enoftalmie
crepitatii gazoase prin patrunderea aerului de la nivelul sinusului maxilar
diplopie
imitarea deschiderii gurii
FRACTURILE POSTERIOARE
Fracturile posterioare fara deplasare
• discreta echimoza in dreptul arcadei temporo-zigomatice
• palpare dureroasa la nivelul arcadei temporo-zigomatice
Investigatii radiologice
Incidenta semiaxiala Hirtz
CT
Tratamentul fracturilor de malar
• fracturile fara deplasare-nu necesita decat un tratament antiinflamator local
si general
• fracturile cu deplasare necesita obligatoriu tratament chirurgical
• tratamentul chirurgical are rolul de a reduce si mentine in pozitie anatomica
fragmentul osos fracturat si de a restabili acolo unde este cazul
functionalitatea globului ocular si al mandibulei
• cea mai indicata interventie chirurgicala este procedeul Gillies-Dan Theodor
escu,utilizata atat pentru reducerea fracturii osului malar,cat si pentru cea a
arcadei temporo-zigomatice
Fracturile
mandibulei
Generalitati
Mandibula, cel mai mare si mai rezistent os al viscerocraniului.
Singurul os cu 2 articulatii.
Este supusa actiunii antagoniste a doua grupe musculare care o mobilizeaza:
• Muschii ridicatori :
– Maseter
– Temporal
– Pterigoidian intern
• Muschi coboratori:
– Geniohioidian
– Milohioidian
– Pantecele anterior al digastricului
Fracturile mandibulei
Generalitati
• Principala cauza a fracturilor de mandibula o constituie agresiunile umane.
• Pe locul 2 accidentele rutiere
• Urmate de accidente de munca, caderi accidentale, accidente sportive, agresiuni animale, etc.
Fracturile mandibulei
Mecanisme de producere:
Flexie
Presiune
Tasare
Forfecare
Smulgere
Fracturile mandibulei
Clasificare:
Cea mai utilizata clasificare in clinica este cea dupa localizarea linia de fractura.
Fracturi mediene (intre cei 2 IC )
Fracturi paramediene ( intre IC si C)
Fracturile de corp mandibular (intre C si fata mez. M3)
Fracturi de gonion
Fracturi ale ramului vertical
Fracturi ale condilului mandibular
Fracturi ale apofizei coronoide
Fracturile mandibulei
Semne clinice comune :
– Intreruperea continuitatii osoase
– Tulburari functionale
Semne clinice asociate:
– Edem de parti moi
– echimoze
– Escoriatii
– Hematoame
– Plagi
– Hemoragii
Fracturile mandibulei
Diagnosticul fracturilor de mandibula se stabileste pe baza simptomatologie clinice si a
examenelor imagistice. Investigatii radiologice sunt obligatorii.
Tipuri de investigatii radiologice:
OPG
Radiografie de mandibula in incidenta defilata
Incidenta parma
Radiografie de craniu in incidenta antero-posterioara
CT sau CT cu reconstructie 3D
Fracturile mandibulei
Tratamentul poate fi :
– Tratament de urgenta
– Tratament definitiv
– Tratamentul complicatiilor secundare si tardive.
[Link] _ Free PowerPoint Templates, Diagrams and Charts
Format din 3 perechi de glande salivare mari
parotide
submandibulare
sublinguale
- glande salivare accesorii
• Situata in loja parotidiana
• Secreta saliva seroasa
• Saliva se elimina prin canalul lui Stenon
• Nervul facial si ramurile sale trec prin
parenchimul glandular
• Profund de acesta este situat muschiul
maseter
In planseul bucal
Deasupra muschiului milohioidian
Are dimensiuni mici
Saliva este eliminata in cavitatea orala prin
intermediul canalului Bartholin sau Rivinius
Se deschid in vecinatatea canalului Wharton
Au dimensiuni reduse
Secreta o saliva mucoasa
Inervatia reflexa are caracter vegetativ
Exista o multitudine de influente psihice care
determina variatii cantitative si calitative ale
secretiei salivare
Principalul rol al salivei este de lubrifiere a
mucoasei orale si al tractului digestiv superior
Frecvent intalnita
Predomina la varsta a treia
Multe medicamente au efect secundar
xerostomia
Severitatea acesteia este legata si de tipul
medicatiei si de dozele administrate
O serie de boli sistemice pot afecta secretia
salivara
-sarcoidoza
-sindromul Sjogren
-SIDA
-D.Z.
Dificil
Da rezultate slabe
Folosirea produselor care stimuleaza secretia
salivara
Rezultate bune a dat folosirea de pilocarpina 5-
10 mg de 3-4 ori pe zi
Se recomanda o buna dispensarizare
stomatologica
Se indica igiena orala riguroasa
Combaterea candidozei prin administrarea de
colutorii ce contin substante antifungice
In alte cazuri se indica si antifungice generale
Estecea mai frecventa,datorita unor particularitati
-secretia salivara bogata in mucus
-pozitia anatomica decliva a glandei
-prezinta pe traiectul sau curburi anatomice
-orificiul de deschidere al papilei canalului
Wharton este mai ingust
Are o perioada de latenta
Dupa aceasta perioada se manifesta clinic
sub numele de triada salivara(Dan
Theodorescu)
-colica
-abcesul
-tumora salivara
Apare,cand calculul se blocheaza catre
extremitatea distala al canalului
Clinic se manifesta prin
-criza dureroasa
-tumora salivara fantoma
Durerea apare brusc,in legatura cu orarul
meselor,in planseul bucal,la nivelul limbii,cu
iradiere catre ureche,producandu-se
tumefactia regiunii submandibulare
Durerea va ceda rapid,tumefactia treptat
Mai rar intalnita
Calculul este situat pe canalul Stenon
Prin pozitia sa,papila este mai putin expusa
germenilor din cavitatea bucala
Calculul este rar situat intraglandular
Tabloul clinic este mai putin caracteristic
Fenomenele supurative sunt estompate
Apare congestia papilei,prin care se elimina
o saliva tulbure,chiar purulenta
Are simptomatologia unei parotidite cronice
recurente
Sunt exceptionale
Apare tumefierea labiala,discret dureroasa
La presiune eliminandu-se puroi
Pe Rx se evidentiaza un mic calcul,care poate fi
eliminat spontan
pe baza examenului clinic
- se va percepe traseul indurat al calculului
- prin presiunea pe glanda se elimina la nivelul ostiumului
saliva modificata,chiar puroi
pe baza examenelor paraclinice
radiografia simpla
calculii se evidentiaza prin radioopacitate rotunda
sialografia
cu ajutorul substantei de contrast
ultrasonografia
scintigrafia functionala
endoscopia intracanaliculara
CT sau RMN
eliminarea calculului prin metode nechirurgicale
favorizarea deplasarii calculului de-alungul canalului si
eliminarea sa
stimularea secretiei salivare
ablatia chirurgicala a canalului situat in canalul Wharton
sau Stenon
sub anestezie locala
prin abord oral,cu incizia papilei sau al canalului,si
indepartarea calculului
plaga,se va vindeca per secundam
fragmentarea calculului prin litotritie
externa
administrarea de pulsatii ultrasonice de mare
intensitate la nivelul calculului
ecografie preoperator
uneori este necesara asocierea litotritiei cu ablatia
chirurgicala sau endoscopica a fragmentelor
este contraindicata in inflamatiile acute ale glandei
fragmentara calculului prin LASER (litotritie
intracanaliculara)
consta in explorarea endoscpica a calculului salivar si
fragmentarea acestuia cu ajutorul Laser-ului
este neinvaziva,cu rata mare de succes
costuri ridicate
sialendoscopia interventionala reprezinta o metoda de
cateterizare endoscopica a canalului salivar,urmata de
introducerea unui dispozitiv special de extragere a
acestuia,sub control endoscopic,indicata penru calculii
sub 4 mm pe canalul Wharton
Submaxilectomia
(ablatia glandei submandibulare)=atunci,cand
calculul este situat intraglandular
sub anestezie generala
prin abord cutanat submandibular
atunci cand exista calculi mulipli
cand recidivele sunt frecvnete
cand glanda prezinta transformari ireversibile
parotidectomia superficiala=cu totul
exceptional,cand calculul este situat
intraglandular,in lobul superficial
dupa remiterea fenomenului inflamator acut
VA MULTUMESC