Infectiile

oro-maxilo-faciale
Generalitati
Regiunea oro-maxilo-faciale este frecvent sediul unor procese supurative.
Flora microbiana este polimorfa, mixta si nespecifica.

Frecvent sunt implicati urmatorii germeni:

 Forme anatomo – patologice
Procesele infectioase perimaxilare pot imbraca urmatoarele
forme anatomo patologice:

Celulita

Abces

Flegmon
 Celulita
Reprezinta primul stadiu in evolutia procesului septic, stadiul
presupurativ, reversibil.

Clinic
● se manifesta prin congestie locala, tumefactie dureroasa infiltrativa
localizata in dreptul factorului cauzal, avand tendinta progresiv-
extensiva: starea generala este usor alterata, febra moderata,
frisoare.

Celulita este reversibila, fie spontan, fie dupa un tratament adecvat: se

poate croniciza in cazurile in care infectia evolueaza de la inceput
lent datorita virulentei scazute a germenilor sau dupa tratamente cu
antibiotice incorect conduse.

○ Tegumentele acoperitoare sunt congestionate

○ Starea generala moderat alterata

○ Se remite spontan,sau dupa suprimarea factorului cauzal si

antibioterapie
 Abcesul
Constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu un continut purulent.

Clinic :

• se manifesta printr-o tumefactie dureroasa care intereseaza partile moi perimaxilare,

deformand regiunea respectiva, cu tegumentul sau mucoasa acoperitoare in
tensiune, rosie, congestiva, la palpare dand senzatia de fluctuenta.
• Starea generala este alterata: febra, frisoane, trahicardie, uneori tulburari ale diurezei.
• Clinic, dupa incizie si drenaj se vindeca.

Abcesele netratate pot evolua spre :

• Fistulizare

• Pot difuza in spatii fasciale vecine

• Pot determina infectii osoase nespecifice

Tratamentul
• Incizie (in prealabil anestezie)
• Evacuare
• Drenaj
• Tratamentul dintelui cauzal

 daca nu se face tratamentul chirurgical adecvat, supuratia se poate

deschide spontan, ramanand o fistula cu margini anfractuoase, poate
difuza in lojile vecine cu care comunica sau poate invada osul din
vecinatate, producand osteomielita.
 Flegmonul
Este o supuratie difuza cu caracter extensiv in care nu exista ocolectie
supurata.

Clinic:
se manifesta cu tumefactie difuz, infiltrativa, edermatoasa, pielea si mucoase
destinse, cianotice, livide, neavand aspect net inflamator: la palpare se
percepe un inflitrat dur, dureros, care se pierde difuz in tesut sanatos.

Starea generala cu aspect toxico-septic tradeaza diminuarea sau absenta

reactiei de aparare a organismului.
 Clasificarea infectiilor oro maxilo faciale
Specifice:
 Clasificarea infectiilor oro maxilo faciale
Nespecifice:

● Infectii periosoase  Infectii de spatii fasciale:

○ de spatiu vestibular ○ de spatii fasciale primare

○ de spatii fasciale secundare

○ de spatiu palatinal

○ de spatiu vestibular
Abces de spatiu submandibular
Contine urmatoarele elemente:
■ Glanda submandibulara

■ Limfonoduli

■ Artera si vena faciala

■ Vena linguala

■ Nerv hipoglos

■ Nerv lingual

■ Ganglion parasimpatic
Abces de spatiu submandibular

Etiopatogenie:
• Procese septice de la molarii inferiori
• Litiaza supurata submanibulara
• Adenite supurate submandibulare

Diagnostic diferential:
• Adenita acuta submandibulara
• Submaxilita acuta
• Abces perimandibular extern
• Adenite specifice
• Adenopatii metastatice

Tratament:
• Incizie
• Evacuare
• Drenaj
• Tratamentul dintelui in cauza (daca este de cauza odontogena)
Abces de spatiu sublingual
Etiopatogenie
● Procese sptice
● Premolari inferiori
● Dintii frontali inferiori
● Radacina meziala M1

Diagnostic diferential:
● Flegmon al planseului bucal
● Abces submandibular
● Warthonita si periwarthonita
● Ranula
● Chist dermoid

Tratament:
● Incizie
● Evacuare
● Drenaj
● Tratamentul dintelui in cauza
Flegmon difuz al planseului bucal
(Angina Ludwig)
Intereseaza spatiile :
Sublingual bilateral
Submandibular bilateral
Submentonier
Laterofaringian bilateral

Tratament:
Se deschid spatiile mai sus amintite, fiecare spatiu contine cate 2 tuburi de dren.
Antibioterapie, AINS si tratament de sustinere.
Indepartarea factorului cauzal.

Evolutia favorabila presupune:

Aparitia puroiului
Aparitia febrei
Disparitia semnelor tozico-septice
MULTUMESC
 TRAUMATOLOGIE
ORO-MAXILO-FACIALA
 TRAUMATOLOGIE ORO-MAXILO-FACIALA
• totalitatea leziunilor post-traumatice ale viscerocraniului
• partilor moi de la acest nivel
• ale dintilor
• includ plagile oro-maxilo-faciale,fracturile mandibulei,fracturile etajului
mijlociu al fetei,inclusiv traumatlogia dento-parodontala
 Fracturile etajului mijlociu al fetei

Intereseaza :
 osul maxilar
 oasele zigomatice
 oasele lacrimale
 oasele proprii nazale
 vomerul
 oasele palatine
 etmoidul,sfenoidul
 CLASIFICARE
A. FRACTURI PARTIALE
• interseaza un segment din masivul facial,cum ar fi fracturile crestei
alveolare, fracturile tuberozitatii maxilare,perforatii ale boltii palatine
,etc.

B. FRACTURI TOTALE
• intereseaza structurile osoase in toata grosimea lor
 FRACTURILE TOTALE

Fractura Le Fort I
• se numeste fractura transversala joasa sau fractura de tip Guerin
• linia de fractura traverseaza fosa canina, creasta zigomato-alveolara,
tuberozitatea maxilara si apofizele pterigoide
• astfel intregul proces alveolar impreuna cu bolta palatina este desprins de r
estul masivului facial
• se produce cel mai des prin traumatisme directe,uneori lateral in dreptul PM
sau M
 CLINIC
• echimoze vestibulare in potcoava

• palpare dureroasa de-alungul liniei de fractura

• palpare dureroasa retrotuberozitar

• mobilitate anormala al maxilarului

• tulburari de ocluzie minime

 FRACTURILE TOTALE

Fractura Le Fort II
• se mai numeste disjunctie cranio-maxilara joasa
• linia de fractura trece prin oasele nazale,osul lacrimal,rebordul orbital la n
ivelul gaurii infraorbitale,peretele antero-lateral al sinusului maxilar,peretel
e lateral al fosei nazale,vomerul,septul nazal cartilaginos
 Clinic
• facies in butoi prin edemul facial important

• echimoze palpebrale cu chemozis conjunctivo-bulbar bilateral

• hematoame, plagi la zona de impact

• epistaxis bilateral

• tulburari de sensibiliate pe traiectul [Link]

• echimoze ale mucoasei orale

• mobilittae anormala al intregului bloc maxilar

• tulburari de ocluzie

• tulburari de sensibilitate in zona n. palatin mare

 FRACTURILE TOTALE

Fracturile Le Fort III

• disjunctie cranio-maxilara inalta
• linia de fractura trece prin oasele nazale,etmoid,peretele inferior al orbitei,
peretele extern al orbitei,arcada temporo-zigomatica,vomerul
• mecanismul de producere se datoreaza unui traumatism violent,ducand chiar
la desprinderea completa a intregului masiv facial de baza craniului.
 Clinic

• mobilitate anormala al intregului etaj mijlociu al fetei in raport cu

baza craniului,atat orizontal, cat si vertical

• tulburari oculare, prin enoftalmie /exoftalmie cu diplopie

• hematoame importante sub/retrobulbare

• rinolicvoree (semnul sinelor de tramvai)

• otolicvoree, cand se insoteste de fractura bazei craniului

• tulburari respiratorii prin obstructia cailor aeriene superioare

 Diagnosticul fracturilor de maxilar

• infundarea etajului mijlociu al fetei

• prezenta de hematoame,echimoze,escoriatii si plagi

• mobilitate anormala in functie de tipul de fractura

• edem posttraumatic facial important

• echimoze si plagi ale fibromucoasei orale

• intreruperea conturului osos la nivelul crestei zigomato-alveolare

• leziuni dentare
 Diagnosticul fracturilor de maxilar
• tulburari ocluzale

• tulburari functionale

• manifestari clinice orbitale (hematoame palpebrale, exo/enoftalmie, diplopie,

discontinuitatea conturului orbitei)

• epistaxis

• rinolicvoree/otolicvoree

• tulburari de sensibilitate(hipo/anestezie de-alungul [Link] si palatin mare)

 TRATAMENTUL FRACTURILOR DE MAXILAR

1. TRATAMENT DE URGENTA

2. TRATAMENT DEFINITIV

3. TRATAMNETUL COMPLICATIILOR TARDIVE

 ALGORITM TERAPEUTIC DE URGENTA

1. PACIENT IN STARE GRAVA-IMINENTA DE STOP CARDIO-RESPIRATOR

2. PACIENT CU FRACTURA DE MAXILAR SI LEZIUNI ASOCIATE CU RISC VITAL

3. PACIENT CU FRACTURA DE MAXILAR,FARA LEZIUNI ASOCIATE CU RISC VITAL

Ori de cate ori exista plagi deschise orale, ATPA trebuie administrata in mod
obligatoriu si plagile se vor sutura inaintea reducerii si imobilizarii fracturii.
 TRATAMENTUL DEFINITIV

 REDUCEREA SI IMOBILIZAREA FRACTURII IN OCLUZIE CORECTA

 OSTEOSINTEZA
 DIAGNOSTCUL FRACTURILOR COMPLEXULUI ZIGOMATIC

FRACTURI ANTERIOARE FARA DEPLASARE

• edem posttraumatic al regiunii zigomatice si palpebrale
• echimoza in monoclu
• puncte dureroase la nivelul osului zigomatic
• discreta hipoestezie pe traiectul [Link]
• epistaxis unilateral uneori
• deschiderea gurii in limite normale
 FRACTURILE ANTERIOARE CU DEPLASARE
 asimetrie faciala prin infundarea osului malar

 o denivelare in treapta la nivelul rebordului orbital inferior

 oral,durere la palpare la nivelul crestei zigomato-alveolare

 exoftalmie/enoftalmie

 crepitatii gazoase prin patrunderea aerului de la nivelul sinusului maxilar

 diplopie

 imitarea deschiderii gurii

 FRACTURILE POSTERIOARE

Fracturile posterioare fara deplasare

• discreta echimoza in dreptul arcadei temporo-zigomatice
• palpare dureroasa la nivelul arcadei temporo-zigomatice
 Investigatii radiologice

 Incidenta semiaxiala Hirtz

 CT
 Tratamentul fracturilor de malar
• fracturile fara deplasare-nu necesita decat un tratament antiinflamator local
si general
• fracturile cu deplasare necesita obligatoriu tratament chirurgical

• tratamentul chirurgical are rolul de a reduce si mentine in pozitie anatomica

fragmentul osos fracturat si de a restabili acolo unde este cazul
functionalitatea globului ocular si al mandibulei
• cea mai indicata interventie chirurgicala este procedeul Gillies-Dan Theodor
escu,utilizata atat pentru reducerea fracturii osului malar,cat si pentru cea a
arcadei temporo-zigomatice
Fracturile
mandibulei
 Generalitati
Mandibula, cel mai mare si mai rezistent os al viscerocraniului.
Singurul os cu 2 articulatii.

Este supusa actiunii antagoniste a doua grupe musculare care o mobilizeaza:

• Muschii ridicatori :
– Maseter
– Temporal
– Pterigoidian intern

• Muschi coboratori:
– Geniohioidian
– Milohioidian
– Pantecele anterior al digastricului
 Fracturile mandibulei

Generalitati

• Principala cauza a fracturilor de mandibula o constituie agresiunile umane.

• Pe locul 2 accidentele rutiere

• Urmate de accidente de munca, caderi accidentale, accidente sportive, agresiuni animale, etc.
 Fracturile mandibulei

Mecanisme de producere:

 Flexie
 Presiune
 Tasare
 Forfecare
 Smulgere
 Fracturile mandibulei

Clasificare:
Cea mai utilizata clasificare in clinica este cea dupa localizarea linia de fractura.

 Fracturi mediene (intre cei 2 IC )

 Fracturi paramediene ( intre IC si C)
 Fracturile de corp mandibular (intre C si fata mez. M3)
 Fracturi de gonion
 Fracturi ale ramului vertical
 Fracturi ale condilului mandibular
 Fracturi ale apofizei coronoide
 Fracturile mandibulei

Semne clinice comune :

– Intreruperea continuitatii osoase
– Tulburari functionale

Semne clinice asociate:

– Edem de parti moi
– echimoze
– Escoriatii
– Hematoame
– Plagi
– Hemoragii
 Fracturile mandibulei

Diagnosticul fracturilor de mandibula se stabileste pe baza simptomatologie clinice si a

examenelor imagistice. Investigatii radiologice sunt obligatorii.

Tipuri de investigatii radiologice:

 OPG

 Radiografie de mandibula in incidenta defilata

 Incidenta parma

 Radiografie de craniu in incidenta antero-posterioara

 CT sau CT cu reconstructie 3D
 Fracturile mandibulei

Tratamentul poate fi :

– Tratament de urgenta
– Tratament definitiv
– Tratamentul complicatiilor secundare si tardive.
[Link] _ Free PowerPoint Templates, Diagrams and Charts
Format din 3 perechi de glande salivare mari
 parotide

 submandibulare

 sublinguale
- glande salivare accesorii
• Situata in loja parotidiana
• Secreta saliva seroasa
• Saliva se elimina prin canalul lui Stenon
• Nervul facial si ramurile sale trec prin
parenchimul glandular
• Profund de acesta este situat muschiul
maseter
 In planseul bucal
 Deasupra muschiului milohioidian
 Are dimensiuni mici
 Saliva este eliminata in cavitatea orala prin
intermediul canalului Bartholin sau Rivinius
 Se deschid in vecinatatea canalului Wharton
 Au dimensiuni reduse
 Secreta o saliva mucoasa
 Inervatia reflexa are caracter vegetativ
 Exista o multitudine de influente psihice care
determina variatii cantitative si calitative ale
secretiei salivare
 Principalul rol al salivei este de lubrifiere a
mucoasei orale si al tractului digestiv superior
 Frecvent intalnita
 Predomina la varsta a treia
 Multe medicamente au efect secundar
xerostomia
 Severitatea acesteia este legata si de tipul
medicatiei si de dozele administrate
 O serie de boli sistemice pot afecta secretia
salivara
-sarcoidoza
-sindromul Sjogren
-SIDA
-D.Z.
 Dificil
 Da rezultate slabe
 Folosirea produselor care stimuleaza secretia
salivara
 Rezultate bune a dat folosirea de pilocarpina 5-
10 mg de 3-4 ori pe zi
 Se recomanda o buna dispensarizare
stomatologica
 Se indica igiena orala riguroasa
 Combaterea candidozei prin administrarea de
colutorii ce contin substante antifungice
 In alte cazuri se indica si antifungice generale
 Estecea mai frecventa,datorita unor particularitati
-secretia salivara bogata in mucus
-pozitia anatomica decliva a glandei
-prezinta pe traiectul sau curburi anatomice
-orificiul de deschidere al papilei canalului
Wharton este mai ingust
 Are o perioada de latenta
 Dupa aceasta perioada se manifesta clinic
sub numele de triada salivara(Dan
Theodorescu)
-colica
-abcesul
-tumora salivara
 Apare,cand calculul se blocheaza catre
extremitatea distala al canalului
 Clinic se manifesta prin
-criza dureroasa
-tumora salivara fantoma
Durerea apare brusc,in legatura cu orarul
meselor,in planseul bucal,la nivelul limbii,cu
iradiere catre ureche,producandu-se
tumefactia regiunii submandibulare
Durerea va ceda rapid,tumefactia treptat
 Mai rar intalnita
 Calculul este situat pe canalul Stenon
 Prin pozitia sa,papila este mai putin expusa
germenilor din cavitatea bucala
 Calculul este rar situat intraglandular
 Tabloul clinic este mai putin caracteristic
 Fenomenele supurative sunt estompate
 Apare congestia papilei,prin care se elimina
o saliva tulbure,chiar purulenta
 Are simptomatologia unei parotidite cronice
recurente
 Sunt exceptionale
 Apare tumefierea labiala,discret dureroasa
 La presiune eliminandu-se puroi
 Pe Rx se evidentiaza un mic calcul,care poate fi
eliminat spontan
 pe baza examenului clinic
- se va percepe traseul indurat al calculului
- prin presiunea pe glanda se elimina la nivelul ostiumului
saliva modificata,chiar puroi

 pe baza examenelor paraclinice

 radiografia simpla
 calculii se evidentiaza prin radioopacitate rotunda

 sialografia
 cu ajutorul substantei de contrast

 ultrasonografia

 scintigrafia functionala

 endoscopia intracanaliculara

 CT sau RMN
 eliminarea calculului prin metode nechirurgicale
favorizarea deplasarii calculului de-alungul canalului si
eliminarea sa
stimularea secretiei salivare

 ablatia chirurgicala a canalului situat in canalul Wharton

sau Stenon
sub anestezie locala

prin abord oral,cu incizia papilei sau al canalului,si

indepartarea calculului
plaga,se va vindeca per secundam
 fragmentarea calculului prin litotritie
externa
 administrarea de pulsatii ultrasonice de mare
intensitate la nivelul calculului
 ecografie preoperator
 uneori este necesara asocierea litotritiei cu ablatia
chirurgicala sau endoscopica a fragmentelor
 este contraindicata in inflamatiile acute ale glandei
 fragmentara calculului prin LASER (litotritie
intracanaliculara)
consta in explorarea endoscpica a calculului salivar si
fragmentarea acestuia cu ajutorul Laser-ului
este neinvaziva,cu rata mare de succes

costuri ridicate

sialendoscopia interventionala reprezinta o metoda de

cateterizare endoscopica a canalului salivar,urmata de

introducerea unui dispozitiv special de extragere a
acestuia,sub control endoscopic,indicata penru calculii
sub 4 mm pe canalul Wharton
 Submaxilectomia
(ablatia glandei submandibulare)=atunci,cand
calculul este situat intraglandular
sub anestezie generala
prin abord cutanat submandibular

atunci cand exista calculi mulipli

cand recidivele sunt frecvnete

cand glanda prezinta transformari ireversibile

 parotidectomia superficiala=cu totul
exceptional,cand calculul este situat
intraglandular,in lobul superficial
 dupa remiterea fenomenului inflamator acut
VA MULTUMESC