C1. Numere reale. Funcții în R. Șiruri în R.
1.1. Mulțimea numerelor reale
1.2. Funcții elementare: rațională, putere, exponențială, logaritm.
1.1. Mulțimea numerelor reale
Def. 1: O mulțime este o colecție de obiecte de același fel.
Exemple:
1. Studenții din anul întâi de studiu la Universitatea Politehnică.
2. Consumatori energie dintr-un oraș.
3. E mulțimea tuturor mulțimilor posibile.
4. 𝛷 mulțimea vidă.
Operații cu mulțimi:
1. Incluziunea: 𝑨 ⊆ 𝑩 ⇔ ∀𝒙 ∈ 𝑨 ⇒ 𝒙 ∈ 𝑩.
2. Egalitatea: 𝑨 = 𝑩 ⇔ 𝑨 ⊆ 𝑩 și 𝑩 ⊆ 𝑨.
3. Reuniunea: 𝐴 ∪ 𝐵 = {𝑥|𝑥 ∈ 𝐴 𝑠𝑎𝑢 𝑥 ∈ 𝐵}.
4. Intersecția: 𝐴 ∩ 𝐵 = {𝑥|𝑥 ∈ 𝐴 𝑠𝑖 𝑥 ∈ 𝐵}.
5. Mulțimi disjuncte: A, B disjuncte ⇔ 𝐴 ∩ 𝐵 = 𝛷.
6. Diferența: 𝐴 − 𝐵 = 𝐴\𝐵 = {𝑥|𝑥 ∈ 𝐴 𝑠𝑖 𝑥 ∉ 𝐵}.
7. Complementara: 𝑪𝑨 = {𝒙 ∈ 𝑬, 𝒙 ∉ 𝑨}.
8. Produsul cartezian: 𝑨 × 𝑩 = {𝒙 = (𝒙𝟏 , 𝒙𝟐 ), 𝒙𝟏 ∈ 𝑨, 𝒙𝟐 ∈ 𝑩}.
Proprietăți:
1. 𝑨 ∪ 𝑩 = 𝑩 ∪ 𝑨; 𝑨 ∩ 𝑩 = 𝑩 ∩ 𝑨; 𝑨 × 𝑩 ≠ 𝑩 × 𝑨
2. 𝑨 ∪ (𝑩 ∪ 𝑪) = (𝑨 ∪ 𝑩) ∪ 𝑪; (𝑨 ∩ 𝑩) ∩ 𝑪 = 𝑨 ∩ (𝑩 ∪ 𝑪)
3. 𝑨 ∪ 𝜱 = 𝑨, 𝑨 ∪ 𝑬 = 𝑬, 𝑨 ∩ 𝜱 = 𝜱, 𝑨 ∩ 𝑬 = 𝑨
4. 𝑨 ∪ (𝑩 ∩ 𝑪) = (𝑨 ∪ 𝑩) ∩ (𝑨 ∪ 𝑪); 𝑨 ∩ (𝑩 ∪ 𝑪) = (𝑨 ∩ 𝑩) ∪ (𝑨 ∩ 𝑪)
5. 𝑪(𝑨 ∪ 𝑩) = 𝑪𝑨 ∩ 𝑪𝑩; 𝑪(𝑨 ∩ 𝑩) = 𝑪𝑨 ∪ 𝑪𝑩
6. (𝑨 ∪ 𝑩) × 𝑪 = 𝑨 × 𝑪 ∪ 𝑩 × 𝑪; (𝑨 ∩ 𝑩) × 𝑪 = 𝑨 × 𝑪 ∩ 𝑩 × 𝑪
Def. 2: Fie A, B două mulțimi. O funcție 𝑓: 𝐴 → 𝐵 este o asociere a unui element oarecare din A
unui unic element din B. 𝑓(𝐴) = {𝑓(𝑎), 𝑎 ∈ 𝐴}, 𝑓(𝐴) ⊆ 𝐵.
Def. 3: 𝑓: 𝐴 → 𝐵 este injectivă dacă: 𝑥 ≠ 𝑦 ⇒ 𝑓(𝑥) ≠ 𝑓(𝑦) 𝑠au (𝑓(𝑥) = 𝑓(𝑦) ⇒ 𝑥 = 𝑦)
𝑓: 𝐴 → 𝐵 este surjectivă dacă: ∀𝑦 ∈ 𝐵, ∃ ×∈ 𝐴 a. î. 𝑓(𝑥) = 𝑦. (𝐵 = 𝑓(𝐴))
𝑓: 𝐴 → 𝐵 este bijectivă dacă: f injectivă și f surjectivă.
𝑓: 𝐴 → 𝐵 bijectivă admite funcția inversă 𝑓 −1 : 𝑓 ∘ 𝑓 −1 = 1𝐵 , 𝑓 −1 ∘ 𝑓 = 1𝐴
Imaginea inversă a unei mulțimi 𝛶 ⊂ 𝐵: 𝑓 −1 (𝛶) = {𝑥 ∈ 𝐴|𝑓(𝑥) ∈ 𝛶}
Proprietăți:
I. Proprietăți ale mulțimii imagine:
1. 𝑓(𝛷) = 𝛷; 𝐴 ⊆ 𝐵 ⇒ 𝑓(𝐴) ⊆ 𝑓(𝐵)
2. 𝐴, 𝐵 ⊂ 𝐸, 𝑓(𝐴 ∪ 𝐵) = 𝑓(𝐴) ∪ 𝑓(𝐵);
3. 𝐴, 𝐵 ⊂ 𝐸, 𝑓(𝐴 ∩ 𝐵) ⊆ 𝑓(𝐴) ∩ 𝑓(𝐵) [cu egalitate pentru funcția bijectivă].
4. 𝑓(𝐶𝐴) = 𝐶𝑓(𝐴), ∀𝐴 ⊂ 𝐸
1
II. Proprietăți ale imaginii inverse:
1. 𝑓 −1 (𝛶 ∪ 𝑍) = 𝑓 −1 (𝛶) ∪ 𝑓 −1 (𝑍)
2. 𝑓 −1 (𝛶 ∩ 𝑍) = 𝑓 −1 (𝛶) ∩ 𝑓 −1 (𝑍)
3. 𝑓 −1 (𝛷) = 𝛷, 𝑓 −1 (𝐶𝛶) = 𝐶𝑓 −1 (𝑌)
Exemple:
1. 𝑓: 𝑅 → 𝑅, 𝑓(𝑥) = 𝑥 2 ; 𝑓(−3,4) = [0,9) ∪ (9,16) ∪ {9}
𝑓: 𝑅 → [0, ∞), 𝑓(𝑥) = 𝑥 2 , 𝑓 −1 ([2,4]) = [−2, −√2) ∪ (−√2, 2]
0, 𝑛 = 2𝑘
2. 𝑓: 𝑁 → {0,1}, 𝑓(𝑛) = {
1, 𝑛 = 2𝑘 + 1, 𝑘 ∈ 𝑁
𝑓(𝐴) = {0} 𝑑𝑎𝑐𝑎 𝐴 = {2𝑘|𝑘 ∈ 𝑁}.
Def. 4 Vom spune că A este o mulțime numărabilă dacă există o bijecție între A și 𝑁 ∗ . (elementele
mulțimii A pot fi scrise ca un șir).
Proprietăți:
1. A, B numărabile ⇒ 𝐴 ∪ 𝐵 numărabilă
2. (𝐴𝑖 )𝑖∈1,𝑛 numărabile ⇒ ⋃𝑛𝑖=1 𝐴𝑖 numărabilă
3. B numărabilă, 𝐴 ⊂ 𝐵, 𝐴 infinită ⇒ 𝐴 numărabilă
4. A numărabilă ⇒ 𝐴 × 𝐴 numărabilă.
Def. 5 A este o mulțime total ordonată dacă:
1. 𝑥 ≤ 𝑥
2. 𝑥 ≤ 𝑦, 𝑦 ≤ 𝑧 ⇒ 𝑥 ≤ 𝑧
3. 𝑥 ≤ 𝑦, 𝑦 ≤ 𝑥 ⇒ 𝑥 = 𝑦, ∀𝑥, 𝑦, 𝑧 ∈ 𝐴
Proprietăți ale mulțimii numerelor reale
I. Proprietăți algebrice:
1. Axiomele de adunare: asociativitate (𝑥 + 𝑦) + 𝑧 = 𝑥 + (𝑦 + 𝑧)
comutativitate 𝑥 + 𝑦 = 𝑦 + 𝑧
element neutru 𝑥 + 0 = 0 + 𝑥 = 𝑥
element simetric 𝑥 + (−𝑥) = 0
2. Axiomele de înmulțire: asociativitate (𝑥𝑦)𝑧 = 𝑥(𝑦𝑧)
comutativitate 𝑥𝑦 = 𝑦𝑥
element neutru 𝑥 ⋅ 1 = 𝑥
element inversabil 𝑥 ≠ 0 ⇒ 𝑥 ⋅ 𝑥 −1 = 1
3. Axioma distributivității: 𝑥(𝑦 + 𝑧) = 𝑥𝑦 + 𝑥𝑧
II. Proprietăți de ordine: ∀𝑥, 𝑦 ∈ 𝑅 ⇒ 𝑥 ≤ 𝑦 sau 𝑦 ≤ 𝑥
1. 𝑥 ≤ 𝑥; 𝑥 ≤ 𝑦, 𝑦 ≤ 𝑥 ⇒ 𝑥 = 𝑦
2. 𝑥 ≤ 𝑦, 𝑦 ≤ 𝑧 ⇒ 𝑥 ≤ 𝑧
3. 𝑥 ≤ 𝑦 ⇒ 𝑥 + 𝑧 ≤ 𝑦 + 𝑧
4. 0 ≤ 𝑥, 0 ≤ 𝑦 ⇒ 0 ≤ 𝑥𝑦
III. Proprietăți de completitudine:
1. Axioma lui Arhimede: 𝑥 > 0, 𝑦 ≥ 0 ⇒ ∃𝑛 ∈ 𝑁 a.î. 𝑦 ≤ 𝑛𝑥
2. Axioma de compunere a intervalelor:
𝐼𝑛 = [𝑎𝑛 , 𝑏𝑛 ], 𝑎𝑛 ≤ 𝑎𝑛+1 , 𝑏𝑛+1 ≤ 𝑏𝑛 , 𝑏𝑛 − 𝑎𝑛 → 0 ⇒∩ 𝐼𝑛 ≠ 𝛷
𝑛→∞
2
Submulțimi ale lui R
1. 𝑁 ∗= {1,2,3, … , 𝑛, 𝑛 + 1, … }; 𝑁 = {0} ∪ 𝑁 ∗ mulțimea numerelor naturale
2. 𝑍 = {… , −𝑛, … , −2, −1,0,1,2, … , 𝑛, … } mulțimea numerelor întregi
𝑚
3. 𝑄 = { 𝑛 , 𝑛 ≠ 0, 𝑚, 𝑛 ∈ 𝑍}mulțimea numerelor raționale
Remarcă: 𝑁, 𝑍, 𝑄 sunt mulțimi numărabile. R nu este numărabilă.
4. Intervale: (𝑎, 𝑏) = {𝑥 ∈ 𝑅|𝑎 < 𝑥 < 𝑏}, [𝑎, 𝑏] = {𝑥|𝑎 ≤ 𝑥 ≤ 𝑏},
[𝑎, 𝑏) = {𝑥 ∈ 𝑅|𝑎 ≤ 𝑥 < 𝑏}.
Def. 6
𝐴 ⊂ 𝑅 s.n. mulțime deschisă ⇔ ∀𝑥0 ∈ 𝐴, ∃𝜀 > 0 𝑎. 𝑖. (𝑥0 − 𝜀1 𝑥0 + 𝜀) ⊂ 𝐴
𝑎 ∈ 𝑅 s.n. punct aderent lui A ⇔ ∀𝜀 > 0, (𝑎 − 𝜀1 𝑎 + 𝜀) ∩ 𝐴 ≠ 𝛷
𝐵 ⊂ 𝑅 s.n. mulțime închisă ⇔ (∀𝑏 punct aderent lui 𝐵 ⇒ 𝑏 ∈ 𝐵)
𝑥 ∈ 𝑅 s.n. punct de acumulare pentru 𝐴 ⇔ ∀𝜀 > 0, (𝑥 − 𝜀1 𝑥 + 𝜀) ∩ 𝐴 \{𝑥} ≠ 𝛷
𝑥 ∈ 𝑅 s.n. punct izolat al lui 𝐴 ⇔. 𝑥 nu e punct de acumulare pentru A.
Proprietăți:
I. Proprietăți ale mulțimilor deschise:
1. 𝛷, 𝑅 sunt mulțimi deschise
2. (𝐴𝑖 )𝑖∈𝑖,𝑛 mulțimi deschise ⇒ ∩𝑛𝑖=1 𝐴𝑖 deschisă
3. (𝐴𝑖 )𝑖 mulțimi deschise ⇒∪ 𝐴𝑖 deschisă
𝑖
II. Proprietăți ale mulțimilor închise:
1. 𝛷, 𝑅 sunt mulțimi închise
2. (𝐴𝑖 )𝑖∈𝑖,𝑛 mulțimi închise ⇒ ∪𝑛𝑖=1 𝐴𝑖 închisă
3. (𝐴𝑖 )𝑖 mulțimi închise ⇒∩ 𝐴𝑖 închisă.
𝑖
Def. 7 𝐴 ⊂ 𝑅. sup A = cea mai mică margine superioară
inf A = cea mai mare margine inferioară
Proprietăți:
1. ∀𝜀 > 0, ∃𝑥0 ∈ 𝐴 a. î. 𝑠𝑢𝑝 𝐴 − 𝜀 < 𝑥0 ≤ 𝑠𝑢𝑝 𝐴.
2. 𝐴1 , 𝐴2 ≠ 𝛷, 𝐴1 ⊂ 𝐴2 ⊂ 𝑅 ⇒ 𝑠𝑢𝑝 𝐴1 ≤ 𝑠𝑢𝑝 𝐴2 .
3. ∀𝜀 > 0, ∃𝑦0 ∈ 𝐴 a. î. 𝑖𝑛𝑓 𝐴 ≤ 𝑦0 < 𝑖𝑛𝑓 𝐴 + 𝜀.
4. 𝐴1 , 𝐴2 ≠ 𝛷, 𝐴1 ⊂ 𝐴2 ⊂ 𝑅 ⇒ 𝑖𝑛𝑓 𝐴1 > 𝑖𝑛𝑓 𝐴2 .
Exemple:
1. 𝐴 = [0,1] ⇒ 0; 1 puncte de acumulare pentru A; supA=1, inf A=0.
A=[0,1) ⇒0;1 puncte de acumulare pentru A; sup A=1, max A∃
2. 𝐴 = {0,1,2}. A nu are puncte de acumulare, 𝑠𝑢𝑝 𝐴 = 2, 𝑖𝑛𝑓 𝐴 = 0.
1.2. Funcții elementare: rațională, putere, exponențială, logaritm.
Funcția polinomială de grad n:
𝑃𝑛 : 𝑅 → 𝑅, 𝑃𝑛 (𝑥) = 𝑎𝑛 𝑥 𝑛 + 𝑎𝑛−1 𝑥 𝑛−1 + ⋯ + 𝑎1 𝑥 + 𝑎0 , (𝑎𝑘 )𝑘∈0,𝑛 ∈ 𝑅
𝑃 (𝑥)
Funcția rațională: 𝑓: 𝑅 → 𝑅, 𝑓(𝑥) = 𝑄𝑛 (𝑥) , 𝑄𝑚 ≠ 0, ∀𝑥
𝑚
3
Puteri și radicali:
1
1. Pentru 𝑥 ∈ 𝑅 și 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ se definește 𝑥 𝑛 = ⏟
𝑥 ⋅ 𝑥 ⋅ … ⋅ 𝑥 ; 𝑥 0 = 1; 𝑥 −𝑛 = 𝑥 𝑛 , 𝑥 ≠ 0.
𝑛𝑓𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟𝑖
𝑚
𝑛
2. 𝑚, 𝑛 ∈ 𝑍, 𝑛 > 0, 𝑥 ∈ 𝑅+∗ , 𝑥 = √𝑥 𝑚 ; 0𝑚/𝑛 = 0.
𝑛
3. 𝑥 > 0, 𝑦 irațional, 𝑥 𝑦 se definește aproximând y prin numere raționale.
Proprietăți: 1𝑦 = 1, ∀𝑦 ∈ 𝑅 ; (𝑥𝑦) 𝑧 =; 𝑥 𝑦 𝑥 𝑧 = 𝑥 𝑦+𝑧 ; (𝑥 𝑦 ) 𝑧 = 𝑥 𝑦𝑧
Funcția putere, exponențială, logaritm:
1. Funcția putere: 𝑓: (0, ∞) → 𝑅, 𝑓(𝑥) = 𝑥 𝑦 .
Funcția este strict crescătoare pentru y>0 și strict descrescătoare pentru y<0.
2. Funcția exponențială: 𝑔: 𝑅 → (0, ∞), 𝑔(𝑥) = 𝑦 𝑥 .
Funcția este strict crescătoare pentru y >1 și strict descrescătoare pentru 𝑦 ∈ (0,1).
3. Funcția logaritm: ℎ: (0, ∞) → 𝑅, ℎ(𝑥) = 𝑙𝑜𝑔𝑦 𝑥 , 𝑦 ≠ 1, 𝑦 > 0.
Funcția logaritm este inversa funcției exponențiale.
Proprietăți:
𝑥
1. 𝑙𝑜𝑔𝑦 (𝑥𝑧) = 𝑙𝑜𝑔𝑦 𝑥 + 𝑙𝑜𝑔𝑦 𝑧 ; 𝑙𝑜𝑔𝑦 (𝑧 ) = 𝑙𝑜𝑔𝑦 𝑥 − 𝑙𝑜𝑔𝑦 𝑧
𝑙𝑜𝑔 𝑥
2. 𝒍𝒐𝒈𝒚 (𝒙𝒛 ) = 𝒛 𝒍𝒐𝒈𝒚 𝒙, 𝑙𝑜𝑔𝑦 𝑥 = 𝑙𝑜𝑔𝑧 𝑦 = 𝑙𝑜𝑔𝑧 𝑥 ⋅ 𝑙𝑜𝑔𝑦 𝑧.
𝑧
Logaritmi zecimali și naturali
Logaritm zecimal: 𝑦 = 10 ⇒ 𝑙𝑜𝑔10 𝑥 = 𝑙𝑔 𝑥
Logaritm natural: 𝑦 = 𝑒 ⇒ 𝑙𝑜𝑔𝑒 𝑥 = 𝑙𝑛 𝑥
Funcții trigonometrice
𝜋𝜋 1
𝑠𝑖𝑛: [− ] → [−1,1], 𝑓(𝑥) = 𝑠𝑖𝑛 𝑥 , 𝑓 −1 (𝑥) = 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 𝑥 ; 𝑐𝑜𝑠𝑠𝑒𝑐 𝑥 =
22 𝑠𝑖𝑛 𝑥
1
𝑐𝑜𝑠:[0, 𝜋] → [−1,1], 𝑓(𝑥) = 𝑐𝑜𝑠(𝑥) , 𝑓 −1 (𝑥) = 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 𝑥 , 𝑠𝑒𝑐 𝑥 =
𝑐𝑜𝑠 𝑥
𝜋𝜋 𝑠𝑖𝑛 𝑥
𝑡𝑔: [− ] → 𝑅, 𝑓(𝑥) = 𝑡𝑔𝑥 = , 𝑓 −1 (𝑥) = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥
22 𝑐𝑜𝑠 𝑥
𝑐𝑜𝑠 𝑥
𝑐𝑡𝑔: [0, 𝜋] → 𝑅, 𝑓(𝑥) = 𝑐𝑡𝑔𝑥 = , 𝑓 −1 (𝑥) = 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔𝑥
𝑠𝑖𝑛 𝑥
Proprietăți:
Paritatea funcțiilor trigonometrice
a) 𝑠𝑖𝑛 𝑥 , 𝑡𝑔𝑥, 𝑐𝑡𝑔𝑥 funcții impare
b) 𝑐𝑜𝑠 𝑥 , 𝑠𝑒𝑐 𝑥 funcții pare
Formule de adunare:
1) 𝑠𝑖𝑛(𝑎 ± 𝑏) = 𝑠𝑖𝑛 𝑎 𝑐𝑜𝑠 𝑏 ± 𝑐𝑜𝑠 𝑎 𝑠𝑖𝑛 𝑏 , 𝑐𝑜𝑠(𝑎 ± 𝑏) = 𝑐𝑜𝑠 𝑎 𝑐𝑜𝑠 𝑏 ∓ 𝑠𝑖𝑛 𝑎 𝑐𝑜𝑠 𝑏
𝑡𝑔𝑎±𝑡𝑔𝑏 𝑐𝑡𝑔𝑎 𝑐𝑡𝑔𝑏∓1
2) 𝑡𝑔(𝑎 ± 𝑏) = 1∓𝑡𝑔𝑎 𝑡𝑔𝑏 , 𝑐𝑡𝑔(𝑎 ± 𝑏) = 𝑐𝑡𝑔𝑏±𝑐𝑡𝑔𝑎
Formulele unghiului dublu:
1) 𝑠𝑖𝑛 2 𝑥 = 2 𝑠𝑖𝑛 𝑥 𝑐𝑜𝑠 𝑥,
𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 = 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 − 𝑠𝑖𝑛2 𝑥 = 1 − 2 𝑠𝑖𝑛2 𝑥 = 2 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 − 1
2𝑡𝑔𝑥
2) 𝑡𝑔2𝑥 = 1−𝑡𝑔2 𝑥
4
Formulele unghiului pe jumătate:
𝑥
𝑥 1−𝑐𝑜𝑠 𝑥
+𝑑𝑎𝑐𝑎 2 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑖𝑛 𝐼, 𝐼𝐼
1) 𝑠𝑖𝑛 2 = ±√ 2 ( 𝑥 )
−𝑑𝑎𝑐𝑎 2 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑖𝑛 𝐼𝐼𝐼, 𝐼𝑉
𝑥
𝑥 1+𝑐𝑜𝑠 𝑥
+𝑑𝑎𝑐𝑎 2 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑖𝑛 𝐼, 𝐼𝑉
2) 𝑐𝑜𝑠 2 = ±√ ( 𝑥 )
2 −𝑑𝑎𝑐𝑎 2 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑖𝑛 𝐼𝐼, 𝐼𝐼𝐼
𝑥
𝑥 1−𝑐𝑜𝑠 𝑥
+𝑑𝑎𝑐𝑎 2 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑖𝑛 𝐼, 𝐼𝐼𝐼
3) 𝑡𝑔 2 = ±√1+𝑐𝑜𝑠 𝑥 ( 𝑥 )
−𝑑𝑎𝑐𝑎 2 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑖𝑛 𝐼𝐼 𝑠𝑎𝑢 𝐼𝑉
𝑥 𝑠𝑖𝑛 𝑥 1−𝑐𝑜𝑠 𝑥
4) 𝑡𝑔 2 = 1+𝑐𝑜𝑠 𝑥 = = 𝑐𝑜𝑠𝑠𝑒𝑐 𝑥 − 𝑐𝑡𝑔𝑥
𝑠𝑖𝑛 𝑥
𝑥 2𝑡 1−𝑡 2
5) 𝑡𝑔 2 = 𝑡, 𝑠𝑖𝑛 𝑥 = 1+𝑡 2 , 𝑐𝑜𝑠 𝑥 = 1+𝑡 2
Transformarea sumei în produs:
𝑎+𝑏 𝑎−𝑏 𝑎+𝑏
1) 𝑠𝑖𝑛 𝑎 + 𝑠𝑖𝑛 𝑏 = 2 𝑠𝑖𝑛 2 𝑐𝑜𝑠 2 , 𝑠𝑖𝑛 𝑎 − 𝑠𝑖𝑛 𝑏 = 2 𝑐𝑜𝑠 2
𝑎+𝑏 𝑎−𝑏 𝑎+𝑏 𝑎−𝑏
2) 𝑐𝑜𝑠 𝑎 + 𝑐𝑜𝑠 𝑏 = 2 𝑐𝑜𝑠 2 𝑐𝑜𝑠 2 , 𝑐𝑜𝑠 𝑎 − 𝑐𝑜𝑠 𝑏 = −2 𝑠𝑖𝑛 𝑠𝑖𝑛
2 2
Transformarea produsului în sumă:
1
1) 𝑠𝑖𝑛 𝑎 𝑠𝑖𝑛 𝑏 = 2 [𝑐𝑜𝑠(𝑎 − 𝑏) − 𝑐𝑜𝑠(𝑎 + 𝑏)]
1
𝑐𝑜𝑠 𝑎 𝑐𝑜𝑠 𝑏 = 2 [𝑐𝑜𝑠(𝑎 − 𝑏) + 𝑐𝑜𝑠(𝑎 + 𝑏)]
1
2) 𝑠𝑖𝑛 𝑎 𝑐𝑜𝑠 𝑏 = 2 [𝑠𝑖𝑛(𝑎 − 𝑏) + 𝑠𝑖𝑛(𝑎 + 𝑏)]
Valori
𝜋 1 𝜋 √2 𝜋 √3 𝜋
𝑠𝑖𝑛 0 = 0, 𝑠𝑖𝑛 = , 𝑠𝑖𝑛 = , 𝑠𝑖𝑛 = , 𝑠𝑖𝑛 = 1
6 2 4 2 3 2 2
𝜋 √3 𝜋 √2 𝜋 1 𝜋
𝑐𝑜𝑠 0 = 1, 𝑐𝑜𝑠 = , 𝑐𝑜𝑠 = , 𝑐𝑜𝑠 = , 𝑐𝑜𝑠 = 0.
6 2 4 2 3 2 2
1.3. Șiruri de numere reale
Fie (𝑥𝑛 )𝑛∈𝑁∗ o mulțime numărabilă de numere reale.
Def 1: Șirul (𝑥𝑛 )𝑛 este convergent în R către 𝑥 ∈ 𝑅 ⇔
∀𝜀 > 0, ∃𝑛(𝜀) ∈ 𝑁 a. î. ∀𝑛 > 𝑛(𝜀) ⇒ |𝑥𝑛 − 𝑥| < 𝜀
Def. 2: Șirul (𝑥𝑛 )𝑛 , 𝑥𝑛 ∈ 𝑅 este mărginit dacă: ∃𝑀 > 0 a. î. 𝑥𝑛 ∈ (−𝑀, 𝑀), ∀𝑛.
Def. 3: Un șir (𝑥𝑛 )𝑛 este şir Cauchy dacă:
∀𝜀 > 0, ∃ 𝑛(𝜀) a. î. ∀𝑛 > 𝑛(𝜀) și 𝑝 ∈ 𝑁 ∗ , |𝑥𝑛+𝑝 − 𝑥𝑛 | < 𝜀
Th. 1: Un șir (𝑥𝑛 )𝑛 care este convergent în R este mărginit în R
Th. 2: Un șir (𝑥𝑛 )𝑛 este convergent ⇔ (𝑥𝑛 )𝑛 este șir Cauchy.
Th. 3: Un șir (𝑥𝑛 )𝑛 mărginit şi monoton ( crescător sau descrescător) este convergent.
Th. 4: Un șir mărginit în R are cel puțin un subșir convergent.
Th.5: (Lema Cleștelui): Fie (𝑎𝑛 )𝑛 (𝑏𝑛 )𝑛 , (𝑥𝑛 )𝑛 șiruri de numere reale a. î.
𝑎𝑛 ≤ 𝑥𝑛 ≤ 𝑏𝑛 și 𝑙𝑖𝑚 𝑎𝑛 = 𝑙𝑖𝑚 𝑏𝑛 = 𝐿. Atunci 𝑙𝑖𝑚 𝑥𝑛 = 𝐿.
𝑛→∞ 𝑛→∞ 𝑛→∞
5
Observații:
1. Un șir convergent are limită finită.
2. Un șir convergent nu are 2 limite diferite.
Exemple:
1 1
1. Șirul (𝑥𝑛 )𝑛 , 𝑥𝑛 = 1 + 2 + ⋯ + 𝑛 nu este Cauchy
1 𝑛 1 𝑛
2. Șirul (𝑥𝑛 )𝑛 , 𝑥𝑛 = (1 + 𝑛) este convergent; 𝑙𝑖𝑚 (1 + 𝑛) = 𝑒
𝑛→∞
𝑠𝑖𝑛 1 𝑠𝑖𝑛 2 𝑠𝑖𝑛 𝑛
3. (𝑥𝑛 )𝑛 , 𝑥𝑛 = + + ⋯+ este şir Cauchy.
2 22 2𝑛
Lema lui Stolz: Fie (𝑎𝑛 ), (𝑏𝑛 ) șir de numere reale a. î.
𝑎 −𝑎 𝑎
𝑏𝑛 → ∞. Atunci 𝑏𝑛+1 −𝑏𝑛 are aceeași limită ca și 𝑏𝑛.
𝑛→∞ 𝑛+1 𝑛 𝑛
Criteriul comparației: Fie (𝑎𝑛 )𝑛 ; (𝑏𝑛 )𝑛 șiruri de numere reale pozitive astfel încât 𝑎𝑛 ≤ 𝑏𝑛 .
• Dacă 𝑏𝑛 → 0 ⇒ 𝑎𝑛 → 0
𝑛→∞ 𝑛→∞
• Dacă 𝑎𝑛 → ∞ ⇒ 𝑏𝑛 → ∞.
𝑛→∞ 𝑛→∞
𝑥𝑛+1
Criteriul raportului: Fie (𝑥𝑛 )𝑛 un șir de numere reale. Fie 𝐿 = 𝑙𝑖𝑚 .
𝑛→∞ 𝑥𝑛
• Dacă 𝐿 ∈ [0,1) atunci 𝑙𝑖𝑚 𝑥𝑛 = 0.
𝑛→∞
• Dacă 𝐿 > 1, atunci 𝑙𝑖𝑚 𝑥𝑛 = ∞.
𝑛→∞
Exerciții:
1) Găsiți limitele șirurilor (𝑥𝑛 )𝑛 dacă:
𝑛+2
a) 𝑥𝑛 = 𝑛𝑘 (𝑛+5 − 1) ;
3
b) 𝑥𝑛 = √𝑛3 − 2𝑛2 + 7 − (𝑎𝑛 + 3);
1
c) 𝑥𝑛 = (𝑛2 + 5𝑛 + 6)𝑛2+6𝑛+7 ;
1
d) 𝑥𝑛 = 𝑛3 ∑𝑛𝑘=1 𝑘 2 − 𝑛𝑘 + 𝑛2
2) Folosind lema Stolz calculați limitele:
1 1 1 1 1
1+ +⋯+ 1+ + +⋯+
2 𝑛 2 3 𝑛
a) 𝑙𝑖𝑚 ; b) 𝑙𝑖𝑚 .
𝑛→∞ 𝑛 𝑛→∞ 𝑙𝑛 𝑛
Titular curs: Cipu Corina
© 4 octombrie 2021