Academia de Studii Economice din București

Facultatea de Contabilitate și Informatică de Gestiune

Proiect la disciplina

„Audit financiar avansat”

Studenți:

Martin Emilian-Mihai – grupa 671

Neagu Marina – grupa 672

Vasiluță Iuliana Roxana – grupa 672

Profesor coordonator:

[Link] Ana

Iunie 2019

București
 STUDIU PRIVIND INFLUENȚA POZIȚIEI FINANCIARE ASUPRA
PERFORMANŢEI FIRMELOR COTATE LA BURSA DE VALORI BUCUREŞTI

Rezumat:

În prezentul articol s-au analizat abordările existente în literatura științifică de specialitate cu

privire la conceptul de performanță al unei companii și de asemenea ale noțiunilor teoretice
referitoare la factori care arată poziția financiară a unei firme și care în final determină
performanța acesteia. Prin această cercetare s-a urmărit a se afla în ce măsură anumiți indicatori
cum ar fi obiectul de activitate, solvabilitatea, lichiditatea, gradul de îndatorare și de autonomie
influențează performanța reprezentată pe de o parte de rentabilitatea financiară și pe de altă parte
de rentabilitatea economică fiind influențată la rândul ei de indicatori ca: dimensiune, structura
activelor circulante și gradul de imobilizare a [Link] baza unui eșantion de 30 de companii
listate la Bursa de Valor București s-a analizat modul în care fiecare indicator ajută la o reflectare
cât mai fidelă a imaginii poziției financiare a companiilor și în final al performanței acestora..

Cuvinte cheie: performanța, rentabilitate financiară, rentabilitate economică, lichiditate,

solvabilitate, îndatorare,

1 Introducere

Performanța este văzută ca o abilitate a întreprinderii de a avea succes într-o afacere.

Unii autori au încercat să asocieze conceptului de performanță mai mulți termeni și
anume: eficiență, eficacitate, economicitate, rentabilitate, solvabilitate, etc. Din punct de
vedere microeconomic o întreprindere este eficientă atunci când își maximizează efectele
prin minimizarea eforturilor.
Există o multitudine de factori care influențează performanța economico-financiară,
însă în prezenta cercetare se va trata doar o parte dintre aceștia și anume rentabilitatea
economică, rentabilitatea financiară, gradul de îndatorare, solvabilitatea, lichiditatea,
gradul de autonomie, gradul de imobilizare a activelor, domeniul de activitate,
dimensiunea entității etc. Indicatorii de apreciere a performanţei din perspectiva
investitorilor sunt consideraţi în literatura de specialitate ca fiind importanţi, aceştia
oferind investitorului primele informaţii care îl ajută să îşi formeze o părere fundamentată
ştiinţific asupra valorii firmei având la bază informaţii financiar-contabile reale şi
pertinente. Acești factori influențează deciziile investitorilor potențiali deoarece ei țin cont
de rentabilitatea investiției atunci când decid să contribuie la capitalul unei anumite
entități, salariații acordă interes gradului de stabilitate a firmei, în timp ce creditorii sunt
interesați de solvabilitate și gradul de lichiditate.
Obiectivul principal al cercetării îl reprezintă analiza performanţei financiare din
perspectiva Ratei rentabilităţii economice (Rre) şi a Ratei rentabilității financiare (Rrf) și
identificarea factorilor care au avut cea mai puternică influenţă asupra variaţiei acestor
indicatori.
Analizele efectuate au urmărit îndeplinirea următoarelor obiective: analiza Ratei
rentabilităţii economice (Rre) şi a Ratei rentabilităţii financiare (Rrf), identificarea
legăturii între performanța financiară apreciată pe baza Ratelor de rentabilitate,
dimensiune precum și sectorul de activitate. Analiza ratei rentabilităţii economice (Rre)
evidențiază contribuția structurii elementelor de activ la obținerea rezultatelor finale ale
entității, măsurând performanţele activului total al întreprinderii pornind de
la un rezultat economic. Rolul analizei ratei rentabilității financiare (Rrf) este acela de
a cuantifica în ce măsură performanța întreprinderii se datorează eficienței utilizării
capitalului investit de către acționari.
Alcătuirea unei structuri financiare capabile să ducă la atingerea obiectivelor de
creştere şi stabilitate, asumate la nivelul întrepriderilor, a constituit subiectul unor
numeroase studii. Se poate afirma că nu există o reţetă universală, dimensionarea
diferitelor categorii de resurse financiare depinzând de o largă paletă de factori ce
influenţează activitatea entităţilor economice,atât din perspectiva internă cât şi din mediul
extern.[Mihai Carp, 2013]

2. ANALIZA LITERATURII DE SPECIALITATE

Etimologic cuvântul performanţă provine din cuvântul francez ,,performance”. La

nivelul unei întreprinderi performanţa ,,include abilitatea de a avea succes la resurse, de a
le aloca şi utiliza optim în scopul unei remunerări suficiente pentru a acoperi riscul asumat
şi a justifica interesul, pe traiectoria unei dezvoltări viitoare [Link]ţa rezidă,
deci, în eficienţa şi eficacitatea cu care sunt consumate resursele (efort) şi generate
rezultatele(efect) care să-i asigure şi să-i dezvolte sfera de interese. [Petcu, 2003]
Anthony I (1965) a elaborat o definiție a performanței și anume aceea că este un
concept alcătuit din două componente principale: eficiența și eficacitatea.
Ristea M. (1997) asociază conceptului de performanță trei noțiuni: economicitatea
(procurarea de resurse la un cost cât mai mic), eficiența și eficacitatea.
Performanţa se înregistrează atunci când o firmă este eficientă şi eficace în acelaşi timp.
Prin eficienţă înţelegem maximizarea efectului obţinut la o unitate de efort consumat sau
minimizarea efectului consumat la o unitate de efect [Link] eficacitate se înţelege
realizarea şi depăşirea obiectivelor prevăzute.[Vasile Robu et al., 2014].
În literatura de specialitate conceptul de performanţă,în domeniul economico-
financiar, are accepţiuni diferite cum ar fi: creştere, rentabilitate, productivitate,
randament, succes, rezultat al unei activităţi, acţiune. [Vasile Robu et al., 2014].
Transpus în mediul de afaceri, conceptul de performanţă este interpretat ca o ,,bună
reuşită” sau ca un ,,succes”, în plan general sau pe domenii specifice de activitate ale
întreprinderii. Acest succes poate fi cuantificat cu ajutorul unui ansamblu de indicatori sau
criterii de natură cantitativă (profit, rentabilitate, cifră de afaceri, lichiditate, solvabilitate)
şi calitativă (dimensiune dată de cifra de afaceri și total active, domeniu de activitate,
reputaţia echipei manageriale etc.) şi este expresia gestiunii activitaţii întreprinderii.
Unul dintre cele mai importante criterii care reflectă performanța unei întreprinderi
este rentabilitatea care este o formă sintetică de exprimare a performanţelor activităţii
economico-financiare a unei întreprinderi, respectiv a utilizării tuturor factorilor de
producţie (mijloace de producţie, forţa de muncă etc.), ţinând cont de stadiile circuitului
economic: aprovizionare, producţie şi vânzare.
Rentabilitatea poate fi definită ca fiind ,,capacitatea unei întreprinderi de a obţine
profit prin utilizarea factorilor de producţie şi a capitalurilor, indiferent de provenienţa
acestora”.
Comensurarea rentabilităţii se realizează cu ajutorul a două categorii de indicatori: profitul
şi ratele de rentabilitate. Rentabilitatea în mărime absolută este reflectată de profit, iar
măsura în care capitalurile sau utilizarea resurselor întreprinderii aduc profit este reflectată
în ratele de rentabilitate. Formele de rezultate folosite pentru a măsura rentabilitatea sunt:
rezlultatul exploatării, rezultatul financiar, rezultatul curent, rezultatul extraordinar,
rezultatul brut al exerciţiului, rezultatul net al exerciţiului, rezultatul global [Vasile Robu
et al., 2014]
Rentabilitatea poate fi privită din două puncte de vedere și anume atât din punct de
vedere financiar cât și din punct de vedere economic.
Rentabilitatea financiară reflectă gradul de remunerare a capitalului investit într-o
entitate de către investitori [Monica Violeta Achim et al. 2012] și de asemenea interesează
în mod deosebit pe aceștia, pentru că reprezintă măsura finală a rentabilizării resurselor pe
care acționarii le-au încredințat întreprinderii sub forma capitalului de risc. [Marilena
Mironiuc, 2009]
Rentabilitatea economică măsoară performanțele totale ale activității unei firme,
independent de modul de finanțare. Nivelul său prezintă interes, în primul rând, pentru
managerii întreprinderii, care apreciază, astfel, eficiența cu care sunt utilizate activele
disponibile.
Pentru a avea o imagine a cât de mulți factori specifici poziției financiare pot avea
influență asupra performanței unei întreprinderi se vor teoretiza în continuare o parte
dintre aceștia.
Decizia de investiție reprezintă opţiunea întreprinderii de a-şi acoperi nevoile de
finanţare a proiectelor avute în vedere prin fonduri proprii, împrumutate sau
participaţie. Fiecare din cele trei decizii vor duce în final la influențarea poziției financiare
și în final a performanței economico-financiară a întreprinderii.
Pentru a putea analiza structura surselor de finanțare va trebui să se cunoască în ce
constă fiecare dintre ratele de structură ale acestora care analizează importanţa relativă a
diferitelor surse de finanţare utilizate de firmă.
Una dintre principalele rate de structură ale surselor de finanţare este rata stabilității
financiare care reflectă măsura în care firma dispune de resurse financiare cu caracter
permanent (stabil) în total resurse. Acest indicator evidenţiază importanţa relativă a
surselor de finanţare pe termen lung la acoperirea mijloacelor economice ale
întreprinderii.
Rata autonomiei globale reprezintă o măsură mai conservatoare de analiză a finanţării
activelor firmei și exprimă aptitudinea întreprinderii de a face faţă angajamentelor
[Link] reţinut că indicatorul este influenţat sensibil de specificul activităţii, de
politica financiară promovată de management, de cadrul legislativ privind restricţii
specifice, precum şi de tradițiile mediului de afaceri. Indicatorul rata de îndatorare
măsoară importanţa relativă a datoriilor indiferent de perioada de exigibilitate. Rata este
influenţată atât de specificul activitaţii de exploatare, cât şi de structura de finanţare a
firmei.
Relevant în aprecierea poziţiei financiare este demersul analitic dezvoltat în funcţie de:
exigibilitatea datoriilor, prin calcularea ratei datoriilor pe termen scurt şi a ratei datoriilor
pe termen lung, cu valenţe informaţionale privind gradul de realizare a echilibrului
financiar în timp reflectă ponderea surselor de finanţare atrase în totalul pasivelor
societăţii și natura datoriilor, prin calcularea ratei datoriilor financiare, de exploatare,
comerciale, evidenţiind structura surselor de finanţare a activităţii firmei. [Vasile Robu et
al., 2014]
 Levierul financiar reflectă capacitatea managerilor financiari de a atrage resurse
externe pentru a dinamiza eficienţa capitalurilor proprii.
Dimensiunea firmei reprezintă o variabilă calitativă care determină mărimea firmei și
de asemenea amploarea riscului financiar. Companiile mari prezintă un grad semnificativ
de diversificare a activităţilor, acest fapt generând un nivel al riscului financiar mult mai
redus. În piaţă, există mult mai multe informaţii despre o firmă cu dimensiuni mari decât
referitor la una de anvergură mică, de aici rezultând un grad de asimetrie informaţională
diferit.[Mihai Carp, 2013]
Vârsta companiei arată că întreprinderile cu o vechime mai mare prezintă un risc
operaţional mai redus spre deosebire de cele tinere care, pentru a-şi finanţa creşterea
trebuie să apeleze la împrumuturi, deci generând un risc financiar sporit. [Mihai Carp,
2013]
Obiectul de activitate este o altă variabilă calitativă adecvată în analiza unei anumite
serii de factori specifici ai unei întreprinderi care influențează performanța acesteia.
Fiecare sector de activitate are specificul său în ceea ce privește modul în care
performanța unei firme care îi aparține este influențată de anumiți factori. În sectorul
industrial, necesarul de investiții este mult mai mare prin atragerea de împrumuturi pe
termen lung și majorarea de capital iar în sectorul de servicii și comerț firmele își
finanțează activitatea de exploatare apelând la împrumuturi pe termen scurt fiind
dependente de sectorul bancar.
Măsura în care rezultatele activității economice și financiare corespund obiectivelor
respectiv cerințelor avute de către o organizație poate fi apreciată printre altele de gradul
de îndatorare care reprezintă, în esenţă, o reflectare a componentei structurii financiare,
respectiv a datoriilor şi a capitalurilor proprii.
Gradul de lichiditate este un alt indice care în deciziile referitoare la structura
capitalului prezintă semnificaţii distincte și are un dublu impact: abilitatea unui activ de a
fi transformat în bani rapid şi cu o pierdere minimă de valoare. Această definiţie este
cunoscută şi ca lichiditate externă, referindu-se la posibilitatea investitorului de a
trasforma în bani plasamentul în capitalul firmei respective; iar al doilea impact ar fi
abilitatea unei firme de a-şi onora la scadenţă obligaţiile de plată asumate din activele
[Link]ă definiţie este cunoscută şi sub denumirea de lichiditate internă.
Extinderea raţionamentului presupune determinarea solvabilităţii, ce reprezintă
capacitatea unei firme de a acoperi datoriile [Link] lichidităţii şi solvabilităţii se
efectuează cu ajutorul unor rate financiare ce reflectă abilitatea unei firme de a-şi onora
obligaţiile. Ele compară datoriile cu activele care permit onorarea acelor datorii, pe
diverse niveluri de interes. Principalele rate de lichiditate şi solvabilitate operţionale în
analiza financiară a firmei sunt:
Rata lichidităţii la vedere care reprezintă cea mai conservatoare măsură a lichidităţii
interne a unei firme, în măsura în care se iau în considerare doar activele concretizate
lichidităţii. Alături de o situaţie statică a lichidităţii interne a firmei, este necesar să
analizăm şi calitatea elementelor curente. În acest sens, demersul se aprofundează prin
luarea în considerare a duratelor medii de realizare a activelor şi datoriilor curente.
Având în vedere faptul că stocurile prezintă un risc de lichiditate mai ridicat
comparativ cu celelalte elemente de activ circulant, se reconsideră măsura abilităţii unei
firme de a-şi onora obligaţiile scadente. Astfel, ca o alternativă, se calculează rata
lichidităţii intermediare.
Pentru a măsura gradul în care o firmă poate face faţă datoriilor, se utilizează şi rata
solvabilităţii globale care cuantifică riscul de incapacitate de plată a datoriilor la care este
expus agentul economic analizat. (Vasile Robu et al., 2014)
Solvabilitatea este un alt indice care are impact asupra performanței unei entități.
Conceptul de solvabilitate sau de soliditate patrimonială desemnează capacitatea
întreprinderii de a face faţă scadenţelor pe termene mediu şi lung , respectiv rambursării
datoriilor şi plăţii regulate a dobânzii. Solvabilitatea este dependentă pe de o parte de
măsura în care activul total al întreprinderii este suficient pentru plata datoriilor totale şi
pe de altă parte, de gradul de îndatorare şi/sau de independenţă faţă de terţi.
Analiza suficienţei activului total pentru acoperirea datoriilor totale se realizează cu
ajutorul ratei solvabilităţii generale. De mărimea acestui indicator depinde posibilitatea
reînnoirii contractelor de creditare cu finanţatorii.
Aprecierea asupra solvabilităţii întreprinderii se realizează în urma analizei rapoartelor
care reflectă gradul de îndatorare reflectat în rata îndatorării globale raportează fie
datoriile totale la capitalul total (pasivul total) al întreprinderii, fie datoriile totale la
capitalul propriu; fie prin rata capacităţii globale de rambursare care raportează datoriile
totale la capacitatea de autofinanţare. Raportul exprimă, în număr de ani, capacitatea
întreprinderii de a rambursa datoriile totale. Cu cât valoarea indicatorului este mai mică,
cu atât întreprinderea este capabilă să suporte o îndatorare suplimentară.
Datorită faptului că activele imobilizate au un grad redus de depreciere financiară, în
caz de lichidare, se consideră că riscul financiar este invers proporţional cu ponderea
acestor mijloace în totalul activelor.
Un indice important care reflectă poziția financiară și în final performanța unei
întreprinderi este rata activelor imobilizate care arată ponderea elementelor de activ aflate
la dispoziţia întreprinderii mai multe exerciţii financiare în activul total, respectiv gradul
de investire a capitalului întreprinderii.
În general, creşterea ponderii activelor imobilizate în activul total reflectă o situaţie
favorabilă atunci când, în paralel, se înregistrează şi creşterea cifrei de afaceri, ca efect al
investiţiilor în noi capacităţi de producţie. Astfel, creşterea ponderii activelor imobilizate,
în detrimentul activelor circulante, este expresia amplificării gradului de rigiditate a
întreprinderii la eventualele modificări impuse de mediul extern, dată fiind transformarea
mai anevoioasă a acestei categorii de active în lichidităţi şi dificultăţile care pot apărea
atunci când întreprinderea este nevoită să-şi reconsidere domeniul de activitate.O
diminuare a acestei rate de structură poate reprezenta neangajarea întreprinderii la un
program de investiţii. [Marilena Mironiuc, 2009]
Rata activelor circulante este un alt indice semnificativ în influențarea performanței
unei entități. Pentru a evita erorile interpretative, trebuie avut în vedere faptul că valorile
acestui raport depind, în mare măsură, de specificul activităţii întreprinderii (industrie,
comerţ) şi de particularităţile ciclului de producţie, care se reflectă în compoziţia activelor
circulante. În general, creşterea progresivă a ponderii activelor circulante în totalul
activului caracterizează întreprinderile elastice la solicitările pieţei.
Identificarea cauzelor care determină creşterea valorii indicatorului (sporirea
stocurilor de produse finite, ca urmare a dificultăţii de valorificare a producţiei; creşterea
vânzărilor şi, implicit, acordarea unor termene de plată mai îndelungate clienţilor,
consolidarea lichidităţii imediate a întreprinderii etc.) implică aprofundarea analizei pe
componente de activ circulant. [Marilena Mironiuc, 2009] Acestea constau în rata
stocurilor care exprimă ponderea celui mai puţin lichid activ circulant în totalul activelor
întreprinderii, de asemenea, rata disponibilităţilor a cărei variație este fluctuantă de la o
perioadă la alta astfel că o valoare ridicată a disponibilităților poate reflecta o situație
favorabilă în termeni de echilibru financiar, dar poate fi și semnul deținerii unor resurse
 ineficient utilizate, al unor resurse neproductive; mărimea ratei creanțelor este determinată
printre altele de natura relațiilor firmei cu partenerii externi și de termenele de plată pe
care le acordă o entitate clienților săi.
Așadar aceștia sunt doar o parte dintre indicatorii care ne pot ghida în a desemna o
entitate ca fiind performantă.

3. METODOLOGIA CERCETĂRII
În legătură cu stadiul actual al cunoașterii în domeniul abordat, ipotezele
propuse în demersul testării sunt următoarele:
H1: Rentabilitatea economică este influențată semnifictiv de structura activului (rata
activelor imobilizate, rata stocurilor, rata creanțelor, rata disponibilităților)
H2: Rentabilitatea financiară este influențată semnificativ de natura capitalului
propriu și a datoriilor (levierul financiar, rata de îndatorare, rata autonomiei globale,
rata de lichiditate).
Cercetarea este realizată pe baza datelor preluate din Situațiile financiare ale
întreprinderilor listate la Bursa de Valori București din care am extras în mod aleator un
eșantion format din 30 de firme.
Datele au fost prelucrate în programul Eviews și în procesorul de text Excel. Totodată
am folosit și testele Glejser și Breusch-Pagan-Godfrey pentru a verifica integritatea
modelelor de regresie utilizate în cercetare.
În această analiză sunt folosite două modele de regresie liniră multiplă. Primul model
are ca variabilă dependentă rentabilitatea economică iar ca variabile independente rata
activelor imobilizate, rata stocurilor, rata creanțelor, rata disponibilităților, în timp ce al
doilea model are ca variabilă dependentă rentabilitatea financiară iar ca variabile
independente levierul financiar, rata de îndatorare, rata autonomiei globale, rata de
lichiditate, rata de acoperire.
Ca și metode de analiză a datelor în realizarea acestui studiu am folosit tehnica
rapoartelor și analiza de regresie multiplă. Ipotezele au fost testate prin intermediul
modelelor a fost validat prin testarea modelului de regresie multiplă, ecuația fiind:
y= + + + +...+ε
În urma prelucrării datelor am obținut patru modele statistice:
1)Pentru firmele mari Re= -6,47+6,49 Rai+6,42 Rc+6,92 Rd+6,44 Rs+ε
2)Pentru firmele mici Re=4,782+4,799 Rai+4,62 Rc+4,72 Rd+4,91 Rs+ε
3)Pentru firmele din sectorul industriei Rf=165,33+0,21 Lf+0,026 RA+164,48 RAFG-
166,75 RI+0,01 RL+ε
4)Pentru firmele din sectorul serviciilor Rf=-2,45-0,05 Lf-0,66 RA-2,45 RAFG-1,53
RI+0,013 RL+ε
Tabel 2. Sinteza variabilelor în modelul de regresie
Indicator Formula Explicații Tip variabilă
Reflectă gradul de
Rata rentabilității remunerare a capitalului Dependentă,
financiare RF= investit într-o entitate de numerică
către acționari
Reflectă capacitatea
managerilor financiari de a
Independentă,
Levierul financiar LF= atrage resurse externe
numerică
pentru a dinamiza eficienţa
capitalurilor proprii
Măsoară importanţa relativă
Independentă,
Rata de îndatorare RI= a datoriilor indiferent de
numerică
perioada de exigibilitate.
Rata Evidenţiază ponderea
Independentă,
autonomiei RAFG= surselor proprii pe termen
numerică
financiare globale lung în totalul resurselor
Reflectă capacitatea
activelor circulante
Independentă,
Rata lichidității RL= concretizate în stocuri,
numerică
creanțe și disponibilități de
a acoperi datoriile curente
Rata de acoperire Reflectă ponderea Independentă,
RA= capitalurilor permanente în numerică
activele imobilizate ale
 firmei
Măsoară performanțele
Rata rentabilității totale ale activității unei Dependentă,
economice Re= firme, independent de numerică
modul de finanțare
Arată ponderea elementelor
de activ aflate la dispoziţia
întreprinderii mai multe
Rata activelor Independentă,
Rai= exerciţii financiare în
imobilizate numerică
activul total, respectiv
gradul de investire a
capitolului întreprinderii
Exprimă ponderea celui mai
puţin lichid activ circulant Independentă,
Rata stocurilor Rs= în totalul activelor numerică
întreprinderii
Reflectă relațiile cu terții și
Independentă,
Rata creanțelor Rc= are o influență asupra
numerică
lichidității
Reflectă ponderea
Rata Independentă,
Rd= disponibiliăților în
disponibilităților numerică
patrimoniul firmei
Sursa: [Prelucrare proprie]

4. REZULTATE

Având conturat cadrul teoretic necesar pentru realizarea analizei privind modul și
măsura în care performanța întreprinderilor din România este influențată de poziția lor
financiară, vom realiza un studiu empiric pentru a demonstra capacitatea acestora de a
influența performanța și o dată cu ea decizia de finanțare a unor eventuali investitori și
imaginea pe care o entitate o are în rândul terților. Pentru a vedea toate acestea vom testa
cele două ipoteze enunțate mai sus și astfel se va demonstra cât de performante sunt
firmele cotate la Bursa de Valori București.
Pentru a vedea care este impactul indicilor cantitativi asupra performanței celor 30 de
firme s-a realizat analiza statisticii descriptive.

Tabel nr. 1 Statistici descriptive la nivel de eșantion

Abatere
Indicatori asociați ipotezelor Minim Maxim Medie
standard
Rata rentabilității financiare Rrf -2,6865 0,8191 -0,046 0,5354
Levier financiar-Lf 0 1,7126 0,121 0,3299
Rata de îndatorare-Ri 0,0014 0,9563 0,3209 0,236
Rata autonomiei globale- RAG 0,9985 0,0436 0,673 0,2451
Rata lichidității-L 0,2636 39,1336 4,5139 8,0285
Rata de acoperire-A 0,1433 9,0404 1,6272 1,6325
Rata rentabilității economice
-0,1998 0,2633 0,0154 0,085
Rre
Rata activelor imobilizate- Rai 0,106 0,9823 0,6089 0,2747
Rata stocurilor- Rs 0 0,6143 0,1132 0,1644
Rata creanțelor- Rc 0,0051 0,8194 0,1896 0,0359
Rata disponibilităților- Rd 0,0017 0,6193 0,0879 0,1695
Sursa: [Prelucrare proprie după Situațiile Financiare preluate de pe BVB]

Primul indicator pe care îl vom analiza este rentabilitatea financiară care prezintă o
valoare negativă de -0,046, ceea ce denotă faptul că acționarii nu obțin câștiguri în urma
investirii capitalului utilizat de către întreprinderi în mod ineficient.
Gradul redus de îndatorare este evidențiat atât prin intermediul coeficientului ratei de
îndatorare de 0,3209 cât și prin prin cel al levierului financiar care are o medie de 0,121
fiind o valoare subunitară ceea ce indică faptul că întreprinderile își finanțează activitatea
din surse proprii într-o proporție mult mai însemnată, acest fapt fiind confirmat de
 coeficientul ratei de autonomie globală. Potrivit analizei acestei rate, se poate observa că
ponderea capitalurilor proprii în total pasiv bilanțier este de 67,3 % , ceea ce ne spune ca
situația financiară a firmei este una care favorizează creșterea independenței financiare și
decizionale ale acesteia.
În ceea ce privește lichiditate, prin anaiza valorii mediei acesteia putem afirma că per
ansamblu firmele au capacitate de acoperire a datoriilor curente pe baza activelor
circulante și astfel nu sunt nevoite să apeleze la surse externe de finanțare. Valoarea
supraunitară a mediei ratei de acoperire de 1,6272 indică faptul că întreprinderile analizate
au dispus de resurse permanente, suficiente pentru acoperirea nevoilor stabile, utilizând o
parte din aceste resurse pentru acoperirea necesarului de mijloace circulante.
Media ratei rentabilității economice este o valoare pozitivă de 0,0154 ceea ce
înseamnă că ele își folosesc în mod eficient capitalul economic alocat activității de
exploatare a întreprinderii în sensul că investitorii obțin beneficii economice de pe urma
participării la capitalul întreprinderilor și de asemenea păstrarea interesului pentru
acțiunile acestora.
Rata activelor imobilizate ne arată că în medie 60,89% din totalul activelor este
acoperit de activele imobilizate ceea ce reflectă o situație favorabilă mai ales din punct de
vedere al implicării active într-un program de investiții al firmelor cotate la BVB. De
asemenea o pondere mai însemnată a activelor imobilizate în activul total reflectă un grad
ridicat de lichiditate ceea ce ajută la o creștere a flexibilității de adaptare la schimbări ale
mediului extern.
Media ratei stocurilor scăzută de 11,32% ne arată că cele 30 de firme componente
ale eșantionului, au o lichiditate ridicată în condițiile în care stocurile sunt cele mai puțin
lichide din totalul activelor circulante. 18,96% din totalul activelor este reprezentat de
creanțe, rată care este mai mare decât cea a stocurilor ceea ce duce la posibilitatea
imobilizării unor lichidități și de asemenea la intensificarea relațiilor comerciale cu terții.
8,79% din patrimoniul firmei este reprezentat de disponibilitățile din total active, ceea ce
duce la o încadrare perfectă între limitele de 5% și 25%, limite care ne protejează de
lichidități neutilizate în cazul unei depășiri superioare și de lichidități insuficiente în cazul
unei coborâri sub limita minimă.
În concluzie putem observa că firmele sunt mai axate a obține rezultate favorabile pe
partea de exploatare și mai puțin de pe cea de investiții ceea ce nu este neapărat
îngrijorător având în vedere că rezultatele unei investiții se pot regăsi și în activitatea de
exploatare.
Pentru a cunoaște ce impact are domeniul de activitate asupra poziției financiare și
implicit asupra performanței firmelor le-am grupat pe două mari domenii de activitate și
anume industrie și a rezultat un număr de 19 companii respectiv servicii și comerț în
număr de 11 companii.

Tabel nr.2 Caracteristici sectoriale ale variabilelor analizate

Domeniu de
Industrie Servicii și comerț
activitate
Abatere
Indicatori Medie Medie Abatere standard
standard
Rentabilitatea
-0,1404 0,634 0,1169 0,248
financiară
Levier financiar 0,0919 0,1644 0,1712 0,5123
Rata de îndatorare 0,4032 0,2356 0,1786 0,1629
Rata de autonomie 0,5966 0,2357 0,8049 0,2096
Rata lichidității 5,0143 9,8232 3,6496 3,4549
Rata de acoperire 1,7206 1,9599 1,4659 0,8768
Sursa: [Prelucrare proprie după Situațiile Financiare preluate de pe BVB]

Performanța financiară este evidentă în cazul firmelor care au ca obiect de activitate

serviciile sau comerțul acestea bucurându-se de o medie a rentabilității pozitivă de
11,69% în comparație cu cea a firmelor din industrie care au o medie de -14,04%. Această
diferență se datorează evoluției economiei naționale și anume a dezvoltării sectorului de
servicii și comerț într-un ritm accelerat ajutată fiind de industrie al cărei activitate s-a
redus semnificativ, făcându-i astfel loc serviciilor.
 În ceea ce privește gradul de îndatorare putem observa atât din levierul financiar(9,19%-
industrie și 17,12%-servicii și comerț) cât și din rata de îndatorare(40,32%-industrie și
17,86% -servicii și comerț) că în medie marea majoritate a firmelor nu sunt nevoite să se
împrumute pentru a-și finanța activitatea. Totuși în cazul industriei vedem o tendință de
atragere a creditelor însemnată față de firmele din servicii ceea ce influențează negativ
rata rentabilității prin cheltuielile financiare crescute.
Rata de autonomie este în medie de 59,66% la firmele din industrie, mai mică față de cele
care au ca obiect de activitate serviciile sau comerțul (80,49%) ceea ce înseamnă o mai
bună reușită a acoperirii necesarului de finanțat în cazul celei de-a doua, însă per total
acestea își finanțează activitatea din surse proprii.
Ratele medii de lichiditate în cazul celor două sectoare de activitate sunt mult superioare
valorilor recomandate de literatura de specialitate (501,43%-industrie și 364,96%-servicii
și comerț) ceea ce determină disponibilitatea întreprinderilor de a deconta datoriile
curente pe baza activelor totale și chiar să acționeze în a valorfica aceste resurse de
lichiditate.
Mediile ratelor de acoperire sunt supraunitare ceea ce denotă capacitatea întreprinderilor
de a acoperi nu doar necesarul de active imobilizate ci și o parte din activele circulante,
toate acestea din capitalul permanent.
Așadar ceea ce se poate concluziona este că obiectul de activitate poate avea impact
asupra rezultatelor care se așteaptă să fie performante.
În ceea ce privește gruparea companiilor în funcție de dimensiune a rezultat un număr de
7 companii mari și 23 mici în funcție de ale căror rezultate se vor putea observa influențe
aduse asupra rentabilității și de asemenea se vor putea aduce soluții pentru eventuale
rezultate nefavorabile ale anumitor indicatori.

Tabel nr. 3 Caracteristici dimensionale ale variabilelor analizate

Dimensiune Mică Mare

Abater
Indicatori Medie standard Medie Abatere standard
-
Rentabilitate economică 0,0485 0,0735 0,0118 0,0581
Rata active imob 0,6148 0,2963 0,5895 0,2056
Rata stocuri 0,0811 0,1395 0,2184 0,206
Rata creanțe 0,1976 0,2123 0,1631 0,1439
Rata disponibilități 0,1059 0,1898 0,0287 0,0383
Sursa: [Prelucrare proprie după Situațiile Financiare preluate de pe BVB]

După cum putem observa în tabelul nr. 2, în medie rata rentabilității economice este
negativă (-0,0485) în cazul firmelor mici (CA<35000000, Active Totale<17500000) și
pozitivă 0,1169 în cazul firmelor mari (CA>35000000, Active Totale>17500000). Acest
fapt este consecința eficienței utilizării capitalului investit de către acționari, a capacității
de investiție care evident este mai mare în cazul firmelor mari decât a acelora mici. Pentru
ca rata de rentabilitate să crească este necesar ca mărimea profitului să o depășească pe
cea a vânzărilor, deoarece vânzări mari aduc cheltuieli mari și un profit mai mic, sau este
necesară minimizarea consumului de resurse pentru a putea avea rezultate plăcute de
acționari care urmăresc rezultatele finale și pentru ai putea atrage și pe alți investitori.
În continuare se poate remarca un grad ridicat de imobilizare a activului, media ratei
activelor imobilizate fiind de 0,6148 în cazul întreprinderilor mici și 0,5895 în cazul
întreprinderilor mari. Acest fapt indicând deschiderea atât a firmelor mici cât și a acelora
mari spre investiție și de asemenea un grad ridicat de lichiditate a acestora.
După cum se poate observa media ratei stocurilor este mai ridicată în cazul firmelor
mari și anume de 21,84% decât în cazul firmelor mici unde este de 8,11% . Acest fapt este
consecința capacității firmelor mari de a-și putea permite achiziționarea, gestionarea,
depozitarea și păstrarea unui volum însemnat al stocurilor pe perioade mult mai
îndelungate față de firmele mici care nu își permit toate acestea.
 După cum reiese din tabelul de mai sus se poate observa o rată a creanțelor mai ridicată în
rândul firmelor mici de 19,76% decât în cazul firmelor mari unde această rată este de
16,31%. Această diferență denotă faptul că întreprinderile mici reușesc să creeze o
legătură strânsă cu terții intesificând totodată relațiile comerciale cu aceștia în timp ce
firmele mari nu acordă o atenție deosebită fiecărei terțe persoană cu care colaborează.
Interpretând datele din tabelul de mai sus rezultă că entitățile mici
dispun de o rată a disponibilităților mai mare de 10,59% din totalul
activelor decât în cazul entităților mari unde această rată este de 3,83%.
Această diferență indică faptul că este necesar ca entitățile mici să dispună
de lichidități având în vedere că tranzacțiile se efectuează la intervale
scurte de timp pe când entitățile mari pot acoperi datoriile din capitalul
permanent.
Ipoteza I
Variabila dependentă Re Dimensiune
Indicatori Total Întreprinderi mici Întreprinderi mari
Constanta 3.54 4.72 -6.47
Rata activelor imobilizate -3.55 -4.79 6.49
Rata creanțelor -3.41 -4.62 6.42
-
Rata disponibilităților 3.48 -4.72 6.92
Rata stocurilor -3.61 -4.91 6.44
R square 14,55% 19,67% 15,79%
Probabilitate 0,03 0,03 0,09
Sursa: [Prelucrare proprie]

Ipoteza I
În urma testării acestei ipoteze reiese că rata rentabilității economice este explicată în
proporție de 14,55% de variația variabilelor independente incluse în model. O proporție
însemnată în condițiile în care rentabilitatea economică a firmei este influențată de o
multitudine de alți factori semnificativi.
În ceea ce privește dimensiunea, variația variabilelor independente explică în proporție de
19,67% (firmele mici) respectiv 15,75% (firmele mari) rata rentabilității economice.
Cu un risc de 5% se poate susține că modelul este semnificativ statistic în urma efectuării
testului Jarque Bera.
Se poate afirma cu o probabilitate de 95% că, în condițiile menținerii constante a
factorilor complementari majorarea cu o unitate a gradului de imobilizare determină o
scădere a rentabilității economice cu 3,55 unități, astfel cu cât acționarii investesc mai
mult capitalul întreprinderii cu atât rentabilitatea economică se va diminua ca urmare a
scăderii rezultatului supus repartizării. La o creștere a ratei creanțelor cu 1% rentabilitatea
economică scade cu 3,41 unități în urma neîncasării creanțelor de la terți. La o majorare a
disponibilităților cu 1 unitate, rentabilitatea economică scade cu 3,48 unități deoarece
disponibilitățile sunt consacrate exclusiv activității de exploatare neintrând în sfera
capitalurilor proprii care ajută la îmbunătățirea poziției financiare respectiv a
performanței. La o majorare a stocurior cu 1 unitate, rentabilitatea economică scade cu
3,61 unități deoarece stocurile sunt mai puțin lichide și nu contribuie direct la
îmbunătățirea performanței.

Ipoteza II

Variabila dependentă Rf Obiect de activitate

Întreprinderi din sectorul Întreprinderi din sectorul serviciilor

Indicatori Total industriei și comerțului
Constanta 6.63 165.33 2.42
Levier 0.03 -0.21 -0.05
Rata de acoperire 0.02 -0.02 -0.06
Rata de îndatorare -7.61 -166.75 -1.53
Rata de autonomie 6.31 -164.48 -2.45
Rata de lichiditate 0.006 -0.01 0.01

R square 39.08% 46,88% 97,25%

Probabilitate 0,02 0,03 0,0006

Sursa: [Prelucrare proprie]

Ipoteza II
Pentru a vedea în ce măsură rentabilitatea financiară este explicată de variabilele independente
incluse în model am luat în calcul valoarea raportului de determinație de 39,08% ceea ce
reprezintă un procent semnificativ având în vedere existența mai multor variabile care ar putea
influența acestă variabilă.
În raport cu domeniul de activitate, variabilele independente explică semnificativ rata
rentabilității financiare în proporție de 46,88% (firmele din sectorul industriei) și 97,25%
(firmele din sectorul serviciilor și comerțului).
Cu un risc de 5% se poate susține că modelul este semnificativ statistic în urma efectuării
testului Jarque Bera.
Se poate garanta cu o probabilitate de 95% că o creștere cu 1 unitate a levierului financiar duce
la o creștere a ratei rentabilității financiare cu 0,03 unități acest fapt datorându-se capacității
împrumuturilor de a facilita remunerarea capitalurilor proprii. La o majorare cu 1 unitate a ratei
de acoperire, rata rentabilității financiare crește cu 0,02 unități deoarece necesarul de active
imobilizate este acoperit de capitalurile permanente. O creștere a ratei de îndatorare cu 1
unitate determină o scădere a ratei rentabilității financiare cu 7,6 unități acest fapt fiind
influențat de ponderea însemnată a datoriilor ceea ce duce la scăderea averii întreprinderii a
ratei rentabilității financiare. La o majorare a ratei de autonomie cu 1 unitate, rata rentabilității
financiare crește cu 6,31 unități astfel că nu este nevoită să apeleze la împrumuturi. La o
majorare a ratei ichidității cu 1 unitate, rata rentabilității financiare crește cu 0,006 unități astfel
capitalurile proprii nu sunt afectate deoarece datoriile curente sunt active circulante.

[Link] situaţiilor financiare

Prin analiza rapoartelor de audit pentru un eșantion de 23 de companii din industrii diferite, s-a
constatat că situațiile financiare au fost întocmite în conformitate cu reglementările aplicabile în
vigoare, respectiv OMFP 1802/2014 de cele mai multe ori și IFRS în cazuri mai rare, în ceea ce
privește grupurile de societăți.

Misiunile de audit au fost realizate în conformitate cu Standardele Internaționale de Audit

(ISA). Responsabilitățile detaliate ale auditorilor în baza acestor standarde au fost descrise
detaliat în secțiunea „Responsabilitățile auditorului într-un audit al situațiilor financiare”.
Astfel, se constată faptul că auditorii sunt independenți față de societățile auditate, conform
Codului Etic al Profesioniștilor Contabili (Codul IESBA) emis de Consiliul pentru Standarde
Internaționale de Etică pentru Contabili, coroborat cu cerințele etice relevante pentru auditul
situațiilor financiare din România. Probele de audit obținute sunt suficiente și adecvate pentru a
furniza o bază corespunzătoare pentru opinia de audit.

Ca parte a unui audit în conformitate cu ISA, auditorii își exercită raționamentul profesional cu
menținerea scepticismului profesional pe parcursul auditului în îndeplinirea următoarelor roluri:

- identificarea și evaluarea riscurilor de denaturare semnificativă a situațiilor financiare,

cauzată fie de fraudă, fie de eroare
- proiectarea și executarea procedurilor de audit ca răspuns la respectivele riscuri și
obținerea unor probe de audit suficiente și adecvate pentru furnizarea unei opinii de
audit concludente
 - înțelegerea controlului intern relevant pentru audit în vederea proiectării de proceduri
de audit
- evaluarea gradului de adecvare a politicilor contabile utilizate și caracterul rezonabil al
estimărilor contabile
- formularea unei concluzii cu privire la gradul de adecvare a utilizării de către
conducere a contabilității pe baza continuității activității
- evaluarea structurii și conținutului general al situațiilor financiare
- prezentarea unor aspecte cheie de audit
- furnizarea unei declarații prin care să se confirme faptul că au fost respectate cerințele
etice relevante

În urma analizei situațiilor financiare ale companiilor, au fost constatate următoarele:

Conect Business Park SA București:

În opinia auditorilor, situaţiile financiare ale societății CONECT BUSINESS PARK sunt
întocmite, sub toate aspectele semnificative. Opinia este fără rezerve.

SC Gastronom SA Buzău:

Opinia auditorilor este fără rezerve, situațiile financiare oferă o imagine fidelă a poziției
financiare precum și a performanței financiare la 31 decembrie 2018.

SC Comvex SA Constanța:

Situațiile financiare oferă o imagine fidelă a poziției financiare precum și a performanței

financiare la 31 decembrie 2018, opinia auditorilor fiind una fără rezerve.

SC Nord SA București:

Opinie de audit fără rezerve. Situațiile financiare prezintă o imagine fidelă.

SC Foraj Sonde SA Videle:

În opinia auditorilor, situaţiile financiare ale societății SC Foraj Sonde SA sunt întocmite, sub
toate aspectele semnificative. Opinia este fără rezerve.

SC Aurora SA:

În urma audierii situațiilor financiare ale Aurora SA, auditorul independent a emis o opinie fără
rezerve.

SC Metalica SA Oradea:

Opinie fără rezerve. Situaţiile financiare ale societății SC Metalica SA sunt întocmite, sub toate
aspectele semnificative.

SC Concifor SA Buzău:

Auditorul nu a exprimat o opinie cu privire la situațiile financiare la 31.12.2017. Datorită lipsei

probelor de audit nu s-a putut oferit o bază pentru opinia de audit.

Auditorii nu au primit suficiente informații cu privire la evaluarea construcțiilor.

În 2017 pentru imobilizările corporale care nu au fost utilizate în producție nu a fost înregistrată
amortizarea și inventarierea acestora nu a fost pusa la dispoziția auditorilor.

Societatea nu a evidențiat în situațiile financiare cheltuielile cu dobânzile și nici impozitele cu

taxele locale.

SC Auto Center SA:

In opinia auditorului independent, situațiile financiare reprezintă o realitate fidelă asupra
poziției financiare, rezultatului operațiunilor precum și a fluxurilor de trezorerie a Auto Center
SA la 31.12.2017.

SC Amylon SA Sibiu :

Din punctul de vedere al auditorului, situațiile financiare prezintă o imagine fidelă sub toate
aspectele semnificative, opinia fiind fără rezerve.

SC Semrom SA Oltenia SA:

Opinia auditorului prezintă rezerve în ceea ce privește deprecierea stocurilor, precum și

deprecierea creanțelor comerciale.

SC Agrana România SA:

Situațiile financiare prezintă o imagine fidelă, sub toate aspectele semnificative, fiind întocmite
în conformitate cu OMFP 1802/2014.

Auditorii nu exprimă rezerve, dar atrag atenția asupra unei note din situațiile financiare
consolidate.

SC Vitimas SA:

În urma audierii situațiilor financiare ale SC Vitimas SA, auditorul independent a emis o opinie
fără rezerve.

SC Remarul 16 Februarie SA:

Raportul de audit exprimă mici rezerve referitoare la posibile denaturări semnificative ale
situațiilor financiare datorate neîncadrării corecte pe scadențe a obligațiunilor, precum și a
prezentării eronate a imobilizărilor financiare în bilanț.

SC Mecanoenergetica SA:

În opinia auditorilor, situaţiile financiare ale societății SC Mecanoenergetica SA sunt întocmite,

sub toate aspectele semnificative. Opinia este fără rezerve.

SC Metalurgica SA:

În urma audierii situațiilor financiare ale SC Metalurgica SA, auditorul independent a emis o
opinie fără rezerve.

SC Lactate Natura SA:

Raportul de audit prezintă o opinie cu rezerve cu privire la creanțele neîncasate pe o perioadă

mai mare de 365 de zile care nu au fost previzionate asupra unei societăți aflate în procedura
falimentului.

De asemenea, auditorul a constatat deprecieri și amortizări înregistrate pentru active imobilizate

aflate în conservare.

SC Granitul SA:

Auditorul nu a exprimat o opinie cu privire la situațiile financiare la 31.12.2018, datorită lipsei

probelor de audit.

Auditorii nu au primit suficiente confirmări de solduri pentru creanțe și datorii.

SC Palace SA Sinaia:
Situațiile financiare oferă o imagine fidelă a poziției financiare precum și a performanței
financiare la 31 decembrie 2018, opinia auditorilor fiind una fără rezerve.

SC Uzuc SA Ploiești:

Raportul de audit prezintă o opinie favorabilă fără rezerve, situațiile financiare de la 31.12.2018
fiind întocmite de o manieră adecvată, în toate aspectele semnificative conform OMFP
1802/2014.

SC Bucur SA Obor:

În urma auditării situațiilor financiare ale societății SC Bucur SA Obor, raportul de audit
prezintă o imagine favorabilă, fără rezerve.

SC Alum SA Tulcea:

Opinia de audit formulată de auditor este cu rezerve întrucât în urma misiunii de audit au fost
identificate riscuri posibile în ceea ce privește recunoașterea veniturilor, cu nerespectarea
principiului independenței exercițiului.

De asemenea, au fost constate denaturări referitoare la evaluarea creanțelor.

SC Iamba SA Arad:

În opinia auditorului independent, situațiile financiare reprezintă o realitate fidelă asupra

poziției financiare, rezultatului operațiunilor precum și a fluxurilor de trezorerie a SC Iamba SA
Arad la 31.12.2018.

6. Concluzii

În această lucrare s-a abordat o problematică complexă și de actualitate și anume:

factorii care influențează performanța economică financiară a întreprinderilor cotate la
Bursa de Valori.
În urma testării ipotezei H1 reiese că rata rentabilității economice poate fi explicată în
proporție de 14,55% de variabilele independente incluse în model. Această valoare
prezintă un grad ridicat de interes deoarece mai sunt și alte variabile care pot influența
semnificativ rentabilitatea economică a întreprinderii. În ceea ce privește testarea ipotezei
H2 rata rentabilității financiare este explicată în proporție de 39,08% de variația ratelor
din modelul de regresie.
Cu ajutorul testului Jarque Bera am testat normalitatea erorilor pentru un risc de 5% și
am aflat ca erorile sunt normal distribuite iar modelele sunt homoscedastice. În acest caz
modelele de regresie sunt corecte și pot fi folosite la realizarea de previziuni.
Prin analiza descriptivă realizată s-au obținut o serie de rezultate concludente cu
ajutorul cărora s-a putut ajunge mai aproape de îndeplinirea obiectivelor propuse.
Din punct de vedere al ratelor de structură aparținând elementelor de capitaluri proprii
și datorii, firmele analizate își finanțează activitatea din surse proprii fapt confirmat de
rata autonomiei globale care prezintă în medie o valoare de 67,30% ceea ce favorizează
creșterea independenței financiare a întreprinderilor. În ceea ce privește analiza ratei
rentabilității economice firmele își folosesc în mod eficient capitalul economic alocat
activității de exploatare fapt ce încurajează potențialii investitori care doresc să aducă
aporturi noi la capitalul existent.
Din punct de vedere al lichidității care urmărește capacitatea firmelor de a-și achita
datoriile curente din activele curente, întreprinderile din eșantion se încadrează între
limitele minime de 5% respectiv limitele maxime de 25%, lichiditatea crescută putând fi
demonstrată și de rata scăzută a stocurilor.
În urma grupării firmelor pe cele două domenii de activitate și anume industrie
respectiv servicii și comerț, s-a putut concluziona faptul că rentabilitatea este mai scăzută
în cazul firmelor din industrie comparativ cu cea din servicii și comerț fiind negativă,
acest fapt fiind evident pe scena istoriei economiei românești, unde domeniul industrial a
decăzut simțitor după 1989, locul fiindu-i luat astfel de servicii. Rentabilitatea negativă
este influențată simțitor de rata de îndatorare aceasta generând cheltuieli semnificative în
urma accesării unui număr însemnat de credite. Însă în ciuda acestui fapt se pare că
firmele din domeniul industrial existente se descurcă onorabil, rezultatele lor fiind
favorabile din punct de vedere al lichidității, al ratei de acoperire și chiar al autonomiei
globale chiar dacă aceasta este mai nefavorabilă comparativ cu cea ale firmelor din comerț
și servicii. Se pare că firmele din comerț și servicii au o performanță mai mare dată de
gradul de îndatorare scăzut și de cel al autonomiei ridicate, aceștia reușind să se finanțeze
în cea mai mare parte din surse proprii.
Gruparea pe dimensiune a adus în vizor rentabilitatea economică negativă în cazul
firmelor mici influențată simțitor de axarea ecestor entități pe vânzări în volum cât mai
mare astfel cheltuielile cu producția au scăzut profitul astfel că este necesară minimizarea
consumului de resurse pentru a putea avea rezultate plăcute de acționari care urmăresc
rezultatele finale și pentru ai putea atrage și pe alți investitori și una pozitivă în cazul
firmelor mari care știu să managerieze mai eficient resursele și să obțină rezultate
favorabile acționarilor.
În concluzie, la o privire de ansamblu am putea spune că firmele au rezultate
nefavorabile cel puțin din punct de vedere al acționarilor, rentabilitatea financiară fiind
negativă. Însă grupând firmele având ca și considerente dimensiunea și domeniul de
activitate s-a observat că întreprinderile mici și cele care au ca obiect de activitate
industria au influențat rentabilitatea în acest mod și de aceea se poate aștepta că societățile
care au aceste caracteristici își vor modela activitatea financiară în așa fel încât să ducă la
performanță proprie cel puțin din punct de vedere economic. De asemenea rezultatul
pozitiv dat de rentabilitatea economică încurajează entitățile să își desfășoare activitatea
atâta timp cât pot să-și finanțeze într-o măsură însemnată activitatea din surse proprii.

Limitele cercetării
Având în vedere că în prezenta cercetare nu am putut surprinde multitudinea de factori
care își pun amprenta asupra performanței economice, schimbările care au loc în fiecare zi
pe scena economică românească și luând în considerare numărul însemnat de firme cotate
la Bursa de Valori București, lucrarea este caracterizată de o serie de limite care vizează
atât nivelul fundamentării teoretice cât și cel al studiului empiric care însă nu au afectat
îndeplinirea obiectivelor propuse inițial.
Așadar propunem ca în viitoarele studii realizate pe acestă temă să se ia în calcul și alți
factori de influență ai performanței ca: naționalitatea acționarilor majoritari, vârsta
companiei, cotarea sau nu la Bursa de Valori București precum și alți indicatori care au
impact asupra poziției financiare a unei entități printre care se numără: rata stabilității
financiare, ratele care arată natura datoriilor și de asemenea gradul de realizare a
echilibrului financiar în timp, rata lichidității generale, rata lichidității la vedere, rata
lichidității intermediare, rata solvabilității generale, etc. Astfel limitele identificate vor
putea fi eliminate prin o viitoare cercetare.
Bibliografie

*** Encyclopedia of Corporate Social Responsibility, Financial Performance,

disponibil la: link. Springer. Com, accesat la 20 aprilie 2017
*** Return, disponibil la: [Link] accesat la
20 aprilie 2017
*** The impact of intellectual capital on firms' market value and financial
performance, disponibil la [Link], accesat la 24 aprilie 2017
*** What is financial performance, disponibil la [Link], accesat la 22
aprilie 2017
***Ce înțelegem prin performanța companiei?, disponibil la www. utgjiu.
ro/revista/ec/pdf/2010-04.I/24_CLAUDIU_MARIAN_GRUIAN.pdf
***Model de analiză a performanței firmei, diponibil la: www. store. ectap.
ro/articole/494_ro.pdf, accesta la 21 aprilie 2017
***Rentabilitatea: indicatori de măsurare, disponibil la: www. rasfoiesc.
com/business/eeconomie, accesat la 20 aprilie 2017.
Achim, M.V., Borlea, S.N., Analiza financiară a entității economice, Editura Risoprint
Cluj Napoca 2012, pag 297
Anghel, I., Robu, V., Șerban, E.C,Analiza economico-financiară a firmei, Editura
Economică, Bucureşti, 2014, pag. 300-301,pag 432-434, pag 450-451
Barry, Z., Allier qualité et performance via l’ISO 9001, diponibil
la:[Link], accesat la 24 aprilie 2017
Bunea, Ș., Monocromie și policromie în proiectarea policticilor contabile ale
întreprinzătorilor,Editura Economică, București, 2007, pag 191
Carp, M., Impactul de finanţare asupra dezvoltării durabile a întreprinderii,Editura
Universităţii ,,Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, 2013, pag.76-77, pag 83-84
Chirleșan, M., Toma, C., Informația contabilă și guvernanța corporativă în context
European și global, Editura Junimea, Iași, 2011, pag 121
Fowke, R., Performance Measures for Managerial Decision Making, accesat la:
[Link]/docview/851538005/387C4E36D9945DCPQ/5?accountid=15859
Horomnea, E., Tratat de contabilitate, Editura Sedcom Libris, 2003, pag 64
Janina Bogajewskaja, Reporting Financial Performance, disponibil la: link.
[Link], accesta la 17 aprilie 2017
Jim Jing-Yan Wang , Multi-instance dictionary learning via multivariate performance
measure optimization, disponibil la :[Link], accesat la 21 aprilie 2017.
Mironiuc, M., Analiză economico-financiară, Editura Universităţii ,,Alexandru Ioan
Cuza’’ Iaşi- 2009, pag. 128, pag 142-145
Petcu, M.,Analiză economico-financiară a întreprinderii. Probleme, abordari, metode,
aplicaţii, Editura Economică, București, 2003, pag 311
Quing Xu, Real option with liquidity constraints under secondary debt illiquidity risk
market, disponibil la: [Link], accesat la 22 aprilie 2017
Radu, F., Eficiența informațiilor contabile în managementul întreprinderii, Editura
Tehnopress, Iași, 2009, pag 299
Shao Chi- Chang, Post-privatization speed of state ownership relinquishment:
Determinants and influence on firm performance, disponibil la: [Link], accesat
la 22 aprilie 2017
Thomas Kautz, Generic performance measure for multiclass-classifiers, disponibil la:
[Link], accesat la 19 aprilie 2017
Urloker, M. Volatility and regulation: is the party over?, disponibil la: search.
[Link] /results, accesat la 20 aprilie 2017
Ute, F., Gender differences in financial performance: new empirical evidence,
disponibil la:[Link], accesat la 26 aprilie 2017
Zerbst, R., The use of equity rates in appraisal theory, disponibil la: search. proquest.
com, accesat la 20 aprilie 2017