8.

Temeiurile și procedura obținerii drepturilor asupra invențiilor,desenelor și modelelor

industriale .

Creaţiile ce ţin de proprietatea industrială şi fac un obiect al protecţiei ce sunt în marea

majoritate a creaţiilor intelectuale. Deosebirea ar rezulta în ceea că dreptul de autor protejează
creaţiiile de formă, iar dreptul proprietăţii industriale protejează relaţiile utilitare de fond cu
aplicaţii industriale.

Dreptul proprietăţii industriale – reprezintă ansamblul normelor juridice, care reglementează

raporturi privind creaţiile aplicabile în industrie precum şi la semnele distincţive ale unei
asemenea activităţi.

Naşterea dreptului de proprietate industrială depinde de:

Desfăşurarea unei activităţi de creaţie intelectuală;

Respectarea formalităţilor de înregistrare şi de brevetare a creaţiilor;

Creaţia să fie aplicată în industrie;

Printre trăsăturile dreptului de proprietate industrială putem numi:

a) este limitat în timp şi teritorial cu excepţia informaţiilor confidenţiale;

b) este o facultate recunoscută titularului, care uneori crează obligaţia de exercitare a

dreptului;
c) dreptul patrimonial este transmisibil;

În noţiunea de drept de proprietate industrială se încadrează mai multe drepturi subiective

reglementate distinct precum:

1. Dreptul asupra invenţiei;

2. Dreptul asupra modelului de utilitate;
3. Dreptul asupra noilor soiuri de plante;
4. Dreptul asupra desenelor şi modelelor industriale;
5. Dreptul asupra topografiilor, circuitelor integrate;
6. Dreptul asupra mărcilor şi denumirilor de origine a produselor (indicaţiilor
geografice);
7. Dreptul asupra numelui sau a denumirii comerciale şi emblemei comerciale.

2. Obiectele proprietăţii industriale

Obiectele proprietăţii industriale sunt creaţiile tehnice (invenţii, modele de utilitate) şi estetice
(desene şi modele industriale), semnele distinctive asociate produselor (marcă, nume
comercial, indicaţie geografică) cît şi protecţia împotriva concurenţei neloiale.

Invenţia este o rezolvare sau realizare tehnică dintr-un domeniu al cunoaşterii care reprezintă
noutate şi progres faţă de stadiul cunoscut pînă atunci. Ea se poate referi la realizarea unui
produs (dispozitiv, material, substanţă) material substanţă sau a unui procedeu în toate
domeniile tehnologice.

Procedeul constă în activităţi tehnologice care conduc la:

a) obţinerea, fabricarea sau utilizarea unui produs;

b) rezultate de natură calitativă ca măsurare, analiză, reglare, control, curăţare, uscare,

diagnosticare, tratament medical şi etc.

Nu sunt considerate invenţii:

a) descoperirile, teoriile ştiinţifice şi metodele matematice;

b) creaţiile estetice;

c) planurile, principiile şi metodele de exercitare a activităţii mintale, a regulilor de joc, sau în

domeniul activităţilor economice, precum şi programele de calculator;

Protecţia invenţiilor se face prin brevet de invenţie (20 ani protecţia), acesta fiind un act
juridic oficial care îi acordă titularului său un drept cu caracter exclusiv de exploatare a unei
invenţii pe întreaga sa durată.

Modelul de utilitate (brevet mic) este o executare constructivă a mijloacelor de producţie şi a

obiectelor de consum, precum şi părţile lor integrante.

Desene şi modele industriale sunt creaţii ornamentale care au menirea de a individualiza prin

element estetic produsele industriale.

—Desenele industriale reprezintă o totalitate de linii şi culori care fiind amplasate pe un

suport material produc efect decorativ nou (aspectul esterior al unei ţesături, broderia pe
haină).

-Modelul industrial reprezinză un model material care deţine o formă distinctă (ambalajul

produselor de parfumerie, materialele de uz casnic).
Marca este un semn distinctiv ce are rolul de a diferenţia produsele, lucrările şi serviciile unei
persoane fizice sau juridice, garantînd calitatea constantă a lor şi este susceptibilă a face
obiectul unui drept exclusiv ce aparţine drepturilor de proprietate industrială.

Indicaţiile geografice sunt denumiri care ajută la identificarea unui produs originar dintr-o
ţară, regiune, localitate, atunci cînd o calitate, reputaţie sau alte caracteristici determinante pot
fi în mod esenţial atribuite acestei regiuni geografice.

Numele comercial este un element de individualizare a comerciantului şi constă în numele

sau denumirea sub care acesta este înmatriculat la registrul comerţului, îşi desfăşoară
activitatea.

Emblema este un element de individualizare facultativ şi constă în semnul sau denumirea care

deosebeşte un comerciant de altul de acelaşi gen.

3. Subiectele relaţiilor proprietăţii industriale

La înregistrarea şi valorificarea proprietăţii industriale, participă un şir de subiecţi atît

persoane fizice şi juridice. Cel mai important rol are autorul invenţiei, modelului industrial,
care prin munca sa creativă a creat aceste obiecte. Primul titular al dreptului e protecţie este
autorul. În cazul în care autorul este angajat într-o organizaţie reprezentată de patron, dreptul
la titlu de protecţie aparţine patronului, dacă contractul nu prevede altfel. În acest cau autorul
are dreptul la o remuneraţie în cuantumul şi condiţiile stabilite în contract, la fel el are dreptul
să obţină o licenţă neexclusivă de exploatare a obiectului proprietăţii industriale, dacă
patronul va obţine titlul de protecţie. La fel este subiect al proprietăţii industriale şi persoana
care a moştenit prin succesiune acest drept. Succesorului i se transmit doar drepturile
patrimoniale, adică dreptul de a depune cererea pentru a obţine titlu de protecţie, dreptul de a
transmite titlul de protecţie, prin contractul de licenţă exlusivă sau neexclusivă, dreptul la
remuneraţie. Aceste drepturi sunt limitate în timp, ele fiind în vigoare pe durata valabilităţii
titlului de protecţie. Drepturile morale nu pot fi transmise şi ele se sting la moartea autorului.

Dreptul de autor al invenţiei este un drept personal inalienabil şi protejat fără termen. Dacă,
invenţia a fost creată împreună de mai mulţi inventatori, fiecare dintre ei are calitatea de
coautor al invenţiei, dreptul de autor al invenţiei aparţinîndu-le în comun. Modul de folosire
se stabileşte prin contractul încheiat între aceştia. Nu se consideră autor al invenţiei persoana
fizică care la realizarea invenţiei a acordat inventatorului asistenţă tehnică, organizatorică sau
materială. Inventatorul are dreptul să i se indice numele în cerere, în brevet şi în publicaţiile
Agenţiei cu privire la cerere şi brevet. Inventatorul are dreptul să refuze menţionarea numelui
său în brevet.

Dreptul la brevet aparţine inventatorului sau succesorului lui în drepturi. În cazul în care mai
multe persoane au creat, independent una de alta, aceeaşi invenţie, dreptul la brevet aparţine
persoanei a cărei cerere are cea mai veche dată de prioritate, dacă această cerere nu a fost
retrasă.

În cazul creării unei invenţii de serviciu, inventatorul are dreptul la o remuneraţie

corespunzătoare beneficiului obţinut din exploatare a invenţiei de către patron sau beneficiului
prezumat — în cazul în care patronul va obţine brevetul. Inventatorul are dreptul la o
remuneraţie, cuantumul şi condiţiile de plată a căreia se stabilesc prin contractul dintre el şi
patron. Inventatorul, în termen de o lună de la data creării invenţiei de serviciu, are obligaţia
să informeze în scris patronul asupra invenţiei realizate.
În acest caz patronul are dreptul preferenţial la licenţă neexclusivă pentru exploatarea
invenţiei. În cazul în care părţile nu au convenit asupra cuantumului remuneraţiei
inventatorului sau asupra preţului licenţei, acestea urmează să fie stabilite de instanţele
judecătoreşti în funcţie de aportul fiecărei părţi la invenţia creată, precum şi în funcţie de
valoarea ei comercială. În cazul în care brevetul pentru invenţia de serviciu este eliberat
patronului, inventatorul are dreptul preferenţial la o licenţă neexclusivă gratuită pentru
exploatarea invenţiei.
Patronul şi inventatorul invenţiei de serviciu au obligaţia să se informeze reciproc în scris
asupra stadiului realizării invenţiei şi să se abţină de la orice divulgare care poate aduce
prejudicii exercitării drepturilor de către fiecare parte. Partea care a ignorat aceste obligaţii
trebuie să repare prejudiciile celeilalte părţi, inclusiv profitul neobţinut, în conformitate cu
legislaţia în vigoare.

4. Temeiurile şi procedura obţinerii drepturilor asupra obiectelor proprietăţii

industriale

Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, denumită în continuare AGEPI, este oficiul

naţional în domeniul protecţiei proprietăţii intelectuale şi unica autoritate care acordă pe
teritoriul Republicii Moldova protecţie juridică invenţiilor, în condiţiile prezentei legi.
În conformitate cu prezenta lege, AGEPI are următoarele atribuţii:
a) coordonează realizarea politicii de protecţie a invenţiilor în Republica Moldova;
b) elaborează proiecte de acte legislative şi de alte acte normative în domeniul protecţiei
invenţiilor;
c) recepţionează şi examinează cererile de brevet în vederea acordării şi eliberării, în numele
statului, a titlurilor de protecţie pentru invenţii; efectuează procedurile privind validarea
efectelor cererilor de brevet european şi a brevetelor europene pe teritoriul Republicii
Moldova;

d) ţine Registrul naţional de cereri de brevet de invenţie şi de brevet de invenţie de scurtă

durată, Registrul naţional de brevete de invenţie şi de brevete de invenţie de scurtă durată;

e) editează Buletinul Oficial de Proprietate Intelectuală, şi publică în el date referitoare la

cererile de brevet, la brevete şi la certificatele de protecţie;
f) este oficiul receptor pentru cererile internaţionale depuse de către solicitanţii naţionali;

g) deţine şi administrează Colecţia naţională de brevete;

h) ia parte la aplicarea măsurilor de asigurare a probelor în caz de încălcare a drepturilor;

AGEPI reprezintă Republica Moldova în Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale,

precum şi în alte organizaţii internaţionale, interguvernamentale şi interstatale pentru protecţia
proprietăţii intelectuale, întreţine cu ele relaţii de cooperare multilaterală şi bilaterală în
domeniu.

Depunerea cererii. Cererea de brevet se depune la AGEPI de către persoana îndreptăţită

personal sau în orice alt mod prevăzut de Regulament. Brevetarea în străinătate a invenţiilor
create în Republica Moldova se efectuează  numai după depunerea cererii de brevet la
AGEPI.
Cererea de brevet  va conţine:
    a) solicitarea de eliberare a brevetului;

b) descrierea invenţiei;
c) una sau mai multe revendicări;
d) desene la care se fac referiri în descriere sau în revendicări;
e) un rezumat;

Cererea de brevet este supusă plăţii unei taxe de depunere şi trebuie să satisfacă condiţiile
prevăzute de Regulament. În cazul în care invenţia se referă la un material biologic
reproductibil, cererea de brevet poate conţine actul prin care se confirmă depozitul acestui
material biologic la o autoritate de depozit, care se prezintă odată cu depunerea cererii de
brevet sau în termen de 3 luni de la data de depozit a acesteia. În cazul reprezentării
solicitantului, se anexează procura de reprezentare.

Cererea de brevet va conţine menţionarea inventatorului şi date care să permită stabilirea

identităţii acestuia. În cazul în care solicitant nu este inventatorul însuşi sau el nu este unicul
inventator, cererea va conţine o declaraţie a solicitantului prin care acesta desemnează
inventatorii şi indică originea dreptului la brevet.  Cererea care întruneşte condiţiile necesare,
constituie depozitul naţional reglementar. Documentele şi dovada de achitare a taxei se
prezintă odată cu depunerea cererii de brevet sau în termen de 2 luni de la data de depozit a
acesteia. În cazul în care, în scopul stabilirii datei de depozit, descrierea invenţiei a fost
înlocuită cu o referire la o cerere anterioară, solicitantul va prezenta la AGEPI, în termen de 4
luni de la data de depozit a cererii de brevet conţinînd referirea, o copie certificată a cererii
înregistrate anterior şi, după caz, traducerea acesteia. Dacă cererea anterioară a fost depusă de
o persoană alta decît solicitantul, se va anexa documentul care confirmă dreptul solicitantului
de a depune cererea.

5. Drepturile şi obligaţiile titularului brevetului

Titularul brevetului are dreptul exclusiv asupra invenţiei protejate prin brevet care constă în
dreptul de exploatare a invenţiei, dacă exploatarea nu lezează drepturile altor titulari, dreptul
de a dispune de brevet şi dreptul de a interzice terţilor să efectueze fără acordul său
următoarele acţiuni: să fabrice, să folosească, să ofere spre vînzare, să vîndă sau să importe în
aceste scopuri produsul brevetat sau produsul obţinut prin procedeul brevetat. În cazul mai
multor titulari ai brevetului raporturile privind exploatarea invenţiei protejate prin brevet se
stabilesc printr-un acord încheiat între aceştia. Dacă un asemenea acord nu există, fiecare
titular are dreptul să exploateze invenţia integral după voinţa sa, să intenteze un proces în
legătură cu încălcarea dreptului exclusiv împotriva oricărei persoane care exploatează invenţia
fără autorizaţia cotitularilor, însă nu are dreptul, fără acordul acestora, să încheie contracte de
licenţă şi să efectueze orice cesionare a drepturilor asupra brevetului, să renunţe la brevet fără
a-i anunţa pe cotitulari.

Titularul are dreptul să renunţe la brevet integral sau parţial. Dacă unul din titulari renunţă la
brevet, valabilitatea brevetului nu se suspendă şi brevetul rămîne în posesia celorlalţi titulari.
Renunţarea produce efecte de la data înştiinţării scrise privind intenţia de a renunţa la brevet,
primite de Agenţie de la titular.
Agenţia înregistrează renunţarea la brevet şi publică informaţia despre aceasta în Buletinul
Oficial în termen de 3 luni de la data primirii avizului în scris de la titular. Titularul are
obligaţia, concomitent cu depunerea notificării scrise la Agenţie, să comunice inventatorului
intenţia sa de a renunţa la brevet. În acest caz inventatorul, timp de 3 luni de la data cînd
titularul i-a notificat în scris intenţia sa de a renunţa la brevet, are dreptul preferenţial de a
obţine brevetul pe numele său.

Valabilitatea brevetului se suspendă anticipat în următoarele cazuri:

    a) cînd brevetul se consideră nevalabil în conformitate cu art. 28;
b) în baza cererii titularului brevetului, depuse la Agenţie în conformitate cu art. 29;
c) cînd taxa pentru menţinerea în vigoare a brevetului nu se plăteşte în termenul stabilit.
Agenţia publică în Buletinul Oficial datele privind încetarea înainte de termen a valabilităţii
brevetului. Valabilitatea brevetului, care a încetat din cauza neplăţii taxei, poate fi restabilită
în termen de 6 luni de la data publicării hotărîrii privind încetarea înainte de termen a
valabilităţii brevetului, cu condiţia plăţii taxei respective. Dreptul asupra brevetului, drepturile
care rezultă din înregistrarea cererii de brevet şi drepturile care rezultă din brevet pot fi
transmise integral sau parţial. Transmiterea drepturilor se poate face prin cesiune, prin
contract de licenţă exclusivă sau neexclusivă, precum şi prin succesiune ori moştenire legală
sau testamentară. În conformitate cu contractul de licenţă, titularul brevetului (licenţiarul)
acordă altei persoane fizice sau juridice (licenţiatului) dreptul de folosire a invenţiei protejate
prin brevet, în volumul stipulat în contract, iar licenţiatul îşi asumă obligaţia să achite
licenţiarului plăţile stipulate în contract.

Nu se admite, includerea în contractul de licenţă a practicilor sau a condiţiilor care pot genera
o folosinţă abuzivă a drepturilor de proprietate industrială, avînd un efect prejudiciabil asupra
concurenţei pe piaţa respectivă, cum ar fi clauza transmiterii obligatorii de către licenţiat a
informaţiei tehnice licenţiarului, condiţii care împiedică contestarea validităţii sau impunerea
unui pachet obligatoriu de condiţii ale licenţierii. Dacă titularul licenţei obligatorii
neexclusive, în termen de 1 an de la data obţinerii acesteia, nu a întreprins nimic în ceea ce
priveşte pregătirea de a aplica invenţia, licenţa obligatorie neexclusivă poate fi anulată prin
hotărîre a instanţei judecătoreşti. Valabilitatea licenţei obligatorii neexclusive încetează în
orice caz dacă titularul licenţei nu a început aplicarea invenţiei în termen de 2 ani de la data
obţinerii acesteia.

6. Protecţia drepturilor inventatorilor

Exploatarea de către orice persoană fizică sau juridică a invenţiei protejate prin brevet
nerespectînd prezenta lege se consideră încălcare a drepturilor titularului. La cererea
titularului brevetului, încălcarea drepturilor acestuia trebuie să înceteze, iar persoana
recunoscută vinovată este obligată să plătească titularului brevetului suma suficientă pentru a
compensa paguba cauzată prin încălcarea dreptului titularului brevetului inclusiv cîştigul
nerealizat, precum şi să achite cheltuielile care vor putea cuprinde onorariile de avocat
corespunzătoare. Produsele care condiţionează lezarea drepturilor titularului brevetului se
scot, fără a fi compensată valoarea lor, din circuitul economic într-un mod care să
minimalizeze riscul cauzării de noi prejudicii sau sînt distruse. Partea lezată poate cere ca
materia primă şi materialele folosite la fabricarea produselor, să fie scoase, fără a fi
compensată valoarea lor, din circuitul economic într-un mod care să minimalizeze riscul
cauzării de noi prejudicii. În acest caz, măsurile corective solicitate trebuie să fie
comensurabile cu gravitatea acţiunii, ţinîndu-se cont de interesele terţilor. În cazul încălcării
repetate a drepturilor titularului, mărimea amenzii se dublează.