1.

Aspecte generale asupra structurilor portante (SP)

Încărcările ce acţionează asupra structurii de rezistenţă ale MC sunt prin excelenţă dinamice.
MC lucrează, în general, în condiţii vitrege de lucru şi atmosferice
→SP ale maşinilor/ utilajelor pentru construcţii se constituie în construcţii metalice confecţionate
din oţel sub formă de construcţii sudate din laminate. În favoarea susţinerii construcţiilor metalice
sudate pledează o serie de argument, cum ar fi:
- posibilitatea alegerii mărcii de OL dintr-o paletă mai bogată decât în cazul OL turnate;
- profile laminate din OL disponibile într-o paletă variată
- tehnologia sudării – la îndemână, procedeu şi bine pus la punct (automată/semiautomată)
- productivitate mărită şi calitate sensibil ridicată fată de produsele din OL turnate
- controlul sudurii prin metode nedistructibile
- risc redus de rebutare a construcţiei metalice din OL sudat

→Nu se optează pentru structurile metalice nituite din considerentele:

- în general sunt mai laborioase
- impun un volum de muncă mult mai mare
- reduc din secţiunile utile ale construcţiilor respective
- trebie controlate periodic în timpul exploatării
→Structurile metalice din oţel turnat nu se întâlnesc în cazul SP. Se evită în general din
considerente tehnologice.
Cerinţele principale impuse oţelurilor pentru confecţionarea construcţiilor metalice:
- sudabilitate
- rezistenţă mecanică
- tenacitate ( a materialului de bază şi îmbinărilor sudate)
 SUDABILITATEA
= aptitudinea unui OL ca printr-un anumit procedeu şi scop să asigure în îmbinările sudate
caracteristicile locale şi generale prescrise pentru o construcţie sudată (STAS 7194-79).
- Se cuantifică prin complexitatea procedurilor de precauţie ce definesc sudarea în sine astfel
încât să se asigure îmbinări fără defecte, capabile de a susţine caracteristicile de rezistenţa şi
tenacitate prescrise mărcii de considerat.
- Este determinată de 3 factori:
a. Comportarea metalurgică la sudare = modul cum reacţionează oţelul în zona de trecere şi în
zona de influenţată termic faţă de acţiunea unui anumit procedeu de sudare.
- Depinde de compoziţia chimică a OL, caracteristicile mecanice, tendinţa de fisurare la
cald/rece.
- În cazul OL pt. construcţii metalice (nealiate/slab aliate), influenţa elementelor de aliere
asupra proprietăţii de sudabilitate este evaluată prin conţinutul de carbon echivalent -
cuantificat cu relaţia:
Mn Cr + Va + Mo Cu + Ni
Ce = C + + + = %C + % elemente de aliere
6 5 15
b. Comportarea tehnologică la sudare = posibilitatea de realizare a unor îmbinări printr-un
anume procedeu de sudare, care să asigure îndeplinirea anumitor cerinţe impuse iniţial în
funcţie de destinaţia şi condiţiile de exploatare a construcţiei respective
-depinde de: forma piesei; tipul cordonului de sudură; procedeul de sudură
 -Determină elementele care pregătesc sudarea - alegerea: procedeului de sudare, a
materialului de adaos, a formei şi dimensiunilor rostului, a temperaturii de preîncălzire .
- Determină elementele referitoare la execuţia sudării: parametrii regimului de sudare; nr. de
rânduri şi succesiunea lor
- Determină elementele referitoare la tratamentele ce succed procedeul de sudare (termice,
mecanice)
c. Comportarea în construcţia sudată (în exploatare) =capacitatea OL confecţionat sub forma
structurii metalice respective de a asigura funcţionalitatea la nivelul siguranţei prescrise în
condiţiile de exploatare definite de regimul de solicitare, temperature min. şi max., factori de
mediu….
 REZISTENŢA MECANICĂ (una din principalele caracteristici de utilizare a OL)
= capacitatea unui material de a prelua încărcări care îi provoacă solicitarea mecanică fără ca
nivelul tensiunilor incluse să devină periculoase (tensiunea periculoasă în cazul OL, se
consideră: - limita de curgere → Aparentă ReH - dacă OL prezintă palier de curgere
➔ Tehnică R p 0,2 - dacă OL nu prezintă palier de curgere – vezi fig.

a. b.
Limita de curgere a oţelurilor: a) aparentă- REH ; b) convenţională (tehică)- Rp 0,2
p -limita de proporţionalitate;  e -limita de elesticitate;  el -limita de curgere inferioară; Rm -rezistenţa la
rupere
Mărcile de OL se stabilesc în funcţie de rezistenţa minimă la rupere, Rm !!!

 TENACITATE
= proprietatea OL de a avea deformaţii mari înainte de rupere.
- se cuantifică prin energia totală de deformaţie înmagazinată în unitatea de volum până la
rupere = aria totală cuprinsă între curba caracteristică de deformaţie  (  ) şi axa absciselor O .
- este considerată o proprietate favorabilă comparativ cu fragilitatea (= rupere fără deformaţie
plastică – datorată stării de tensiune, temperaturii scăzute şi a vitezei de încărcare →de evitat
deoarece apare brusc şi se propagă rapid)
 pentru aprecierea tenacităţii OL →încercarea la încovoiere prin şoc – încercările se fac atât
la temperaturi normale (200C), cât şi pe epruvete subrăcite (00C, -200C, -400C, -600C, -
800C).
 OBS. - încercările la temp. normală se fac pe epruvete cu crestături în formă de U/V
→ca măsură a tenacităţii => rezilienţa KCU = energia de rupere/aria transversală în
secţiunea min a crestăturii [J/mm2]
- încercările la temp. negative se fac pe epruvete cu crestături în V →măsura
tenacităţii => energia de rupere KV [J]
- energia de rupere KV o oţelurilor pentru construcţii metalice, la temperature min de
utilizare, nu trebuie să depăşească 27 J !!!

Alte proprietăţi ale oţeurilor utilizate la structuri metalice

 REZILIENŢA
= proprietatea/capacitatea OL de a prelua şocurile la temperature negative- prin compoziţia lor
chimică (scade odată cu temperatura)
- Clasa 1 de calitate garantează rezilienţa la + 200 C
- OL 52.3 (calsa 3) – rezilienţă garantată la - 100 C (OL 52 -> clasa 1 de calitate)
-
 DURITATEA

 FLUAJUL
-cu cât  temperatura, rezistenţa 

 REZISTENŢA LA OBOSEALĂ

 REZISTENŢA LA UZURĂ

OBS. - Pentru acelşi tip de OL - cu cât  grosimea materialului ➔   r şi  c

- Pentru OL cu grosimi mici →laminare, extrudare în scopul   r şi  c
- Periculozitate →importanţa elementului în cadrul structurii

( Biblio: “ Utilizarea oţelurilor” –Muţiu )

Simbolizare oteluri cf. SR EN 10026 + A1

1. Simbolizare după caractersiticile fizico-mecanice
a. După limita de curgere→ S cifră simbol 1 simbol 2
- Cifra = limita la curgere în N/mm2 - pentru cea mai mică grosime din interval !!!
- Simbol 1 (suplimentar) = Energia de rupere [J] –la diferte temperaturi
- Simbol 2 (suplimentar) -> legat de oţel şi de tratament (M - laminare termo-mecanică;N –
normalizare / laminare normalizată; Q – călire şi revenire; G – alte caracteristici; Ţ- ţevi; E-
emailare; W- rezistenţă la intemperii; Z- condiţii speciale; etc)
b. După gâtuire → Z cifră (procent de gâtuire); Ex.: Z 15 (15%); Z 25 (25%);
 2. Simbolizare după compoziţia chimică

Oţeluri aliate : 13 Cr Mo 4-5

X5 Cr Ni 18-10 ( X= cel puţin un element de aliere ≥5%)

 Litere
S – Oţel de construcţii; G – Piese turnate de oţel (când este necesar).
Caracteristici mecanice
nnn – limita minimă la curgere, în N/mm2 - pentru cea mai mică grosime din interval !!!
Simboluri suplimentare
Energia de rupere [J] Temp. de încercare [°C]
min. 27J min.40J min.60J
JR KR LR 20
J0 K0 L0 0
J2 K2 L2 -20
J3 K3 L3 -30
J4 K4 L4 -40
J5 K5 L5 -50
J6 K6 L6 -60

Caracteristici fizice – grupa 1.

A – durificare prin precipitare; M – laminare termo-mecanică; N – normalizare / laminare
normalizată; Q – călire şi revenire; G – alte caracteristici: G1 – turnat şi necalmat; G2 – turnat şi
calmat; G3 – turnat, calmat şi normalizat; G4 – livrare conform executantului.
Notă: Simbolurile A, M, N si Q se aplică la oţelurile cu granulaţie fină;
C – formare la rece specială; D – acoperire la cald; E – emailare; F – piese forjate; H – secţiuni
deschise; L – temperatură joasă; P – palplanşă; S – construcţii navale; T – ţevi; W – rezistent la
intemperii (patinabil).
Ex: S235JR, S355JR, S355K2, S450J0, S355ML
 Litere
P – oţeluri pentru aparate sub presiune; G – Piese turnate de oţel (când este necesar).
Caracteristici mecanice
nnn – limita minimă la curgere, in N/mm2 - pentru cea mai mică grosime din interval.
Simboluri suplimentare
B – recipiente de gaz; S – aparate sub presiune simple;
M, N, Q, G (idem).
Notă: Simbolurile M, N si Q se aplică la oţelurile cu granulaţie fină
H – temperatură ridicată; L – temperatură scăzută; R – temperatură ambiantă; X – temperaturi
ridicate şi scăzute.
Ex: P265GH, GP240GH, P355NH. P355QL1
 Litere
L – oţeluri pentru ţevi de conducte.
Caracteristici mecanice
nnn – limita minimă la curgere specificată in N/mm2 pentru cea mai mică grosime din interval.
Simboluri suplimentare
M, N, Q, G (idem).
Notă: Simbolurile M, N si Q se aplică la oţelurile cu granulaţie fină;
Ex: L360GA, L360QB, L360MB
 Litere
E – oţel pentru construcţii mecanice; G – Piese turnate de oţel (când este necesar)
Caracteristici mecanice
nnn – limita minimă la curgere specificată in N/mm2 pentru cea mai mică grosime din interval.
Simboluri suplimentare
G (idem) sau caracteristicile de rezistenţă la încovoiere prin şoc
C- destinate pentru tragere la rece.
Ex: E295, E295GC, GE240, E355K2

Simbolizarea alfanumerică a oţelurilor nealiate, laminate la cald – destinate construcţiilor

 S 185  (echiv. cu ) OL 32, OL 34
 S 235 – cu clasele de calitate:
- S 235 JR  OL 37-1k = oţel laminat la cald de construcţii nealiat (S), cu valoarea
min. a limitei de curgere 235 N/mm2, pentru grosimi ≤ 16 mm, cu valoarea min. a energiei
de rupere la încercarea de încovoiere prin şoc de 27 J la temperatura 200 C (JR);
- S 235 JR G1  OL 37-2k = ----“-----, necalmat (G1)
 - S 235 JR G2  OL 37-3k=----“-----, oţel în altă stare decât necalmat (G2)
- S 235 J2 G3  OL 37-3kf= ----“----- la -200 C (J2), alte caracteristici (G3)
- S 235 J2 G4  OL 37-4kf= ----“-----
- S 235 JO – fără echiv. = oţel laminat la cald de construcţii nealiat (S), cu valoarea
min. a limitei de curgere 235 N/mm2, pentru grosimi ≤ 16 mm, cu valoarea min. a energiei
de rupere la încercarea de încovoiere prin şoc de 27 J la temperatura 00 C (JO)

 S 275 – cu clasele de calitate:

- S 275 JR  OL 44-2k
- S 275 JO  OL 44-3k
- S 275 J2 G3  OL 44-3kf
- S 275 J2 G4  OL 44-4kf
 S 355 – cu clasele de calitate:
- S 355 JR  OL 52-2k
- S 355 JO  OL 52-3k
- S 355 J2 G3  OL 52-3kf
- S 355 J2 G4  OL 52-3kf
- S 355 K2 G3  OL 52-3kf, cu clasa de calitate K2 ->produse cu valoarea min. a
energiei de rupere la încercarea de încovoiere prin şoc de 40J la -200 C
- S 355 K2 G4  OL 52-4kf, cu clasa de calitate K2 ->produse cu valoarea min. a
energiei de rupere la încercarea de încovoiere prin şoc de 40J la -200 C
 E 295 – oţel de construcţii mecanice cu valoarea min. specifică a limitei de curgere 295
N/mm2, cu mărcile:
- E 295; E 335; E 360

Notă. La aceste simboluri principale se adaugă simbolurile suplimentare specificate mai sus !!!
Metodele de dezoxidare a oţelului la elaborare se simbolizează:
- FU – oţel necalmat
- FN – oţel în altă stare decât necalmat
- FF- oţel complet Calmat, care conţine elemente de legare a N2 în cantitate suficientă
(ex.: min. 0,02% Al)
Listă echivalenţe oţeluri