Analiză Matematică - SETUL 4 - Şiruri şi serii de funcţii
1−x2n
1. Fie şirurile de funcţii fn , gn : [−1, 1] → R, fn (x) = xn , gn (x) = 1+x2n
.
Pentru fiecare şir se cere:
(i) Mulţimea de convergenţă şi limita sa;
(ii) Arătaţi că şirurile nu sunt uniform convergente pe [−1, 1];
(iii) Arătaţi că şirurile sunt uniform convergente pe mulţimea A = [−a, a],
0 < a < 1.
2. Studiaţi convergenţa punctuală şi convergenţa uniformă a următoarelor
şiruri de funcţii:
nx
(i) fn (x) = n3 x2 +1
pe R;
nx
(ii) fn (x) = n2 x2 +4
pe [0, ∞).
nx+n
3. Fie şirul de funcţii fn : R → R, fn (x) = n+x+2 .
(i) Să se determine mulţimea de convergenţă şi limita sa;
(ii) Arătaţi că şirul (fn )n∈N nu este uniform convergent pe [0, ∞);
(iii) Arătaţi că şirul (fn )n∈N este uniform convergent pe orice interval
[a, b] ∈ [0, ∞).
4. Studiaţi uniform convergenţa următoarelor serii de funcţii:
∞ ∞
X 1 X cos3 (nx)
(i) 2
, x ∈ (−1, ∞); (ii) , x ∈ R;
(x + n) + x + n n2
n=1 n=1
∞
X 2x
(iii) arctan , x ∈ R.
x + n4
2
n=1
5. Să se dezvolte ı̂n serie funcţiile următoare, specificându-se intervalul
pe care are loc dezvoltarea
2x−1
(i) f1 : R \ {−2, 3} → R, f1 (x) = x2 −x−6
după puterile lui x;
(ii) f2 : (−1, ∞) → R, f2 (x) = ln(1 + x) după puterile lui x şi apoi după
puterile lui x − 3;
(iii) f3 : R \ {− 23 } → R, f3 (x) = 1
2x+3 după puterile lui x şi apoi după
puterile lui x − 1.
1
6. Determinaţi mulţimea de convergenţă şi suma următoarelor serii de
puteri:
∞
X xn
i) ; ∞
n · 3n X (n − 1)x2n
n=1
∞
vii) ;
X n · 3n
n n=1
ii) nx ; ∞
n=0
X 2n − 1 2n−2
∞
viii) (−1)n−1 x ;
X x2n+1 2n−1
n=1
iii) (−1)n ; ∞
2n + 1 X x3n+1
n=0
∞
ix) (−1)n ;
X xn 3n + 1
n=0
iv) (−1)n−1 ; ∞
n X xn
n=1
∞
x) ;
X xn n · 3n
n=0
v) ; ∞
n(n + 1) X n + 1 2n+1
n=1
∞
xi) (−1)n x ;
X 2n
n=0
vi) n2 xn ;
n=1
7. Să se demonstreze că următoarea serie
∞
X xn
n2
n=1
este convergentă pentu orice x ∈ [−1, 1] iar suma ei verifică ecuaţia:
1−x
(1 − x)S 0 (1 − x) − xS 0 (x) = ln , 0 < x < 1.
x
8. Să se scrie formula lui Mac-Laurin de ordinul n pentru următoarea
funcţie:
x2
f : R → R, f (x) = x .
e
9. Să se scrie formula lui Mac-Laurin de ordinul n pentru funcţiile:
i) f1 (x) = ex , x ∈ R; viii) f8 (x) = (1 + x)p , x ∈ (−1, ∞), p ∈ R \ N;
ii) f2 (x) = sin x, x ∈ R; p
ix) f9 (x) = ln (x + x2 + 1), x ∈ R;
iii) f3 (x) = cos x, x ∈ R;
x) f10 (x) = sin3 x, x ∈ R;
iv) f4 (x) = arctan (x), x ∈ R;
1 1+x
ex + e−x xi) f11 (x) = ln , |x| < 1;
v) f5 (x) = cosh (x) = , x ∈ R; 2 1−x
2
1 1
ex − e−x xii) f12 (x) = √ , x ∈ −∞, ;
vi) f6 (x) = sinh (x) = , x ∈ R; 1 − 3x 3
2
vii) f7 (x) = arctan (x), x ∈ R; xiii) f13 (x) = arcsin x, |x| ≤ 1;
2
10. Folosind formulele lui Taylor, respectiv Mac-Laurin, să se calculeze
următoarele limite:
ln(1 + x) − x ln(1 + 2x) − sin 2x + 2x2
(a) lim ; (b) lim ;
x→0 x2 x→0 x3
2 1 h 2 √ i
(c) lim 4 2x3 − 3x2 + 6x − 6 ln(1 + x) ; (d) lim 4 e−x − cos( 2x) ;
x→0 x x→0 x
1 4 3 2
(e) lim 12 ln x + 3x − 16x + 36x − 48x + 25 ;
x→1 (x − 1)5
(f ) lim x 3 − 4x + 6x2 − 12x3 + 12x4 (ln(1 + x) − ln x) ;
x→∞
1
(g) lim [tg(sin x) − sin(tg x)] ;
x7
x→0
2 1
(h) lim x − x · ln 1 + ;
x→∞ x
tan(x) − sin(x)
(i) lim .
x→0 x3
11. Sa se dezvolte polinomul P (x) = x3 + x2 + x + 3 dupa puterile lui
x − 1 şi ale lui x + 2.
12. Să se calculeze folosind formulele lui Taylor sau Mac-Laurin următoarele
valori aproximative:
(i) ln(1, 1) pentru n = 4;
√
(ii) 4 260 pentru n = 2.
13. Să se arate că:
∞
1 4 X 1 πx x , x ∈ (0, 1]
a) − 2 cos (2n − 1) = ;
2 π (2n − 1)2 2 2 − x , x ∈ (1, 2)
n=1
∞
( h πi
2 2 X (−1)n−1 cos x , x ∈ 0,
b) + cos 2nx = 2 ;
π π 4n2 − 1 − cos x , x ∈ π , π
n=1 2
14. Fie f : (0, π) → R, f (x) = x + 1 o funcţie periodică. Se cere:
a) să se dezvolte f ı̂n serie Fourier trigonometrică;
b) să se dezvolte f ı̂n serie de sinusuri;
c) să se dezvolte f ı̂n serie de cosinusuri;
d) să se calculeze suma seriilor:
3
∞ ∞ ∞ ∞
X 1 X 1 X 1 X (−1)n−1
; ; ; .
(2n − 1)2 n2 (2n)2 (2n − 1)3
n=1 n=1 n=1 n=1
15. Dezvoltaţi ı̂n serie Fourier trigonometrică funcţia periodică, de pe-
rioadă 2π,
sgn(sin(x)) , x 6= kπ
f (x) = ; k∈Z
0 , x = kπ
X 1
Calculaţi apoi S(x) = (−1)n−1 .
2n − 1
16. Dezvoltaţi ı̂n serie Fourier trigonometrică de cosinusuri funcţia pe-
riodică, de perioadă π
( x
1− , x ∈ [0, 2α]
f (x) = 2α ; α > 0.
0 , x ∈ (2α, π)
17. Dezvoltaţi ı̂n serii Fourier trigonometrice funcţiile periodice f :
(−π, π) → R
a , x ∈ (−π, 0]
(i) f (x) = ;
b , x ∈ (0, π)
(ii) f (x) = x2 ;
(iii) f (x) = x.