ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI

CURS VII

C. SISTEMUL MUSCULAR

Sistemul muscular este format din muşchi care sunt organe active ale mişcării. Acest rol este
realizat de către musculatura scheletică (somatică), ce are în structura sa ţesut muscular striat.

CLASIFICAREA MUSCHILOR

Dupa forma lor se descriu:

o muşchi fuziformi (biceps, triceps);
o muşchi triunghiulari (piramidal al abdomenului);
o muşchi de formă patrulateră (marele drept abdominal şi marele dorsal);
o în formă de cupolă (diafragma);
o în formă de trapez (muşchiul trapez);
o muşchi circulari (orbicularul buzelor şi al pleoapelor);
Tot forma circulară au sfincterele (sfincterul extern al anusului şi al uretrei);

Dupa dimensiunea care predomină, distingem:

o muşchi laţi (marele drept abdominal, muşchii oblici extern şi intern, muşchiul transvers al
abdomenului) care au tendoane lăţite numite aponevroze;
o muşchi lungi (muşchii de la braţ, antebraţ, coapsă şi gambă);
o muşchi scurţi (muşchii din palmă şi din plantă);

Dupa numărul capetelor care se prind pe os, pot fi:

o cu un singur capăt pe os (muşchii mimicii/pieloşi) celălalt capăt inserându -se pe piele;
o cu două capete (muşchiul biceps);
o cu trei capete (muşchiul triceps);
o cu patru capete (muşchiul cvadriceps).

STRUCTURA MUŞCHIULUI

Muşchii scheletici prezintă o porţiune centrală musculară, mai voluminoasă, numita corpul
muşchiului (pântecele) şi două extremităţi de culoare alb-sidefie, numite tendoane, care au în
structura lor ţesut fibros. Unul dintre tendoane, cel eare se inseră pe osul fix se numeşte de origine,
iar celălalt care se prinde pe osul mobil se numeşte de inserţie. În general, originea este unică, dar se
cunosc şi muşchi cu mai multe origini (biceps, triceps, cvadriceps). Şi inserţia se face, în general,
printr-un singur tendon, dar se cunosc şi în acest caz muşchi cu mai multe tendoane de inserţie
(muşchiul semimembranos de la coapsă are trei tendoane). Corpul muşchiului este format din fibre
musculare striate, care la unii muşchi pot atinge o lungime de 10-15 cm. La exteriorul corpului
muscular se află o membrană conjunctivă, numită fascia muşchiului, care înveleşte atât corpul
muşchiului cât şi tendoanele. Sub aceasta se află o lamă de ţesut conjunctiv - perimisium extern,
care, de asemenea, înveleşte corpul muşchiului. Din acesta pornesc, în interior, septuri conjunctive
numite perimisium intern, din care se degajează o reţea de tesut conjunctiv numită endomisium, care
înveleşte fibrele musculare striate.
Muşchiul are o bogată vascularizaţie, asigurată de ramurile musculare ale diferitelor artere
care însoţesc muşchiul. Din aceste ramuri musculare se desprind arteriole care pătrund prin septurile
conjunctive şi duc, spre miofibrile, sânge încărcat cu O2 şi substanţe nutritive. Sângele cu CO2 şi
produsele de dezasimilaţie rezultate în urma metabolismului muscular este colectat de vene satelite
şi omonime arterelor. Inervaţia muşchiului este dublă, somatică şi vegetativă. Inervaţia vegetativă
simpatică determină, pe căi eferente, reacţii vasomotorii.
Inervaţia somatică senzitivă este asigurată de dendritele neuronilor somatosenzitivi din
ganglionii spinali, care ajung la porţiunea ecuatorială (centrală) a fibrelor musculare din structura
fusului neuromuscular, la corpusculii Vater Pacini din muşchi sau la corpusculii tendinoşi Golgi.
Inervaţia somatică motorie este asigurată de axonii neuronilor somatomotori alfa, situaţi în
cornul anterior al măduvei, care ajung la fibra musculară striată, formând placa motorie, sau de către
axonii neuronilor somatomotori gama, cu aceeaşi localizare şi care ajung la porţiunea periferică a

1
fibrelor musculare din structura fusului neuromuscular. Placa motorie este considerată o sinapsă
specială (sinapsă neuroefectorie) şi are în structura sa două componente - una nervoasă -
componenta presinaptică şi alta musculară - componenta postsinaptică.
Componenta presinaptică este reprezentată de butonii terminali ai fibrei nervoase (axonul
neuronilor a din cornul anterior al măduvei) care pătrund în nişte adâncituri ale sarcoplasmei fibrei
musculare striate. Butonii terminali conţin vezicule cu acetilcolină.Componenta postsinaptică este
reprezentată de sarcoplasmă, lipsită la acest nivel de miofibrile, dar care conţine mulţi nuclei şi
numeroase mitocondrii. La om, fiecare fibră musculară are, în general, câte o placă motorie.

FIZIOLOGIA MUŞCHILOR

GENERALITĂŢI
Muşchii reprezintă efectori importanţi ai organismului. Muşchii striaţi scheletici asigură
tonusul, postura, echilibrul, mimica şi mişcările voluntare. Muşchiul striat cardiac asigură activitatea
de pompă ritmică a inimii. Muşchii netezi asigură buna funcţionare a circulaţiei, motilitatea
digestivă şi excretorie, acomodarea vederii, naşterea, alăptarea etc. lndiferent de particularităţile
morfologice şi de rolul specific, toţi muşchii se caracterizează prin proprietatea de a transforma
energia chimică în energie mecanică. Această transformare are loc la nivelul sarcomerului, cu un
randament de 30-40%.

PROPRIETĂŢILE MUŞCHILOR

Contractilitatea este proprietatea specifică a muşchiului şi reprezintă capacitatea de a

dezvolta tensiune între capetele sale sau de a se scurta. Baza anatomică a contractilităţii este
sarcomerul, iar baza moleculară, proteinele contractile.
Excitabilitatea se datoreşte proprietăţilor membranei celulare (permeabilitate selectivă,
conductanţa ionică, polarizare electrică). Muşchii răspund la un stimul printr-un potenţial de acţiune
propagat, urmat de contracţia caracteristică.
Extensibilitatea este proprietatea muşchiului de a se alungi pasiv sub acţiunea unei forţe
exterioare. Substratul anatomic al extensibilităţii îl reprezintă fibrele conjunctive şi elastice din
muşchi.
Elasticitatea este proprietatea specifică muşchilor de a se deforma sub acţiunea unei forţe şi
de a reveni pasiv la forma de repaos când forţa a încetat să acţioneze. Baza anatomică a acestei
proprietăţi o reprezintă fibrele elastice din structura perimisiumului intern. Elasticitatea joacă un rol
foarte mare la muşchii ce prestează lucru mecanic, în special atunci când trebuie învinsă inerţia.
Interpunerea unei structuri elastice între forţă (muşchiul) şi rezistenţă (obiectul ce trebuie deplasat)
amortizează creşterile prea mari de tensiune în muşchi şi asigură deplasarea continuă, uniformă a
obiectului.
Tonusul muscular este o stare de semicontracţie permanentă, caracteristică muşchilor ce au
inervaţia motorie şi senzitivă intactă. Dupa denervare, tonusul muşchilor scheletici dispare. Tonusul
muscular este de natură reflexă.

CONTRACŢIA FIBREI MUSCULARE STRIATE

Contracţia musculară este de trei feluri:

• Contracţie izometrică, atunci când lungimea muşchiului rămâne neschimbată, dar
tensiunea creşte foarte mult. În timpul contracţiei izometrice, muşchiul nu prestează lucru
mecanic extern, toată energia chimică se pierde sub formă de căldură. Exemplu de contracţie
izometrică este aceea de susţinere a posturii corpului.
• Contracţie izotonică, atunci când lungimea muşchiului variază, iar tensiunea rămâne
constantă. Muşchii realizează lucru mecanic. Aceste contracţii sunt caracteristice majorităţii
muşchilor scheletici.
• Contracţie auxotonică, atunci când variază şi lungimea şi tensiunea muşchiului. În
timpul unei activităţi obişnuite, fiecare muşchi trece prin faze izometrice, izotonice şi
auxotonice. Începutul oricărei contracţii musculare, în special când trebuie să deplasăm
greutăţi, este izometric.

MANIFESTĂRILE CE ÎNSOŢESC CONTRACŢIA MUSCULARĂ

În timpul contracţiei musculare au loc manifestări electrice, chimice, mecanice, termice şi

acustice.

2
 Manifestările electrice preced contracţia. Ele sunt reprezentate de potenţialul de acţiune de
pe suprafaţa membranei. Înregistrarea fenomenelor electrice din timpul contracţiei unor grupe de
fibre musculare reprezintă electromiograma (E.M.G.).
Manifestările chimice sunt iniţiate prin mecanismul de cuplaj excitaţie-contracţie. Procesele
chimice din muşchi asigură energia necesară proceselor mecanice.
Manifestările mecanice ale contracţiei musculare sunt cele mai evidente şi mai uşor de
urmărit. Studiul lor se face cu ajutorul miografului, aparat ce permite înregistrarea contracţiei
musculare. La o excitaţie unică, cu un curent slab, sub valoarea pragului de excitabilitate a fibrelor
museulare, nu obţinem nici un răspuns. Stimulul este subliminal. Repetând excitaţia cu un curent de
valoare prag, obţinem o contracţie musculară unică. Aceasta a fost denumită secusă musculară.
Dac în loc de stimulare unică, folosim stimuli repetitivi, la intervale mici şi regulate, curba
rezultată nu mai este o secusă, ci o sumaţie de secuse numită tetanos. În funcţie de frecvenţa de
stimulare, fuziunea (sumaţia) secuselor este mai mult sau mai puţin totală. Deosebim astfel două
feluri de tetanos:
Tetanosul incomplet, când curba se prezintă ca un platou dinţat, exprimând fuziunea incompletă a
secuselor la stimulare repetitivă cu frecvenţă joasă de 10-20 stimuli pe secundă.
Tetanosul complet, a cărui curbă apare ca un platou regulat, exprimând fuziunea totală a secuselor,
obţinută prin stimuli cu frecvenţe mult mai mari (50-100/s). Toate contracţiile voluntare ale
muşchilor din organism sunt tetanosuri şi nu secuse, deoarece comanda voluntară se transmite la
muşchi prin impulsuri cu frecvenţă mare. Frisonul constă din secuse. Secusa poate fi obţinută şi prin
reflexul miotatic. Sistola cardiacă este tot o secusă.
Manifestările termice ale contracţiei se datoresc fenomenelor biochimice din fibra
musculară. Nu toată energia chimică eliberată în timpul contracţiei este convertită în lucru mecanic,
ci o parte se pierde sub formă de căldură. Randamentul masei musculare este de 30%, ceea ce
înseamnă că 70% din energia chimică se transformă în energie calorică. Muşchii sunt principalii
generatori de caldură pentru organism. Atunci când suntem expuşi la frig, prin mecanisme reflexe,
se declanşează contracţii musculare mici şi frecvente (frison) care asigură încălzirea corpului.
Manifestările acustice sunt datorate vibraţiilor fasciculelor musculare care se contractă
asincron. Zgomotul produs de contracţia musculară poate fi auzit cu urechea sau înregistrat
(fonomiograma).

CONTRACŢIILE MUŞCHILOR NETEZI

Între contracţia muşchilor striaţi, a celor netezi şi a cordului există atât asemănări, cât şi
deosebiri. Deosebirile se referă la anumite particularităţi ale manifestărilor exterioare ale contracţiei.
Astfel, contracţia miocardului este o secusă, iar contracţiile muşchilor netezi sunt lente şi de lungă
durată, similare tetanosului. Miocardul este inexcitabil (refractar) în timpul contracţiei sale şi de
aceea nu poate fi tetanizat. Muşchii scheletici sunt supuşi controlului motor voluntar, cordul şi
muşchii netezi nu. Ei primesc inervaţie vegetativă. Muşchiul scheletic este puţin sensibili la
mediatorii chimici din sânge, în timp ce muşchii netezi sunt foarte sensibili la acţiunea acestora.
Asemănările privesc procesele fizico-chimice şi energetice fundamentale.
Muşchii netezi sunt de două feluri. Muşchiul neted visceral, cu aspect de sinciţiu, întâlnit în
tubul digestiv şi aparatul genito-urinar. Muşchiul neted multiunitar, format din fibre separate,
întâlnit în pereţii vaselor şi în interiorul globului ocular. Secusa muşchilor netezi viscerali are
latenţa, perioada de contracţie şi de relaxare foarte mari. Excitabilitatea lor este redusă. Prezintă
automatism contractil. Simpaticul şi catecolaminele, hiperpolarizează membrana fibrei provocând
relaxare. Parasimpaticul şi acetilcolina produc depolarizare şi contractie. Muşchiul visceral
manifestă plasticitate. Poate menţine tensiuni neschimbate la lungimi variabile. Această proprietate
stă la baza tonusului postural al stomacului şi al vezicii biliare şi urinare. Muşchiul neted multiunitar
prezintă contracţie asemănătoare muşchilor striaţi deşi, ca şi cel visceral, nu se află sub control
voluntar, ci vegetativ.

OBOSEALA MUSCULARĂ

Unii muşchi din organism activează tot timpul vieţii fără întrerupere (inima, muşchii vaselor
şi ai viscerelor). Muşchii scheletici pot, de asemenea, efectua eforturi de durate variabile, dar
limitate în timp; după mai multe zile de mers pe jos, oricât de lejer şi automatizat ar fi acest efort,
survine oboseala, iar activitatea musculară trebuie să înceteze pentru un timp. Oboseala musculară
constă din reducerea temporară a capacităţii de lucru a muşchilor. În cazul eforturilor voluntare
intense, oboseala musculară se instalează în câteva minute. Nu există propriu-zis o oboseală izolată
locală a muşchiului, ci mai corect trebuie să se vorbească de oboseala neuro-musculară, fenomen în
care sunt implicate toate structurile ce asigură comanda, controlul şi execuţia mişcării. În cazul unei
activităţi musculare de intensitate redusă dar îndelungată, oboseala se instalează în special în centrii
nervoşi, iar în cazul unei activităţi intense predomină semnele oboselii musculare locale.

3
 Cauzele oboselii locale musculare sunt:
- scăderea rezervelor energetice (ATP, CP, glucoză);
- acumularea de cataboliţi acizi (acid lactic);
- oboseala plăcii motorii.
Febra musculară. După un efort muscular intens, fără un antrenament sau încălzire
prealabilă, pot apare dureri în grupele musculare solicitate. Aceste dureri se manifestă la 12-24 ore
de la momentul efortului şi durează 2-3 zile. Se calmează sau chiar dispar prin masaj sau reluarea
exerciţiului. Multă vreme s-a presupus că această "febră musculară" se datorează acumulării acidului
lactic în muşchi activi. Este inexact. Acidul lactic se formează în timpul efortului şi nu Ia 24 ore
după încetarea lui. Mai posibilă este produeerea unor microleziuni în muşchii solicitaţi, fără un
antrenament premergător şi fără o încăzire suficientă.

PRINCIPALELE GRUPE DE MUŞCHI SCHELETICI

Muşchii somatici sunt grupaţi în muşchii:

o capului;
o gâtuluil;
o trunchiului;
o membrelor;

4
 Muschii capului

Numele muşchiului Localizare/inserţii Acţiune

Muşchii mimicii

Fronto-occipital 0 porţiune la nivelul frunţii şi încreţeşte pielea frunţii (cute

alta în regiunea occipitală orizontale) şi a regiunii occipitale
Sprâncenar Intre sprâncene Determină cutele verticale dintre
sprâncene
Auricular: anterior, In jurul pavilionului urechii Slab dezvoltaţi
superior şi posterior
Zigomatic mare Arcadă zigomatica/comisură Ridică comisura labială
labială
Zigomatic mic Arcadă zigomatica/pielea Ridică buza superioară
buzei superioară
Ridicătorul buzei Zigomatic/pielea buzei Ridică buza superioară
superioare super.
Depresorul buzei inf La nivelul bărbiei Coboară buza inferioară
Depresoru! unghiului La nivelul bărbiei Coboară buza inferioară
gurii
Orbicularul ochiului In jurul orbitei Micşorează deschiderea pleoapelor
Orbicularul buzelor In grosimea buzelor Micşorează deschiderea orifîciului
bucal
Buccinator La nivelul obrazului Dilată gura în râs şi plâns; elimină aerul
din cavitatea bucală
Rizorius La nivelul obrazului Trage lateral colţul gurii
Mentonier Ap. mentoniera Coboară buza inferioară

Muşchi masticatori
Maseter Arcadă zigomatica/unghiul Ridică mandibula
mandibulei, faţă externă
Temporal Scuama osului Ridică mandibula
temporal /proces coronoid
al mandibulei
Pterigoidian intern Fosa pterigoidă/unghiul Ridică mandibula
mandibulei, faţă internă
Pterigoidian extern Proces pterigoid / sub Coboară mandibula
condilul mandibulei
Muşchi extrinseci ai limbii

Stiloglos Ap. Stiloida/limba Retractor al limbii

Genioglos Fata interna mandibula/ Protractor al limbii
limba
Hioglos Hioid / limba Coborâtor al limbii

5
 Muşchi ai gâtului
Muşchi Inserţii Acţiune
Platisma – muşchi pielos Fascia muşchiului pectoral/ Tragă în jos pielea
muşchii şi pielea bărbiei bărbiei, exprimând dezgust
Stemocleodomastoidian Stern şi calvicul /proces mastoid Contracţia unilaterală -
înclină capul de aceeaşi parte;
contracţia bilaterală - flexor al
capului
Suprahioidieni
- digastric Mastoidă /mandibula Coboară mandibula
- stilohioidian Proces stiloid /os hioid Ridică hioidul
- milohioidian Mandibula /os hioid Coboară mandibula
- geniohioidian Mandibula/os hioid Coboară mandibula; ridică
hioidul
Infrahioidieni
- sternotiroidian Manubriu sternal/cartilaj tiroid Coboară laringele şi hioidul
- tirohioidian Cartilaj tiroid/os hioid Coboară hioidul şi ridică
laringele
- sternohioidian Manubriu sternal/hioid Coboară hioidul
- omohioidian (cu 2 Omoplat/tendon intermedian /os Coboară hioidul şi laringele
porţiuni: sup. şi inf.) hioid
Scaleni: anterior, mijlociu, Apofize transverse vertebre Contracţia unilaterală -
posterior cervicale / coastele I şi II flexia capului de aceeaşi parte;
contracţia bilaterală - flexia
capului anterior
Prevertebrali
- lung al capului Apofiza transversă a vertebrelor C3- Flexia capului
C6/apofiză bazilară occipital
- lung al gâtului Corp primele vertebre toracice şi Flexia capului
ultimele cervicale/atlas
- drept anterior al capului Masă laterală atlas /apofiză Flexia capului
bazilară occipital

6
 Muşchi ai trunchiului
Muşchi Inserţii Acţiune
Muşchi ai spatelui şi cefei
Splenial al capului Apofize spinoase vertebre C7 şi T1- Contracţia unilaterală - rotirea
T3 / proces mastoid capului; contracţia bilaterală -
extensie cap
Semispinal capului Apofize transverse vertebre C3-C7, Contracţia unilaterală - rotirea
al T1-T5 / occipital capului; contracţia bilaterală -
extensie cap
Trapez Linie nucală superioară, protuberantă Apropie umărul de coloana
occipitală externă, apofize spinoase vertebrală; extinde coloana
vertebre cervicale şi toracice / cervicală şi capul; înclină capul
claviculă şi omoplat de aceeaşi parte
Marele dorsal Apofize spinoase ale ultimelor 6 Extensie braţ, adducerea şi rotirea
vertebre toracice, vertebre lombare, lui înăuntru
creastă iliacă / şanţ intertubercular
humerus
Ridicător unghiului Apofize transverse vertebre C1-C4 / Ridică Omoplatul
omoplatului margine vertebrală omoplat
al
Marele romboid Apofize spinoase vertebre T2-T5 / Apropie omoplatul de
margine vertebrală omoplat coloana vertebrală
Micul romboid Apofize spinoase vertebre C7 şi TI / Apropie omoplatul de
margine vertebrală omoplat coloana vertebrală
Dinţat Apofize spinoase vertebre C6, C7, Ridică coastele în inspiraţie
posterosuperior T1-T3 / coastele II-V
Dinţat Apofize spinoase vertebre Til, T12, Coboară coastele în expiraţie
posteroinferior LI, L2 / coastele IX-XII

Muşchi anterolaterali ai toracelui

Marele pectoral Claviculă, stern, cartilaje costale, Adductor şi rotator intern al
teaca muşchiului marele drept braţului; inspirator în inspiraţia
abdominal/şanţ bicipital bumerus forţată
Micul pectoral Coastele 3-5 /proces coracoid Coborârea umărului; inspirator
Dinţat mare (anterior) Pe primele 9-10 coaste/ margine Inspirator; tragă omoplatul
vertebrală omoplat lateral
Intercostali externi Marginea inferioară a coastelor Ridică coastele în inspiraţie
/marginea superioară a coastelor
următoare; fibre orientate oblic
Intercostali interni -11 Marginea inferioară a coastelor Coboară coastele în expiraţie
perechi /marginea superioară a coastelor
următoare
Muşchi transversali
Diafragm Conturul inferior al toracelui: Respiraţie; separă toracele de
apendice xifoid, ultimele 6 perechi de abdomen
coaste, [Link] / centrul
tendinos (frenic)
Muşchi anterolateral! ai abdomenului
Drept abdominal Proces xifoid, cartilaje costele V- Păstrarea poziţiei verticale, flexia
VII /pubis trunchiului, compresia viscerelor
abdominale
Oblic abdominal extern Coastele V-XII, fascia Flexia coloanei vertebrale,
lombosacrală /creasta iliacă, pubis, compresia viscerelor
linia albă abdominale, în expiraţie
Oblic abdominal intern Creasta iliaca /ultimele trei cartilaje Flexia coloanei vertebrale,
costale, apendice xifoid, linia albă compresia viscerelor
abdominale, în expiraţie
Trans vers abdominal Ultimele şase cartilaje costale, Acţiune similară cu a oblicilor
creasta iliacă/proces xifiod, linia albă,
pubis

7
Pătrat lombar Cresta iliacă /apofize transverse Flexia coloanei vertebrale, în
vertebre L2-L5 expiraţie
Psoas Corpurile vertebrelor toracice; se Flexia coapsei pe bazin, rotaţia
uneşte cu m. iliac şi formează m. în afară a coapselor
ileopsoas /trohanterul mic

8
 Muşchi ai membrului superior

Muşchi Inserţii Acţiune

Muşchi ai umărului
Deltoid Claviculă, acromion şi spina Ridică umărul, trage braţul
omoplatului/tuberozitate deltoidiană a înainte şi înapoi
humerusului
Supraspinos Fosa supraspinoasă a omoplatului Adbuctor al braţului
/tubercul mare al humerusului
Infraspinos Fosa infraspinoasă a Rotator extern al humerusului
omoplatului/tubercul mare al
humerusului
Subscapular Fosă subscapulară /tubercul mic Adductor şi rotator al braţului
humeral
Rotund mare Margine laterală omoplat /şanţ bicipital Adduce şi roteşte intern braţul
Rotund mic Margine laterală omoplat / tubercul Adbucere şi rotaţie externă a
mare humeral braţului
Muşchi ai braţului
Biceps brahial Tubercul. supraglenoidian, apofiza Flexia antebraţului pe braţ, a
coracoidă a omoplatului/tuberozotate braţului pe cap, supinaţia mâinii
radială a radiusului
Coracobrahial Apofiză coracoidă /faţă medială Flexie şi adducere a braţului
humerus
Brahial Diafiză humerus/apofiză coronoidă a Flexia antebraţului pe braţ
ulnei
Triceps brahial Tubercul subglenoidian al scapulei, Extensia antebraţului pe braţ,
diafiza humerusului/olecran adductor al braţului
Muşchi ai antebraţului - regiune anterioară
Rotund pronator Epitrohlee humerus, apofiză coronoidă / Pronaţia şi flexia pronaţia şi
diafiză radius flexia antebraţului
Flexor radial al Epitrohlee humeru/metacarpian II Flexia antebraţului şi a mâinii

carpului (palmar mare)

Palmar mic (lung) Epitrohlee humerus /aponevroza Flexia mâinii
palmară
Flexor ulnar al Epitrohlee humerus /pisiform, Flexia şi abducţia mâinii mâinii
carpului (cubital metacarpian V
anterior)
Flexor comun Epitrohlee, proces coronoid Flexia degetelor pe mână, a
superficial al degetelor ulnar/falanaa mijlocie a degetelor II-V
mâinii pe antebraţ, antebraţului
pe braţ
Flexor comun profund Ulnă, membrană interosoasă / falanga Flexia degetelor pe mână, a
al degetelor distală a degetelor II-V mâinii pe antebraţ
Flexor propriu al Radius, membrană interosoasă /falangă Flexia policelui şi a mâinii,
degetului mare distală police uşoară abductie
Pătrat pronator Diafiză radius / diafiză ulnă Pronatie

9
Muschi ai antebraţului - regiune laterală

Brahioradial Margine laterală a epifizei Supinator când antebraţul este în

humerale/proces stiloid radial pronaţie, şi invers; flexia
antebraţului
Extensor lung radial al Margine laterală humerus/bază Extensia şi abducţia mâinii; flexia
carpului metacarpian II antebraţului pe braţ
Extensor scurt radial al Epicondil lateral humeral/bază Extensia şi abducţia mâinii; flexia
carpului metacarpian III antebraţului pe braţ
Muşchi ai antebraţului - regiune posterioară
Extensor comun al Epicondil lateral humerus/falangele II şi Extensia falangelor, a degetelor şi
degetelor III ale deeetelor II-V a mâinii
Extensor propriu al Epicondil lateral humerus/falangele II şi Extensia degetului mic şi mâinii
degetului mic EI ale degtului mic
Extensor al degetului II Faţă posterioară ulnă/tendon extensor Extensia indexul
(index) comun al degetelor
Extensor ulnar al Condil lateral humerus, margine Extensia şi adducţia mâinii
carpului posterioară ulnă/metacarpian V
Supinator Epicondil humeral, ulnă 7 diafiza Supinaţia antebraţului ţi mâinii
radiusului
Lung abductor al Faţă posterioară ulnă, radius şi Abducţia policelui şi a mâinii
degetului mare (police) membrană interosoasă/metacarpian I
Scurt extensor al Faţă post ulnă, radius şi membrană Extensia şi abducţia policelui
policelui interosoasă/falangă I police
Extensor lung al Faţă posterioară ulnă, membrană Extensia şi abducţia policelui
policelui interosoasă/falangă distală police
Anconeu Condil lateral humeral/faţă posterioară Extensia antebraţului
proximală ulnă
Muşchi ai mâinii
Muşchii zonei palmare externe (eminenţei tenare): m. abductor scurt al policelui; m. opozant al
policelui; m. flexor scurt al policelui; m. adductor al policelui
Muşchii zonei palmare interne (eminenţei hipotenare): m. palmar scurt; m. abductor al degetului mic;
flexor scurt al degetului mic: m. opozant al degetului mic
Muşchii zonei palmare mijlocii: m. lombricali (în număr de patru); m. interosoşi ai degetelor II-IV
(patru dorsali şi trei palmari)

10
 Muşchi Inserţii Acţiune
Muşchi ai bazinului — anterior
Iliopsoas: două mase Fosa iliaca (m. iliac), vertebre T12, Flexia coapsei pe bazin,
musculare - psoas (psoas LI (m. psoas mic), L2-L5 (psoas înclină corpul de aceeaşi
mare şi mic) şi iliac mare /trohanter mic parte
Muşchi ai bazinului — posterior
Fesieri (gluteus): mare, Faţă dorsală os sacrum, creastă Extensia coapsei
mijlociu, mic iliacă /marele trohanter (m. fesier mic ([Link] mare), adducţie şi
şi mijlociu), tract iliotibial, femur rotaţie laterală coapsă
([Link] mare) ([Link] mijlociu),
adducţie şi rotaţie
medială ([Link] mic)
Obturator extern Cadrul extern al găurii obturatoare/ Rotaţie în afară a coapsei
fosă trohanteriană
Obturator intern Carul intem al găurii obturatoare/ Rotaţie în afară a coapsei
trohanter mare
Piriform Faţă ant. sacrum/trohanter mare Rotaţie în afară a
coapsei, abductor al coapsei
Tensor al fasciei lata Creasta iîiacă/tract iliotibial Rotaţie în afară a coapsei
Pătrat femural Tuberozitate ischiatica/cresta Rotaţie în afară a coapsei
intertrohanteriană
Muşchi ai coapsei — regiune anterioară
Croitor Spină iliacă antro/superioară/faţă Flexia coapsei şi gambei,
medială tibie rotaţia medială a gambei
Cvadriceps (cu patru Trohanter mare, linia aspră (m. vast Extensia gambei, flexia
capete de origine): vast lateral); creastă intertrohanteiană, coapsei
lateral, vast medial, vast linia aspră (m. vast medial); faţă ant.
intermediar, drept femural femur (m. vast intermediar); spina
antero-sup., [Link] a cavit.
cotiloide (m. drept femural) / rotula,
tibie
Muşchi ai coapsei — regiune posterioară
Biceps femural (cu două Tuberozitate ischiatica (capătul Extensia coapsei,
capete: lung şi scurt) lung), linia aspră (capăt scurt)/fibula flexia genunchiului, rotaţie
externă a gambei
Semimembranos şi Tuberozitate ischiatica/sub condilul Extensia coapsei,
semitendinos (dispus medial al tibiei flexia genunchiului, rotaţie
superficial faţă de primul) internă a gambei
Muşchi ai coapsei — regiune medială
Pectineu Pubis/linia aspră Flexia coapsei, uşoară
adducţie a copsei
Adductor lung Pubis/linia aspră Flexia şi adducţia
coapsei, rotaţie externă
Adductor scurt Pubis/linia aspră Flexia şi adducţia
coapsei, rotaţie externă
Adductor mare Pubis / linia aspră, condil medial Adducţia coapsei,
femural extensia coapsei, rotaţie
externă
Gracilis (dreptul intern) Pubis/fată medială tibie Adducţia coapsei, flexia
gambei
Muşchi ai gambei - regiune anterioară
Tibial anterior Condii lateral şi diafiză tibie, membr. Flexia şi supinaţia
interosoasă/cuneiform I, metatarsian I piciorului
Extensor lung al degetului Diafiză fibula/falangă III haluce Extensia halucelui
mare (haluce)
Extensor lung comun al Condii lateral tibie, capul Extensia degetelor,
degetelor fibulei/falange II şi [Link] degetelor flexia piciorului
II-V
Muşchi ai gambei - regiune laterală
Peronier lung Capul şi faţa laterală a Pronaţia şi extensia
fibulei/metatarsian I, cuneiform I piciorului
Peronier scurt Fată laterală fibulă/metatarsian V Pronaţia şi extensia
piciorului
11
Muşchi ai gambei — regiune posterioara
Tricepsul gambei (triceps Condil lateral femur (m. gemen Extensia, supinaţia şi
sural): gastrocnemieni sau lateral); condil medial femural (m. adducţia piciorului
gemeni (lateral şi medial), gemen medial); linie solearâ a tibiei,
solear capul fibulei (m. solear)/ calcaneu
(prin tendonul lui Achile)
Popliteu Condil lateral al femurului/deasupra Flexia gambei, rotaţie
liniei solearului interna sambă
Flexor comun al degetelor Faţă post. tibie/falanga EI a degetelor Flexia degetelor şi
II-V piciorului, supinaţie
Tibial posterior Faţă post. tibie, membr. interosoasă, Extensia plantei, supinaţie
faţă medială fibulă/navicular,
metatarsiene II-IV
Flexor lung al halucelui Faţă post. fibulă, membr. Flexia halucelui, extensia
interosoasă/falanga II haluce şi supinaţia plantei
Muşchi ai plantei
Loja medială: m. abductor al halucelui, m. flexor scurt al halucelui, m. adductor al halucelui
Loja laterală: m. abductor al degetului mic, m. scurt flexor al degetului mic, m. opozant al
degetului mic
Loja mijlocie: m. flexor scurt al degetelor, m. accesor al flexorului comun al degetelor, m.
lombricali (în număr de 4), m. interosoşi (3 plantari, 4 dorsali)

12
Structura unui muşchi scheletic
proces coracoid

Componentele unui muşchi

Muşchii scheletici - vedere anterioară
Muşchii schletici - vedere posterioară
Figura 116 Muşchii pieloşi (mimicii)ai capului şi o parte din muşchii masticatori - vedere
anterioară

Muşchii pieloşi (mimicii) ai capului şi o parte din muşchii masticatori - vedere laterală
 Muşchii masticatori

Muşchii externi ai globului ocular

 Muşchii externi ai limbii

Muşchii gâtului - vedere posterioară

Muşchii anteriori ai trunchiului -
barbat

Muşchii anteriori ai trunchiului - femeie

Muşchii gâtului - vedere laterală

Muschii respiratori

Muşchii anteriori ai trunchiului - bărbat

Muşchii spatelui şi ai cefei

Muşchii braţului - vedere anterioară

Muşchii braţului - vedere posterioară

Muşchii şi vasele braţului - secţiune transversală

Muşchii antebraţului
Muşchii anteriori care mişcă bazinul
Muşchii copasei - vedere anterioară
Muşchii copasei - vedere posterioară
Muşchii copasei - vedere mediană
Muşchii gambei - vedere anterioară

Muşchii gambei - vedere laterala

Muşchii piciorului