Capitolul 10

C A D / C A M I S T O R I E , S TAT U S A C T U A L Ş I P E R S P E C T I V E
Carmen Todea, Silvana Cânjău

10.1. Scurt istoric al tehnologiei CAD/ CAM în Medicina Dentară

În anii 1980 când s-a început cercetarea şi dezvoltarea tehnologiei CAD/CAM în medicina
dentară s-a crezut în mod general că va fi mult mai uşor de utilizat decât în domeniul industrial.
În realitate CAD/CAM-ul dentar nu este nici simplu, nici uşor de utilizat datorită următoarelor
motive:
1) Pentru a putea înlocui restaurările individuale convenţionale, timpul operaţional şi
de manipulare al acestor sisteme CAD/CAM ar trebui să fie comparabile cu sistemele
convenţionale sau superioare acestora, asigurând utilizatorii că noile sisteme sunt
practice pentru munca zilnică de laborator şi pentru practica din cabinete.
2) Morfologia dinţilor stâlpi, relaţionată dinţilor adiacenţi şi antagoniştilor ar trebui
digitalizată înainte de realizarea designului restaurării. Pentru o digitalizare a unor
lucrări complexe, a fost necesară dezvoltarea unui aparat digital compact care să
relaţioneze cu un software sofisticat.
3) Reprezentarea numerică a formei RPF-urilor este complexă în comparaţie cu
produsele industriale tipice care sunt exprimate folosind ecuaţii funcționale.
4) Procesarea exactă, incluzând frezarea mecanică a colţurilor ascuţite şi a marginilor
restaurărilor protetice a fost dificilă cu materiale de tipul blocurilor ceramice. Din nou
pentru acest motiv a fost necesară dezvoltarea unui sistem de procesare şi a unui
software sofisticat. Adiţional, dimensiunile aparaturii au trebuit limitate pentru a putea
fi instalate într-un laborator de tehnică dentar normal.

În medicina dentară, dezvoltarea majoră a sistemelor CAD/CAM a avut loc în anii 1980. Au
existat în mod particular trei pionieri care au contribuit la dezvoltarea sistemelor actuale
CAD/CAM dentare.

Dr. Duret a fost primul dezvoltator al CAD/CAM-ului dentar. Din 1971 a început să fabrice
coroane cu formă funcţională a suprafeţelor ocluzale utilizând o serie de sisteme care au început
cu o amprentă optică intraorală a stâlpului dentar, urmată de realizarea designului unei coroane
ideale luând în considerare mişcările funcţionale şi trecând la frezarea coroanei utilizând un
aparat de frezare controlat numeric. Apoi a dezvoltat sistemul Sopha®, care a avut impact
major asupra dezvoltării ulterioare a sistemelor CAD/CAM din întreaga lume.
Cel de-al doilea este Dr. Moermann, fiind dezoltatorul sistemului CEREC®. A încercat să
utilizeze noi tehnologi în cabinetul de medicină dentară direct la scaunul pacientului. El a
înregistrat intraoral preparaţia care a fost urmată de designul şi de frezarea unui inlay dintr-un
bloc ceramic utilizând un aparat compact montat langă scaunul pacientului. Acest sistem a fost
cu adevărat inovativ datorită faptului că se puteau realiza restaurări ceramice în aceeaşi zi.
Când a fost lansat acest sistem, termenul de CAD/
CAM a fost rapid împrăştiat în profesia noastră.
130
Cel de-al treilea este Dr. Andersson, dezvoltatorul sistemului Procera®. La începutul anilor
1980 aliaje de Ni-Cr au fost utilizate pentru a substitui aliajele de Au datorita creşterii drastice
a preţului lor în acea perioadă. Ca urmare, alergiile metalice au devenit o problemă în special
în Europa de Nord şi a fost propusă o tranziţie spre Ti care nu producea nici un fel de alergie.
Din moment ce precizia de turnate a Ti era încă dificilă la acea vreme, Dr. Andersson a incercat
sa producă cape de Ti prin eroziune şi a introdus tehnologia CAD/CAM în procesul de realizare
a faţetelor. Aceasta a fost aplicaţia sistemelor CAD/CAM într-o procedură specializată, ca parte
integrantă a unui sistem total de procesare. Acest sistem ulterior a fost dezvoltat, devenind un
centru de procesare reprezentat printr-o reţea de dispozitive de convertire analogic-numerice
conectate prin internet disponibile în toata lumea pentru realizarea scheletelor integral
ceramice.

10.2. O privire de ansamblu asupra sistemelor CAD/CAM dentare

Pentru întregul proces de realizare a restaurărilor protetice se pot aplicat o varietate de sisteme
CAD/CAM.

Ulterior preparării dinţilor stâlpi, procedura uzuală pentru restaurările convenţionale este
amprentarea, urmată de realizarea modelului, a machetei iar apoi turnarea infrastructurii.
Atunci când această muncă se realizează cu ajutorul tehnologiilor asistate de calculator, dinţii
stâlpi pot fi scanaţi intraoral. Designul restaurărilor este efectuat pe calculator de către
software-ul CAD bazat pe informaţii digitale ce creează o machetă vituală. În final restaurările
sunt realizate de către maşini de procesare asistate de calculator, de obicei o maşină de frezare.
Acest proces a fost investigat şi practic dezvoltat de către pionerul Dr. Duret. Totuşi
înregistrarea directă a dintelui stâlp intraoral cu o camera digitală a fost dificilă din punct de
vedere tehnic datorită condiţiilor intraorale de măsurare restrictive, incluzând prezenţa dinţilor
adiacenţi, a gingiilor şi a salivei, care a făcut dificilă înregistrarea limitelor cervicale ale
preparaţiilor. Aceasta a fost limitarea critică a acestor sisteme în ceea ce priveşte fabricarea
finală de precizie a restaurărilor.

Pe de altă parte, Dr. Moermann a reuşit să producă un inlay ceramic folosind tehnologia asistată
de computer. Scanarea cavităţii inlayului s-a realizat utilizând o cameră intraorală compactă.
Această scanare a fost d.p.d.v. tehnic mai puţin dificilă decât cea pentru stâlpii unei RPF.
Designul şi fabricarea inlayurilor integral ceramice s-au realizat utilizând un aparat compact
atașat la scaunul dentar din cabinetul particular.

Uzual, se realizeaza un model din ghips, la fel ca şi în cazul metodelor convenţionale, acest
lucru servind pentru punctul de pornire al procesul CAD/CAM. Ulterior scanării modelului din
ghips, restaurările se realizează pe calculator și se pot fabrica de către variate maşinării de
procesare. Există şi sisteme care scanează machete realizate convenţional urmând o frezarea
automată.

131
În ultimul timp au atras atenţia sistemele CAD/CAM disponibile în reţea (iniţial au fost
introduse de sistemele Procera) în mod special pentru fabricarea scheletelor ceramice de înaltă
rezistenţă. În acest sistem sunt separate rolul scanării unui model din ghips de acela al procesării
CAD/CAM. Informaţiile despre modelul de lucru scanat într-un laborator “satelit” sunt
transmise prin internet unui centru de procesare situat într-o anumită zonă a mapamondului.
Scheletele fabricate astfel sunt livrate laboratoarelor “satelite” pentru a le depune straturile de
ceramică.

10.3. Scanarea
Marea majoritate a sistemelor CAD/CAM disponibile în zilele noatre pentru fabricarea RPF
unidentare sau pluridentare utilizează ca punct de pornire un model din ghips. Suprafețele
modelului sunt scanate utilizând diverse instrumente de măsurat pentru a obține datele digitale
care reprezintă morfologia bontului respectiv. Aceste instrumente de măsurare se numesc
scannere. Au fost investigate și dezvoltate diverse metode de scanare. Metodele disponibile
actual pentru uzul practic sunt: măsurarea prin contact (Figura 10.1), măsurarea prin deplasare
a unui laser (Figura 10.2) și măsurarea printr-un fascicul laser liniar cu o camera CCD (Figura
10.3)

Fig. 10.1 Metodă de scanare disponibila la ora actuală: măsurarea prin contact (PROCERA – Nobel
Biocare Germany GmbH, Germany)

132
Fig. 10.2 Metodă de scanare disponibilă la ora actuala: măsurarea prin deplasare a unui laser (sus GN-1-
GC Co., Japonia iar jos CEREC inLab – Sirona Dental of system GmbH, Germany)

Fig. 10.3 Metodă de scanare disponibilă la ora actuală: măsurarea printr-un fascicul laser liniar cu o
camera CCD ( sus sistemul Hint-Els DentaCAD, Hint-Els GmbH, Germania iar jos DECSY SCAN –
Digital Press LTD, Japonia)

133
Atunci când un cap de măsurare fin și ascutit este utilizat pentru măsurarea prin contact, deși
este foarte precisă măsuratoarea, scanarea întregii suprafețe a modelului durează mult timp.
Măsurarea prin deplasarea unui laser are un cost relativ scăzut și durează mai puțin timp decât
prima variantă. Totuși, datorită luminii reflectate de fascicolele laser proiectate, recunoscute
de senzorul PSD, precizia scade direct proportional cu difuziunea. Atunci când se utilizează un
laser liniar timpul este extrem de redus, însă rezoluția camerei CCD afectează precizia. Din
moment ce nici una dintre metode nu a permis înregistrarea subdenivelarilor, a fost nevoie de
un control multiaxial al modelului din ghips si de o anumită proiecție a fasciculelor.

10.4. Aplicații ale sistemelor dentare CAD/CAM de cabinet

Dr. Moermann a reușit prin eforturi proprii să dezvolte un sistem CEREC care ar putea produce
într-un mod simplu și într-un timp redus o restaurare de tip inlay direct în cabinetul
stomatologic. Totuși, suprafețele ocuzale ale inlayului trebuie adaptate prin frezare manuală.
Pe de altă parte, adaptarea marginală a inlayurilor a fost inițial nesatisfăcătoare datorită
limitelor de acuratețe a camerelor de scanare. Cu toate acestea sistemul a câștigat acceptarea în
cabinet atunci când se utilizeaza materiale adezive compozite și a ajutat la creșterea
popularității CAD/CAM-ului în profesia medicală dentară.

Sistemul Cerec a urmat o continuă îmbunătățire atât a aparaturii cât și a programelor. Au fost
publicate numeroase raporturi satisfăcătoare pe termen lung a acestui sistem. O variantă recentă
a sistemului poate realiza nu doar inlayuri și onlayuri ci și coroane și schelete pentru RPF atât
în variante de cabinet cât și în variante de laborator.

10.5. Aplicații ale sistemelor dentare CAD/CAM de laborator

În 1985 s-a aplicat inițial tehnologia CAD/CAM unor multiple etape dintr-un sistem total de
realizare a protezelor mobilizabile folosind prelucrarea electronică numeric controlată. Apoi în
1990, s-a început cercetarea și dezvoltarea spre aplicarea directă și unică a tenhnologiei
CAD/CAM pentru realizarea RPF-urilor uni și pluridentare. A fost necesară o perioadă
considerabilă de timp pentru a reproduce datele tridimensionale utilizând grafica computerizată
(CG) și pentru realizare designul adecvat coroanei pe calculator, abordând operațiunea așa
numită wax-up virtual. Într-un final s-a dezvoltat un program care să realizeze automat designul
morfologic al coroanei într-un timp scurt comparativ cu procesul CG mare consumator de timp.
Pe de altă parte sistemele CAD/CAM aflate în dezvoltare la acea vreme erau compuse din trei
componente: aparatura de măsurare (scanner), un aparat de procesare relativ voluminos și un
computer mare care realizează partea de CG din procesul CAD. Instalarea acestor sisteme mari
atât în cabinete cât și în laboratoare a fost limitată nu doar de către prețul de achiziție ci și de
spațiul pe care îl ocupau acestea. Adițional, dezvoltatorul accentua avantajele utilizării
computerului în producție, lipsind date esențiale evidențiate prin publicații sau prezentări
referitoare la calitatea lucrărilor. De aceea s-au stabilit câteva strategi de dezvoltare pentru
realizarea unui aparat CAD/CAM integrat și redus ca dimensiuni în vederea utilizării lui în
medicina dentară:

134
 1. Dezvoltarea unui sistem CAD/CAM ușor de utilizat de către operator și care să
reprezinte un instrument suplimentar în laboratorul de tehnică dentară.
2. Dezvoltarea unui sistem compact și integrat care să poată fi instalat în laboratoarele
dentare normale.
3. Realizarea și vizulalizarea operațiunii prin utilizarea unui computer personal si nu a
unei stații de lucru mare și costisitoare.
4. Dezvoltarea unui echipament de scanare simplu însă cu o performanța ridicată.
5. Realizarea unui proces CAD ușor de utilizat de către operator prin automatizarea
completă a designului RPF-urilor, incluzând suprafețele ocluzale.
6. Realizarea unor RPF de înaltă precizie utlizând atât materiale metalice cât și
ceramice.
După cum se poate observa în Figura 10.5, în 1994 a fost dezvoltat un prototip inițial al unui
aparat CAD/CAM compact și integrat.

Fig. 10.5 Un protopip inițial al unui aparat CAD/CAM dezvoltat în 1994.

135
10.6. Aplicații ale CAD/CAM-ului pentru sistemele de lucru centralizate unde
informațiile scanate se trimit unui centru de prelucrare și realizare a
restaurărilor.
Ceramica cu duritate crescută a fost dezvoltată pentru a fi utilizată ca material în realizarea
scheletelor restaurărilor integral ceramice. Datorită îmbunătățirii proprietățiilor mecanice, în
mod special a forței de torsiune și a rezistentei la rupere, următoarele materiale au fost utilizate
pentru realizarea scheletelor RPF-urilor: disilicatul de litiu (Empress II®), alumina infiltrată cu
sticla (InCeram Alumina®), alumina infiltrată cu sticlă cu conținut de zirconia parțial stabilizată
(In-Ceram Zirconia®), alumina densă sinterizată cu puritate crescută (Procera®) și materiale
policristaline de ytriu cu zirconia tetragonală stabilizată (Cercon®, DCSPrecident® si Lava®).

Din moment ce designul și realizarea scheletelor din ceramică cu duritate crescută au prezentat,
pentru tehnologiile din laboratoarele dentare dezavantaje și sensibilitate d.p.d.v. tehnic, au fost
introduse cu success noi tehnologii care combină CAD/CAM-ul cu o rețea centralizată de
prelucrare și confecționare a restaurărilor. Sistemul Procera a reprezentat prima aplicație
practică în vederea realizării scheletelor integral ceramice de alumina înalt sinterizată și cu
puritate ridicată utilizând o rețea individuală între laboratoarele dentare din lumea întreagă și
un centru de procesare din Suedia și din Statele Unite ale Americii. Un aparat compact de
scanare a fost instalat în laboratoarele de tehnică dentară iar ulterior scanării modelelor, datele
s-au trimis prin internet centrului de procesare. Utilizând aparatura de dimensiuni mari și
controlată computerizat centrul de procesare produce eficient scheletele RPF-urilor și le
livreaza înapoi laboratoarelor. În laboratoare, restaurările estetice se completează prin
depunerea pe schelet a ceramici compatibile.

Polisticlele de ytriu și zirconia stabilizată tetragonal (Y-TZP), cu o rezistență crescută la

fracturare, câștigă atenție ca și material de realizare a scheletelor RPF. În mod curent, marea
majoritate a sistemelelor CAD/CAM din lume utilizează Y-TZP pentru fabricarea capelor RPF
(Tabel 1).

Tabel 1. Principalele sisteme CAD/CAM

Sisteme Metoda Tip de restaurare Material Centru de

CAD/CAM de prelucrare
scanare centralizat
unidentarara

Pluridentara

Ceramica

Alumina

Zirconia
Rasina
Fateta

Titan
Inlay

RPF

RPF

Aur

Etkon® PSD/ ☺ ☺ ☺ ☺ ☺ ☺ ☺ ☺
(Etkon AG) Laser
Everest® CCD/ ☺ ☺ ☺ ☺ ☺ ☺ ☺ Disponibil
136
 (KaVo Lumina
electrotechnical alba
work GmbH)
Lava® CCD/ ☺ ☺ ☺ ☺ ☺ Disponibil
(3M ESPE Dental Lumina
AG) alba
Pro 50, WaxPro® CCD/ ☺ ☺ ☺ ☺ ☺ ☺ ☺
(SYNOVAD) Lumina
colorata
Procera® Proba ☺ ☺ ☺ ☺ ☺ ☺ ☺ ☺
(Nobel Biocare de
Germany GmbH) contact
Hint ELs CCD/ ☺ ☺ ☺ ☺ ☺ Disponibil
DentaCAD Lumina
system® alba
(Hint-ELs GmbH)
KATANA CCD/ ☺ ☺ ☺ Disponibil
system® Laser
(Noritake dental
supply co.,LTD)
Cercon smart CCD/ ☺ ☺ ☺ Disponibil
ceramics® Laser
(DeguDent
GmbH)

CEREC3®/inLab CCD/ ☺ ☺ ☺ ☺ ☺ ☺ Disponibil

® Laser
(Sirona Dental of
system GmbH)
DCS Dental® PSD/ ☺ ☺ ☺ ☺ ☺ ☺ ☺ ☺ Disponibil
(DSC Dental AG) Laser
ZENO® Tec CCD/ ☺ ☺ ☺ ☺ ☺ ☺ Disponibil
System Laser
(Wieland Dental
&
Technik GmbH)

10.7. Avantajele utilizării CAD/CAM-ului

Avantajele utilizării acestor sisteme se pot rezuma la:
1. utilizarea de noi material
2. reducerea muncii
137
 3. eficientizarea costurilor
4. controlul calității
De-a lungul istoriei medicine dentare materialele si tehnologia lor de procesare au fost în
strânsă conexiune cu nevoia de a realiza diverse restaurări protetice. Ceramica cu duritate
crescută care se presupunea a fi noul material pentru scheletul RPF a întâmpinat dificultăți în
procesarea prin tehnologi de laborator convenționale. De aceea s-a lansat provocarea de a
realiza CAD/CAM aceste infrastructuri într-un centru de procesare cu facilități multiple.

Tehnologiile convenționale de laborator necesită muncă intensă. Aplicarea tehnologiei

CAD/CAM ar trebui sa reducă nivelul de muncă necesar. De exemplu atunci când s-a produs
o RPF unidentară cu sistemul DESCY® a fost nevoie de 4 minute pentru scanare, 1 minut pentru
design, 2 minute pentru convertirea datelor procesate și 90 de minute pentru următorii pași din
procesarea ceramicii. Acest timp total de procesare a fost cu mult mai redus decât cel din
tehnica tradiținală. Adițional, operatorul a petrecut 5-6 minute lângă aparat iar majoritatea
procesului s-a realizat automat de către acesta. De aceea se consideră că munca a fost redusă
drastic prin utilizarea CAD/CAM-ului. Timpul de muncă se reduce și mai mult în cazul
trimiterii datelor către un centru de procesare centralizat.

Productivitatea în cazul tehnicii tradiționale este ineficientă iar costul restaurărilor este aproape
la fel de ridicat. Pe de altă parte atunci cand RPF-urile sunt frezate dintr-un bloc prefabricat de
ceramică utilizând tehnologia CAD/CAM se pot reduc costurile datorită posibilității de a utiliza
acel bloc de mai multe ori, deci productivitatea este automat crescută. Chiar și atunci când ne
referim la cerințe particulare de estetică, coroanele frezate pot fi completate prin metode
simple, convenționale. Acest lucru nu reduce doar costurile de muncă efectivă dar acordă și
avantaje financiare pentru cei care dețin laboratoare/cabinet și indirect pentru pacienți.

Utilizarea tehnologiei CAD/CAM acordă pe lângă realizarea restaurărilor prin frezare și un

control al calității prin realizarea unui design optim bazat pe caracteristicile materialului,
prevenind degradările induse de efectul procesării (Figura 10.6).

138
139
 Fig. 10.6 a. Analiza modelelor de studiu cu evidențierea meziorotărilor/ basculărilor
linguale, extruziilor și egresiilor și evidențierea denivelări planului de ocluzie; b. Amprenta
maxilară și mandibulară cu silicon cu reacție de adiție; c. Wax-up la nivelul lui 1.6 și 2.6 și
aspectul bonturilor mandibulare; d. Alegerea zonelor de interes pentru scanare (bonturi,
dinți adiacenți, zone edentate); e. Analiza ocluziei și verificarea modelului virtual; f.
Delimitarea preparației cu o linie de demarcare verde, operatorul având posibilitatea de a
o modifica / alegerea dinților cu proiectarea formei finale a restaurării pe baza căreia se
realizează ulteriror infrastructura / aspectul machetei virtuale pentru infrastructură cu
tijele de susținere ce pot fi modificate în funcție de concepția operatorului; g. Aspectul
camerei de frezare cu discul de ZrO2; h. Masele de ceramică depuse pe infrastructura din
ZrO2 înainte de prima ardere;

140
 Fig. 10.6 i. Aspectul pe modelele de lucru al ceramicii pe capele de ZrO2; j. Aspectul clinic
intraoral – normă laterală; k. Aspectul clinic intraoral al RPF ceramică pe suport de ZrO2 –
diverse ipostaze.

Atunci când se frezează un bloc ceramic prefabicat a cărui calitate a fost confirmată de
producător, aproape că nu există nici un defect în produsul final comparativ cu restaurările
realizate convențional care conțin porozitate internă.
Studiile clinice și in vitro care utilizează elemente finite susțin că principalele cauze de eșec
raportate pentru RPF integral ceramice diferă de cele pentru RPF metalo-ceramice. Zona de
elecție pentru fracturi în cazul RPF integral ceramic o reprezintă conectorii datorită concentrării
stresului. De aceea designul conectorului, și în mod particular dimensiunea lui, trebuie
individualizată, depinzând de tipul de material utilizat pentru schelet.
Datele procesate pot fi salvate și urmărite în perioada funcțională a restaurării. Deși dovezile
sunt necesare pentru a putea acorda un prognostic restaurării, aceste caracteristici detaliate nu
au fost disponibile în cazul productiei convenționale de uz general. De aceea controlul calității

141
restaurărilor dentare realizate cu tehnologie CAD/CAM va fi un factor de importanță crescândă
în viitor, întrucât aceste restaurări trebuie sa funcționeze o perioada lungă de timp ca parte
integrată organismului uman.

10.8. Tehnologiile CAM

Tehnologiile CAM pot fi impărţite în trei grupe în funcţie de tehnica utilizată: 1. Tehnica
substactivă dintr-un bloc solid 2. Tehnica aditivă prin aplicarea materialului pe un bont 3.
Fabricare fără formă solidă prestabilită.

10.8.1. Tehnica substractivă dintr-un bloc solid

Tehnica CAM utilizată cel mai des în fabricarea infrastructurii RPF unidentare și pluridentare
este aceea de a contura din blocuri solide din diferite materiale prefabricate industrial.
Dimensiunea blocurilor de material disponibile pentru unitatea de frezare limitează
dimensiunea protezelor parţiale fixe. Când sunt utilizate blocurile de zirconia prefabricate
industrial, restaurările pot fi prelucrate atât înainte cât şi după sinterizarea blocului. De aceea,
putem avea procesul de prelucrare la verde a blocurilor ceramice presinterizate şi procesul de
prelucrare la solid a blocurilor de ceramică complet sinterizate. Referitor la prelucrarea la
verde, aceasta oferă beneficiul de a salva timp şi instrumente de frezare pentru laborator, dar
contracţia care apare după sinterizare este dificil de controlat de către calculator pentru
restaurările extinse. Mai mult, nu a fost demonstrat dacă praful care apare la prelucrarea la
verde duce la defectarea unităţii de frezare la tiraj mare. Pe de altă parte, prelucrarea la solid
consumă timp, duce la o uzură mai mare a instrumentelor de frezare, şi există un risc de a
introduce suprafeţe nedorite sau defecte structurale în ceramică în timpul prelucrării.

Sistemul DCS Precident (Allscwill, Elveţia) este bazat pe procesul de prelucrare la solid,
utilizând un scanner pentru a scana mai multe unităţi simultan, şi un software care sugerează
dimensiunile conectorilor şi a intermediarilor pentru schelete. Sistemul utilizează o varietate
de materiale inclusiv ceramică sticloasă, In-Ceram, Zirconia sinterizată complet (DC-Zirkon),
metale şi compozit armat cu fibre. Nu există contracţie sau sinterizare după frezare. Sistemul
Cercon (Degudent, Hanau, Germania) nu este un sistem CAD/CAM, fiind necesar un wax-up
pentru scheletul dorit. Apoi, acest wax-up este scanat şi prin manipularea software-ului şi
procesare CAM este frezată o capă supradimensionată din zirconia parţial sinterizată. Această
capă supradimensionată (compensare pentru 25-30% de contracţie la sinterizare) va fi apoi arsă
timp de 6-8 ore la temperatură înaltă pentru a produce o zirconia integral sinterizată.

Sistemul Lava (3M/ESPE Dental AG, Seefeld, Germania) este un sistem divers. Unitatea
centrală utilizează un scaner optic pentru a scana multiple unităţi simultan. Software–ul
detectează automat limita preparațiilor, sugerează intermediarii şi proiectează scheletul dorit.
Apoi, cu unitatea de frezat, o capă supradimensionată din zirconia parţial sinterizată este frezată
pentru a compensa contracţia de sinterizare. O caracteristică adiţională este abilitatea de a
colora zirconia prin imersarea acesteia în diverse soluţii înainte de sinterizarea completă.

142
Întreaga procedură de la scanare la frezare este completată la centru şi apoi returnat
laboratorului.

10.8.2. Tehnica aditivă prin aplicarea materialului pe bont

Există trei sisteme diferite care aplică materialul pentru schelet pe bontul unui dinte preparat:
Procera (Nobel-Biocare AB, Göteborg, Suedia). Primul sistem bazat pe cunoaşterea exactă
a schimbărilor dimensionale care au loc în timpul sinterizării, a fost sistemul Procera (Nobel
Biocare), introdus de Andersson şi Oden în anul 1993. De asemenea, a fost primul sistem care
a introdus un proces industrializat în care scheletul este fabricat într-o unitate de producţie la
distanţă. Scanerul din laboratorul dentar scanează bontul de lucru, şi depozitează informaţia
într-un calculator. După scanare, tehnicianul marchează margininea preparaţiei pe ecranul unui
calculator şi indică materialul dorit (alumina sau zirconia), grosimea scheletului, şi, in unele
cazuri, diversele opacităţi. Aceste informaţii sunt apoi comprimate şi transferate prin linie
modem la unitatea de producţie, care utilizează informaţiile pentru a calcula anticipat contracţia
şi a fabricat bontul lărgit. Alumina sau zirconia este presată peste un bont mărit, şi temperatura
este crescută la o temperatură similară stării de presinterizare. La acest punct în acest proces,
capa mărită şi poroasă este stabilă. Suprafaţele sale exterioare sunt frezate la forma dorită şi
capa înlăturată de pe bontul mărit este sinterizată în cuptor. În timpul acestui ciclu, capa se
micşorează pentru a se adapta la dimensiunile bontului de lucru original. Capa completată este
transmisă înapoi în laborator, unde este placată cu ceramica compatibilă.

Al doilea sistem (EPC 2019, Sistemul Wol-Ceram, Wol-Dent, Ludwigshafen, Germania)

generează pudra de ceramică (In -Ceram Alumina and Zirconia, Vita Zahnfabrik, Bad
Säckingen, Germania) direct pe bontul modelului de lucru. Materialul ceramic (în stare de
suspensie) este generat printr-o metodă de dispersare electro-foretică în câteva minute pe
bont(uri) pentru RPF unidentare şi pluridentare. Contururile marginale extinse excesiv pot fi
finisate manual iar conturul extrerior este fasonat printr -un proces CAM. Apoi, capa este
înlăturată de pe bont, infiltrată cu sticlă la temperatură înaltă (1140°C).
Al treilea sistem implică tehnica de fabricare direct din solid, care generează cape şi schelete
de RPF din ceramică pură Al2O3 şi ZrO2 într-un centru de producţie (ce. novation, Inocermic,
Hermsdorf Germania). Pudra de nanoceramică super fină dispersată este formată din particole
cu diametrul mult sub 100nm. Cu această tehnologie, scheletele dobândesc o rezistenţă mare
şi contractare la sinterizare calculabilă.

10.8.3. Fabricare fără formă solidă prestabilită

Această categorie include tehnologiile noi care îşi au originea în domeniul de protopizare
rapidă, care au fost adaptate nevoilor tehnologiei dentare. Primul sistem care pune în aplicare
această tehnologie a fost tehnica ”wax plotter”, care funcţionează după principiul jetului de
cerneală. A doua tehnologie cu originile în protopizarea rapidă este stereolitografia (Perfa
ctory, Delta Med, Frieberg, Germania). În această tehnică, restaurarea este produsă dintr -un
plastic sensibil la lumină, care poate fi transformat în orice fel de aliaj dorit prin tehnica turnării.
De asemenea, gutierele şi şabloanele de diagnostic pentru implantologia orală pot fi produse
143
prin această tehnică. A treia tehnică este sinterizarea selectivă cu laser, unde materialele sub
formă de pudră sinterizabile sunt construite pentru a forma restaurări 3 -D. Fiecare strat de
pudră aplicat este topit prin intermediul unui laser (Medifacturing, Bego Medical, Bremen,
Germania). În prezent, numai metalele pot fi procesate, cu toate că sinterizarea cu laser a
ceramicii este în fază de testare.

10.9. Materiale

10.9.1. Generalităţi
Grupul de materiale disponibile pentru diferitele sisteme CAD -CAM sunt următoarele:
- ceramica silicat;
- ceramică oxid de aluminiu infiltrată cu sticlă;
- ceramică oxid de aluminium sintrerizată complet;
- ceramică dioxid de zirconiu sinterizat complet (ZrO2 Y-TZP Zirconia, Yttria-
Tetragonal-Zirconia-Polycrystal),
- fabricat ca şi stare verde, presinterizată sau sinterizată complet;
- titan;
- aliaje preţioase;
- aliaje nepreţioase;
- acrilat cu rezistenţă îmbunătăţită;
- acrilat bun de turnare.

Materialele ceramice de înaltă rezistenţă pot fi clasificate în funcţie de structura lor chimică în
3 mari grupe: Ceramica sticloasa, Ceramica infiltrată cu sticlă și Ceramica policristalină.
Ceramica sticloasă:
- Ceramica sticloasă armată cu Leucit
- Ceramica sticloasă Lithium Disilicate
Ceramica infiltrată cu stilcă:
-In-Ceram Alumina
-In-Ceram Spinell
-In-Ceram Zirconia
-Turkom-CeraTM Alumina
-Top-Ceram
Ceramica policristalină:
Conțin particule compacte fără component din sticlă și nu pot fi prelucrate decât cu
tehnlogie CAD/CAM.

10.9.2. Yttrium Tetragonal Zirconia Polycrystals (Y -TZP)

Zirconia a fost descoperită în anul 1789 de către chimistul german Martin Heinrich Klaproth şi
a fost folosită pentru mult timp în combinaţie cu alţi oxizi rari pentru a pigmenta ceramica.
Prima utilizare biomedicală a zirconiei a fost realizată în anul 1969. După câţiva ani a început

144
să fie folosită şi în stomatologie, inclusiv pentru fabricarea bracket -urilor utilizate pentru
tratamentul unor anomalii dento-maxilare, infrastructurilor RFP uni și pluridentare, şi stâlpul
protetic al implantului oferind alternative de tratament cu efecte estetice îmbunătăţite.

Y-TZP este un material ceramic policristalin de mare duritate care nu conţine sticlă, cu o
rezistenţă la flexiune de 900 până la 1200 MPa şi rezistenţă la fracturare de 9 pană la 10 MPa
x m ½. Este indicată pentru capele coroanelor şi scheletelor RPF anterioare şi posterioare.
Majoritatea Y-TZP – bazate pe sistemele CAD/CAM utilizează CAM pentru blocurile Y-TZP
parţial sinterizate (Lava, 3M Espe Dental AG, Seefeld; Cercon, DeguDent, Hanau; Cerec
InLab, Sirona Dental Systems, Bensheim; Procera AllZirkon, Nobel Biocare, S-Göteborg).

Dimensiunea infrastructurilor parţial sinterizate creşte în timpul frezării pentru a compensa în

perspectivă micşorarea (20-25%) care are loc în timpul sinterizării finale.

Frezarea acestor blocuri este mai rapidă şi astfel are loc o uzură mai mică a hardware –ului. Cu
blocurile sinterizate complet, cum ar fi DC-Zirkon (DCS-Precident, DCS Dental AG,
CHAllschwill), nu există contractare în timpul procesului de frezare, dar pot fi induse
microfisuri în infrastructură. Exemple de produse din materiale ZrO2 şi grupurile conforme cu
tehnologiile de frezarea/prelucrare sunt:
• Frezarea la verde: Cercon Base (Cercon), Lava Frame (Lava), Hint -Els Zirkon TZP-
G (DigiDent), ZirkonZahn (Steger), Xavex G 100 Zirkon (etkon)
• Prelucrarea stării presinterizate: In Ceram YZ-Cubes (Cerec InLab), ZS-Blanks
(Everest), Hint-Els Zirkon TZP-W (DigiDent), DC-Shrink (Precident DCS)
• Prelucrarea stării complet sinterizate: DC-Zirkon (Precident DCS), Z-Blanks
(Everest), Zirkon TM, Pro 50 (Cynovad), Hint -Els Zirkon TZP-HIP (DigiDent), HIP
Zirkon (etcon)

Doar câteva sisteme CAD/CAM oferă posibilitatea utilizării diverselor materiale şi suprafeţe
ocluzale prefabricate. Chiar dacă nu este dorită reconstituirea completă a suprafeţei ocluzale
(doar producţia de nfrastructură), scopul primar ar trebui să fie design-ul unui schelet în
concordanţă cu morfologia anatomică, care să includă şi relaţile ocluzale. În acest aşa numit
“design inteligent al scheletului”, construcţia este optimizată în toate zonele cu o vizibilitate
suficientă a antagoniştilor, dinţilor vecini şi a gingiei, astfel încât ceramica de placare poate fi
arsă cu o grosime uniformă. Această procedură ar trebui să asigure ceramicii de placaj un suport
suficient și uniform, în timp ce se evită apariţia unor straturi prea groase de placaj şi tensiune
din cauza fluctuaţiilor grosimii straturilor. Prin folosirea acestei metode, este redus şi riscul
fracturării placajului.

10.10. Perspective pentru CAD/CAM-ul dentar

Nu există nici un dubiu referitor la faptul că în ultimii 50 de ani s-au facut progrese accentuate
în ceea ce privește materialele și tehnologiile utilizate în medicina dentară și în special în
domeniul proteticii dentare. Unii lideri de opinie în medicina dentară consideră că acest
145
domeniu a ajuns în acest moment la vârful piramidei și că nu mai este nevoie să se continue cu
dezvoltarea tehologiei. Cu toate acestea putem să fim împotriva acestei opinii. Redarea calității
vieții unui pacient prin tratamentele dentare devine din ce în ce mai importantă pentru acea
parte a societății care este îmbătrânită. De aceea aplicațiile pozitive ale materialelor și
tehnologiilor noi sunt esențiale pentru viitoarele tratamente stomatologice. Se consideră că
tehnologia CAD/CAM va contribui major la îmbătrânirea sănătoasă a pacienților vârstnici.

Există numeroase direcții în medicina dentară pentru aplicarea sistemelor CAD/CAM. Printre
ele pare foarte promițătore introducerea sistemelor CAD/CAM direct în cabinetele de medicina
dentară. Pacienții doresc ședințe de tratament scurte și recuperare funcțional rapidă. Se așteaptă
din partea medicilor să ofere restaurări estetice într-o singură ședință și cu un cost moderat.
Tehnologia CAD/CAM aplicată direct în cabinete rezolvă și acest aspect. Pentru a populariza
o astfel de tehnologie este nevoie de o metodă de scanare intraorală de înaltă precizie, compactă
la care se adaugă materialele de culoare dinților, care să satisfacă cerințe sofisticate și care să
permită o prelucrare excelentă alături de satisfacerea caracteristicilor mecanice necesare.

Pe lângă cererea crescută a restaurărilor estetice, foarte mult se pune accentul și pe RPF și RPM
de înaltă calitate, comfortabile. În mod tradițional acest tip de restaurări s-au confecționat în
laboratoarele de tehnică dentară și nu în cabinetele de medicina dentară. Este încă necesară
colaborarea cu laboratoarele dentare pentru realizarea lor. Dacă luăm în considerare perioada
de timp în care aceste restaurări să facă corp comun cu restul organismului trebuie să admitem
că este nevoie de inovații atât în ceea ce privește materialele cât și tehnologiile de realizare,
astfel încât să poate fi satisfăcute standardele de siguranța și de asigurare a calității. Analizele
structurale ale designului din timpul procesului CAD sunt promițătoare și par a fi satisfacatoare
pentru ceea ce se urmărește în viitor incluzând designul ariilor de contact astfel încât să se
scadă riscul de fractură de la acest nivel în timpul funcțiilor. Pentru a asigura tratamente
sofisticate prin realizarea RPF sau RPM, se așteaptă îmbunătățirea designului și a
confecționării lor deoarece se dorește relaționarea lor cu mișcăriile funcționale. În protetica
dentară au fost pe larg investigate mișcările în mai multe planuri ale mandibulei. Cu toate
acestea, programul CAD-ului la ora actuală realizează doar reproducerea morfologiei statice.

Realizarea unei morfologii ocluzale dinamice prin procesul CAD reprezintă încă o provocare
care trebuie facută practica în viitor astfel încât să confere restaurărilor și caracteristică de
reabilitare a funcțiilor orale.

Adițional succesului aplicării tehnologiei CAD/CAM în realizarea RPF, se dorește aplicarea ei

și în cazul scheletelor RPM, a dispozitivelor ortodontice și a suprastructurilor pe implant. De
aceea se consideră promițătoare pentru realizarea restaurărilor de înaltă calitate în toate
domeniile medicinei dentare. În plus CAD/CAM-ul dentar ar trebui să fie disponibil în
sistemele educaționale și ca aparate de instruire în practica dentară zilnică, cu material
explicative pentru pacienți, cu materiale de diagnostic și pentru simulări ale interventiilor
chirurgicale.

146
După cum este exemplificat în domeniul industrial, standardizarea globală a sistemelor
CAD/CAM va ajuta la popularizarea acestora și la înlocuirea tehnologiilor convenționale din
laboratoarele dentare.

147