Proiect didactic

Data:05.10.2022
Învățător:Carbune Valeria
Clasa:I-a
Disciplina:Limba și Literatura Romînă
Subiectul lecției: Iedul cu trei capre
Competențe specifice:
1. Receptarea mesajului oral în situații de comunicare, manifestând atitudine
pozitivă, atenție și concentrare.
2. Producerea mesajului oral, demonstrând abordare eficientă în diferite contexte
de comunicare.

Unități de compentențe Unități de conținutActivități de învățare și

produse școlare
recomandate
Compentența specifică 1: Receptarea mesajului oral în situații de comunicare,
manifestând atitudine pozitivă, atenție și concentrare.
1.1. Identificarea semnificației Comunicarea orală: înţelegerea Lectura imaginilor;
unui mesaj scurt, rostit cu după auz Jocuri literare;
claritate, pe teme accesibile. • Omul şi comunicarea. Jocuri-dramatizare;
1.2. Recunoașterea sensului • Modul în care comunicăm. Jocuri didactice;
cuvintelor dintr-un enunț audiat • Ascultăm și înțelegem Informații prezentate succint;
1.3. Desprinderea unor mesajul. Răspunsuri la întrebări;
informaţii dintr-un mesaj • Cuvântul. Recunoaşterea sunetelor, a
audiat, rostit clar. • Componenţa sonoră a grupurilor de sunete, a
1.4. Distingerea cuvintelor cuvântului. cuvintelor, a enunţurilor simple
dintr-o propoziţie, a silabelor • Propoziția. în mesajul scris şi oral;
dintr-un cuvânt, a sunetelor • Semnificaţia propoziţiei: Аudierea unor emisiuni pentru
dintr-o silabă. enunţiativă, interogativă, copii;
1.5. Evidențierea cuvântului și a exclamativă. Colaborarea în echipă
propoziției ca elemente • Conţinutul propoziţiei.
esențiale de structură a • Intonarea propoziţiilor
comunicării. conform conţinutului exprimat.
Terminologie specifică:
comunicare, cuvânt.
Competența specifică 2: Producerea mesajului oral, demonstrând abordare
eficientă în diferite contexte de comunicare.
2.1. Pronunţarea clară, precisă Comunicarea dialogată Lectura imaginilor;
şi articulată a enunţurilor. • Dialogul. Activităţi de grup;
2.2. Descrierea ghidată a • Componentele dialogului: Răspunsuri la întrebări;
 obiectelor după culoare, formă, vorbitorul, ascultătorul. Jocuri de rol;
mărime, dimensiune, mod de • Dialogul simplu. • Dialogul în Exerciţii de dialog;
utilizare. funcţiune. Dialogul oral; Informații
2.3. Identificarea dialogului în • Eticheta comunicării în dialog. prezentate succint;
comunicare. • Formule elementare de Situația de comunicare
2.4. Implicarea în dialog prin solicitare și de permisiune. (prezentare orală);
respectarea regulilor de Comunicarea monologată Discuţii libere;
etichetă. • Prezentarea personală. Repovestirea clară şi cu
2.5. Combinarea elementelor • Prezentarea membrilor intonaţie a unui text audiat;
nonverbale cu cele verbale în familiei (prenume, grade de Exerciții de
situații reale sau modelate. rudenie primară). descriere/prezentare a unor
2.6. Formularea enunţurilor • Relatări/povestiri de fapte, obiecte;
potrivite unor situaţii cunoscute întâmplări, fragmente din Jocuri literare;
de comunicare. poveşti, texte audiate, citite. Jocuri-dramatizare;
2.7. Prezentarea informației Comunicarea descriptivă Jocuri didactice;
desprinse din lectura unei • Descrieri de obiecte după Colaborarea în echipă.
imagini. formă, dimensiune, culoare,
mod de utilizare.
• Lectura imaginii.
Comunicarea nonverbală
• Gestul, mimica.
• Unele semnale ale serviciilor:
asistență medicală de urgenţă,
pompieri, poliţie; semne
rutiere; afişe informaţionale etc.
Terminologie specifică: dialog,
vorbitor, ascultător
OBIECTIV FUNDAMENTAL:
Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
a.) cognitive:
O1 - să recunosacă personaje din poveşti cunoscute denumind atât personajul cât şi povestea
din care face parte;
O2 - să urmărească linia unei poveşti spuse ;
O3 - să reţină momentele principale ale poveştii;
O4 - să recunoască personajele poveştii prin imagini ;
O5 - să aleagă animalul domestic din poveste;
b.) psiho-motorii:
O6 - să mânuiască materialele didactice puse la dispoziţie;
c.) afective:
O7 - să diferenţieze personajele pozitive de cele negative.

STRATEGII DIDACTICE:
METODE ŞI PROCEDEE:
- lucru în echipă
- conversaţia
- expunere
- povestirea
- explicaţia
MIJLOACE DIDACTICE:
- imagini ale personajjelor din poveşti cunoscute.
-iedul
- capra mamă
- mătuşa-capră
- bunica capră
- vulpea
- ursul
- lupul

Tipul lecției:Predare și consolidare a informației propuse

Etapele lecției Conținutul Dozare Strategii didactice
activității
Evocare -amintirea Povestirea
cunoștințelor Chestionarea
anterioare; Interogarea
-analizarea și Multiprocesuală
sistematizarea active Masa rotunda
3-5 minute
a cunoștințelor Lanțul ideilor
anterioare; Scrierea liberă
-stabilirea scopului
pentru explorarea
subiectului;
-stimularea
motivației.

BIBLIOGRAFIE:
1. Curricumum pentru învăţământul preşcolar MECT 2008;
2. “Limba şi literatura română. Metodica activităţilor instructiv-educative din î[Link]şcolar
[Link] Nova Craiova 2004
[Link] cl-I

Iedul cu trei capre

de Octav Pancu-Iași
          Povestea asta nu s-a întâmplat chiar pe vremea când se potcoveau puricii, ci mult mai
aproape, când puricii au devenit tare nesuferiţi- iar eu copii, vă doresc să n-aveţi de- a face cu ei…
          Cică nu departe de casa caprei cu trei iezi îşi avea casa un ied cu trei capre. Era un ied ca toţi
iezii: nici mai mare, nici mai mic, nici mai frumos, nici mai urât. Cum s-ar spune : nici prea-prea, nici
foarte-foarte. Numai că în loc de o capră avea trei: o capră- mamă, o capră- mătuşă şi o capră
bunică.
          Grozav de bine o mai ducea iedul! Ce să vă spun copii, pe mine de m-ar lăsa să stau măcar o
zi în casa aceea, nu mi-ar mai trebui nimic. Măiculiţă ce mai trai !
          Dimineaţa nici nu apuca bine iedul să deschidă ochii, că şi începea să poruncească :
          - Capră – mamă !
          - Spune fiul meu iubit !
          - Imbracă-mă ! nu pot singur…
          Capra mamă nu aştepta să i se spună de două ori. Se apleca să-i caute încălţările sub pat, se
urca pe dulap să-i caute nădragii şi se băga după sobă să-i caute cămaşa.
          De, iedul nu obişnuia –ca voi - să folosească spătarul scaunului ori cuierul. Işi arunca hainele
unde nimerea.
          Capra –mamă îi aduna hainele şi se năcăjea să-l îmbrace: îi lega şiretele, îi trăgea pantalonii
şi cămaşa şi vai îi aranja şi cureaua !
          Când se vedea îmbrăcat, iedul iarăşi poruncea :
          - Mătuşă- capră !
          - Spune, nepoţelul meu drag !
          - Ospătează-mă ! nu pot singur…
          Mătuşa- capră se repezea la bucătărie, turna lapte dulce şi aşeza într-o farfurie mămăliguţa
caldă, apoi punea totul pe o tavă şi le ducea fuguţa la patul iedului. Şi rupea mătuşa capră din
mămăliguţă şi îndeasă în gura iedului ! şi ţine-i mătuşă-capră cana la gură să soarbă iedul laptele !
          Şi uite aşa, până isprăvea iedul toată mămăliga şi tot laptele, ba îi mai aducea mătuşa- capră
şi câte o plăcintă, că era mare meşter la copt, iar iedul mare meşter la înghiţit…
          Zburda iedul toată ziulica pe afară, iar seara când se întorcea acasă se întindea pe pat şi
poruncea :
         - Capră-bunică !
         - Spune, nepoţelul meu scump !
         - Adoarme-mă ! nu pot singur…
         Cât ai clipi, bunica-capră venea lângă ied şi se pornea să-i cânte şi să-l legene:
Nani nani, nani
Coboară somn pe scara nevăzută,
Nani, nani. nani
Şi opreşte-te somn
Pe ochii nepoţelului meu
Nani, nani, nani.
           Hei, aşa trai ca al iedului mai zic şi eu ! Să tot trăieşti 100 de ani.
          Dar într-o seară, bătu în poartă vecina capră cu trei iezi.
         - Scumpele mele surate am venit la voi cu o mare rugăminte. Mâine seară mi se însoară iedul
cel mare. Tare aş vrea să le pregătesc un ospăţ să i se ducă vestea. Mă rog domniilor voastre, fiţi
bune şi poftiţi mâine la mine să-mi ajutaţi la înfăşatul sărmăluţelor, la împletitul colacilor, ori la ce-o
mai fi de trebuinţă. O să vă răsplătesc.
         - Mâine în zori suntem la dumneata surată ! Te-om ajuta cu dragă inimă.
         A doua zi, cele trei capre plecară la vecina lor capră cu trei iezi.
         Mai târziu se trezi şi iedul. După cum îi era obiceiul strigă :
         - Capră – mamă! Îmbracă-mă! Dar nimeni nu veni să-l îmbrace. atunci iedul începu să se
tăvălească prin pat şi să urle.
         - Îmbracă-mă! Îmbracă-mă! Îmbracă-mă! Nu pot singur…
         Vulpea tocmai trecea pe acolo şi auzind urletele iedului, curioasă din fire, băgă capul pe
fereastră ca să afle ce se întâmplă.
-        Nu mai striga atâta ieduţule, dacă nu poţi să te îmbraci singur aruncă-mi hainele şi te îmbrac
eu.
         Bucuros iedul îi azvârle încălţările şi nădragii şi cămaşa. Una câte una vulpea le prinse, le vârâ
într-un sac şi pe aici ţi-e drumul! Fugi cu ele să le vândă la târg.
         Mare amărâciune îl cuprinse pe ied şi multe lacrimi grele vărsă. Dar tot plângând şi văicărindu-
se îl apucă foamea. Strigă:
         - Mătuşă-capră, ospătează-mă!
         Dar nimeni nu veni să-l ospăteze. Mătuşa -capră precum se ştie era plecată.
         Şi porni iar iedul să se tăvălească şi să urle :
         - Ospătează-mă ! Ospătează-mă ! Ospătează-mă ! nu pot singur….
         Cum ţipă el aşa, trecu pe acolo ursul.
         - Nu mai striga atâta, ieduţule ! mai bine spune-mi unde e mâncarea ca să te ajut eu. Te
ospătez pe cinste !
         Iedul îi spuse. Ursul intră în bucătărie şi începu să înfulece cât şapte. Infulecă toată mămăliga.
Sorbi şi ultimul strop de lapte. Ba de lacom ce era cât pe ce să înghită ceaunul şi făcăleţul. Apoi
ursul plecă fără să–i mai pese de ied.
          De acum s-a pus iedul şi mai tare pe plâns. Si plângi şi plângi de răsuna casa de zbieretele
lui. Toată lumea însă ştie că după plâns ţi se face foame.
          Strigă iedul :
          - Capră - bunică ! adoarme-mă!
          Dar nimeni nu veni să-l adoarmă.
          Şi din nou iedul începu să urle şi să se tăvălească.
          Lupul tocmai ieşise la plimbare. Se afla nu departe şi-l auzi pe ied strigând
-         Nu mai striga atâta iedule. Las că vin eu să te adorm ieduţule !..
          Intră lupul în casă, se aşeză lângă ied, legănându-l şi cântându-i
Nani, nani, nani,
Nu mai coborî somn
Că nu-i nevoie.
Nani, nani, nani,
Am să-l mănânc
Pe iedul cel răsfăţat
Răzgâiat şi alintat,
nani, nani,nani.
          Iedul se înspăimântă, nici eu nu pot să vă spun de unde mai găsi putere să se smulgă de
lângă lup şi s-o rupă la fugă încotro vedea cu ochii.
           Se înapoie acasă, gol, flămând şi ostenit, abia spre seară. Si cum intră pe uşă zise :
          - Capră –mamă, mătuşă-capră, capră-bunică ! am să vă povestesc tot ce mi s-a întâmplat, dar
mai întâi să-mi caut nişte haine ca să mă îmbrac şi apoi să mănânc ceva că tare mi-e foame.
          Se îmbrăcă iedul, mâncă ce mai găsi prin oale, dar înainte să-şi înceapă povestea adormi
buştean…
Dar vouă copii nu vi-e somn ? mie, de ce să vă mint, îmi cam este.