0% au considerat acest document util (0 voturi)
25 vizualizări4 pagini

Dunarea

Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa. Izvorăște din Munții Pădurea Neagră din Germania și se varsă în Marea Neagră. Are o lungime de peste 2.800 km și un bazin hidrografic de peste 800.000 km2. Se împarte în trei sectoare principale: superior, mijlociu și inferior.
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
25 vizualizări4 pagini

Dunarea

Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa. Izvorăște din Munții Pădurea Neagră din Germania și se varsă în Marea Neagră. Are o lungime de peste 2.800 km și un bazin hidrografic de peste 800.000 km2. Se împarte în trei sectoare principale: superior, mijlociu și inferior.
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Dunărea

Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa (după Volga care curge în întregime în Rusia).
Izvorăște din Munții Pădurea Neagră din Germania, de unde provin două râuri, Brigach și Breg, care
se întâlnesc la Donaueschingen, punct de unde râul ia denumirea de Dunăre.

Fig.1 Raul Breg

Fig 2 Brigach
Lungimea Dunării depinde de punctul de pornire considerat: 2.852 km de la confluența din
Donaueschingen, sau 3.019 km de la izvorul Bregului.

Are un bazin de colectare de peste 800.000 km2, adică 8% din teritoriul Europei.

Fig 3 Traseu Dunarii de la Pădurea Neagră la Marea Neagră

Fluviul se împarte in trei sectoare principale: superior (sectorul alpin), mijlociu (sectorul panonic) si
inferior (sectorul carpato-pontic).

Sectorul superior sau alpin se desfasoara pe 1060 km lungime, intre izvoare si Poarta Devin. In
sectorul superior Dunarea primeste o serie de afluenti aplini: Günz, Mindel, Riss, Iller, Lech, Isar,
Würm, Inn s.a. Cel mai mare dintre afluenti este Innul, care, la varsare, are un debit (810 m3/s) mai
mare decat al Dunarii (660 m3/s).

Sectorul mijlociu sau panonic se desfasoara intre Poarta Devin si Bazias, pe o lungime de 725 km. În
sectorul panonic fluviul primeste cei mai importanti afluenti: Drava, Tisa, si Sava. Din Carpatii
Padurosi primeste o serie de afluenti (Bela Tisa, Teresva, Tereblia, Rika, Borshava, Bodrog), insa cei
mai numerosi si mai mari coboara din Carpatii Orientali si Occidentali (Viseu, Iza, Tur, Somes, Crisuri,
Mures, Bega).Tot in sectorul mijlociu, Dunarea mai primeste apele Timisului, Carasului, Nerei si
Moravei.

Sectorul inferior (pontic, valah sau romanesc) se desfasoara intre Bazias si varsare, pe 1075 km.
Panta albiei este redusa, in medie intre 0,04 si 0,07 ‰, mai mare fiind in defileu (intre Bazias si Gura
Vaii), intre 0,2 si 0,4‰.
Marea varietate a regiunilor naturale strabatute de Dunare pe teritoriul romanesc, a determinat
impartirea cursului inferior in mai multe sectoare, cu caracteristici morfo-hidrografice specifice:

- sectorul defileelor carpatice (Bazias-Gura Vaii) incepe cu defileul Portile de Fier, lung de 144 km,
care strabate sud-vestul Carpatilor Meridionali.

- sectorul pontic (Gura Vaii - Calarasi) Pe toata aceasta distanta, fluviul curge pe un singur brat, pe
sub marginea Podisului Prebalcanic.
- sectorul Calarasi-Braila (sectorul baltilor) prezinta desfacerea succesiva a apelor in doua brate

princip ale, care cuprind intre ele aproape toata


lunca larga, in unele locuri de peste 20 km.

- sectorul Deltei Dunarii sau Dunarea maritimă este sectorul fluvio-maritim al Dunarii, pe care pot
patrunde si vase maritime de mare tonaj, utilizand bratul Sulina – canalizat si rectificat.

S-ar putea să vă placă și