1.

Deficienţa mintală este un complex de manifestări foarte eterogene sub aspectulcauzelor,

gradelor sau a complicaţiilor. Trăsătura comună este incapacitatea de a desfăşuraactivităţi ce
implică operaţii ale gândirii la nivelul realizării lor de către indivizii de aceeaşivârstă, pentru
că funcţiile psihice (în special cognitive) se dezvoltă într-un ritm încetinit şirămân la un nivel
scăzut faţă de nivelul indivizilor normali de aceeaşi vârstă.
Pentru Alexandru Roşca (1936, p. 32), deficienţa mintală este o 'anormalitate',
cereprezintă o „stare de potenţialitate restrînsă sau o oprire a dezvoltării cerebrale, în urma
căreia persoana atinsă este incapabilă, la maturitate, să se adapteze la mediul său, la cerinţele
comunităţii,în aşa fel încât să-şi poată menţine existenţa, fără supraveghere şi sprijin
extern"22.
Ş. lonescu şi V. Radu (1973) înţelegeau prin deficienţă mintală „tipul de
deficienţădeterminată de un complex de factori etiologici cu acţiune defavorabilă
asupra creierului înperioada de maturizare a acestuia, având două consecinţe principale:-
oprirea sau încetinirea ritmului de evoluţie, îndeosebi a funcţiilor cognitive;- diminuarea
competenţei sociale".
După Gh. Radu (2000, pp. 17-18), „deficienţa mintală se referă la fenomenul
lezăriiorganice şi/sau al afectării funcţionale a sistemului nervos central, cu consecinţe
negative asupraprocesului maturizării mintale, al dezvoltării sub diferite aspecte la individul
în cauză. Handicapulmintal reprezintă dezavantajul pe care deficienţa mintală îl creează în
planul relaţiilor de adaptare şiintegrare ale individului respectiv în mediul social căruia îi
aparţine".
În terminologia UNESCO, 1983 (Terminologie de l'education spéciale. Geneva,
Ibedata.,citată în cartea autorului Gherguţ A. „Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe
speciale. Strategii deeducaţie integrată”. Iaşi, Polirom, 2001), prin „...deficienţă se
înţelege pierderea, anomalia,pertutbarea cu caracter definitiv sau temporar a unei
structuri fiziologice, anatomice saupsihologice şi desemnează o stare patologică,
funcţională, stabilă sau de lungă durată,ireversibilă sub acţiunea terapeutică şi care
afectează capacitatea de muncă, dereglînd procesul deadaptare şi de integrare în mediul
şcolar, la locul de muncă sau în comunitate din care face partepersoana în cauză”. În
terminologia OMS (1980), termenul „deficienţă” are sens identic: oricepierdere sau
anormalitate a structurii sau funcţionării psihologice, fiziologice sau anatomice.
2. Dată find variabilitatea criteriilor de abordare (medicală, pedagogică,
sociologică,psihologică) în literatura de specialitate sau utilizat termeni cu caracter
de sinonome cudeficienţa mintală:
- arieraţie mintală (înapoere), introdus de Seguin în anul 1846 şi se referă la formele graveale
deficienţei, delimitîndu-se de cele uşoare;
- debilitate – forme uşoare - se caracterizează prin gândire insuficient dezvoltată, tulburări de
judecată manifestată prin înţelegere greoaie, limitată la aspectele concrete ale fenomenelor. ;
- amenţie – absenţa intelegenţei (Tredgold subliniază diferenţierea între întîrzierea mintalăca
stare neprogresivă şi demenţă);
- oligofrenie – folosit în Rusia (A. Р. Лурия, М. С. Певзнер; Г. E. Сухарева; К.
С.Лебединская) – insuficienţă mintală determinată de leziuni ale SN în perioada prenatală
saudupă, înainte ca anumite funcţii psihice să fi constituit. Cele mai grave nivele ale
oligofreieise întîlnesc la copiii, dezvoltarea cărora a fost lezată în perioada prenatală. Cu
cît boalalezează mai devreme creierul copilului, cu atît mai grele sînt consecinţele acestei
lezări (Г.Е. Сухарева). Predomină copiii oligofreni, deficienţa mintală a cărora a avut loc în
reultatullezării organice a creierului, în perioada prenatală şi postnatală, pînă la vîrsta de 2-3
ani.;
- întîrziere mintală (Mariana Roşca înlocuieşte termenii mai traumatizanţi (cum ar
fiarieraţia / înapoiere mintală cu cel de întîrziere mintală, motivînd că în cazuri mai
puţingrave se pot realiza progrese);
- handicap de intelect- R. Zazzo defineste handicapul de intelect astfel: "Debilitatea mintala
este prima zona a insuficientei mintale - insuficienta relativa la insuficientele societatii ,
exigente variabile de la o societate la alta , de la o varsta la alta - insuficienta ai caror factori
determinanti sunt biologici( normali sau patotogici) si cu efect ireversibil in stadiul actual al
cunostintelor."
3. Deficienţele sunt:
- deficienţe mintale cauzate de leziuni corticale difuze cu tulburarea proceselor nervoaseşi
fără o disfuncţie masivă a echilibrului dintre excitaţie şi inhibiţie;
- deficienţe mintale cu tulburare masivă a neurodinamicii corticale: predomină
excitaţia;predomină inhibiţia; sunt slabe atât excitaţia cât şi inhibiţia.
Intelect la limită – posibilitate intelectuală de adaptare socială se situează lagraniţa cu
debilitatea mintală;
Deficienţa mintală uşoară se caracterizează printr-o valoare a IQ situată între 50 şi 70/75.
Întreaga lor dezvoltare prezintă un decalaj faţă de cea a celorlalţi copii de vârsta lor,
manifestată în domeniul
 limbajului - printr-o uşoară întârziere în achiziţia lui, vocabular sărac, utilizarea de
propoziţii simple;
 gândirii - prin predominarea gândirii concrete;
 motricităţii – întârziere în apariţia mersului, lipsa unor etape anterioare mersului;
coordonare deficitară;
 jocului – nivelul de dezvoltare al jocului este corespunzător unui stadiu inferior, sărăcie
în ceea ce priveşte imaginaţia şi formele de joc practicate;
 autonomie,socializare – controlul sfincterian se formează mai tîrziu, pot apărea unele
dificultăţi privind îmbrăcatul – dezbrăcatul datorită şi problemelor de coordonare, iar din
punctul de vedere al socializării pot fi foarte sociabili sau dimpotrivă retraşi, închişi ori
pot prezenta tulburări comportamentale.
Deficienţa mintală medie, din punct de vedere al valorii IQ, se situează între 20 şi 50 cu
următoarele caracteristici privind dezvoltarea în ansamblu:
 limbajul, comunicarea – poate prezenta forme diferite de la nedezvoltarea limbajului
activ până la vorbirea în propoziţii simple de 2-3 cuvinte; în toate cazurile limbajul
apare mult mai târziu decât perioada considerată a fi corespunzătoare – 18 luni – 2
ani; vocabularul şi comunicarea verbală se reduce la subiecte familiare;
 gândirea – se apreciază că nu depăşeşte nivelul unui copil de 7 ani;
 motricitatea – deficitară atât sub aspectul nivelului de dezvoltare atins care uneori se
limitează la mers cu ajutor, cât şi al coordonării mişcărilor;
 jocul – este frecvent stereotip, limitat la unul sau două obiecte, jucării; înţelege mai
greu regulile unui joc fie el cât de simplu;
 autonomia, socializarea – unii dintre ei nu îşi formează controlul sfincterian nici la
vârste mai mari, sunt dependenţi într-o măsură destul de mare de familie.
Deficienţa mintală gravă este acea formă de deficienţă mintală care se caracterizează
printr-un IQ situat între 0 şi 20. Reprezintă categoria care ridică cele mai multe şi mai grave
probleme atât pentru familie cât şi din punctul de vedere al recuperării. Sunt aproape în
totalitate dependenţi de familie, comunicarea lor se limitează frecvent la exprimarea unor
nevoi biologice, jocul este stereotip şi de multe ori îşi folosesc propriul corp drept obiect de
 joacă, de producere a plăcerii. Mulţi dintre ei nu dobândesc mersul autonom.O categorie
aparte în cadrul deficienţelor mintale o reprezintă intelectul liminar al cărui IQ se situează la
limita dintre normal şi deficienţă mintală. Această valoare poate varia de la 70 la 80/85.
Aceşti copii întâmpină dificultăţi în timpul şcolarizării, capacitatea lor de învăţare fiind mai
lentă decât a celorlalţi copii de vârsta lor.
4. a)genetice nespecifice (poligenice, nu pot fi individualizate clinic); ex.
cazuriendogene, aclinice, subculturale, familiale. Există riscul să apară deficienţă mintalăla
40% din copii cu un părinte deficient mintal şi la 60% din copii cu ambii părinţicu deficienţe
mintale. În aceste cazuri influenţele educaţionale sunt scăzute datorităposibilităţilor
neprielnice de dezvoltate afectivă, intelectuală.-
genetice specifice – sindroame individualizate clinic, aberaţii cromozomiale. Auloc prin
transmiterea genetică a unor deficienţe în metabolismul substanţelor:tulburări în
proteine, glucide sau lipide, sau din cauza unor influenţe geneticetransmise deficienţă
structurală (microcefalia)
b)perioada prenatală
- factori infecţioşi (virotici): rubeola, gripa infecţioasă, hepatită virală. 45% dincazuri au
loc în prima lună de sarcină;
- factori bacterieni : sifilis congenital;
- infecţii cu protozoare : toxoplasmoza congenitală
- factori toxici : intoxicaţii cu substanţe chimice, alimentare, iradieri,
spaimeputernice, neacceptarea sarcinii, incompatibilitatea Rh-ulu
c)perioada perinatală- traumatisme obstreticale: asfixierea la naştere (cauzată de ştrangularea
cu cordonulombilical sau administrarea unor anestezice în doze prea mari), hipoxia.d)
d)perioada postnatală- bolile copilăriei (meningită, encefalită, intoxicaţii cu plumb,
subalimentaţia,carenţe afective şi educaţionale, izolare de mediul social, îndepărtare de
mama)
5. a)Rigiditatea (Kounin) – este rezistenţa la schimbare incluzând ideea de fixare, de
aicidificultăţile în adaptare la situaţiile noi;
b)Vâscozitatea genetică (Barbel Inhelder) - dacă la copiii cu intelect normal dezvoltarea
intelectuală se caracterizează prindinamism în trecerea de la un stadiu la altul, deficientul
mintal se caracterizează prin lentoare,plafonare, regresie, atunci când întâmpină dificultăţi în
efectuarea operaţiilor formale datorităneterminării construcţiei sale psihice. deficientul
parcurge aceleaşi stadii dar în mod diferit; dezvoltarea secaracterizează prin
 lentoare specifică şi printr-o stagnare de lungă durată instalată cu atât mairepede cu cât
deficienţa mentală este mai accentuate. Deficientul parcurge aceleaşi stadii dar în
mod diferit; dezvoltarea secaracterizează prin lentoare specifică şi printr-o stagnare de
lungă durată instalată cu atât mairepede cu cât deficienţa mentală este mai accentuată;
c)Heterocronia oligofrenică a dezvoltării - deficienţii mintali au o dezvoltare dizarmonică, se
manifestă inegal la diferitepaliere.
d) Fragilitatea construcţiei personalităţii - se manifestă atunci când solicitările depăşesc
posibilitatea de răspuns. Se înregistrează infantilismul în comportament, operaţiile logice de
nivel scăzutnefacilitând construirea raporturilor sociale stabile.
e) Fragilitatea şi labilitatea conduitei verbale (E. Verza) - neputinţa de exprimare logico-
gramaticală a conţinuturilor, situaţiilor,imposibilitatea de a-şi menţine conduita verbală la
un progres continuu, de a o adaptala diverse situaţii; se manifestă prin retard în limbaj sau
tulburări frecvente ale limbajului.
6. Sindroame in care apare deficienta mintala

Sindroamele in care apare deficienta mintala reprezinta forme stabile ale acesteia. In general,
aceste tulburari prezinta cateva caracteristici specifice (semne somatice si fizice) care asociate cu
deficienta mintala dau un tablou tipic ceea ce va permite recunoasterea bolii fara a face apel la o
consultanta de specialitate.

Sindroamele in care se intalneste deficienta mintala pot fi clasificate in:

a) sindroame determinate de anomalii cromozomiale:

 sindromul Down cauzat de trisomia partiala sau totala a cromozomului G21. A fost
descris pentru prima data de Langdon Down care l-a numit si mongoloism. Dintre
particularitatile morfologice ce apar pot fi amintite: craniul mic, brahicefalic, fantele
palpebrale oblice si orientate in sus spre partea exterioara (ele au determinat si denumirea
de mongoloism), limba de cele mai multe ori lata si hipotonica, buzele deseori ingrosate
si fisurate transversal, degetele scurte, mana lipsita de suplete. Deficienta mintala poate
avea grade diferite.
 Sindromul Lejeune, cunoscut si sub denumirea de "cri du chat", principala caracteristica
este un tipat asemanator cu cel al pisicii pe care individul il emite. In cele mai multe
cazuri retardarea mintala este profunda.
  Sindromul Edwards sau trisomia 18, se caracterizeaza prin: distrofie prenatala,
musculatura hipertona, anomalii oculare, malformatii ale fetei, tulburari la nivel
neuromotor, degete suprapuse si prezenta a sase sau mai multe arcuri digitale, deficienta
mintala grava
 Sindromul Patau (trisomia 13), are ca si caracteristici: microcefalia care determina
malformatii ale creierului, afectiuni oculare grave, buza de iepure, urechi deformate,
malformatii viscerale, deficienta mintala grava
 Sindromul Turner, caracteristic persoanelor de sex feminin. Se caracterizeaza prin:
dezvoltare staturala scazuta, gat scurt, edeme limfatice ale membrelor care de obicei
dispar dupa primii doi ani de viata, malformatii ale coloanei vertebrale, torace cu
mameloane indepartate, infantilism genital, anomalii congenitale.
 Sindromul Klinefelter, caracteristic barbatilor. Se manifesta prin: hipertrofie staturala,
musculatura slab dezvoltata, pilozitate redusa, atrofie testiculara, sterilitate, grade diferite
ale deficientei mintale.
 Sindromul Martin- Bell (sindromul X fragil), este consecinta unei mosteniri genetice in
care mama este purtatoarea unei gene pe care o transmite copiilor ei. Se manifesta prin:
retard mintal moderat sau sever, strabism, urechi mari, fata prelunga, simptome din
spectrul autist, retard in dezvoltarea vorbirii. La fete simptomele sunt mai putin grave
decat la baieti.
 Sindromul triplu x (Sindromul Jacobs), dezvoltarea somatica este normala, apar
malformatii viscerale iar afectarea performantei intelectuale apare la aproximativ 66%
din cazuri.
 Sindromul Prader Willi, se manifesta prin: aspect facial specific, frunte ingusta, ochi
migdalati, hipermetropie, disfunctii in dezvoltarea motrica, sensibilitate redusa la durere,
salivatie vascoasa, tulburari de vorbire, apatie, crestere excesiva in greutate.

b) sindroame determinate de tulburari metabolice:

 Fenilcetonuria (oligofrenia fenilpiruvica sau Boala lui Fölling), este cauzata de absenta
unei enzime ce transforma aminoacidul aromatic in tirozina. Are loc astfel un proces
incomplet care duce la acumularea unei cantitati mari de fenilalanina cu caracter toxic
pentru celula nervoasa. Fenilalanina se transforma apoi in acid fenilpiruvic ce poate fi
detectat in urina copiilor permitand astfel o diagnosticare timpurie a bolii, fapt foarte
 important deoarece daca se administreaza o dieta din care lipseste fenilalanina evolutia
individului este mult imbunatatita. Dintre caracteristicile persoanelor ce prezinta aceasta
tulburare pot fi amintite: par blond, ochi albastri, sensibilitate excesiva a pielii,
diminuarea pigmentilor, subdezvoltare staturoponderala, intarzieri in dezvoltarea
motorie.
 Galactosemia, determinata de absenta unei enzime necesara in metabolismul galactozei
care se gaseste in lapte. La nastere copilul are o aparenta normala dar cand incepe sa fie
hranit cu lapte se constata icter, simptome de subnutritie. Apar tulburari de crestere,
atrofia musculara, paralizii, intarziere mintala de grade diferite.
 Sucrozuria, consta in lipsa de toleranta la zaharoza
 Fructozuria, se refera la lipsa de toleranta fata de fructoza si apare atunci cand in
alimentatia copilului este intodus sucul de fructe.
 Boala Tay-Sachs (idiotia amaurotica), este o tulburare a metabolismului lipidelor si apare
la cateva luni dupa nastere. Se manifesta prin: hipotonie musculara progresiva, tulburari
progresive ale vederii, hipersensibilitate fata de lumina si zgomote, regresie mintala
grava. Tulburarea poate sa apara la varste diferite si cu cat apare mai tarziu cu atat
evolutia ei are un caracter mai putin dramatic iar degradarea mintala este mai putin
evidenta.
 Sindromul Hurler (gargoilismul), manifestat prin: nanism, aspecte de corp
disproportionat, facies caracteristic (frunte bombata, ochi departati mult, nas turtit in
forma de sa, buze groase), deficiente auditive si vizuale, degradare fizica si metala
profunda
 Oligofrenia polidistrofica (Boala Sanfilippo), in care apar: tulburari in dezvoltarea
psihomotrica, tulburari ale auzului, degradare mintala profunda
 Boala Niemann-Pick are ca si caracteristici: piele pigmentata, abdomen marit, hipotonie
musculara, scaderea acuitatii vizuale si auditive, modificari importante ale EEG,
deteriorare mintala grava.
 Maladia Wilson manifestata prin: astenie musculara, tulburari ale mersului, de
comportament, alexie, agrafie

c) sindroame endocrine
  Cretinismul endemic, apare in diferite regiuni ale globului din care lipseste o concentratie
normala de iod in sol si apa. Dezvoltarea acestor copii este afectata inca din perioada
intrauterina. Dupa nastere ei prezinta statura subnormala, craniul mare in raport cu
corpul, au par aspru, dinti implantati defectuos. Frecventa bolii scade prin utilizarea de
sare iodata.

 Idiotia mixedenoasa apare datorita hipertiroidismului. Aceasta tulburare duce la

atrofierea corpului, individul are fata buhaita, o greutate mare a corpului in raport cu
inaltimea si deficienta mintala de diferite grade.

d) sindroame ectodermice

 sindromul Rud in care intarzierea mintala este insotita de ihtioza (boala a pielii
caracterizata prin uscarea si descuamarea tegumentelor sub forma de lamele sau solzi de
peste), epilepsie si infantilism.
 Sindromu Sturge-Weber in care apar pete rosietice sau violacee pe piele.
 Scleroza tuberoasa (boala lui Borneville, epiloia), tulburare in care apar noduli sclerotici
in cortex, atacuri epileptice si granulatii formate din glande sebacee hipertrofiate de o
parte si alta a nasului asemanatoare cu aripile de fluture.

e) sindroame determinate de tulburari ale sistemului nervos:

 Microcefalia are ca si caracteristica principala craniul exagerat de mic in raport cu corpul,

ceea ce duce si la deficienta mintala destul de grava.
 Sindromul Marfan (arahnodactilia), denumita astfel din cauza degetelor lungi si subtiri atat la
maini cat si la picioare. Individul prezinta malformatii ale scheletului, aparatului
cardiovascular, anomalii congenitale ale cristalinului. De multe ori apar scolioze si cifoze.
 Hidrocefalia (oligofrenia hidrocefalica) se caracterizeaza prin acumulare de lichid
cefalorahidian in cutia craniana sau prin circulatia defectuoasa a acestuia. Poate sa apara
inainte de nastere, caz in care copilul rareori se naste viu sau dupa nastere, instalandu-se
atunci cand oasele craniului nu sunt inca suturate provocand cresterea anormala a craniului
in raport cu corpul. Intarzierea mintala este grava, vorbitul si mersul apar cu intarziere, si in
functie de centrii din creier care sunt afectati, copilul isi pierde gradual diferitele simturi sau
posibilitati de comunicare si dezvoltare.