16.

PROPRIETATILE CALORICE ALE SOLULUI SI LEGILE

PROPAGARII CALDURII IN SOL

Caldura specifica reprezinta cantitatea necesara pentru

ridicarea cu un grad a temperaturii unitatii de masa sau
a unitatii de volum.

Conductivitatea calorica reprezinta capacitatea de

transfer a caldurii si se exprima prin coeficientul specific.

Coeficientul de difuzivitate termmica caracterizeaza

modul de propagare a variatiilor de temperatura care depinde
de coeficientul de conductivitate calorica si de
caldura specifica.

Legile propagarii caldurii in sol (Legile lui Fourier)

1. perioada oscilatiilor termice nu depinde de adancime

(viteza unghiulara si perioada raman aceleasi la orice
adancime).
2. Amplitudinea descreste cu adancimea dupa o lege o
exponentiala.
3. Intarzierea maximelor si minimelor(defazajul) este
proportionala cu adancimea

17. VARIATIILE PERIODICE ALE TEMPERATURII AERULUI

(AMPLITUDINEA SI FACTORII DE INFLUENTA)

Variatiile periodice ale temperaturii atat cele diurne

cat si cele anuale se produc pe o anumita grosime a solului
care poarta denumirea de strat activ.

In ceea ce priveste modificarea temperaturii solului

cu adancimea in timpul verii ziua temperatura scade cu
adancimea si fluxul de caldura este dirijat in jos.
Noaptea cea mai mica temeratura se inregistreaza la
nivelul suprafetei . In timpul iernii temperatura din
sol creste cu adancimea iar cand apare o incalzire diurna
aceasta se resimte doar intr-un strat superficial din
apropierea suprafetei.

18. INCALZIREA SI RACIREA . INVERSIUNILE DE

TEMPERATURA
 Transferul caldurii de la suprafata subiacenta
activa in aer se face intr-o maniera mai complicata decat
propagarea acesteia in sol.

Fluxul de caldura sensibila se descompune in

mai multe componente in mai multe componente:

-conductia; - radiatia; - turbulenta; - convectia;

-advectia;

Consumul caldurii si inmagazinarea sa in forma caldurii

latente au loc la evaporare si topire iar degajarea
acesteia are loc la condensare si inghet.

Raportul dintre caldura sensibila datorat ciocnirilor

dintre molecule care apar atat in gaze cat si in lichide.

Turbulenta reprezinta miscai cvasi-intamplatoare a unor

vartejuri de aer.

Advectia reprezinta transferul de caldura datorat

vantului.

Se disting mai multe tipuri de inversiuni de

temperatura:

1. inversiunile de radiatie: datorate racirii nocturne

apar frecvent in noptile de vara dar au durata scurta
iarna acestea se pot extinde mult in grosime
persistand zile in sir.

2. inversiunile de advectie: apar cand o masa de aer

cald se deplaseaza peste o suprafata subiacenta rece
producandu-se racirea de jos in sus.

19. INCALZIREA SI RACIREA AERULUI. STABILITATEA

SI INSTABILITATEA AERULUI ATMOSFERIC

Aerul este coniderat instabil atunci cand apar

miscari convective care duc la aparitia norilor iar atunci
cand aceste miscari sunt impiedicate aerul este
considerat stabil.

Stabilitatea si instabilitatea depind de

stratificarea termica a aerului adica de gradientul
termic local care arata variatia verticala a temperaturii
aerului in repaus.
Instabilitatea atmosferica apare atunci cand se
produce o incalzire pronuntata a aerului din apropierea
solului. Situatia de neutralitate este asociata cu o
vreme cu cer acoperit si vant intens.
 20. MISCARILE VERTICALE ALE AERULUI

Miscarile verticale ale aerului numite si miscari

convective care se produc in forma unor curenti ascendenti
si descendenti sunt importante in transportul caldurii
dar si in aparitia norilor.

Miscarile convective sunt cauzate de gravitatie

aerul fiind pus in miscare datorita diferentelor de
densitate .

Datorita conductivitatii calorice reduse a aerului

se pot modifica schimburile de caldura dintre aerul
in miscare verticala si aerul din jur considerandu-se
ca are loc o tranformare adiabatica.

In ceea ce priveste modificarea de temperatura cu

altitudinea intr-o miscare verticala aceste modificari
se fac dupa un gradient adiabatic uscat ce are o valoare
constanta pentru aerul uscat si umed.

Convectia dinamica poate fi o miscare ascendenta

fortata la intalnirea unui obstacol orografic sau la
intalnirea unei mase de aer mai rece si mai dens .

21. CIRCULATIA TERMICA A AERULUI. BRIZELE

Brizele sunt niste vanturi locale . Astfel ziua vantul

uscat se incalzeste mai rapid si mai puternic
decat apa vantul bate la suprafata dinspre mare spre
uscat . la inaltimi apare un contracurent deasupra
uscatului apar miscari ascendente iar deasupra apei
circulatia este descendenta.
In timpul noptii situatia se inverseaza iar briza
bate dinspre uscat spre larg.

Brizele de munte apar ziua pe vreme fara vant .

Acest vant local bate inspre anumiti versanti si pe
firul vailor. cauza aparitiei a acestei brize este
incalzirea aerului din apropierea versantilor
care va capata o miscare ascendenta in timp
ce aerul mai rece de deasupra axului vaii
se va deplasa in jos si lateral inspre versant.

22. FORTELE CARE ACTIONEAZA ASUPRA AERULUI IN

 MISCARE . VANTUL GEOSTROFIC SI CEL DE
GRADIENT

Principala forta care pune aerul in miscare este

forta gradientului bazic.

In anumite conditii poate sa apara o echilibrare

a fortei de gradient si a fortei Coridus generand
un vant paralel cu izobarele numit vant geostrofic.
Forta de abatere Corichis este o forta datorata
miscarii de rotatie a Pamantului care produce
deviera spre dreapta in emisfera nordica respectiv
spre stanga in cea sudica.

23. FORTELE CARE ACTIONEAZA ASUPRA AERULUI

IN MISCARE. MISCARILE AERULUI IN
ANTICICLoni

Anticiclonii barometrii sunt zone de maxima

presiune definitizate prin izolare inchise , presiunea
crescand de la periferie spre centru.

In absenta franarii la o altitudine vantul bate

paralel in sens orar. Prin echilibrarea dintre forta
gradient si diferenta dintre forta Coridis si cea
centrifuga apare ca si la cicloni un vant de gradient

In apropierea solului datorita fortei de franare

traiectoria si izobarele fac vantul sa bata divergent
pe traiectorii curbilinii, dinspre centrul de
maxima presiune spre exterior tot in sensul acelor
de ceas.

24. FORTELE CARE ACTIONEAZA ASUPRA AERULUI IN

MISCARE. MISCARILE AERULUI IN CICLONI

Principala forta care actioneaza pune aerul in

miscare este forta gradientului bazic.

Forta de abatere Coridis este forta datorata

miscarii de rotatie a Pamantului care produce
devierea spre dreapta in emisfera nordica si spre
drepta in emisfera sudica.
 Ciclonii reprezinta zone de minima presiune
numite si presiune barometrica.
La altitudine in absenta franarii poate sa apara o
echilibrare inter forta gradientului bazic si suma
dintre forta de abatere si cea centrifuga rezultand
un vant cu traiectorie paralela cu izobarele orienate
invers acelor de ceas, care se numere vand de gradient

Pe masura apropierii de sol intervine forta de franare

tot mai puternica ceea ce modifica traiecroia.
Ciclonii sunt insotiti de formatiuni noroase.

25. INFLUENTA SOLULUI ASUPRA VANTULUI.

FOHNUL SI BORA

vanturile determinate de interactiunea dintre

aerul pus in miscare prezinta un intens deosebit
pentru domeniul silvic si cinegetic.

Fohnul este un vant cald si uscat care bate

dinspre culme spre baza muntelui. La noi in tara
un vant de acest tip este vantul mare care bate
uneori pe versantii nordici ai Mtii Fagaras.

Formarea fohnului este legata de prezenta unui

obstacol deosebit orografic care determina convectia
dinamica , uscarea si incalzirea aerului.

Fohnul determina topirea brusca a zapezilor care

poate provoca inundatii, poate cauza la inceputul
primaverii fenologica accelerata care poate in
pericol plantele la o eventuala revenire a unor
episoade friguroase.

Bora este un vant care bate dinspre culmi, la noi

in tara nu apare o bora tipica , dar situatii
similare ,iarna cand masele de aer rece venind
dinspre N-E sunt barate de Carpatii Orientali.

26. CIRCULATIA GENERALA A ATMOSFEREI

Miscarea aerului la scara planetara este foarte

complexa fiind cauzata primordiala de incalzirea
inegala a planetei. circulatia atmoferei este de
atmosferei un factor climatologic important .
 Aparitia celor 3 celule de circulatie , Farell,
Hadley,polara s-ar putea explica astfel:
- cercul care se incalzeste puternic in zona
ecuatoriala ridicandu-se la altitudinea si
revarsandu-se dinspre N spre S.
- aerul care se deplaseaza spre N este deviat
sub actiunea fortei Coriofis ajungand ca in zona
tropicului sa aiba o directie V-E ce furnizeaza
o acumulare de presiune .
- aerul capata o miscare descendenta si ajuns la
sol se va deplasa o parte spre ecuator cealalta
parte spre nord.
- vantul care se indreapta spre ecuator va fi
deviat spre dreapta iar curentii ce se indreapta
stanga vor fi deviati spre dreapta.
- celula polara inchide circulatia generala
aici aparand curentii descendenti la poli si
ascendenti in zona cercului polar.

27 . TENSIUNEA DE SATURATIE . FACTORII DE

INFLUENTA SI IMPLICATIILE METEOROLOGICE

Tensiunea de saturatie are o importanta extrem

de mare in intelegera unor fenomene meteorologice
de maxim intens. Cu cat este mai departe tensiunea
vaporilor de cea de saturatie cu ata este mai
intensa evaporarea , atingerea acestui prag
semnificand aparitia condensarii .

Tensiunea de saturatie depinde de o serie de

factori precum: starea de agregare, forma
suprafetei, salinitatea solutiei.

Forma suprafetei de avaporare influenteaza

marimea tensiunii de saturatie fiind mai
mica deasupra unei suprafete convexe si mai mare
deasupra unei suprafete concave.

Un alt factor important in cazul solutiilor

este concentratia acestora ce are o importanta
in dezvoltarea picaturilor mici formate pe nuclee
de condesnare solubile.

28. EVAPORAREA SI EVAPOTRANSPIRATIA

Sursa vaporilor de apa din aer este suprafata

terestra unde vaporii sunt produsi prin
evaporare.

Evaporarea se produce pe mari si oceane, lacuri

rauri si zone umede dar si pe uscat unde se
evapora apa la un moment dat.

Transpiratia consta in evaporarea apei din

stomatele frunzelor

Evaporarea si evapotranspiratia depind de

energia radianta , mai exact de radiatia neta
de starea de umezeala a aerului , de temperatura
aerului, dar si de viteza vantului care
indeparteaza vaporii nou formati.

Capacitatea de evaporare si evapotranspiratia

reprezinta pragurile maxime ale evaporarii
ale evaporarii si evapotranspiratiei.

29. CONDENSAREA VAPORILOR DE APA . PRODUSELE

CONDEMSARII VAPORILOR PE SUPRAFATA TERESTRA

Condensarea reprezinta trecerea apei din stare

din stare gazoasa in stare lichida.
Condensarea apare la realizarea saturatiei atunci
cand se atinge tensiunea de saturatie si relativa
devine 100%.

Nucleele de condensare sunt niste importanti

atmosferici de dimensiuni microscopice ce au un
rol important conditionand aparitia diverselor
produse ale condensarii

Acestea pot fi : solubile si insolubile

Condensarea apare in atmosfera in urma racirii

pana la atingerea atingerii puncutlui de roua.

Condensarea popate aparea prin amesteacul a 2

mase de aer cand din doua mase de aer nesaturat
una mai rece si alta mai calda poate rezulta
un aer saturat , prin amestec,

Produsele condensarii vaporilor de apa pe

suprafata terestra mai sunt numite si depuneri
atmosferice .

- roua= depunerea unei picaturi de apa pe suprafata

racita a solului , formate prin condensarea
picaturilor din aer de deasupra. apare in serile
vara fara vant cand temp. scade la pct de roua

- bruma= depunerea de cristale de gheata pe

suprafata terestra. apare in conditii similare
ca roua.

- chiciura cristalina = depunerea de cristale

de gheata pe ramurile arborilor , pe conductori.
apare in conditii de ceata la temp mai mici de
-15

-chiciura amorfa= este un fenomen periculos

Stratul de gheata poate atinge grosimi mari.
Apare pe vant puternic in conditii de ceata.

- poleiul= depunere de gheata care se produce

la contactul picaturilor de ploaie supraracite
cu suprafete cu temperatura de 0

30. CONDENSAREA VAPORILOR DE APA.

TIPURI DE CEATA

Produsele condensarii care apar in aer sunt

ceata si norii, diferenta dintre acestea fiind
legata de contactul cu solul care apare in
cazul cetei.

Ceata este asociata cu scaderea vizibilitatii.

Se disting urmatoarele tipuri de ceata:
- ceata slaba(vizibilitate intre 500m si 1 km)
- ceata moderata (500m - 200m)
- ceata densa ( 50 m - 200 m)
- ceata foarte densa ( pana in 50 m)

Dupa modul de geneza se disting mai multe tipuri

de ceata:

- ceata de evaporare: poate fi de mare, de lac

Se formeaza prin cresterea cantitatii de vapori
provenind de la o suprafata evaporata relativ calda

- ceata de radiatie: apare in urma racirii

radiative a suprafetei

- ceata de advectie: apare cand masa de aer se

deplaseaza pe o suprafata mai rece.

- ceata frontala: apare prin amestec si racire

distingandu-se ceata prefrontala

31. GENEZA NORILOR . SISTEMUL INTERNATIONAL

 DE CLASIFICARE A ACESTORA

Norii sunt produse ale condensarii asemanatoare

cetei sub raportul compozitiei darcare apare
la inaltime deasupra suprafetei terestre.
Norii sunt sisteme coloidale formate din
picaturi de apa , din cristale de apa si un
amestec al acestora.

Geneza norilor se datoreaza miscarilor convective

libere/fortate . Uneori norii pot lua nastere
datorita realizarii suprasaturatiei prin amestecul
unor volume de aer prin emisie radiactiva.

In raport cu alcatuirea norilor , norii pot fi;

-aposi(formati din picaturi de ploaie)
- nori alcatuiti din cristale de gheata
- nori cu alcaturie mixta

Dupa aspectul lor acestia pot fi:

- in forma de suvita(Cirrus)
- in forma de gramezi(Cumulus)
- in forma de strat(stratus), si combinati ai
acetora

Cea mai importanta clasificare este cea utilizata

de Organizatia Meteorologica Modiala conform
careia norii sunt grupati in 4 familii, 10 genuri
20 de specii, si 31 de varietati.
Cele 4 familii corespund 3 etaje: nori superiori,
mijlocii, inferiori iar a 4a categoria se
incadreaza norii de dezvoltare verticala.

32. CLASIFICAREA NORILOR. NORII DIN ETAJUL

SUPERIOR SI MIJLOCIU

FAMILIA : NORII SUPERIORI

GENUL: CIRRUS, CIRROCUMULUS, CIROSTRATUS

FAMILIA: NORI MIJLOCII

 GENUL: ALTOCUMULUS, ALTOSTRATUS

FAMILIA : NORI INFERIORI

GENUL: NIMBOSTRATUS, STRATOCUMULUS, STRATUS

FAMILIA: NORI DE DEZVOLTARE VERTICALA

GENUL: CUMULUS, CUMULONIMBUS

Norii superiori sunt formati din cristale de

gheata si acestia nu cad precipiatii la sol.

Norii mijlocii cuprind 2 genuri: altocumulus,

altostratus care uneori pot acoperi total bolta
cereasca,dar din care nu cad precipitatii.

33. CLASIFICAREA NORILOR.

NORII DIN ETAJUL INFERIOR SI CEI
DE DEZVOLTARE VERTICALA.

Norii cuprind genurile nimbostratus,

stratocumulus, stratus. Norii nimbostratus sunt cei
din care cad precipitatii abudente.
Norii de dezvoltare verticala reunesc genurile:
cumulus, cumulonimbus, Norii cumulonimbus sunt
norii din care cad ploii de mare intensitate,
torentiale