Tema:Modelul OSI

Definiție

Modelul OSI este un standard (framework) care defineste modul de comunicare al

echipamentelor dintr-o retea. Acest model este impartit in 7 nivele, fiecare independent
de celalalt.

Standardul OSI are in componenta 7 nivele (il vei regasi si in figura 1):

1. Physical (Fizic)
2. Data Link (Legatura de Date)
3. Network (Retea)
4. Transport (Transport)
5. Session (Sesiune)
6. Presentation
(Prezentare)
7. Application
(Aplicatie)
1. Nivelul Aplicație

Rol: realizează interfața cu utilizatorul și interfața cu aplicațiile, specifică interfața de

lucru cu utilizatorul și gestionează comunicația între aplicații. Acest strat nu reprezintă o
aplicație de sine stătătoare, ci doar interfața între aplicații și componentele sistemelui de
[Link](HTTP; FTP; SNMP; SSH; NFS...)

Unitatea de date: mesajul

2. Nivelul Prezentare

Rol: transformă datele în formate înțelese de fiecare aplicație și de calculatoarele

respective, compresia datelor și criptarea.

Unitatea de date: -

3. Nivelul Sesiune

Rol: furnizează controlul comunicației între aplicații. Stabilește, menține, gestionează și

închide conexiuni (sesiuni) între aplicații.

Unitatea de date: -

4. Nivelul Transport

Rol: transferul fiabil al informației între două sisteme terminale (end points) ale unei
comunicații. Furnizează controlul erorilor și controlul fluxului de date între două puncte
terminale, asigurând ordinea corectă a pachetelor de date. Oferă un serviciu de transport
de date care izolează nivelurile superioare de orice specificitații legate de modul în care
este executat transportul datelor.

Unitatea de date: segmentul, datagrama

5. Nivelul Rețea

Rol: determinarea căii optime pentru realizarea transferului de informații într-o rețea
constituită din mai multe segmente, prin fragmentarea și reasamblarea informației

Unitatea de date: pachetul

6. Nivelul Legătură de Date

Nivelul legatură de date se ocupă cu adresarea fizica, topologia rețelei, accesul la rețea,
detecția și anunțarea erorilor și controlul fluxului fizic (flow control).

Rol: furnizează un transport sigur, fiabil, al datelor de-a lungul unei legături fizice,
realizând:

Controlul erorilor de comunicație

Controlul fluxului de date

Controlul legăturii

Sincronizarea la nivel de cadru

Unitatea de date: cadrul

7. Nivelul Fizic

Nivelul fizic definește specificații electrice, mecanice, procedurale și functionale pentru

activarea, menținerea și dezactivarea legăturilor fizice între sisteme.

Rol: transmiterea unui șir de biți pe un canal de comunicații. Se precizează modulații,

codări, sincronizări la nivel de bit. Un standard de nivel fizic definește 4 tipuri de
caracteristici:

Mecanice (forma și dimensiunile conectorilor, numărul de pini)

Electrice (modulația, debite binare, codări, lungimi maxime ale canalelor de

comunicație)

Funcționale (funcția fiecărui pin)

Procedurale (succesiunea procedurilor pentru activarea unui serviciu)

Unitatea de date: bitul

Mod de funcționare
Modul de comunicare pe baza modelului OSI între elementele unei rețele de calculatoare
și alte aparate "inteligente" poate fi înțeles mai ușor dacă se consideră pentru
exemplificare numai 2 participanți la conversație. Pentru a profita de toate posibilitățile
de comunicație, modelul OSI trebuie să fie implementat în întregime (cu toate cele 7
niveluri sau straturi) în ambele elemente participante.
Când participantul 1 (o persoană sau un calculator sau dispozitiv "inteligent") vrea să
"converseze" cu participantul 2 (de asemenea o persoană sau un dispozitiv), aceasta se
face prin intermediul unei aplicații, Aplicația 1 trimite Aplicației 2 mai întâi un prim
mesaj, de exemplu "Ești liber și stăpânești protocolul FTP?". Pentru "conversația" lor
aplicațiile trebuie să folosească un protocol de aplicație predefinit. Protocoalele de pe
fiecare nivel prescriu până la ultimul amănunt cum anume se "vorbește", ce se spune și
mai ales în ce ordine, astfel încât participantul celălalt să "înțeleagă" despre ce este vorba.
În acest exemplu însă, Aplicația 1 nu are legătură directă/fizică cu Aplicația 2. O legătura
fizică există, dar se află departe - la baza "stivei" de protocoale. Metoda Modelului OSI
prevede ca mesajul Aplicației 1 destinat Aplicației 2 să fie mai întâi predat nivelului de
mai jos = Prezentare 1, printr-o interfață specială. Acest nivel "vorbește" la rândul său cu
nivelul său omolog din stiva 2, anume Prezentare 2, pentru care se folosește de protocolul
necesar. Dar nici cele 2 niveluri de Prezentare nu sunt legate direct între ele. Nivelul
Prezentare 1 predă atunci cele dorite în jos, nivelului Sesiune 1 (iarăși printr-o interfață
specializată).

Această procedură se continuă în jos până se atinge Nivelul fizic 1. Abia acesta posedă o
legătură fizică cu omologul său, Nivelul fizic 2, de exemplu printr-un cablu. De aici
informația se propagă spre participantul 2 de jos în sus, printr-o serie de interfețe, până
într-un bun sfârșit se atinge nivelul Aplicație 2, respectiv Participant 2, cu care Aplicația
1 voia inițial să "vorbească". Din punct de vedere al Aplicației 1, ea doar pare că duce o
conversație directă cu Aplicația 2, conform prescripțiilor din protocolul de aplicație ales.
În realitate ea schimbă informații doar cu nivelul Prezentare 1, imediat vecin, prin
interfața respectivă.
Avantajul acestei metode stratificate este că nici Aplicația 1, și nici măcar programatorul
ei (!!!) nu trebuie să cunoască deloc sarcinile și soluțiile de la nivelurile inferioare, ci
doar una sau 2 interfețe, în sus și în jos. În plus, ea nu trebuie modificată reactiv la orice
schimbare de pe straturile inferioare. De exemplu, dacă se schimbă cablul de legătură (de
la nivelul Nivelului fizic) printr-un canal radio. Specific pentru canale radio rata
pierderilor de pachete de date poate fi destul de mare, eroare care desigur trebuiesc
corectată automat, în funcție de, să zicem, condițiile atmosferice, caz care însă nu se
întâmplă niciodată la cablul de cupru. Și cu toate astea, Aplicația 1 nu trebuie modificată.

Încapsularea datelor este procesul în care unele informații suplimentare sunt

adăugate la elementul de date pentru a adăuga unele caracteristici la acesta . ...
Încapsularea datelor adaugă informațiile de protocol la date, astfel încât transmisia
datelor să poată avea loc într-un mod adecvat. Aceste informații pot fi adăugate fie în
antet, fie în subsolul datelor.

Decapsularea este procesul de deschidere a datelor încapsulate care sunt de obicei

trimise sub formă de pachete printr-o rețea de comunicații . Poate fi definit literal ca
procesul de deschidere a unei capsule, care, în acest caz, se referă la date încapsulate sau
împachetate.

Cum funcționează încapsularea datelor și stiva de protocoale?

Pe măsură ce pachetul călătorește prin stiva de protocoale TCP/IP, protocoalele de la

fiecare strat fie adaugă, fie elimină câmpuri din antetul de bază. Când un protocol de pe
gazda de trimitere adaugă date la antetul pachetului , procesul se numește încapsulare a
datelor.

Care este scopul încapsulării?

Încapsularea este utilizată pentru a ascunde valorile sau starea unui obiect de date
structurate în interiorul unei clase , împiedicând accesul direct la acestea al părților
neautorizate.