SERBAREA ABECEDARULUI
*Dragi parinti,dragi spectatori
Micii nostri amatori
Azi, cu drag v-au invitat
La aceasta sarbatoare
Sa vedeti ce-am invatat,
Cat a fost anul de mare.
*Vine, vine clasa-ntaia
*Un pom in clasa am sadit
Din munca noastra iata-l, creste
Si zi de zi l-am inflorit
Si ram cu ram azi ne rodeste.
O litera, o cifra iar
Le-am strans tot floare langa floare
Azi pomul nostru-abecedar
E plin cu rod de sarbatoare.
*Buna ziua scoala mare
Scoala draga,luminoasa
Tu de astazi imi vei fi
Ani in sir, a doua casa.
Si te rog s-asculti
A mea dorinta fierbinte:
Creste-ma, scoala, cuminte
Harnic, bun si intelept.
La trup si la fapte drept.
Creste-ma, scoala, voinic
Sa n-am teama de nimic
Si in pace creste-ma,
Bine sfatuieste-ma.
Eu frumos ti-oi multumi
Si-nvatand te-oi rasplati.
*Ora-i de plecat la scoala
*Stiu de-acuma sa citesc
Scumpa doamna-nvatatoare,
Va aduc o floare-n dar
Acum nu mai simt mirare
Privind in abecedary.
Toate literele-n carte
Sub privirea mea vorbesc-
Imi spun c-o s-ajung departe:
Stiu de-acuma sa citesc!
Doar asa voi creste mare,
De ne-nvins ca un stejar.
Scumpa doamna-nvatatoare,
Va aduc o floare-n dar.
*La noi acum e mare sarbatoare
Mai calda decat ieri, mai luminoasa
Si-mpodobita e intreaga clasa,
Abecedaru-l stie fiecare.
*Invatatoarea mea
Mi-ai pus stilou-n mana,
M-ai invatat sa scriu.
Esti zana mea cea buna,
Cu tine vreau sa fiu.
Mi-ai pus creionu-n mana,
Mi-ai pus pe frunte-o stea.
Esti zana mea cea buna,
Invatatoarea mea!
*Bun gasit
Bun gasit, abecedar!
Auzisem doar de tine;
Cum arati n-aveam habar,
Azi te stiu, si-mi pare bine.
Ne cunoastem, asadar
Eu Andrei, noul scolar
Nu-s prea mare, nici prea mic
Nu-s prea slab, nici prea voinic.
Dar voi sti sa te deschid
Taina noua sa-ti cuprind.
Ca pe-un dar sa te pastrez
Slova buna sa-ti urmez.
*Clasa noastra
*Sunt scolar si vrand, nevrand
Mi-a venit dorul sa cant
Am ghiozdan si-abecedar
[Link] scolar !
Si pe drumul visului
Merg spre taina scrisului
Si pe drumul povestit
Merg spre taina de citit.
Iar pe drumul lung de zi
Taina cifrelor voi sti.
Si-oi mai sti in viitor
Taina mare-a tainelor.
De aceea, vrand-nevrand
Eu de bucurie cant.
*Mult iubite-abecedar
Tu m-ai invatat pe mine
Si chiar foarte, foarte bine
Sa ma port ca un scolar
Sa vorbesc frumos, corect,
Sa am grija de caiet,
Sa ne-ajutam intre noi
La maruntele nevoi.
*Ia uitati-va atent
*A e sunet de-nceput:
A deschide alfabetul.
Doamna noastra a stiut
Explicandu-le cu-ncetul,
Sa aduca pas cu pas
Literele-n fata noastra;
Si in suflet ne-au ramas
Cu privirea ei albastra.
Si mereu, cand spunem A
Chipul drag in gand ne-apare
Bland si drag, o dulce stea:
Doamna noastra-nvatatoare.
*A, a , a acum e toamna, da
*De mine v-amintiti? Eu sunt cea care
Va-ntampina atunci cand ati sosot:
Semn de-nceput eram intr-o urare:
-Bine-ati venit la scoala! Bun gasit!
*Prezent si eu, din fostul cerc de joaca
Am devenit in scrisul vostru semn.
*Un fel de luna-n jumatate
Ziceati ca-s eu.
Mai tineti minte ?
*Culcate, parca dorm trei linioare
Si-o alta sta de veghe in picioare.
*E, e, e, placuta vreme e
*Sunt litera ce-i prima de folos
Atunci cand vrem sa scriem cuvantul;frumos
*G e graba, grebla, ghinda
Ghem, gandac, iar jos in tinda
Gasca grasa il striga
G te cheama ?Ga, ga, ga.
*H e gras si cam ursuz
Seamana cu un harbuz
Dar si vessel cand el vrea
Si-atunci rade:ha, ha, ha!
*Sunt parca litera cea mai usoara
O tragic dintr-un condei c-o linioara
Pui bobul de piper deasupra si.
Se zice ca ai [Link] pe i.
*I,i,i,veniti copii la vii
*Azi stiti ca la caligrafie
Doar cu mine joc se scrie.
*Alunelu, alunelu
*In zori cand ma trezesc
*Cuvantul ,,mama" e-un cuvant
Cum nu e altul pe pamant!
Mult o iubim, de buna seama
Cu M scriem cuvantul ,,mama".
*Ochii cei mai dragi din lume
*N e frate bun, va zic
Cu M mare si m mic.
Seamana, dar n-are spor
Ca-i lipseste un picior.
*O e gura mea cand strig
O e roata, e covrig
O e chipul oului
Si e gras de felul lui.
*O, o, o,cocorii zboara-n stol
*Pentru cine nu o stie
P e I cu palarie
Pentru cine o citeste
P e pruna, para, peste.
*Sunt manastire-ntr-un picior
Care va scoate din dilema
Atunci cand scrieti tren, tractor
Si chiar atunci cand scrieti tema.
*U e foarte curios
E un n intors pe dos
Ziceti cat va tine gura
Ca sa-i placa:Ura! Ura!
*U, u, u, nu mai e soare, nu
*Primavara cer de-argint
Am vazut cocori sosind
Si-mi scriau pe cer, din zbor
Semnul V, litera lor.
*Zum, zum, zum, albinita mea
*Veniti prin pomii infloriti
Un vesel zvon sa auziti!
Graiul albinelor il stim,
C-un semn il scriem si-l citim
*Drag Abecedar
-Am invatat si grupuri de litere
Vi le prezentam indata
*Grupul ce
Alaturat daca stam
Noi sunetele le schimbam
Si-atunci cu noi oricine poate
Sa scrie,,cetina", ,,cetate".
*Grupul ci
Iar C, desi ia cu el un i
Si vrabiutele vor sti
S-alcatuiasca GRUPUL ci
*La revedere Abecedar
-Nu va grabiti, mai stim si cifre
*Hai sa zicem una
*1 e un bat sugubat
Poarta chipiul tras
Cu cozorocul pe nas.
*In padurea cu alune
*4 scaun ar parea
Cu spatarul in podea
Si picioarele in sus.
Cine oare-asa l-a pus?
*Hai sa vedem, ghiciti acum
Ce numere se-ascund pe drum ?
*In copac pe ramurele
Canta doua pasarele;
Langa ele s-au oprit
Inca trei din zbor grabit;
Ia sa spuna cine poate,
Cate pasari sunt de toate? 5
*Din 7 pitici voinici
A ramas doar unu-aici.
Restul sunt dusi la padure
Sa culeaga fragi si mure;
Cine stie sa ghiceasca
Cati pitici sunt dusi de-acasa? 6
*Langa cusca lui Grivei
Locuiau opt soricei.
Unul mic, doar atatica
A dat mana cu pisica;
Spuneti iute, dragii mei
Cati au ramas vii din ei? 7
*Dintr-un cos cu noua oua
Luati unul,puneti doua
Si-nca trei ca sa mai fie
Patru dati pedatorie,
5 v-aduce o vecina,
6 spargeti in masina.
7 aduni si consume 8
Pentru blatul de la tort;
Si daca mai pui vreo doua
Ai de toate oua 9 ?
*Pentru voi, dragi vrabiute
Copilasii fac casute;
Cinci casute sunt lucrate,
Inca 5 pe terminate !
Socotiti, cate-s de toate ? 10
*Douazeci pitici voinici
*Multe altele mai stim:
Sa vorbim , sa socotim
Fiecare din noi stie
Sa citeasca si sa scrie;
Sanatosi, voiosi suntem
Si cu cantec incheiem.
*Eu sunt numai un copilas
*Sa strigam toti intr-un glas:
Scoala draga, bun ramas!
Vom veni peste trei luni
Si mai harnici, si mai buni.
LA REVEDERE ! (copiii ridica pancartele cu aceste litere )
Povestea literelor
Literele ştiu câte o poveste
Cât Neghiniţă sau cât o alună,
Pe care, numai o dată în an,
Vin să ne-o spună.
Haideţi la serbare toţi!
Povestea literelor începe!
Ne înclinăm, alfabetule mărite,
Ascultându-ţi, pe rând, fiicele.
Înşiră-te, mărgăritare!
A
A fost odată, a fost cândva,
Un moş bătrân cu baba sa,
Uitaţi de lume ei trăiau
Într-o căsuţă, undeva,
Cu toate basmele în ea.
Acul cosea,
Fusul torcea,
Băbuţa mică împletea
Covor cu stele argintii
Din care se cerneau pe seară
Poveştile către copii.
B
Berzele-au făcut cuibar
Cât o roată de la car,
Colo sus, lângă un nor,
La poarta bunicilor,
Între ramuri şi frunziş,
Cerul li-i acoperiş
Şi de-alaltăieri, din zori,
Berzele au puişori.
Îi întreabă:
- Vreţi halva?
Iar ei dau din cap că „da”!
C
Casa, când o faci, îi pui
Lemne, cărămizi şi-un cui …
Ba mai multe cuie-mi pare,
Că şi casa este mare.
Nu e cât a lui Azor,
Fără geamuri şi pridvor,
Fără coş înalt spre cer,
Fără pat şi frigider.
Casa, când o faci, tu vrei,
Să dureze ... e-he-hei!
Şi să-ţi placă, nu-i aşa?
Fiindcă este casa ta!
D
Două dude dintr-un dud
Dimineaţa nu aud,
Pe la prânz aud niţel,
Cât o urmă de viţel.
Seara, când se bat pe drum
Taurii cu nori de fum,
Două dude dintr-un dud
Cic-aud şi ce n-aud ...
Baba Cloanţa, când le-aude,
Are ochii ca de dude.
E
Elefantul - uriaşul
Clatină, de vrea, oraşul.
Şi de vrea, adeseori,
Îşi trimite nasu-n nori
Şi prin pomi cotrobăie,
De adună frunzele.
La o masă ... e de furcă ...
Cu un pom nici nu se-ncurcă
Şi mai are nişte colţi,
Uite-aşa ... de câţiva coţi,
Şi urechi ca nişte roţi,
Dar e blând cât e de mare
Şi mă duce în spinare.
F
Furnicuţa - bunicuţa
Şi Furnicul de bunicu’
Au un nepoţel
Care vrea ... altfel,
Când e de culcare,
El vrea la plimbare,
Când e să mănânce,
Lui îi vine-a plânge,
Când e noapte-afară,
Cântă la vioară
Şi când e soare
Vrea un nor mai mare ...
Ce-o să se facă, drăguţa,
Bunicuţa-Furnicuţa
Şi Bunelul-Furnicelul
Cu-n nepot … puţin mai altfel?
G
Ghi-ga-ga şi ga-ga-ga!
Gâştele au pornit, aşa,
Ca bărcuţele argintii,
Cu lopeţi portocalii
Şi bărcuţele mai mici,
Ba încolo, ba aici,
Cu albastru se adapă
Ciupind soarele din apă
E mălai sau altceva?
Ghi-ga-ga şi ga-ga-ga!
H
Hai la joc cu fulgi albaştri,
Ninşi din ape, ninşi din munţi,
Hai la joc când se coboară,
Haina serii peste punţi!
Hai la joc cu mic, cu mare,
Şi cu iarba din cărare,
Şi cu stele şi cu vise,
Cu căpşuni şi cu caise.
Hai la joc,
Că-i cu noroc!
I
Ion avea o pălărie
Întinsă aşa ca o tipsie
Şi-a pierdut-o, nu ştiu cum,
Marin ar fi găsit-o-n drum ...
Şi-a pus-o, deci, pe cap, Marin,
Şi a pornit la drum senin.
Acum, să vezi ce ghinion:
Marin se crede a fi Ion,
Ion are şi el un spin:
Că e Marin sau nu-i Marin.
O codobatură, spre han,
De sub o frunză de lipan,
Strigă senin chimion:
- Eu sunt Marin!
- Eu sunt Ion!
Î
Învăţătoarei îi spun, cu fală,
Iubită mamă de la şcoală,
Stăpâna basmelor frumoase,
A literelor graţioase,
A cifrelor puse-n probleme,
Stăpână peste atâtea teme,
Învăţătoare-ţi spun, cu fală,
Iubită mamă de la şcoală!
Eu sfatul ţi-1 urmez cuminte,
Tot ce mă-nveţi eu iau aminte,
Iţi simt ocrotitoarea mână,
Învăţătoare, zână bună!
J
Joi, trecut-a pe la noi
Jupâneasa Vulpişoară
Cu jupânul ei Vulpoi.
Jupâneasa graţioasă
Ca pe jar şedea: vai, vai!
Răsucind un evantai,
Sorbind sucul cu un pai.
-Vai!, zice jupân Vulpoi,
Când serveşte o cafea,
Nu ştiu ce au unii cu noi,
Zău aşa!
- Rea e lumea, soro dragă,
Zice dânsa cu dispreţ.
- Noi mâncăm doar fân din luncă,
Dar cu ochii spre coteţ ...
K
Kilogramele de mere
Cu obrajii de vopsele,
Vesele şi răsfăţate,
În sacoşă, s-au găsit,
Cu cartoful bosumflat,
Supărat,
În haina lui,
De culoarea drumului.
- Ce ai, mărule, matale?
- Ori îţi plouă în sandale?
Dar un morcov furios,
Cu mustăţile zbârlite,
Zice-ncet, cu glasul gros:
- Domnişoare ionatane,
Nu cunoaşteţi, of, of, of,
Un cartof?
L
Lebăda, din zori de zi,
Stă la sfat cu nuferii,
Mândră-n pene de ninsoare.
Argintii şi lucitoare.
Şi prinţesa graţioasă
Ştie bine că-i frumoasă,
Când uşor-uşor pluteşte,
Chipu-n lac îşi oglindeşte
Şi se-ntreabă:
- Eu sunt oare?
Sau pe lac e-o albă floare?
M
Mamă, zână bună, ţie
Îţi spun prima poezie,
Tot aşa cum ţi-am spus
De-un dinte ce s-a dus,
Şi de-o febră, de-un necaz,
Şi de mărul din obraz,
Şi de-o notă mică, mare,
Şi din lecţii de-o-ntrebare …
Mamă dragă, mama bună,
Prima mea învăţătoare!
N
Nuca este căsuţa
Ce se dă uţa,
Pe-o creangă de nuc,
Când cântă un cuc,
Şi-n nucul din curte,
Căsuţe sunt multe,
Din dese frunzare,
Cad toamna-n cărare.
Din casa cea mică,
Din lemn şi pitică,
Eu miezul adun,
Că-i dulce şi bun.
O
Oul este un palat
Văruit şi curat:
Fără uşă,
Fără scară,
Fără geam sau cutie poştală,
Fără scaune, masă …
Prinţul va şti de acolo să iasă.
P
Pelicanul - năzdrăvanul
Prinde peşte cu toptanul
Şi-1 adună la un loc,
Lângă cioc, mai jos de cioc,
Într-o traistă-ncăpătoare,
S-aibă puii de mâncare.
Puii lacomi se servesc
Pân’ ce traista o golesc.
Şi din pelicanii mici
Iată-i pelicani voinici!
R
Roata pune-n mişcare
Lumea cea mare.
Oamenii toţi
Şi-au făcut roţi,
La trăsuri, la maşini, la tractoare,
Şi toate
Merg ca pe roate.
Roata rostogolită
Şi nepotolită
Aleargă, nu se-ncurcă,
Coboară, urcă,
Abia se opreşte
Şi iarăşi porneşte.
De când e stăpân pe roata cea mare,
Omul odihnă nu are!
S
Soarele e un Făt-Frumos
Luminos.
Ziua întreagă,
Într-o caleaşca de foc, pe boltă aleargă.
Seara, e obosit tare
Şi coboară încet la culcare,
Peste palatele-ntinse,
Visul se lasă
Şi soarele nu ştie cum îl caută
Luna-fată frumoasă.
Ş
Şapte şoapte şi-un şoptit,
De cu zori, s-au întâlnit.
Şoaptele şoptesc în lege,
Dar şoptitul nu-nţelege.
- Ce-ai, măi frate, ce te doare?
Ori eşti de urechi cam tare?
Că şi cu-n şoptit în ciorbă
tot nu este vorba-vorbă.
Nu vezi că se face noapte?
Dă-le mâţelor de şoapte!
T
Toc-toc-toc!
În orice loc.
Toacă toată ziua tare
O ciocănitoare-vrăjitoare.
Toacă fân?
Toacă mărar?
Când mai des ...
Şi când mai rar ...
De ascultă, e cu-n scop:
Are dânsa stetoscop
Şi consultă fără stop
Păr cu nuc şi măr cu plop.
Mamă, mamă, să mă-mpiedic,
Uite, frate, ce mai medic!
Ţ
Ţara cât este de mare?
Cât un munte cu cărare?
Cât un munte şi-o câmpie?
Cât un deal cu pomi şi vie?
Ţara-s munţii-n horă prinşi,
Cu argint pe frunte ninşi,
Dealurile-n valuri line
Şi cu pivniţele pline,
Sunt câmpiile cu grâu,
Pe la brâu cu-albastru râu
Şi e mare,
Că ne are
Pe noi toţi:
Strămoşi, nepoţi.
U
Ursul umblă furios,
Mormăind în sus şi-n jos.
- Ce-ai, măi urse, frăţioare?
Ce te doare?
Oare vrei
Miere din ştiubei?
Suc de zmeură să bei?
Îngheţată de agrişe
Sau plăcintă de măcrişe?
Poate vrei să-ţi dau o prună,
Moşule cu blana brună?
De nimic nu-mi este dor,
C-am un ghimpe în picior ...
Mor, mor, mor!
V
Varza s-a-ntâlnit cu barza
Lângă-o brazdă de mărar
Şi-acum calcă barza rar,
Varza-i spune:
N-ai ca mine
Fuste multe ... Ce ruşine!
Barza i-a zâmbit de sus,
Şi-a luat zborul şi s-a dus.
X
Xenia are un pix
Şi la ora şapte fix,
Lasă pixul şi-un creion,
Şi cântă la xilofon.
Exersează, exersează
Şi pe toţi exasperează.
Un dovleac a explodat,
Că n-a fost examinat,
Iar un iepure de-un cot
Se exprimă prea de tot …
Vai, exclamă un ţânţar,
Este extraordinar!
Z
Zece zebre şi-un zebroi
Pasc pe câmpul de trifoi
Şi cum stau aşa-nşirate,
Îndungate şi-nvărgate,
Zici că Leana a spălat
Şi întinse la uscat,
Agăţate, colo-n zare,
Parcă ... zece pijamale!
*Sub fonul unei melodii de marş elevii sînt invitaţi să treacă în faţa clasei. Toţi
poartă forma de
şcolar, în mîini ţin cîte o floare.
*Învăţătoarea anunţă invitaţilor scopul sărbătorii.
1. Mesajul zilei (Prezentare Power Point)
Cartea-i o poveste,
Ne poartă departe...
Zînă bună este,
Sărut mîna, Carte!
Cartea-i ca un soare
De ea avem parte,
E o învăţătoare,
Sărut mîna, carte!
Cartea-i ca şi-o mamă
Sfaturi ne împarte,
De ea ţinem seamă.
Sărut mîna, carte!
2. Împreună cu elevii descoperim subiectul lecţiei
Cartea este izvorul cunoştinţelor.
3. Anunţarea obiectivelor lecţiei
Obiective de referinţă:
Să demonstreze capacităţi de scriere şi citire corectă, conştientă.
Să utilizeze în vorbirea orală şi scrisă cuvinte literare studiate anterior.
Să-şi expună, în termeni proprii, părerile despre activităţile desfăşurate pe
parcursul anului şcolar.
Obiective operaţionale:
O1 – să recepteze mesajul unui text sau poezii audiate sau citite;
O2 – să raporteze imagini la textele cunoscute;
O3 – să recite clar, expresiv versuri;
O4 – să alcătuiască enunţuri cu cuvinte de reper sau în baza imaginilor;
O5 – să manifeste interes şi curiozităţi pentru activităţile propuse.
4. Deschiderea activităţii cu cîntecul „Ora-i de plecat la şcoală”
5. Recitarea versurilor
Dragi părinţi, dragi spectatori
Azi, cînd totu-i plin cu flori,
Azi, în zi de sărbătoare
Clasa-ntîi dă o serbare”
La noi acum e mare sărbătoare,
Mai mîndră decît ieri, mai luminoasă
Şi-mpodobită e întreaga clasă
„ABECEDARUL” să-l sărbătorească!
L-am găsit pe bancă-n dar
La-nceput de an şcolar
Şi-avea litere mărunte,
Mici şi necunoscute.
6. Dialog cu eroul sărbătorii, ABECEDARUL:
-Bună ziua, dragi prieteni!
- Bună ziua, prietene Abecedar!
-Vă mai amintiţi de prima zi de şcoală?
-Da, da!
Eraţi voioşi şi prea nerăbdătători
Să dezlegaţi mai iute taina slovei,
Să nu mai fiţi neştiutori
În meşteşugul scrisului şi vorbei.
-Aşa e!
-Am sosit prieteni mici,
Am sosit şi eu aici
Şi-nainte de-a începe
Dragi băieţi şi voi, dragi fete,
Am ceva ca să vă spun!
-Ce?
-Aţi muncit?
-Am muncit, clasa-ntîi am isprăvit!
-Aţi învăţat?
-Am învăţat, clasa-ntîi am terminat!
-A fost lung al vostru drum?
-A fost lung pînă acum!
7.„Adio, drag ABECEDAR” (Prezentare Power Point)
1 slaid „ Adio, drag ABECEDAR” - titlu.
2 slaid Meditaţie „Copilăria”
Într-un loc preacurat,cum este meleagul meu, ne îndreptăm şi noi , pas cu pas..
Copilăria spre un viitor mai luminos!
Prin tot ceea ce suntem ... gîndurile noastre, visele, speranţele, frumuseţea
copilăriei se
răsfrînge în coapsa arborilor şi rămîne pe roua florilor de primăvară, aşteptînd
parcă
mugurii viitorului să-şi desfacă faţa în petale...
Şi gîndurile noastre de copii bat la tîmpla timpului....aşteptînd clipa de răscruce din
care s-a născut Leagănul copilăriei noastre .
Fiecare zi din viaţa noastră e o minune....
3 slaid Prezentarea manualului „Abecedar”
Bună Copilărie!
Sînt ABECEDARUL. Un an am fost împreună... Dar a sosit timpul să ne
despărţim. Nu-mi
pare rău de nimic deoarece aţi fost cei mai harnici, cei mai buni la citire şi scriere,
cei mai
ageri în exerciţii!
4 slaid Recunoaşteţi litera după versurile:
A - e aţă, alfabet,
B- e BINE în caiet,
C- e un covrig muşcat,
D- din DATĂ l-am aflat,
E- e primul din ELEV,
F- e floarea ce-o culeg,
G – e foarte complicat,
Iar peH l-am cam uitat.
5 slaid Rostiţi alfabetul
AĂÂBCDEFGHIÎJKLMNOPQRSŞTŢUVWXYZ
8. Poezii despre alfabet
Deci cunoaştem alfabetul,
Ştim să scriem, să citim,
Literele-n şir pe toate
Pe de rost le denumim.
Şi-acum literele toate
Din ABECEDAR buchet
Vin cu dragoste s-arate
Ce înseamnă alfabet.
Acesta este alfabetul
L-am învăţat încetul cu încetul,
Putem spune aşadar:
(toţi) Rămîi cu bine, drag ABECEDAR!
Rămîi cu bine, drag ABECEDAR,
La anul tu vei învăţa
Alte rînduri de copii
A scrie şi a a citi.
6 slaid Recunoaşteţi textele după imagini
(Se expun tema şi ideea textului)
(Se expun tema şi ideea textului)
( Recitarea poeziei)
(Interpretarea cîntecului)
7 slaid Alcătuiţi enunţuri cu ajutorul cuvintelor :
8 slaid Interpretaţi cîntecul ,, Limba românească”
Mult e dulce şi frumoasă
Limba ce-o vorbim,
Altă limbă-armonioasă
Ca ea nu găsim.
Saltă inima-n plăcere
Când o ascultăm,
Şi pe buze-aduce miere
Când o cuvântăm.
Moldoveanul o iubeşte
Ca sufletul său,
Vorbiţi, scrieţi româneşte,
Pentru Dumnezeu.
Limba, ţara, vorbe sfinte
La strămoşi erau;
VORBIŢI, SCRIEŢI ROMÂNEŞTE,
PENTRU DUMNEZEU
9 slaid Scrieţi o scrisoare Abecedarului
8. Poezii
De-acum ştiu ce-nseamnă şcoală
Ştiu că trebiue să-nvăţ,
Greutăţi noi nu cunoaştem
Că sîntem cei mai isteţi!
Multe altele mai ştim:
Să vorbim, să socotim,
Fiecare din noi ştie
Să citească şi să scrie.
Mulţumiri aduc din suflet
Celor ce ne-au învăţat
Cu răbdaer, cu căldură
Minţile ne-au luminat.
9. Cuvînt de încheiere din partea învăţătoarei, asistenţilor, părinţilor.
10. Poezia de încheiere
Să strigăm toţi într-un glas:
Şcoală dragă, bun rămas!
Vom veni peste trei luni
Şi mai harnici, şi mai buni.
Dar acum la încheiere
Vă zicem: “LA REVEDRE