enciclopedie.
info/crustaceu/
Crustaceu
Rezumat
Crustaceele (clasa Crustacea) (sau crustacei; singular crustaceu; cf. lat. crusta – crustă) sunt artropode
acoperite de crustă, majoritatea acvatice, multe dintre ele microscopice, răspândite pe întreg globul.
Unele dintre ele (racul, crabul, homarul) au cleşti. Unele din ele (racul, crabul, homarul, creveta) sunt
o sursă de hrană pentru oameni, altele sunt folosite ca hrană pentru creşterea peştilor şi a altor
crustacee. Crustaceele mici sunt o sursă de hrană pentru peşti, balene, etc. Unele specii de crevete sunt
crescute în acvarii precum peştii exotici.
Crustă
Crustaceele sunt artropode acoperite de o crustă chitinoasă impregnată cu calcar.[1]
Reprezentanţi
Crabul fantomă (Ocypode)
Reprezentanţii crustaceelor sunt: crabul, racul, homarul, langusta, creveta, puricele de apă (Daphnia),
ciclopul,[2] krillul, [3]Calanus finmarchicus, amphipods, etc. Există foarte multe specii de crustacee
mici şi foarte mici răspândite peste tot, cum sunt insectele pe uscat.[4]
Structura corpului
Crustaceele au cefalotorace cu 2 perechi de antene (mustăţi) şi 5 perechi de apendice şi abdomen
segmentat. [5]La unele specii (racul, crabul, homarul, etc) prima pereche de apendice poartă cleşti.
[6]
Unele picioare sunt folosite pentru înotat, altele pentru târâre, apucare, sărire, transfer de spermă,
îngrijirea ouălor, capturare, manevrarea unor bucăţi mari de hrană.[7]
Mediu
Cele mai multe crustacee sunt acvatice. Altele trăiesc şi în apă şi pe uscat (crabii de coastă) Există însă
şi specii terestre (crabul nucii de cocos, woodlice). Unele crustacee trăiesc în apă sărată (majoritatea
crustaceelor), altele în apă dulce (amphipods, Daphnia).[8] Crabii-fantomă (Ocypode) pot atinge viteze
remarcabile pe uscat. O specie de crab (Aratus) se poate căţăra şi în copaci.[9]
Sensibilitatea olfactivă
Pe antenele crustaceelor se găsesc tuburi olfactive.[10]
Locomoţia
La crustaceele acvatice locomoţia se realizează prin înot, iar la crustaceele terestre prin târâre. În
ambele cazuri crustaceele se folosesc de apendici şi de abdomen. Racii se deplasează şi înapoi, prin
mişcările bruşte ale abdomenului.[11]
Respiraţia
Daphnia mendotae cu ouă. Autor: NOAA Great Lakes Environmental Research Laboratory. Data: 15
mai 2013. Licenţă:Attribution-ShareAlike 2.0 Generic (CC BY-SA 2.0. Sursa: Flickr.
Respiraţia se realizează prin tegument la unele specii de crustacee (dafnii, ciclopi) sau prin branhii la
alte specii.[12]
Hrana
Unele specii se hrănesc cu resturi din apă, altele sunt omnivore sau carnivore.[13]. Există specii de
crustacee parazite (specii copepod, isopode).[14]
Importanţă
Krill
Racul, homarul, crabul, creveta sunt consumate de oameni în multe părţi ale lumii.
Krillul şi crustaceele Copepods sunt foarte importante pentru hrana multor vietăţi acvatice (peşti,
balene, etc)
Puricii de apă (Daphnia magna) şi Artemia salina sunt folosiţi ca hrană în acvarii şi bazine. Larvele de
Artemia salina sunt folosite ca hrană pentru crustaceele crescute în captivitate.[15]
Circulaţia
Rac.
Unele crustacee nu au inimă.[16]
Recorduri
Cel mai mare şi mai greu crustaceu de uscat este crabul nucii de cocos. Poate ajunge la 4,1 kg şi o
anvergură a piciorului de 1 m (măsurat pe 6 mai 2014).[17]
Un homar, care avea o vârstă estimată la 132 de ani, a fost eliberat după 20 de ani de captivitate.[18]