0% au considerat acest document util (0 voturi)
36 vizualizări62 pagini

ORTO

Documentul prezintă o serie de leziuni ortopedice frecvente, inclusiv luxări, fracturi și sindroame asociate sportivilor. Sunt descrise mecanismele leziunilor, semnele clinice și tratamentele uzuale.

Încărcat de

George Chiriță
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
36 vizualizări62 pagini

ORTO

Documentul prezintă o serie de leziuni ortopedice frecvente, inclusiv luxări, fracturi și sindroame asociate sportivilor. Sunt descrise mecanismele leziunilor, semnele clinice și tratamentele uzuale.

Încărcat de

George Chiriță
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

ORTO

Luxatie posterioara de sold: avem coapsa usor in flexie, adductie si rotatie interna. Apare
cand genunchiul se loveste de bord. Poate produce elongatia nervul sciatic => mers stepat
Fractura de scafoid: mana in hiperextensie cu pumnul in flexie dorsala si deviere radiala
Fractura Colles: ai cominutie dorsala cu angulare palmara (ca o furculita), stiloida ulnara e
frecvent fracturata. Ca si complicatie poate aparea sindromul umar-mana.
Fractura de olecran: este deplasata din cauza contractiei m. triceps brahial. Nu iti mai poti
extinde cotul si trebuie intervenit chirurgical pentru ca aceasta fractura implica si suprafata
articulara
Pronatia dureroasa a copilului: tine cotul flexat si evita miscarea. Este lezat ligamentul
inelar al colului radial. Tratamentul: flexie usoara + supinatia mainii cotului
Fractura supracondilara a humerusului: din nou prin mecanismul de hiperextensie si cotul
extins. Fragmentul distal e deplasat spre posterior. Frecvent afecteaza artera brahiala/ nervul
median sau radial si duce la sindromul de compartiment prin ischemie
Dislocare de sold: umarul e luxatia care se luxeaza cel mai frecvent. In 90% capul humeral e
deplasat anterior de fosa glenoida, pozitie ce pune in pericol artera si nervul axilar. (de asta
testam inainte + dupa reductie). Luxatia anterioara = rotatie externa si abductia bratului
Reducere luxatie anterioara umar

Luxatia umar posterior => bratul e in rotatie interna si nu poate fi rotat extern peste limita
pozitiei neutre. Acest diagnostic apare in urma electrocutarii, a unei crize de epilepsie,
sevraj alcoolic, socuri electrice.
Fracturile de sold: frecvente la varstnici si la cei cu osteoporoza. Cele mai frecvente sunt
cele de col femural si cele intertrohanteriene

Membrul afectat e rotat extern si scurtat.

· fracturile de col femural au o mare incidenţă de apariţie a pseudoartrozei deoarece frac-


tura este localizată în interiorul articulaţiei şoldului (intracapsular) & periostul este subţire la
acest
· o fractură intertrohanterică se produce în afara articulaţiei şoldului (extracapsular) – vas-
cularizaţia este bună la acest nivel & de obicei fractura se vindecă. Ele se reduc sub control
radiologic & se fixează cu şurub de glisare + o placă cu şuruburi
Fracturile diafizei femurale: necesita un traumatism de energie mare, iar pierderile san-
guine sunt considerabile. Tratamentul preferat consta in osteosinteza pe focat inchis cu tija in-
tramedulara zavorita.

Fracturile diafizelor tibiala si fibulara = mai frecvente decat fracturile diafizare femurale,
deoarece 1/3 e sit superficial=> sunt deschise. Tibia are o vasc proasta => pseudoartroza si
intarzieri in consolidare. Frecvent fac sindrom de compartiment.

Tratament:
1. osteosinteza pe focar inchis (reducere inchisa+tija intramedulara) + imobilizare in
aparat gipsat deasupra genunchiului (adica care se termina deasupra genunchiului,
dar include si toata tibia) => standard
2. deschiderea focarulu si fixarea interna => cand nu functioneaza 1
3. fixarea externa => cand ai fracturi deschise de tibie
Fracturile de glezna

- cele ale maleolei mediale prin mecanism de abductie (calci pe exterior)


- cele ale maleolei laterale prin mecanism de adductie (calci pe interior)
- existe cea spiroida afecteaza maleola laterala si se observa cand piciorul e rotat ex-
tern fata de gamba si de restul corpului
- fracturi bimaleolare sunt frecvente
- daca un fragment tibial posterior e vizualizat pe RX de profil => fractura trimaleolara
si e rezultatul incarcarii verticale a gleznei in flexie plantara (cineva iti da cu ciocanul
cat timp tu stai cu glezna intinsa)
- sunt fracturi intraarticulare si e nevoie de reducere anatomica deschisa prin fixare
interna daca ai deplasare
-

Fracturile de coloana si bazin: se asociaza cu leziuni intratoracice, intra-abdominale si ale


extremitatilor

- Fracturi de coloana: la pacientii inconstienti sau la cei cu leziuni localizate deasupra


claviculei (faciale), coloana cervicala se presupune a fi lezata pana se dovedeste con-
trariul. Cei cu fracturi minore, de compresie (la nivel torac inf sau lombare) => fac
ileus din cauza hemoragiei retroperitoneale si nu trebuie alimentati enteral inainte
de remiterea ileusului
- Fracturi de bazin: se asociaza cu pierderi sanguine masive si cu leziuni multiple de or-
gane. Daca ai instab hemodinamica => il fixezi extern. Se asociaza cu fracturi ale
vezicii urinare sau ale uretrei la barbati. Fracturile deschise (cele cu sange in colon si
vagin) sunt tratate prin colostomie, pentru a preveni contaminarea cu materii fecale
a focarului de fractura. ( in desen: daca nu ai instab hemodinam => fixare interna)
Retinem din aceasta poza ca compartimentul ant e format din: m. tibial ant, de extensor lung
haluce, extensor lung degete.
Compartim post= m tib post, flexir lung degete & haluce
Compartim lateral = m peronier scurt si lung

Sindromul de compartiment= creste presiunea in compartiment si apare necroza musculara


si nervoasa. El este consecinta fracturilor, contuziilor musculare severe, a sdr de strivire si a
leziunilor vasculare ocluzive acute urmate de vascularizare. Fracturile care produc cel mai
des acest sindrom sunt: supracondilare distale de humerus, fracturi ale ambelor oase ale
antebratului (radius si ulna) si cele din treimea proximala a tibiei.
Simptomele: cei 4 P: pain, paresthesia, paralysis, palor.
Acest sindrom apare si in vaz ce puls si sensibilitate normala.
La presiune intracompartimentala > 30mmHg debuteaza mionecroza.
Leziuni asociate sportivilor

1. Fracturile de stres: acestea au fost identificate la majoritatea oaselor inclusiv la


nivelul:
- Alergatori: femur+tibie+calcaneu+metatarsiene
- Vaslasi: coaste
- Gimnasti: articulatiei pumnului + vertebra L5
! aceste fracturi nu apar pe RX – 70% apar fals negative, asa ca facem o scintigrafie cu pirofosfat de
technetiu pt a vedea zonele de formare osoasa si sa identificam fracturile in stadiile precoce.
2. Epicondilita laterala (cotul tenismenului) – leziune la originea muschilor extensori ai
pumnului (incheieturii). In principiu, tratamentul e conservator, dar e posibil sa fie
nevoie se excizezi granulomul de la originea muschiului extensor al carpului

3. Tendinita coafei rotatorilor (bursita umarului) – in principiu ai o tendinita a coafei


rotatorilor cu o bursita subacromiala scare in final poate duce la ruptura coafei rota-
torilor ( si atunci nu iti mai poti ridica bratul ca sa faci rotatie externa). Le diagnos-
ticum cu artrografie, ecografie sau IRM. Decompresia chirurgicala: daca afectiunea
se cronicizeaza sau este necesara sutura tendonului rupt al coafei rotatorilor
4. Fasceita plantara (bursita calcaneana) – frecventa la alergatori. Clasic durerea apare
cand mersul e initiat dimineata, dupa ce pacientul sta o perioada asezat sau la in-
ceperea alergarii. Factorii contribuitivi: piciorul plat/cav, alergaea pe varfuri sau in
nisip, obezitatea si incaltamintea inadecvata (de exemplu, papuci)
La RX – apar exostoze, dar nu e clar daca ele sunt la baza durerii pt ca apar si la oameni
asimptomatici.
5. Sindromul dureros patelar = daca patela e solicitata anormal sau aliniata anormal
poate duce la condromalacia patelara. Durerea apare la activitati care streseaza
mecanismul extensorului genunchiului ( adica cvadricepsul) si poate aparea atrofia
lui pt ca e inhibat de discomfort. Tratamentul conservator e adesea eficient (AINS +
orteze rotuliene). Se fac exercitii de ridicare a picioarelor cu genunchiul extins
(straight leg raising) si de intarire a cvadricspului, dar atentie sa nu se faca cu ge-
nunchiul in extensie exagerata deoarece pune presiune excesiva pe patela. Diagnos-
ticul condromalaciei este rezervat pentru leziunile cartilajului articular observate la
artroscopie sau la RMN.

6. Sindromul de stres tibial (durerea tibiala)


> la alergatorii recreationali, durerea e in compartimentul anterior
> la alergatorii competitivi, durerea e in compartimentul posterior profund

· ↑ susţinute ale presiunii în compartimentul respectivà↓ perfuzia musculară – producând


durere + încetarea exerciţiului (acest fenomen este cunoscut sub numele de sindrom de com-
partiment de exerciţii)
· când se măsoară – presiunile în compartiment pot ↑ cu mult peste 100 mmHg pe durata ex-
erciţiului (la individul asimptomatic – presiunile revin la nivelurile normale foarte rapid în
perioadele de odihnă)
·  la pacienţii cu sindroame de compartiment de exerciţii: presiunile ţesutului interstiţial ↓
lent & au o revenire întârziată la valorile normale
· Diagnosticul diferential se face cu: fracturile de stres tibiale + periostita + prinderea
nervilor + herniile musculare fasciale
· Cand esueaza tratamentele conservatoare => se face fasciotomie a compartimentului
mb implicat

7. Entorsele

Gradul 1 – leziuni ligamentare microscopice, care produc sensibilitate ligamentara, dar nu se


modifica stabilitatea articulatiei atunci cand articulatia e supusa stresului
Gradul 2 - prezintă un grad mai mare de deteriorare cu ruperea de fascicule întregi de
ligament (ligamentul prezintă continuitate macroscopică – dar este întins / parțial rupt &
prin urmare este prezentă laxitatea articulară atunci când ligamentul este stresat)
Gradul 3 – intrerupere totala cu pierderea stabilitatii articulatiei
a) De glezna
Ligamentele laterale ale gleznei -> cele mai frecvent afectate ligamente din corp
(talofibular ant + talofibular post + calcaneofibular)

Primul afectat -> ligamentul talofibular anterior


Cand e mai sever -> e afectat și ligamentul calcaneo-fibular

Diagnostic -> testul sertarului anterior -> translație excesivă a piciorului

Tratament -> RICE (rest, ice, compress and elevate) -> gheata, drenaj postural, bandaj com-
presiv si mobilizare precoce

Ligamentele conțin proprioreceptori -> pot fi lezați -> entorse de glezna recidivante din cauza
unui feedback inadecvat al proprioreceptorilor
B) de genunchi

Avem 4 ligamente: 2 colaterale și 2 incrucisate ( cel LIA e singurul intrasinovial)

Ligamentele colaterale sunt de obicei deteriorate de traumatisme


LIA - poate fi lezat izolat prin mecanisme de răsucire cu genunchiul în hiperflexie sau
hiperextensie

Dintre pacienții cu hemoragie intra-articulara după leziuni ale genunchiului -> ’70% au lezi-
uni la nivelul LIA
La cei cu leziuni acute de LIA -> 50% au și afectări de menisc
LIA si colateral medial frecvent lezate împreună prin traumatisme cu fortare în valgus a ge-
nunchiului
And un ligament colateral e grav lezat -> capsula articulatei genunchiului și membrana
sinoviala sunt afectate. Genunchiul poate sa nu conțină hemartroza deoarece hemoragie se
scurge prin capsula articulară deteriorata

Pentru a detecta lezarea LIA -> facem la 45 grade testul sertarului anterior -> pentru fibrele
anteromediale
Si la 20 grade - testul Lachman -> pentru fibrele posterolaterale

LIP e asociat cu suprasolicitare rotuliana și artrita deoarece mușchiul cvadriceps încearcă sa


comepnse deplasarea tibială posterioară

LCL e adesea lezat în asociere cu unul din cele doua ligamente incrucisate
Tratament: Leziunile izolate ale ligamentului colateral medial se vindeca prin imobilizare în
aparat gipsat
Pacienti tineri ale căror activități provoacă instabilitate -> se operează

LIA se vindeca prost și sunt în general reconstruite cu autogrefe de țesuturi moi din tendonul
patelar, tendonul mușchilor semitendinos și gracilis sau fascia lata

8. Leziuni meniscale

A) leziuni longitudinale -> când genunchiul e flectat și se produce o mișcare de răsucire


B) Leziuni orizontale -> nu se văd pe suprafață meniscala și apar la persoanele în Varsta
C) Leziuni radiale

Simptome de blocare intermitenta -> cele deplasabile și cele în mâner de găleată

Se face testul McMurray


Cura chirurgicală se face artroscopie

9. Disjunctia acromio-claviculara
10. Degetul schiorului

Ori se efectuează explorare ligamentelor cu plastic lor sau reatasare sau o atela palmară
11. Degetul Mallet

Tratament: imobilizare completa în extensie timp de 6 saptmani în atela

12. Fractura boxerului


Tratament: chiar dacă prezintă o angulatie semnificativă (>45 grade) -> se face reduc-
ere pe focar închis îs imobilizare gipsată. Dacă e fractura instabila -> o poți fixa cu
broșe percutante

13. Ruptura de tendon Achillean

- apar la sportivi de varsta mijlocie care solicita tendonul dincolo de toleranta sa


- Injectiile sistemice și locale de CS slăbesc Tesutul tendinos și predispun la ru-
perea tendonului
- Simptomatologie: durere, edem, echimoze și uneori un decalaj palpabil între
capetele tendonului

Diagnostic:

- Testul Thompson + confirmare eco

Tratament:

- tratament ortopedic cu picior în flexie plantara sau chirurgie = ambele eficiente

14. Entorsa articulatei MTF a halucelui

- e o leziune prin hiperextensia articulatei MTF a halucelui


- Aponevroza plantara poate fi și ea rupta
15. Miozita osificata

- leziunea e autoltmitata și diminuată de AINS


- Daca leziunea e mare sau cauzează probleme mecanice -> chirurgie
- cand o leziune e rezecata devreme (<18 L) -> RISC MARE de recidiva
- O forma sistemica de miozita osificata -> la cei cu paralizie traumatica sau arsuri
extinse

Patologia musculo-scheletala pediatrica

++++ cauza de rotație e Poziționarea intrauterina


Adductia metatarsienelor e asociata cu rotația interna tibială ( ++++ frecventa cauza a prob-
lemelor de rotație a mb inferior)

Toate diformitatile sunt mai bine evaluate atunci când copilul e în pronatie

1. Genu varum/valgum

Conditii patologice care pot duce apariția genului varum:

2. Afectarea cartilajului de creștere a metafizei mediale tibiile


3. Nanism condroplazic
4. Rahitism rezistent la vitamina D (hipofosfatemic sau renal)

Daca genu varum persista peste varsta de 2 ani, evaluarea RX poate fi justificata

2. Picior plat

+++= intalnit tip = piciorul plat flexibil -> arcul longitudinal al piciorului e absent sau
plat în ortostatism, dar reapare atunci când piciorul nu sprijină greutatea corpului

De cele mai multe ori cel flexibil e asimptomatic și rezulta prin lașitate ligamentare ce
afectează numeroase mici articulații ale mediopicioruluif
Cel rigid - poate fi cauzala de o unire congenitală a oaselor tarsiene

Un picior plat asociat cu equin - distrofie musculară sau paralizie cerebrala


Arcul accentuat al piciorului (pes calus) cu degete în gheata - neuropatie perficerice precum
neuropatia senzitiva și motorie ereditară (b. Charcot-Marie-Tooth)

3. Displazia de dezvoltare a soldului

- 1/3 o au bilaterala
- Patologia presupune o predispoziție familială și este asociata cu naștere prematura și
poziții vicioase intrauterine
- Sexul feminin e mai afectat decât cel masculin, probabil din cauza sensibilității liga-
mentare crescute la efectele relaxante ale estrogenului matern eliberat pre-parfum
- Diagnosticul nu e întotdeauna evident
- Limitarea sau abductiei coapsei e un element ce sugerează o anomalie a soldului ex-
aminat
- Barlow si Ortolani
- Tratament: Ortolani + ham Pavlik, doarece luxatia persistenta -> anomalii de dez-
voltare a acetabulului

Dupa o luna - cel mai relevant semn +++ limitarea abductiei coapsei

Alte semne: asimetria dintre pliurile coapsei și cele fesieri sau telescoparea femurului flectat

Cand copilul începe sa meargă și patologia e unilaterala -> mers schiopatat


Displazia e bilaterala -> mers hiperlordotic

In acest caz se face reducere chirurgicală cu imobilizare ghipsata post-op

Facem eco pana la 9 L -> după se osifica capul femural și facem RX

4. Boala Legg-Calve-Perthes

- boala cu etiologie neclara ce reprezintă osteonecroza capului femural la copiii între 4-


8 ani
- Mai frecvent la băieți
- Acuzele subiective se pot distribui pe partea interna a genunchiului în teritoriul de dis-
tribuție a nervului obturator
- Examenul arata o limitare a mișcărilor de abductie și rotație interna
- Forta scăzută a abductiei -> mersului Trendelenburg
- Patologia are o evolute limitata: 2-4 ani
- Stadiul de revascularizare prezintă cele mai importante modificări RX
Tratament:
- tracțiunea membrului pentru refacerea mobilității și o orteze pentru a menține MI în
abductie

- Cel chirurgical consta în osteotomie femurala sau pelvină care ajuta la menținerea
porțiunii articulare a capului femural în contact cu suprafață de încărcare a acetabulu-
lui

5. Epifiozioliza femurala proximala (SCFE)

- mai frecventa la băieți și la adolescenți 10-14 ani


- La doua tipuri de oameni apare mai des: copii obezi cu întârziere de creștere datorata
insuficientei gonadale și copii înalți care au avut o creștere rapida
- In afara de mersul schiopatat, mai au dureri la genunchi sau la nivelul zonei inghinale
- Membrul afectat e în rotație externa
- Rotatia interna a coapsei e limitată și dureroasa
- E nevoie RX ant-post și lateral -> deplasarea e mai evidenta pe aia laterala
- Nu este neobișuit sa afecteze bilateral
- Netratata deplasarea continua pana la oprirea creșterii -> pui șuruburi

6. Osgood-Schlatter
- afecteaza insertia tendonului rotulian pe tuberozitate tibială
- Reprezinta de fapt o avulsie parțială a tuberozitatii tibiile la copii activi soldata
cu necroza avasculara a porțiunii avulsionate
- Patologia e de obicei autoltmitata și dispare odată cu închiderea cartilajelor de
creștere. Ocazional persista un nodul neunificat al cărui tratament e chirurgical
7. Picior diform congenital
- etiologie necunoscuta
- Iarasi mai frecventa la băieți
- Patologia e bilaterale în 33% din cazuri (ca la SCFE)
- Are 3 caracteristici:

1. Glezna e în flexie plantara (equinus)


2. Retropiciorul sau calcaneul e în varus
3. Navicularul cu antepiciorul sunt deviate spre medial în supinatie (metatarsul adduc-
tus)

Pacientul calcă pe partea laterala a piciorului în loc de planta


Prezenta acești afecțiuni la copii impune excluderea deficitelor neuromusculare

Tratamentul: imobilizarea ghipsata cat mai precoce cu aplicarea de forte graduale pen-
tru corectarea fiecărei dintre cele 3 diformități. Dacă persista -> chirurgie: eliberarea
structurilor dense de țesut moale de la nivelul piciorului și gleznei în plan posteromedial

8. Scolioza

Cea flexibila: posturi deficitare, unui spasm muscular de langa un disc hernia sau ca urmare a
compensării unui picior scurtat

Cea structurala/fixa: diformități vertebrale congenitale, afecțiuni ale sistemului neuromuscu-


lar (mielomeningocel, paralizie cerebrale) sau neurofibromatoza
Cea congenitală: o serie de anomalii la nivelul formarii vertebrelor. Se asociază cu malfor-
natii la nivelul tubului neural, al aparatului geniti-urinar și cardiovascular

Cea decompensata: asociata cu un grad mai mare de dureri de spate

Cea neuromusculara: implica de obicei întreaga lungime a coloanei vertebrale și e rezultatul


afectării musculatura paraspinala (Poliomielita, atrofie a mușchilor spinali, paralizie cerebrale
dar și o serie de distrofii musculare)

Cea cauzată de neurofibromatoza: curbura severa dar pe o porțiune limitată

++++= cauza = idiopatica


++++= fetele > băieți -> deformare progresiva și nedureroasă a coloanei torace-lombare în
adolescenta

Pe măsură ce progresează, corpurile vertebrale iau forma de pana iar coastele proemina pe
partea convexa a curburii. Apare și o durere degenerativa la nivelul articularilor vertebrale și
profesia curburii e mai frecvent întâlnită la pacienții tineri care prezintă curburi de mari di-
mensiuni

Bolile infecțioase
+++ de obicei cauzate de Gram + (stafilococi)

4. Osteomielita

- diseminare hematogena de la distanta


- Contaminare în urma unei fracturi deschise
- In urma unei proceduri chirurgicale aplicate la nivelul osului
- Diseminare prin contiguitate de la un focar infecțios

D) Cea hematogena acută - focar infecțios de la distanta

- 0-3 L : bacterii coliforme la care poate fi expus copilul în urma nașterii naturale
- 3L-3ani: H. Influenzae -> cu punct de plecare otita medie sau infecțiile faringiene
- Staph aureus -> predomina în toate infecțiile pielii apare în mod obișnuit la toate categ
de varsta
- la copii: capilarele metafizare se răsucesc înapoi spre diafiza la nivelul cartilajului de
creștere formând o zona turbulanete unde se pot depune microorganisme => +++++
localizare metafizara a oaselor lungi - osteomielitei hematogene acute

- faci puroi la nivel metafizar -> durere intensa -> se extinde și sub periost -> abces pe-
riostal
Tabloul clinic:

Debutul e acută iar progresul poate fi rapid și amenintator de viață


Tumefierea țesuturilor moi se produce mai târziu ai e un indicator ca infecția a depășit osul
VSH si PCR ridicat

- din pacate Modificarile RX nu apar decât după o sept sau mai mult -> faci scintigrafie
în 3 faze cu technetium pirofosfat care face diferența între celulita, febra reumatica
sau osteomielita hematogena în faza incipienta

Tratament:

1. ATB parenteral
2. Daca manifestările nu se ameliorează local și sistemic în primele 24h se recomanda drena-
jul chirurgical deschis al colecției purulente subperiostale întrucât aceasta erodează osul +
alb 3 sept
Complicatiile tardive ale osteomielitei hematogene includ:

1. Dezvoltarea osteomielitei cronice persistente sau recurente


2. Fracturi patologice
3. Tulburari patologice prin afectarea plăcilor de creștere epifizare

B) la adult dupa o fractura deschisa sau ca o complicație a intervenției chirurgicale

Etiologia inf piciorului diabetic -> mixtă: aerobe și anaerobe


C) osteomielita cronica

- din cauza rămânerii unor bacterii într-un sechestru osos

2. Artrita septica

La copii, artrita septica apare ca o complicație a osteomielitei hematogene


Articulatiile cele mai afectate sunt cele în care metaliza e înglobată în capsula articu-
lară: Șold, cot și umăr. Deci practic e o complicație directa a osteomielitei hematogene și
are aceleași bacterii
La adulti infecțiile articulare se produc prin diseminare hematogena, plăgi penetrante și mai
rar ca manifestare a gonoreei diseminate.

Evaluare:

- RX precoce și nr globulelor albe periferice sunt nespecifice


- Se face punctionare si o astrograma ar trebui efectuată după pentru a stabili reușită
punctionarii
- ESTE CONTRAINDICAT SA FACI PUNCTIE INTR-UN LOC CU CELULITA ->
INFECTIE
- Poate fi confundat cu un puseu de PR - > dacă are peste 100.000 leucocite -> cauza
infecțioasă, iar între 50-100.000 -> infecțioasă/inflamatorie

Tratament:

- incizia chirurgicală a capsulei articulare, drenajul, debridtre și lavaj abundent + atb IV


-> fff eficient pentru genunchi

Complicatii:

- Artroza
- Necroza epifizei
- Luxatia patologica a articulatei
- Tulburari de creștere
- Discrepanta între lungimea membrelor
- Deformarea membrelor

3. Tenosinovita septica a flexorilor mainiii

+++ etiologie -> Staph aureus


- poate apare adesea de o plaga penetrantă palmară, dar poate apărea și în urma disem-
inarii hematogene
- doze mari de ATB iV

4. Fasceita necrotizantă

- infectie rara cel mai frecvent la IC (diabetici) și rapid progresiva


- DD: sindromul de compartiment sau celulita
- Se dezvolta în urma unei plăgi cel mai frecvent la nivelul piciorului, dar poate
apărea și în absenta unei breșe tegumentare

3 tipuri:
1 - polimicrobiana si cea mai frecventa la IC
2 - determinat de infecția cu Streptococ betahemolitic de grup A +/- Staph aureus -
apare la pacienți anteriori sănătoși
3 - bacterii marine

Principalele semne: edem, eritem și durere importanta disproporționată fata de aspectul mem-
brului -> șoc septic

Se utilizează scorul LRINEC:

- cresterea leucocitelor
- Cresterea glicemiei
- Cresterea proteinei C reactive
- Cresterea creatininei
- Scaderea Na
- Scaderea hemoglobinei

Tratament: debridare (aspect de apa murdara)+ atB iv

Diagnosticul -> trb suspectat la orice pacient care prezintă dureri inexplicabile ale MI și val-
ori ale testelor de laborator anormale

Mortalitate - 25%

Bolile inflamatorii musculoscheletale

E. Osteoartroza

- +++ raspandita forma de artrita care afectează adultul


Caracterizata de:

4. Subtierea progresiva a cartilajului articular


5. Scleroza regiunii subcondrale
6. Raspuns hipertrofic al osului și al cartilajului (formarea de osteofite)

Incidenta lor creste cu varsta și afectează în mod egal sexele

Etiologia: se corelează cu stresul mecanic al articulatei și e rezultatul incronguentei


suprafetelor articulare, alinierii inadecvate și instabilității articulare

Elementele radiologice ale osteoartrozei:

7. Pensarea localizata a spațiului articular


8. Scleroza subcondrala
9. Osteofite
10. Chiste in osul subcondral

Deoarece cartilajul articular nu are inervatei se presupune ca durerea din artroza are
originea în structurile periarticulare
Durerea și crepitatiile apar odată cu mișcarea, iar semnele și simptomele se corelează
frecvent cu gradul de extensie a modificărilor radiologice

- artroza e o boala localizata, afectarea multipla sugerează o boala sistemica (artrita in-
flamatorie)
- Apare la sold, la genunchi si la nivelul articulatiei mâinii sau MTF a halucelui -> la
nivelul mâinii -> rizartroza: articulația trapezo-metacarpiana a popicelui

Tratament

Medicamentos:

- AINS -> RA: ulcer, tinitus și erupții


- Injectare articulară de CS -> scădere dramatica a simptomatologiei inflamatorii acute
dar folosirea repetata are efecte nocive pe metabolismul cartilajului
- Injectarea intraarticulara cu agenți lubrifianți (acid hialuronic) poate ameliora pe ter-
men scurt simptomatologia inflamatorie
- Suplimente alimentare (glucozamina și condroitin sulfat) - beneficii incerte
- Plasmei îmbogățite în trombocite - rol neclar

Chirurgical:

Selectarea procedurii depinde de:

- Stadiul
- Localizarea
- Dizabilitatea produsă de artroza

4 proceduri:

11. Osteotomie pentru realinierea articulatiei -> pacienții tineri cu gonartroza


12. Artroplastii parțiale -> componente protetice pentru unul din compartimentele me-
dial, lateral sau patelofemural al genunchiului cu ligamente incrucisate intacte și o amplitu-
dine a mobilității genunchiului în limite funcționale
13. Artroplastii totale -> înlocuire cu metal și polietilenă cu greutate moleculara mare ce
au un coeficient de frecare redus. Eficacitate 90% dar are complicații: uzura, slăbirea și in-
fectarea componentelor protetice pot cauza osteoporoza locală și fracturi periprotetice .
De aceea -> pacienții cu stadii avansate și un stil de viață sedentar
14. Fuziunea articulară (atrodeza) -> convertirea intr-o articulație stabilă, fixa și
lipsită de durere. Utilizată mai ales pentu pacienții tineri foarte activi cu interesarea
izolata a unei articulații (haluce, coloana vertebrală, glezna)

CI -> artrodeza articulațiilor mari la pacienții cu artrita inflamatorie sistemica, multi-


pla

B. Artrita reumatoida

Titrul ridicat e asociat cu suferință articulară severa, afectare multisistemica și un prog-


nostic rezervat

Subluxatia articulațiilor și a tendoanelor e frecventa la nivelul mâinii care devine defor-


mata și iei pierde forță

Semnele RX`:

- tumefactia părților moi și osteoporoza periarticulara sunt semnele precoce ale AR


- Distructia cartilaginoasa difuza duce la îngustarea generalizată a spațiului articular și
eroziuni osoase la locul de prindere a sinovialei
- Deformarea articulatiei, distrucția osoasa și apariția de chiste osoase și anchiloza ar-
ticulară -> marchează stadiile finale ale bolii
- Osteofitele hipertrofice sunt rare în AR

Imobilizarea în poziție funcțională cu atele a articulațiilor afectate în timpul puseelor acute


pune în repaus articulația, previne contractura și minimizează apariția deformarilor

C. Alte artropatii

Cea gonococica: afectează articulațiile mici ale mâinii și ale picioarelor. Tratamentul
consta în CEFUROXIM 1g IV zilnic pentru 7 zile sau cu penicilina 7 zile -> conduce la
recuperare completa

Boala Lyme -> poliartalgie migratorie cu sau fără eritem -> doxiciclina sau amoxicilina
pentru 10 zile

Artrita gustoasa -> negativ birefringente de acid uric si pseudoguta -> cristale rom-
boidale pozitiv refringence de pirofosfat de calciu

Necroza osoasa
Capul femural, astragalul(talus), semilunarul si scafoidul -> sunt mai predispuse la
necroza vasculara

Alte cauze:

- trombii care apar în hemoglobinoplatii (ex. În siclemie)


- Bulele care apar în accidentele de decompresie la scafandri
- Depozite de glucocerebrozide din boala Gaucher
- Cristalele din hiperuricemie
- Embolii grasosi la pacienții alcoolici
- Pancreatita

Capul femural e cel mai afectat de necroza avasculara

Frecvent exista o întârziere de pana la 5 ani între debutul bolii și apariția modificărilor
RX -> IRM este ++++ sensibilă metoda de detectare a osteonecrozei incipiente

Evaluare și tratament:

- osteonecroza poate fi clinic silențioasă pana la apariția unei fracturi subcondrale


- Simptomele încep cu o limitare dureroasa a mobilității active
- 2/3 se plâng de durere de repaus care poate apărea nocturn
- La varstnici osteonecroza spontana a condilului femural debutează brusc cu
dureri severe la nivelul genunchiului, neasociate unui traumatism

Boli degenerative ale coloanei vertebrale

Durerea lombara joasa -> cea mai frecventa suferință musculoscheletala pentru grupa de varsta 30-65 ani
Unitatea mobila a coloanei = doua corpuri vertebrale acoperite cu placi terminale cartilaginoase și un disc inter-
vertebral
Boala degenerativa articulară -> mai frece la niv articularilor coloanei vertebrale

Fatele lombare sunt orientate în plan sagital -> permit flexie si extensie
Fatele toracice sunt orientate în
plan orizontal - > permit în-
clinarea laterala și mișcarea
rogatorie
Ligamentul galben conectează aminele cu ligamentele interspinos și supraspinos dintre procesele spinoase

Etiologia durerii lombare joase

Mai Putin de 10% au durere iradiată dintre pacienți au durere iradiată la nivelul nervului sciatic (L5-S3)
Numai 1-2% din acești pacienți necesita tratament chirurgical

Fiziopatologie:

15. Contractura lombara (durerea lombara de natura mecanica)

- cele mai multe cazuri de durere lombara joasa apar după evenimente minore
- Multe leziuni implica: contractura miofasciala, leziuni ligamentare minore sau suprasolicitate
- Acest tip e mai frecvent la femei, în timpul sau după sarcina
- Durerea de origine mecanica rareori radiază dincolo de genunchi și rămâne localizata la coloana și la
zona fesiera
- Mai mult de 80% dintre acestea se rezolva în 6 săptămâni

2. Spondiloliza și spondilolistezisul

Spondiloliza = fractura apare imediat caudal de fațetă superioara, în regiunea numita pare interarticularis, apare
de 10 ori mai frecvent la gimnaste fata de populația generală

Spondilolistezis =alunecarea unei vertebre pe cealaltă, la tineri poate fi dureros și alunecarea poate progresa =>
fuziunea vertebrelor e tratamentul standard 43

3. Hernia de disc - la adult 30-50 ani


Cele mai afectate: L4-L5 si L5-S1 - cele mai mobile segmente spinale lombare

Testul de ridicare în extensie a MI din poziția de dd produce tractionarea S1 și intr-o mică măsură și a L5 ->
durere radiată sub nivelul genunchiului + Lasegue

Incontinenta fecala și urinară e rezultatul unei herniei centrale de disc cu compresie la nivelul mai multor
rădăcini S1-S4 = sdr de coada de cal -> urgență chirurgicală

IRM coloana lombosacrata -> CT e mai Putin sensibil și specific, dat poate localiza leziunea
Mielografia -> rar Folosita, doar dacă IRM nu se poate efectua

4. Stenoza spinală

Combinatia de curare a ligamentelor galbene posterioare și apariția osteofitelor hipertrofic anterioare poate duce
la invadarea canalului spinal sau a Conținutului foraminal -> simptome de stenoza spinală

5. Alte cauze ale durerii de spate

F) Hernia de disc cu iritația radicinilor nervoase sau deficit neurologic


G) Stenoza de canal vertebral
H) Infectia la nivelul coloanei vertebrale
I) Neoplasme primare sau metastatic; în special tiroida, plămân, sân, rinichi și prostata
J) Trauma
K) Boli reumatismale (SpA, PR, Reiter)
L) Boli vasculare (anevrismul de aorta, disecția de aorta)
M)Durerea psihogena sau simulată

Indicate absolute pentru decompresie chirurgicală sunt:

16. Cand discul herniat cauzează un deficit neurologic progresiv


17. Cand e suspicionat sdr de coada de cal
Majoritatea (>80%) din pacienții cu hernie de disc simptomatica vor avea o îmbunătățire după tratamentul con-
servator și nu necesita tratament chirurgical ( facem chirurgical doar dacă durerea în MI persista mai mult de 2
luni de tratament conservator)

Coloana cervicala:

Cele mai frecvente rupturi fiscale -> C5-C6 și C6-C7


Cel mai adesea afectate de patologia Fiscala cervicala -> rădăcinile C6 și C7

Decompresia chirurgicala de urgență -> e indicata dacă exista semne de mielopatie cu hiperrflexie, slăbiciune
ipsilaterala, amorțeli contralaterale sau prezenta reflexelor patologice de tract lung (ex semnul Babinski sau
Hoffman)

Spondiloza cervicala - tabloul clinic e similar cu cel al hernierii de disc doar ca simptomele apar gradual. Trata-
mentul e discectomie pe cale anterioară cu fuziune pentru ambele boli

AR și coloana cervicala:
18. Subluxatia atlanto-axiala (C1-C2) - de obicei în flexie

2. Impactare occipito-atlanto-axiala -> comprima madura


3. Subluxatia subaxiala
Implicarea neurologica NU e obligatoriu corelata cu gradul de subluxatie al vertebrei cervicale.
Atunci când deficitul neurologic e cauzat de instabilitatea cervicala -> tratamentul de elecție e stabilizarea prin
fuziunea chirurgicală.
Totusi de cele mai multe ori durerea de gât de cauza reumatoidă e manageriată cu succes prin modalități de
tratament conservator

Tulburari endocrine metabolice

Osul e format din ’70% din componenta minerală și 30% din componenta organica

19. Osteoporoza

- +++ cel involutiv senil

Fracturile prin compresie ale corpilor vertebrali sau fracturile femurului proxima, humerusu-
lui și radiusul distal sunt adesea primele manifestări ale osteoporozei
Raportul din componenta minerală osoasa și matricea organica este normal, dar valoarea ab-
soluta a fiecăreia e scăzută

2. Osteomalacia

- densitatea minerală e scăzută, dar cantitatea de matrice osoasa e normala


- RX: pe langa scăderea generalizată a densității osoase apar și zonele Looser = fractura
de stres în curs de vindecare și se observa cel mai frecvent la nivelul colului femural
sau al ramurilor pubiene
- cea mai frecventa forma de rahitism: cel hipofosfatemic rezistent la vit D

RX: cartilajele de creștere sunt lărgite și metafizele au forma de cupa.


Oasele lungi sunt moi, insuficient mineralizate și pot fi incurbate

3. Hiperparatiroidism

- cel secundar în BRC când scade absorbția de fosfați


- RX: rarefiere osoasa difuza dar și leziuni osteolitice focale diseminate ale osului corti-
cal -> osteita fibroasă chistica
4. Boala Paget

- acuza dureri osoase și prezintă incurbarea progresiva a MI sau mărirea craniului


- RX: trabecule osoase sclerotice, dense neregulate

Caracteristic în Paget avem la oasele lungi fracturi cu traiect transversal, care încep ca o
fisura pe partea convexa a osului deformat sau supusa forțelor de tensiune

1% -> osteosarcoame
Majoritatea cazurilor sunt asimptomatic -> le vezi incidental pe o RX de bazin

Tratamentul medicamentos (bifosfonati si calcitonina) reservai pentru:

20. Cei cu dureri osoase refractare


21. Hipercalcemie maligna
22. IC
23. Tulburari neurologice datorate hipertrofiei osoase la nivelul găurilor de conjugare ale
coloanei vertebrale

NEOPLASME OSOASE

- meta de la san, prostata, rinichi, plămâni și tiroida


- Meta in oase cu vâsc buna și cele implicate în hematopoieza: coloana vertebrală,
coaste, craniu, bazin și metafize oase lungi
- +++ frecventa: MM

Cele benigne

24. Osteom osteoid - durere care cedează la aspirina, <30 ani și afectează femurul și tibia.
Pe RX: zona radiotransparenta < 1 cm înconjurată de o zona densa de scleroza
25. Osteocondromul - tumefactie palpabila care poate interfera cu funcția tendonului.
Apare în adolescenta. Apare la metaliza oaselor lungi și poate degenera malign
3. Encondromul - poate apărea la orice varsta și da tumefactie sau durere pe os patologic.
Apare la metafza oaselor tubulare ale mâinii și piciorului și poate fi unica sau multipla (Ol-
lier). Apare ca o zona de radiotranspaenta bine demarcata care poate conține arii de calcificari
4. Fibromul neosifiant - asimptomatic, doar dacă apare fractura pe os patologic e simp-
tomatic: apare sub 30 ani - în corticala metafizei distală a femurului sau a tibiei. Apare pe
RX: zona radiotransparenta multiloculara adiacente corticalei și se osifica cu varsta
5. Tumora cu celule gigante (osteoclastom) - da durere și tumefactie în vecinătatea articulatei
la 20-40 ani -> ii plac epifizele în special cea distală a femurului și radiusului și cea proxi-
mala a radiusului -> pe RX: arie cu extindere excentrica epifizare, în extindere implica și
metafiza -> deseori agresiva
Cele maligne:

26. Osteosarcom: e o masa tumorala moale cu agravare nocturna. E bimodala (<30 ani și
după 50). Localizare -> metafiza, iar 50% interesează femurul distal și tibia proximala. E
ușor mai frecventa la bărbați. RX -> Spicul osoși de neoformatie dispuși perpendicular pe
os: “raze de soare”

2. Condrosarcom: masa tumorala în creștere, durere surda care apare la oamenii între 40-60

ani. Apare în zone centrale: centurile bazinului și umărului. Leziunea e radiotransparenta per-
meativa cu zone dense de calificare.
3. Fibrosarcom - leziune slab delimitata, distructiva, radiotransparenta ce apare la metafiza
oaselor lungi în adolescenta și la varsta adulta tânără
4. MM - 45-65 ani -> da osteopenia, fracturi de compresie ale coloanei vertebrale prin trau-
matisme minore
5. Sarcomul Ewing -> diafize, bulb de ceapa, se confunda cu osteomielita

Investigate -> in mielomul multipli, scintigrafia osoasa e negativă și nu prezintă o captare


crescută

CT -> vede bine corticala, IRM -> medulara

Cand o leziune ocupa peste 50% din diametrul cortical al osului -> risc mare de fractura pe os
patologic

MERSUL

Are 2 faze: faza de sprijin (60%) când piciorul e pe sol și faza de balansare (40%) -> piciorul
e situată deasupra solului

Deseori un mers anormal -> e definit ca schiopatat

Majoritatea ( +++) anomaliilor de mers sunt detectabile în faza de sprijin

27. Mers antalgic - scurtarea fazei de sprijin și a fazei de balansare


28. Hipotonia m cvadriceps -> pacientul iei împinge coapsa înapoi -> nu poți sa extinzi
genunchiul
29. Paralizia muschio flexori dorsali picior + glezna (paralizie de peronier) -> genunchiul
mai sus în faza de balansare + izbire picior plat de sol = mers stepat + mers hip-hike sau
mersul prin circumductie ( nu scrie în carte dar e Ala cosit)
30. Hipotonia mușchiului fesier mare -> mers în extensie sau de tip fesier mare
31. Hipotonia muschilor abductori ai soldului (fesier mijlociu și mic) -> înclinare pe
partea afectată (Trendelenburg)
32. Hipotonia muschilor gambei (gastrocnemian și solear) -> impiedica aciiunea propul-
siva prin hiperextensia degetelor și se manifesta ca mers tipic piciorului plat sau de tip cal-
caneul
33. O contractura a gleznei în equin (flexie plantara) -> determina hiperextensia ge-
nunchiului în faza de sprijin

S-ar putea să vă placă și