TESTE GRILĂ

1. Din punct de vedere cronologic, istoria statului roman a cunoscut următoarele perioade:

a. perioada statală și perioada nestatală

b. perioada regalităţii, perioada republicii și a monarhiei

c. perioada dominatului și a principatului

2. Reforma lui Servius Tullius are ca scop:

a. formarea republicii ca organizare statală

b. instaurarea imperiului

c. formarea statului sclavagist roman

3. Care sunt diviziunile dreptului la romani?

a. ius naturae și ius gentium

b. dreptul privat și dreptul public

c. dreptul penal și dreptul ginţilor

4. Care dintre următoarele izvoare aparțin Vechiului Drept Roman?

a. Legea celor XII Table

b. Lex Iulia iudiciaria

c. Lex Cornelia

5. Senatus- consultele constituie:

a. un izvor de drept în perioada Regalității

b. un izvor de drept în perioada Republicii

c. un izvor de drept în perioada Imperială

6. Constituie componentele Corpus Iuris Civilis

a. Digesta – extrase din operele jurisconsulților romani

b. Codul Theodosian al lui Iustinian

c. Novele – constituțiile lui Iustinian, redactate în limba greacă

7. Părţile constitutive ale legii romane erau: a. praescriptio

b. sanctio

c. ambele

8. Avea calitatea de sclav:

a. cetățeanul capturat în război și apoi răscumpărat de la dușmani până la plata răscumpărării

b. copilul născut dintre un tată liber și o mamă sclav

c. cetățeanul căzut în prizonierat prin aplicarea lui ius postliminii

9. Care erau elemente care constituiau conţinutul personalităţii sau capacităţii juridice in dreptul
roman?

a. capacitatea de folosinţă și capacitatea de exerciţiu

b. status libertatis, status civitatis, status familiae

c. ambele

10. Pierderea lui status libertatis:

a. se numea capitis deminutio maxima

b. implica pierderea capacității juridice a persoanei

c. putea avea ca efect o stare de semi-sclavie

11. Legea lui Augustus, privind capacitatea juridică a asociaţilor cuprinde:

a. dreptul egal asupra patrimoniului societăţii a tuturor membrilor;

b. dreptul egal numai a celor de conduceau societatea;

c. dreptul numai unei singure persoane în funcţie de rolul în societate

12. Cui îi era atribuit termenul de persoana sui iuris ?

a. desemna acel cetăţean care avea calitatea de pater familias

b. desemna pe cel care se afla sub puterea lui pater familias

c. desemna prima clasă de moștenitori

13. De câte feluri era rudenia la romani?

a. agnatiunea, cu manus, coemptio

b. agnatiunea, gentilitatea, cognatiunea

c. gentilitatea, fara manus, confarreatio

14. In ce constau efectele căsătoriei asupra bunurilor?

a. la căsătoria cu manus acţioneaza regimul comunităţii de bunuri

b. în căsătoria fără manus soţii trăiau în regimul separaţiei de bunuri

c. ambele

15. Emanciparea fiului de familie:

a. implica pierderea legăturii agnatice cu familia sa

b. era inițial o sancțiune (pedeapsă)

c. este reglementată de Legea celor XII table

16. Puterea părintească se putea stinge prin:

a. moartea lui pater familias

b. emanciparea fiului de familie

c. adrogarea fiului de familie

17. Pater familias (capul de familie) putea:

a. să-și ucidă după bunul plac copiii în Dreptul roman post-clasic

b. să dispună de bunurile dobândite de către fii săi

c. în Republică să fie adrogat în toate cazurile

18. Erau supuși curatelei:

a. femeile nebune

b. risipitorii

c. tinerii neexperimentați sub 25 de ani

19. În privința adopției:

a. spre deosebire de adrogațiune, puteau fi adoptați impuberii și femeile

b. era necesară revendicarea copilului în fața magistratului

c. copilul adoptat rămânea rudă agnatică cu mama sa

20. Posesia:

a. creează prezumția de proprietate asupra bunului

b. permite detentorului unui bun să dobândească fructele în proprietate

c. poate duce la dobândirea proprietății prin uzucapiune

21. În ceea ce privește posesia:

a. se dobândește prin întrunirea elementelor corpus și animus

b. poate exista și în lipsa elementului animus

c. hoțul nu poate fi posesorul bunului furat

22. Care dintre următoarele forme de proprietate sunt considerate prestatale:

a. proprietatea colectivă a ginţii

b. proprietatea pretoriană

c. proprietatea provincială

23. În ceea ce priveste dreptul de proprietate, în ce au fost transformate pământurile cucerite de

armata romană ?

a. ager publicus (proprietatea statului roman)

b. proprietatea peregrină

c. proprietate provincială, exercitată de locuitorii liberi care aveau drept de posesiune si de uzufruct

24. Proprietate pretoriană:

a. Putea fi dobândită doar prin mancipațiune sau in iure cessio

b. Era protejată prin acțiunea Pauliană

c. Conferea aceleași prerogative ca proprietatea civilă (quiritară)

25. Cetatea Roma a cunoscut mai multe forme de proprietate cum ar fi:

a. proprietatea cetăţenilor
b. proprietatea obştească, familială şi colectivă

c. proprietatea păturilor mijlocii

26. Proprietatea privată romană se împarte în:

a. proprietatea sclavagistă, proprietatea obştească

b. proprietatea familială şi colectivă

c. proprietatea quiritară, proprietatea pretoriană, proprietatea provincială şi proprietatea

peregrină

27. Care dintre următoarele moduri de dobândire a proprietăţii presupunea exercitarea posesiunii
asupra unui lucru un timp îndelungat:

a. prescription longi temporis

b. usucapio

c. ocupatio

28. În institutele lui Iustinian, obligaţia era definită ca fiind:

a. o constrângere

b. un raport juridic

c. o executare silită

29. Care dintre contractele enumerate mai jos sunt contracte reale:

a. vânzarea

b. locaţiunea

c. gajul

30. Cum pot fi contractele dupa efecte ?

a. unilaterale și bilaterale

b. solemne și nesolemne

c. formale și neformale

31. Care dintre contractele enumerate mai jos sunt contracte consensuale ?

a. fiducia
b. gajul

c. mandatum

32. Ce este fiducia?

a. un contract prin care se prevede încasarea unor dobânzi

b. un contract care constă în înstrăinarea unui lucru prin mancipatio şi o convenţie de restituire a
proprietăţii

c. o înţelegere între peregrini şi magistraţi

33. Explicaţi noţiunea de testament:

a. act de voinţă realizat în viaţă

b. act de voinţă, unilateral, formalist şi irevocabil

c. act irevocabil

34. De câte feluri este succesiunea?

a. testamentară şi legală

b. succesiune cu caracter nejuridic

c. ereditară

35. Ce sunt „heres sui”?

a. cei ce moştenesc pe cale legală;

b. cei ce moştenesc pe cale testamentară;

c. cei ce moştenesc prin ei înşişi.

36. Cate faze cuprindea procesul în Roma antică?

a. faza in iure (în fata magistratului) și faza in iudicio (în fata judecătorului)

b. permanentă și nepermanentă

c. in forum și in iudicio

37. În cadrul procedurii extraordinare:

a. exista o singură fază procesuală

b. pretorul judeca pricina

c. nu era admisă judecarea în lipsă

38. Executarea (silită) a hotărârilor judecătorești:

a. se făcea de către reclamant în cazul procedurii legis-actiones

b. se făcea de către pârât în cazul procedurii legis-actiones

c. se făcea de către organele statului în cazul procedurii formulare

39. Procedura formulară:

a. implica folosirea unor formule sacramentale

b. putea implica exercitarea unei căi de atac

c. implica executarea hotărârii asupra persoanei și asupra bunurilor pârâtului

Teste de autoevaluare

1. Din textele jurisconsultului Ulpian rezultă că dreptul roman se divide în:

a) drept clasic şi postclasic;
b) drept public şi privat;
c) ius civile, ius gentium, ius naturale.

2 . Ca o consecinţă a creşterii productivităţii muncii apare:

a)populaţia străină;

b)patricienii;

c)sclavia.

3. Din punct de vedere cronologic, istoria statului roman a cunoscut următoarele perioade:

a) perioada statală şi nestatală;

b) perioada regalităţii, republicii şi a monarhiei;

c) perioada dominatului şi a principatului.

4 . În dreptul roman sunt cunoscute mai multe categorii de legi: Rezumat Dreptul roman are o
importanţă deosebită din punctul de vedere al ştiinţei juridice. Multe din principalele concepte şi
categorii juridice actuale, se prezintă sub aspectul lor formal, asemenea celor romane. Şi astăzi
operăm cu noţiuni şi categorii romane: obligaţie, contract, termen, condiţie, reprezentare,
bunuri, revendicare, moştenire legală, testamentară, acţiuni etc. Republica romană cunoaşte
 între sec. al II-lea şi I î.e.n. o epocă de rapidă dezvoltare social-economică. Roma îşi extinde
cuceririle războinice în afara Italiei, devenind, după războiul punic, din sec. al III-lea î.e.n.,
adevărata stăpână a bazinului mediteranean. Dreptul roman cuprinde două ramuri: dreptul
public (ius publicum) şi dreptul privat (ius privatum), deosebirea dintre aceste două ramuri rezidă
în natura intereselor deosebite pe care le ocroteşte. Dreptul public ocroteşte interesele publice
obşteşti, iar cel privat pe cele private, adică pe cele ale cetăţenilor luaţi în mod izolat. Andy Puşcă
Introducere în studiul dreptului roman Drept roman 36

a) Legi aprobate de adunările populare, cu caracter administrativ;

b) Legi aprobate de senat;

c) Legi aprobate de magistraţi.

5 . Reforma lui Servius Tullius are ca scop:

a) Formarea republicii ca organizare statală;

b) instaurarea imperiului;

c) formarea statului sclavagist roman.

Teste de autoevaluare

1. Legea lui Augustus, privind capacitatea juridică a asociaţilor cuprinde:

a) dreptul egal asupra patrimoniului societăţii a tuturor membrilor;

b) dreptul egal numai a celor de conduceau societatea;

c) dreptul numai unei singure persoane în funcţie de rolul în societate.

2. Spre finele Republicii, dezrobirile luaseră proporţii, ceea ce periclita bunul mers al producţiei
sclavagiste, fapt pentru care împăratul Augustus a promulgat anumite legi, menite să îngreuneze
dezrobirea- acestea erau:

a) Legea Aquilia;

b) Legea pretoriană;

c) Legea Fufia Caninia – anul 2. e.n.; Legea Aelia Sentia –anul 4 e.n.

3. Efectele pierderii capacităţii juridice, cu privire la bunuri sunt.

a) vechile obligaţii, datorii erau preluate de urmaşi în cadrul familiei;

b) vechile obligaţii dispăreau;

c) vechile obligaţii erau preluate de pater familias.

4. Sclavii dezrobiţi prin mijloacele solemne ale dreptului civil purtau denumirea de:

a) liberţi latini;

b) cetăţeni liberi;

c) liberţi cetăţeni.

5 . În societatea sclavagistă aptitudinea de capacitate juridică o deţineau.

a) numai bărbaţii;

b) toţi oamenii liberi;

c) numai şefii de familie.

Unitatea I 1.a; 2. a; 3. a; 4. c; 5.b; 6.a;

1. Conform concepţiei juristului Gaius şi a împăratului Iustinian, lucrurile se împart în:

a) lucruri patrimoniale şi nepatrimoniale;

b) lucruri mancipi;

c) lucruri nemancipi.

2. Lucrurile mancipi constituiau mijloace de bază în cadrul:

a) producţiei romane sclavagiste;

b) proprietăţii unei persoane private;

c) servituţilor urbane.

3. Lucrurile „fungibile” sunt:

a) lucruri care se cântăresc, se numără şi se măsoară;

b) lucruri care se pot înstrăina;

c) lucruri care sunt folosite pentru schimb.

4. Posesiunea este stăpânirea de fapt a unui:

a) lucru mobil;

b) lucru public;

c) lucru corporal.
5. Pentru a avea efecte posesiunea trebuie să conţină 2 elemente:juridice

a) stăpânire directă şi indirectă;

b) material şi intenţional;

c) nici unul.

Unitatea II 1.b; 2.c; 3. b; 4.c, 5.a.;

1. Cetatea Roma a cunoscut mai multe forme de proprietate cum ar fi:

a) proprietatea cetăţenilor;

b) proprietatea obştească, familială şi colectivă;

c) proprietatea păturilor mijlocii.

2. Proprietatea privată romană se împarte în:

a) proprietatea sclavagistă, proprietatea obştească;

b) proprietatea familială şi colectivă;

c) proprietatea quiritară, proprietatea pretoriană, proprietatea provincială şi proprietatea

peregrină.

3. În institutele lui Iustinian, obligaţia era definită ca fiind:

a) o constrângere;

b) un raport juridic;

c) o executare silită.

4. Raportul obligaţional cuprindea:

a) înţelegeri între creditori şi debitori;

b) transferuri de proprietate;

c) un subiect pasiv(debitorul) şi un subiect activ (creditor).

5. Ce reprezintă uzucapiunea?

a) dobândirea proprietăţii printr-o posesiune prelungită de 1 sau 2 ani;

b) dobândirea proprietăţii prin vânzare;

c) capacitatea de a înstrăina un lucru.

Unitatea III 1.a; 2. b; 3. a; 4. a; 5. b.

1. Contractele consensuale, reale şi nenumite sunt:

a. contracte concrete;

b. contracte formale,

c. contracte de drept-strict şi de bună – credinţă.

2. Ce este fiducia?

a. un contract prin care se prevede încasarea unor dobânzi;

b. un contract care constă în înstrăinarea unui lucru prin mancipatio şi o convenţie de restituire a
proprietăţii;

c. o înţelegere între peregrini şi magistraţi.

3. Cum definiţi „querela?

a. o plângere pe care o introduce debitorul împotriva creditorului;

b. o dispoziţie dată de împăratul Caracalla în anul 215 privind contractul de împrumut;

c. înscris redactat în dominatul lui Iustinian care reglementa litigiile dintre părţi.

4. În gestiunea de afaceri, iniţiativa efectuării actului trebuie să aparţină:

a. pretorienilor;

b. administratorilor;

c. magistraţilor.

5. Cine aprobă gestiunea şi cum se numeşte aceasta?

a. stăpânul, ca beneficiar, iar aprobarea gestiunii se numeşte ratificare;

b. administratorul, iar aprobarea gestiunii se numeşte act juridic;

c. persoana care a primit această sarcină specială, iar aprobarea se numeşte raport de gestiune.

Unitatea IV 1.b; 2. a; 3. c; 4. b; 5. A

Teste de autoevaluare

1. Ce înţelegem prin succesiunea şi moştenirea sec. al II-lea e.n.?

a) înstrăinarea bunurilor unei persoane decedate la mai multe persoane în viaţă;

b) transmiterea patrimoniului unei persoane decedate la una sau mai multe persoane în viaţă;

c) donarea patrimoniului unei persoane decedate la o persoană în viaţă.

2. De câte feluri este succesiunea?

a) testamentară şi legală;

b) succesiune cu caracter nejuridic;

c) ereditară.

3. Ce sunt „heres sui”?

a) cei ce moştenesc pe cale legală;

b) cei ce moştenesc pe cale testamentară;

c) cei ce moştenesc prin ei înşişi.

4. Explicaţi noţiunea de testament:

a) act de voinţă realizat în viaţă;

b) act de voinţă, unilateral, formalist şi irevocabil;

c) act irevocabil.

5. Când se întruneau adunările curiate pentru întocmirea testamentelor?

a) 24 martie şi 24 mai;

b) 24 martie

; c) 24 mai