0% au considerat acest document util (0 voturi)
20 vizualizări4 pagini

Prescriptii Constructive

Documentul prezintă cerințele privind comportarea și proprietățile armaturilor pentru beton armat, inclusiv limitele de elasticitate, rezistența la întindere și ductilitatea. De asemenea, documentul specifică cerințele minime de acoperire a armaturilor pentru a asigura aderența și protecția împotriva coroziunii.

Încărcat de

Silviu Popovici
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
20 vizualizări4 pagini

Prescriptii Constructive

Documentul prezintă cerințele privind comportarea și proprietățile armaturilor pentru beton armat, inclusiv limitele de elasticitate, rezistența la întindere și ductilitatea. De asemenea, documentul specifică cerințele minime de acoperire a armaturilor pentru a asigura aderența și protecția împotriva coroziunii.

Încărcat de

Silviu Popovici
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

eurocod

Comportarea armaturilor pentru beton armat este definita de proprietatile urmatoare:


- limita de elasticitate (fyk sau f0,2k)
- limita superioara reala de elasticitate (fy,max)
- rezistenta la întindere (ft)
- ductilitatea (åuk si ft/fyk)
- aptitudinea de a fi îndoite
- caracteristicile de aderenta (fR: a se vedea anexa C)
- dimensiunile sectiunii si tolerantele
- rezistenta la oboseala
- sudabilitatea
- rezistenta la forfecare si rezistenta sudurilor în cazul plaselor sudate si a carcaselor sudate.
(2)P Acest eurocod se aplica pentru armaturi de înalta aderenta, sudate, inclusiv plasele sudate.
Procedeele de sudare admise sunt indicate în tabelul 3.4.
NOTA 1 - Proprietatile armaturilor pentru beton armat cerute pentru utilizarea conform acestui Eurocod sunt
indicate în anexa C

…….

(5) Se admite obtinerea unei aderente corecte daca se respecta specificatiile referitoare la suprafata
proiectata a nervurilor, fR.
NOTA - Valorile minime ale suprafetei proiectate a nervurilor fR sunt indicate în anexa C.
(6)P Armaturile trebuie sa aiba o capacitate de îndoire astfel încât sa permita folosirea diametrelor
minime ale dornurilor indicate în tabelul 8.1 si sa permita reîndoirea.
NOTA - Pentru cerintele de îndoire si reîndoire, a se vedea anexa C.

(1)P Otelul pentru beton armat trebuie sa prezinte o ductilitate adecvata, definita prin raportul dintre
rezistenta la întindere si limita de elasticitate (ft/fy)k si prin alungirea sub încarcarea maxima uk.

NOTA - Valorile (ft/fy)k si uk pentru clasele A, B si C sunt indicate în anexa C.

stratului de acoperire, pe de-o parte (a se vedea 4.4), si de fisurare pe de alta parte (a se vedea 7.3).
Compactitatea si calitatea acoperirii sunt obtinute prin controlul valorii maximale a raportului apa/ciment
si
de continutul minim de ciment (a se vedea EN 206-1); ele pot fi asociate unei clase minime de
rezistenta
a betonului.
NOTA - Informatii complementare sunt indicate în anexa E.

(1)P Conditiile de expunere sunt conditiile fizice si chimice la care este expusa structura, în plus fata de
actiunile mecanice.
(2) Conditiile de mediu sunt clasate conform tabelului 4.1, bazat pe EN 206-1.
NOTA - Compozitia betonului afecteaza atât protectia armaturilor cât si rezistenta betonului la atacuri. Anexa E
da, cu caracter indicativ, clasele de rezistenta pentru diferite clase de expunere. Aceasta poate conduce la
alegerea de clase de rezistenta superioare celor cerute de calculul structural. În acest caz, se recomanda sa
se adopte pentru calculul armarii minime si controlul deschiderii fisurilor rezistenta fctm , cu valoarea cea mai
ridicata (a se vedea 7.3.2 … 7.3.4).

În plus fata de conditiile din tabelul 4.1, se recomanda sa se ia în considerare anumite forme
particulare de actiuni agresive sau de actiuni indirecte :
atacuri chimice datorate, de exemplu :
- utilizarii cladirii sau a constructiei (stocare de lichide etc.)
- acizi sau sulfati în solutie (EN 206-1, ISO 9690)
- cloruri continute în beton (EN 206-1)
- reactii alcalii-agregate (EN 206-1, standarde nationale)
atacuri fizice datorate, de exemplu :
- variatiilor de temperatura
- abraziunii (a se vedea [Link] (13))
- penetrarii apei (EN 206-1).
SR EN 1992-1-1:2004
46
Tabelul 4.1 - Clase de expunere în functie de conditiile de mediu,conform EN 206-1
Notare Exemple informative care prezinta alegerea
clasa Descriere mediu înconjurator: claselor de expunere

1 Nici un risc de coroziune, nici de atac


X0 Beton simplu si fara piese metalice înglobate: Beton la interiorul cladirilor unde umiditatea
orice expunere în afara de înghet/dezghet, de aerului ambiant este foarte scazuta
abraziune si de atac chimic.
Beton armat sau cu piese metalice nglobate:
foarte uscat
2 Coroziune indusa de carbonatare
XC1 Uscat sau umed în permanenta Beton la interiorul cladirilor unde umiditatea
aerului ambiant este scazuta
Beton imersat în permanenta în apa
XC2 Umed, rareori uscat Suprafete de beton supuse la contact de lung
termen cu apa
Un mare numar de fundatii
XC3 Umiditate moderata Beton la interiorul cladirilor unde umiditatea
aerului ambiant este medie sau ridicata
Beton exterior adapostit de ploaie
XC4 Alternativ umed si uscat Suprafete de beton supuse la contact cu apa, dar
nu intra în clasa de expunere XC2
3 Coroziune indusa de cloruri
XD1 Umiditate moderata Suprafete de beton expuse la cloruri transportate
pe cale aeriana
XD2 Umed, rareori uscat Piscine
Elemente de beton expuse la ape industriale
care contin cloruri
XD3 Alternativ umed si uscat Elemente de pod expuse la stropire cu apa care
contin cloruri
Sosele
Dale de parcaje pentru stationare vehicule
4 Coroziune indusa de cloruri prezente în apa de mare
XS1 Expus la aer vehiculând sare marina dar Structuri pe sau în proximitatea unei coaste
fara contact direct cu apa de mare
XS2 Imersat în permanenta Elemente de structuri marine
XS3 Zone de marnage, zone supuse la stropire
sau la bruma Elemente de structuri marine

5. Atac înghet/dezghet
XF1 Saturarare moderata în apa, fara agent Suprafete verticale de beton expuse ploii si înghetului
antipolei
XF2 Saturarare moderata în apa, cu agent Suprafete verticale de beton în lucrari rutiere expuse
antipolei înghetului si aerului vehiculând agenti de dezghetare
XF3 Saturarare puternica în apa, fara agent Suprafete orizontale de beton expuse la ploaie si
antipolei la înghet
XF4 Saturarare puternica în apa, cu agent Drumuri si tabliere de pod expuse la agenti de dezghet.
antipolei sau apa de mare Suprafete de beton verticale direct expuse la stropirea cu
agenti de dezghet si la înghet.
Zone ale structurilor marine supuse la stropire si expuse la
înghet
6. Atacuri chimice
XA1 Mediu cu slaba agresivitate chimica Soluri naturale si apa în sol
dupa EN 206-1, tabelul 2
XA2 Mediu cu agresivitate chimica Soluri naturale si apa în sol
moderata dupa EN 206-1, tabelul 2
XA3 Mediu cu agresivitate chimica Soluri naturale si apa în sol
ridicata dupa EN 206-1, tabelul 2
4.3 Cerinte de durabilitate
(1)P Pentru a atinge durata de utilizare din proiect ceruta pentru structura, trebuie luate prevederi
corespunzatoare, cu scopul de a proteja fiecare element structural de actiunile mediului înconjurator.
(2)P Cerintele de durabilitate trebuie sa fie luate în calcul la :
conceperea structurii;
alegerea materialelor;
prevederile constructive;
executie,
controlul calitatii;
inspectii;
verificari;
prevederi speciale (utilizarea de otel inoxidabil, acoperiri, protectie catodica).

Acoperirea este distanta între suprafata armaturii (incluzând agrafele si etrierii, precum si armaturile de
suprafata, daca este cazul) cea mai apropiata de suprafata betonului si aceasta din urma.

Acoperirea nominala trebuie specificata pe planuri. Se defineste ca acoperirea minima cmin


(a se vedea [Link]) plus o suplimentare care tine seama de tolerantele de executie cdev
(a se vedea [Link]) :
cnom = cmin + cdev

Acoperirea minima, cmin


(1)P Trebuie prevazut un strat de acoperire minim cmin pentru a garanta :
- buna transmitere a fortelor de aderenta (a se vedea, de asemenea, sectiunile 7 si 8)
- protectia armaturilor împotriva coroziunii (durabilitate)
- rezistenta la foc convenabila (a se vedea EN 1992-1-2).
(2)P Valoarea utilizata este cea mai mare dintre valorile cmin care satisfac în acelasi timp cerintele
referitoare la aderenta si conditiile de mediu.
cmin = max {cmin,b; cmin,dur + cdur,- cdur,st - cdur,add; 10 mm} (4.2)
în care:
cmin,b acoperirea minima fata de cerintele de aderenta, a se vedea [Link] (3);
cmin,dur acoperirea minima fata de cerintele de mediu, a se vedea [Link] (5);
cdur,marja de siguranta a se vedea [Link](6);
cdur,st reducerea acoperirii minime în cazul otelului inoxidabil, a se vedea [Link] (7);
cdur,add reducerea acoperirii minime în cazul unei protectii suplimentare, a se vedea [Link] (8).
(3) Pentru a se asigura, în acelasi timp o transmitere fara riscuri a fortelor de aderenta si un beton
suficient de compact, se recomanda ca acoperirea minima sa nu fie mai mica decât valorile cmin,b
indicate
în tabelul 4.2

Tabelul 4.2 - Acoperire minima c min,b ceruta pentru aderenta


Cerinte fata de aderenta
Dispunerea armaturilor Acoperire minima cmin,b*
Armatura individuala Diametrul barei
Pachet de armaturi Diametru echivalent (Ön)(a se vedea 8.9.1)
*: Daca dimensiunea nominala a celei mai mari granule de agregat este mai mare de 32 mm, se recomanda sa se mareasca
cmin,b cu 5 mm.
NOTA - Clasele structurale si valorile cmin,dur utilizate într-o tara data pot fi furnizate în anexa nationala. Clasa
Structurala recomandata (durata de utilizare din proiect egala cu 50 de ani) este clasa S4, pentru rezistentele, cu
titlu de indicatie, ale betonului indicate în anexa E, tabelul 4.3N prezinta modificarile clasei structurale
recomandate. Clasa Structurala minima recomandata este clasa S1.

Valorile recomandate ale cmin,dur sunt indicate în tabelul 4.4N (armaturi pentru beton armat) si în tabelul 4.5N
(armaturi pretensionate).
Tabelul 4.3N - Clasificare structurala recomandata

Clasa structurala
Clasa de expunere dupa tabelul 4.1
Criteriu X0 XC1 XC2/XC3 XC4 XD1 XD2/XS1 XD3/XS2
XS3
Durata de Majorare cu Majorare cu Majorare cu Majorare cu Majorare cu Majorare cu Majorare cu
utilizare din doua clase doua clase doua clase doua clase doua clase doua clase doua clase
proiect de
100 ani
Clasa de C30/37 C30/37 C35/45 C40/50 C40/50 C40/50 C45/55
rezistenta1)
2)
micsorare micsorare micsorare micsorare micsorare micsorare micsorare
cu 1 clasa cu 1 clasa cu 1 clasa cu 1 clasa cu 1 clasa cu 1 clasa cu 1 clasa
Element micsorare micsorare micsorare micsorare micsorare micsorare micsorare
asimilabil cu 1 clasa cu 1 clasa cu 1 clasa cu 1 clasa cu 1 clasa cu 1 clasa cu 1 clasa
unei placi
(pozitia
armaturilor
neafectata
de procesul
de
constructie)
micsorare micsorare micsorare micsorare micsorare micsorare micsorare
Control cu 1 clasa cu 1 clasa cu 1 clasa cu 1 clasa cu 1 clasa cu 1 clasa cu 1 clasa
special
al calitatii
de
productie a
betonului
Note referitoare la tabelul 4.3N
1. Clasa de rezistenta si raportul a/c se considera ca sunt legate. Pentru a obtine o permeabilitate redusa se
poate considera o compozitie speciala (tip de ciment, raport a/c, parti fine).
2. Limita poate fi redusa cu o clasa de rezistenta daca aerul antrenat este peste 4%.

S-ar putea să vă placă și