PROIECT

SISTEME SUPORT DE DECIZIE

Student: Profesor coordinator:

Buia Mihai-Adrian Georgescu Irina

Alexandra

Seria A, Grupa 1069

 Academia de Studii Economice din Bucuresti

Cuprins
Partea introductivă............................................................................................................................................3
Partea 1 – Managementul bazelor de date........................................................................................................3
1.1 Lucrul cu mediul Access.....................................................................................................................3
Sursa datelor..............................................................................................................................................3
Descrierea tabelelor și a legăturilor dintre acestea....................................................................................3
1.2 Lucrul cu Excel..................................................................................................................................13
Partea 2 – Modelarea și analiza datelor...........................................................................................................17
2.1. Analiza cu Pivot Table, Charts și Dashboard.....................................................................................17
2.2. Rezolvarea unei probleme decizionale economice în cadrul respectivei companii..........................21
Partea 3 – Interfața cu utilizatorul...................................................................................................................25
Partea 4 – Managementul cunoștiințelor........................................................................................................27
Concluziile analizei...........................................................................................................................................28
Bibliografie:......................................................................................................................................................28

2
Partea introductivă

Acest proiect urmărește creearea unui Sistem Suport de Decizii pentru un magazin de
autoturisme second-hand în vederea îmbunătățirii procesului decizional. Dealer-ul ce a fost ales
pentru realizarea acestui proiect se numește Auction Export, unul din cele mai cunsocute platforme
pentru achizitionarea de autoturisme din SUA.

Pentru prelucrarea și obținerea datelor a fost necesară o căutare pe platforma

[Link], unde au fost regăsite date despre clienți, despre produse și categoriile lor,
precum și lista de comenzi înregistrată în luna Martie a anului 2022. De asemenea, numele concrete
și complete ale autoturismelor de marca “Maserati” au fost evidențiate și extrase de pe site-ul oficial
al producătorului ([Link]).

Pentru analiză se vor utiliza patru tabele aferente clienților, produselor, comenzilor și a
categoriilor automobilelor. În plus, în cadrul proiectului au fost selectate următoarele tehnici
principale în scopul modelării și analizelor: realizarea statisticilor descriptive, previziunilor pe
termen scurt, creearea de vizualizări sugestive ale anumitor indicatori cheie și realizarea de scenarii.

Pentru a realiza etapele enunțate anterior, programele ce vor fi utilizate pentru creearea
acestui Sistem Suport de Decizii sunt: Microsoft Access, Microsoft Excel, RStudio. Acestea au fost
de ajutor la găsirea soluțiilor privind unele decizii ce trebuie reconsiderate.

Partea 1 – Managementul bazelor de date

1.1 Lucrul cu mediul Access
Sursa datelor

Datele au fost obținute cu ajutorul site-ului [Link] și în cadrul paginii

oficiale ale producătorului “Maserati”. În cadrul setului de date au fost aplicate tehnici de
manipulare a datelor, pentru a îmbunătăți și a proteja anumite date (în cadrul tabelului “Clienti”
datele au fost alterate pentru a păstra confidețialitatea acestora).

3
Descrierea tabelelor și a legă turilor dintre acestea

Cu ajutorul aplicației Microsoft Access a fost creată o bază de date ce conține 5 tabele cu
următoarele denumiri: Clienti, Produse, Comenzi și Categorie.

Tabelul „Clienti” conține informații referitoare la clienții ce au fost identificați cu minim o

comandă în cadrul lunii Martie din acest an.

 id_client (cheia primară a acestui tabel)

 nume_client
 prenume_client
 oraș
 stat

4
În cadrul acestui tabel sunt regăsite 24 de înregistrări.

Tabelul „Produse” conține detalii referitoare la autovehiculele din gama „Maserati” puse la
vânzare.

 id_produs (cheia primară a acestui tabel)

 nume_produs
 pret
 cantitate_stoc

5
  an_fabricatie
 id_categorie (bazat pe tipul de categorie)

În cadrul acestui tabel sunt regăsite 25 de înregistrări.

6
 În tabelul „Comenzi” sunt stocate informații referitoare la comenzile din cadrul lunii Martie
anul 2022.

 id_comanda (cheia primară a acestui tabel)

 zile_lucratoare (durata livrării unui autovehicul, exprimat în zile lucrătoare)
 id_produs
 cantitate
 id_client

Există 25 comenzi în cadrul acestui tabel.

7
 Tabelul „Categorie” are în vedere informațiile legate de tipul de comportament rutier utilizat
de fiecare autovehicul.

 id_categorie (cheia primară a acestui tabel)

 tip_categorie (normal, sport sau comfort)

Se observă o reprezantare grafică a acestei baze de date, care conține toate tabelele
menționate mai devreme, dar și relațiile dintre acestea.

Există legături între tabele, de tip “One-to-many” în modul următor:

Legăturile dintre tabelele respective sunt de tip One to Many, și pot fi regăsite sub forma:

8
  id_client (Tabelul “Clienti”) - id_client(Tabelul „Comenzi”),
 id_produs (Tabelul „Produse”) - id_produs(Tabelul „Comenzi”),
 id_categorie (Tabelul „Categorie”) - id_categorie (Tabelul „Produse”).

Un client poate avea mai multe comenzi, mai multe produse pot face parte dintr-o singură
categorie iar un produs poate fi repartizat mai multor comenzi.

Pentru aplicații de tip interogări în cadrul programului Microsoft Access, sunt date
următoarele cerințe:

1. Să se realizeze o interogare prin care să se afișeze clienții ce au avut comenzi

înregistrate cu o cantitate comandată mai mare sau egală de 2 unitati, cu anul de fabricatie al
autovehicului mai nou de 2016 și cu produs comandat ce are un preț mai mic sau egal cu 150.000 de
dolari.

Avem următoarele output-uri:

9
 2. Să se creeze o interogare ce prezintă informații despre clienții ce au comandat
autovehicule cu un preț mai mare sau egal de 125.000 de dolari, ce au un termen de livrare mai rapid
de 15 de zile, o cantitate de minim 2 unități și care fac parte din categoria “comfort”.

10
11
 3. Să se reprezinte o interogare de tip crossbar ce va afișa pe numele statului din care
provine clientul, cantitatea comandată a unei anumte categorii de produs.

12
 În urma acestei interogării, se poate observa că în orașul „Omaha” în totalitatea produselor
comandate se numără 4 automobile de tip “comfort” și 4 automobile de tip “sport”, iar în
„Ronkonkoma” se numără doar 2 automobile de tip “comfort” și 8 automobile de tip “sport”.

13
 4. Să se creeze un form ce va avea în vedere formulare ale clienților înregistrați ce
cuprind detalii despre timpul rămas până la efectuarea comenzii (zile_lucratoare), autovehiculul
comandat (id_comanda, nume_produs, pret), cantitatea stocului și categoria din care face parte.

14
 5. Să se creeze un raport ce are în vedere detaliile comenzii clienților înregistrați

1.2 Lucrul cu Excel

Pentru această etapă se va verifica calitatea datelor, printre care se numără acuratețea și
compeltitudinea acestora, disponibilitatea la timp, validitatea, consistența și integritatea datelor. Din
punctul de vedere al acurateții datelor, datele extrase sunt reale, complete (nu sunt prezente valori
lipsă) și sunt corecte, iar gradul de validitate este ridicat deoarece acestea corespund anumitor
standarde, consistențe, prezintă integritate și disponibilitate în timp.

Pentru a analiza datele am ales mediul R, fiind alese date referitoare la situația
autovehiculelor. Se vor analiza autovehiculele în funcție de categoria căreia îi aparțin (Normal,
Comfort, Sport). Se vor alege pretul și stocul din cadrul tabelului “Produse” și se crează 3 fișe de
calcul tabelar aferente celor 3 categorii.

15
 Pentru prima categorie, cea aferentă modului „normal”, prețul mediu este de 140.011 dolari
cu un stoc mediu de 2,286 unități. Cu un coeficient de asimetrie al prețului de 0,65 și al stocului de
0,15, ambele pozitive, se ajunge la concluzia că predomină produsele cu preț scăzut. Din punctul de
vedere al coeficinetului de bolțire sunt înregistrate valorile -0,77 pentru preț și -1,64 pentru stoc, date

16
ce indică o distribuție platicurtică pentru preț si pentru stoc (valori mult mai mici de 3). Pentru
identificarea valorilor de tip outlier (valori absurde) s-au realizat grafici de tip boxplot. Se regăsește
un singur outlier pentru pret.

17
 În cadrul valorilor pentru categoria ”sport”, se înregistrează o valoare maximă a prețului de
276.631 de dolari și cea minimă de 65.543 dolari. În cadrul stocului sunt prezente valaorea maximă
de 6 de unități și doar 2 de bucăți ca minim. Valoarea medie a prețului este de 150.031, valoare mai
mare față de media prețului la categoria anterioară (autovehiculele de tip „sport” sunt mai scumpe
decat cele „normale”), și cu un stoc mediu mai mare de 3,273 bucăți. Coeficientul de asimetrie la
preț este de 0,44 și la stoc de 0,9, pozitive, prezintă o prdominanța produselor cu preț scăzut.

18
 Valoarea medie a prețului produselor de tip accesorii este de 169.709 dolari, valoare mai
mare față prețurile medii ale celorlalte categorii, și cu un stoc mediu de 3,714 unități de stoc.
Coeficienții de bolțire ale celor două variabile alese sunt mai mici decât 3 (chiar negative), ceea ce
înseamnă că sunt prezentate distribuții platicurtice.

Partea 2 – Modelarea și analiza datelor

2.1. Analiza cu Pivot Table, Charts și Dashboard

Dashboard reprezintă un instrument esențial de gestionare dar și de vizualizare a

informațiilor referitoare la “Key Performance Indicators” (indicatori cheie de performanță) și la
valorile rezultatelor obținute prin aplicarea rapoartelor. Acest tip de exercițiu conferă utilizatorului
un grad mai mare și mai eficient de cunoaștere a performanțelor prezente dar și o imagine asupra
studiului companiei alese.

19
 Dashboard-ul va încadra informația necesară conducerii într-un format vizual mult mai ușor
de înțeles pentru decidenții săi. Are în vedere o serie de indicatori de performanță ce orienteză
atenția persoanelor asupra punctelor cheie folosite pentru îndeplinirea sarciniilor, misiunilor sale
fixe. Oferă posibilitatea măsurării drumului parcurs pentru atingerea acestor obiective și se ocupă
atât cu luarea deciziilor, cât și aplicarea strategiilor.

Pentru a creea acest dashboard este encesară implementarea mai multor tabele pivot și a
chartu-urilor pivot. Astfel, vom avea următoarele:

Numarul de clienti in functie de stat

6

0
AZ FL GA IL IN MD MI NC NE NJ NY OH OK TX VA WA

În acest grafic este reprezintă numărul de clienți pentru fiecare stat ce au comandat în
perioada lunii Martie 2022. Se poate observa faptul că în Texas s-au prezentat cei mai mulți clienți
ce au comandata un autovehicul Maserati, urmând frecvențe puțin mai mari în New York, Carolina
de Nord, Ilinois, iar restul sunt foarte asemănătoare (valoarea 1).

20
 zile_lucratoare

21 13 12
21 14
18 29

24
17

11
23
19

15
12

11
29

27
10

27 25

15
27
24
12 17

În acest grafic de tip “Placintă” se poate observa numărul de zile până la efectuarea livrării
autovehicului către client.

21
 300,000.00

250,000.00

200,000.00

150,000.00

100,000.00

50,000.00

0.00
co en llic ro llic eo Q4 pe rio mi 12 le ng al er 20 ak ico rif sin dy ort o le co
i an gre eta Ne eta rof na Cou Cab ala MC oya ebri ham pyd MC Mer ex Ka am ti In S p rism reca bas
B r n T y R S S S ti ti M ati h ra an Tu G hu
li e M a M li de ti n K ti K r
h ib Hyp tea S ed gio hib Mo era Gra rati sera erati rati rati erati sera era rati ser ati ase G ran rati ti C
G e - ra bli Gri G bli a ati se a as se se as a as ase Ma ser M rati G se era
s
ati ri a hi e ati hi M ser Ma M M Ma Ma M M M M a e ti a s
as sera M Ma
s er rise io M ti G ort ser ti G a M M
a o g p a M a
M F u G ri sera ttro M sera M
V V a a a
S U S U M Qu M
nte te a ti
va an er
Le Lev as
M
ati ti
er ra
as as e
M M

pret cantitate_stoc an_fabricatie

Pentru a verifica anul de fabricatie, prețul dar și cantitatea de pe stoc a fost realizat un grafic
de tip bar. Cel mai mare preț înregistrat în cadrul categoriilor îl ocupă “Maserati Spyder”, iar cel mai
mic „Maserati Kyalami”.

22
2.2. Rezolvarea unei probleme decizionale economice în cadrul respectivei companii

Este considerată o problemă decizională privind selecția celui mai bun plan de marketing
(alegerea unui proiect de investiții), în raport cu încasările înregistrate în primul an, costul acestei
investiții și rentabilitatea sa. Matricea consecințelor se va prezenta în următorul mod:

Să se determine alternativa optimă de investiție în raport cu cele trei criterii decizionale

considerate, precum și ierarhia finală a variantelor decizionale utilizând metoda TOPSIS pentru date
de tip interval.

Primul pas o reprezintă normalizarea matricii consecințelor prin calculul valorilor

normalizate ale intervalelor matricei, astfel:

Pentru suma pătratelor din partea subunitară a rapoartelor se va scrie în Excel sub valorile Pi
din cadrul matricei consecințelor. Se vor aplica pas cu pas formulele de mai sus și vom ajunge la
următoarea matrice normalizată:

23
 Al doilea pas are în vedere creearea matricei normalizate ponderate. În cazul în care se
cunosc ponderile L și U aferente fiecărui criteriu, se va calcula ponderea medie, ca sumă a
ponderillor per criteriu împărțit la doi. După ce au fost aflați, se normalizează pi de j ca raport între p
mediu j respectiv criteriului și sumă de toate pi medii cu j de la 1 la 3 (3 criterii). Vom obține
următoarele valori:

Unde 0.38, 0.28 și 0.38 reprezintă pi medii ale fiecărui criteriu, 1.03 suma acestora, iar 0.37,
0.27 și 0.37 ponderile normalizate.

Pentru obținerea matricii normalizate ponderate, se va înmulți fiecare celulă/valoare din tabel
cu ponderea normalizată. Astfel, vom avea următoarea matrice normalizată ponderată:

Pasul al treilea îl reprezintă determinarea soluțiilor ideale pozitive și negative prin

următoarele formule:

24
 C1 și C3 fac parte din B iar C2 face parte din C. Se va obține următorul output:

Pasul 4 va determina gradul de separare al fiecărei alternative față de soluțiile ideale pozitive
și negative. Utilizând distanța euclidiană n-dimensională, astfel:

Se va obține următorul tabel:

25
 Pasul 5 are în vedere calcularea coeficientului de apropiere al fiecărei alternative în parte față
de soluțiile ideale pozitive și negative și pe baza lor se ierarhizează alternativele în ordinea
descrescătoare. Soluția optimă este varianta i*, pentru care CC de i*= max Cci. Este dată următoarea
formulă:

Vom avea următoarele rezultate:

Observăm că ordinea este A2>A1>A3. Proiectul numărul 2 se dovedește a fi cel mai bun
proiect de investiții, în raport cu încasările înregistrate pe primul an, costul și respectiv rentabilitatea
investiției, atunci când estimările se prezintă sub forma unor intervale de variație, în condiții de
incertitudine.

26
Partea 3 – Interfața cu utilizatorul

Microsoft Access reprezintă un program pentru creearea și administrarea bazelor de date.

Fiind inclusă într-un pachet mare umit Microsoft Office, componetnele principale pe care utilizatorul
le poate observa sunt panoul de navigare, design view, panglica/ribbon, quick access toolbar sau
backstage visualisation.

Microsoft Excel este un alt program ce face parte din suita Microsoft Office. Se ocupă cu
calcule de tip tabelar și creează, pentru ușurința utilizatorului, registre cu mai multe foi de calcul
(dacă dorește utilizatorul, numărul inițial atunci când este creat un registru fiind o singură foaie). Din
pucntul de vedere al interfeței, sunt prezente mai multe taburi principale, printre care se numără
Home, Insert, Page Layout și altele, dar și alte facilități suplimentare ce pot fi adăugate în cadrul tab-
ului File, accesând opțiunile și selectând Add-ins cu extensiile dorite, precum Developer.

27
 Rstudio reprezintă un program de dezvoltare pentru limbajul R folosit pentru calcule
statistice, realizare de grafice și altele. În cadrul aplciației se regăsesc mai multe tab-uri preccum
File, Edit, Session, Debug, Tools și altele. Pentru importarea setului de date se paote face ori prin
scrierea unei comenzi de setare a căii și a fișierului dorit pentru implemetare, sau din File se alege
Import Dataset și se urmărește instrucțiunile importului tipului de fișier dorit.

28
Partea 4 – Managementul cunoștiințelor

Managementul cunoștiințelor reprezintă un element cheie atunci când se deschide, se

întreține și evoluează o companie. Pentru cele mai bune rezultate, datele brute obținute de companie
necesită o prelucrare cu scopul atingerii unor informații mai utile, ce pot ajuta la selectarea anumitor
decizii și identificarea unor probleme ce încetinesc procedeele sau afectează firma. De aceea,
sistemele suport de decizie reprezintă o alternativă mai bună în cadrul acestor probleme și pot crește
gradul de funcționare a firmei. În cadrul acesteia este inclus managementul bazei de date, modelarea
și analiza datelor, interfața cu utilizatorul și amnagementul cunoștiințelor.

În cadrul managementului bazei de date se folosec aplicații de tip Access, pentru crearea
unor tabele, legături între tabele și interogări, și Excel, pentru verificarea calității datelor.

În cadrul modelării și analizei datelor se pot folosi programe de tip Rstudio, pentru analize
descriptive, pentru vizualizări sugestive ale datelor dar și ale unor prognoze, și Excel pentru anumite
vizualizări sugestive.

Interfața utilizatorului dispun de aplicații Access, pentru lucru cu baze de date, Excel, pentru
creearea unui dashboard și rezolvări de tip TOPSIS.

Managamentul cunoștințelor prezintă scenariile identificate, anumite scenarii de evoluție și

reguli de segmentare a clienților companiei –pe categorii de produse, pe data comenzii, pe orașe,
state șamd.

Aceste interpretări se pot regăsi și în cadrul următoarei scheme:

Managementul Access: crearea tabelelor, a legaturilor din tabele,

interogari, form-uri si rapoarte
Bazei de date Excel: verificarea caliattii datelor

Modelarea și RStudio: analiza descriptiva

analiza datelor Excel: vizualizari sugestive

Interfata cu Acces: lucru cu baze de date

utilizatorul Excel: creeare dashboard, rezolvari TOPSIS

Managementul Scenarii identificate

Scenarii de evolutie
cunostintelor Reguli de segmentare a clientilor

29
Concluziile analizei

Realizarea acestui proiect semnifică o etapă de învățare și aplicare a cunoștințelor unui

sistem suport de decizie, aplicat pentru un site de autovehicule Auction Export, recunoscut în SUA.
Acest proiect a pus în valoare cunoștințele și abilitățile mele în cadrul analizei datelor, dezvoltării și
lucrului cu o bază de date, verificarea calității datelor, efectuarea unor analize descriptive, realizarea
de prognoze, de dashboard, de piviot table și charts și efectuarea unor probleme de tip decizional.
Toate aceste etape și procesee au reușit, să creeze un proiect legat de un sistem suport de decizie.

30
Bibliografie:

 Suportul de curs și seminar disciplina Sisteme Suport Decizie, CSIE, ASE

 [Link]
 [Link]


31