UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

MASTER PSIHOLOGIA MUNCII, ORGANIZAȚIONALĂ
ȘI RESURSE UMANE

PROIECT DE FORMARE

Masteranzi:
Alexandru Laura Maria
Brojbeanu Andreea-Cristina
Petrescu Andreea-Alexandra
 Program de formare

Data: ___________________ Ora: _______________________

Grupa: persoanele dintr o multinațională cu vârste între 30 și 45
Formatori/studenți: Alexandru Laura Maria, Brojbeanu Andreea-Cristina și Petrescu Andreea-
Alexandra
Tema/Subiectul: Consiliere vocațională și reorientare în carieră
Durata: 140 de minute, pauză 10 minute
Locul defășurării: Sala de conferințe, Aula Universității Transilvania, Brașov
Obiective:
1. Să identifice valori, competențe, aptitudini specifice/personale pentru a profesa în domeniul
specific.
2. Să identifice tipul de personalitate cu scopul de a-și alege job-ul potrivit.
3. Să enumere profesii în funcție de tipul de personalitate găsit.
4. Să caute pe piața muncii job-uri de pe urma cărora să se simtă împliniți.
5. Să întocmească un plan de acțiune cu obiective concrete în vederea profesării job-ului dorit.
6. Să genereze, ori de câte ori e nevoie, fișe de evaluare a obiceiurilor pentru a fi cât mai
optimi.

Nr.
Secvențele Descrierea Activitățile Resurse Resurse
crt Metode
formării activităților formabililor materiale temporale
.

Mese
Voi asigura condiţiile Scaune
1. Moment optime pentru
organizatori desfăşurarea
c activităţii:
-pregătirea sălii de
clasă; aerisirea şi
aranjarea
mobilierului;
 -pregătirea
materialului didactic;
-asigurarea climatului
afectiv;

Împărțim formabililor Formabilii primesc

2. câte două postituri de câte două postit-uri de
culori diferite și culor diferite. Aceștia
spunem acestora că ne află că le vor utiliza la
vor ajuta pentru Icebreaker.
Icebreaker.
Participanții
Spunem acestora că descoperă că
vom realiza o Icebreakerul se
activitate interesantă, numește “Confruntare
intitulată “Confruntare VS. Susținere”.
VS. Susținere”, în care
ne confruntăm noi cu Formabilii află că
noi înșine, apoi ne ideea de confruntare
Icebreaker – susținem. face referire la
“confruntare sentimentele și
VS. emoțiile negative din Icebreaker Post-it-uri 10 min.

susținere” adâncul Pixuri

inconștientului nostru,
care ne descriu.

Ideea de susținere face

referire la partea
conștientă a sinelui
nostru, care încearcă
constant să ne ridice și
să ne motiveze să nu
Îi rugăm pe formabili
dăm energie lucrurilor
să aleagă un postit din
negative pe care le
cele două, pe care să
gândim,
noteze trei fraze
negative care le vin în Aceștia își aleg unul
minte. dintre cele două post-
După ce toată lumea a it-uri, pe care trebuie
notat cele trei să-și noteze primele
propoziții negative, trei fraze negative care
spunem acestora să-și le vin în minte.
scrie înaintea fiecărei După ce au notat toate
propoziții numele. cele trei enunțuri
negative, aceștia își
EXEMPLU scriu numele înaintea
acestora.
Ești mult prea
antisocial la locul de Formabilii sunt atenți
muncă! Bogdan, la exemplul primit de
ești mult prea la formatori pentru a
antisocial la locul de înțelege mai bine ceea
muncă! ce au de făcut.
Formabilii chiar sunt
În cea de-a doua parte nevoiți să își înfrunte
a Icebreakerului, inconștientul pentru
formabilii trebuie să câteva momente
scrie fix inversul a De data aceasta,
ceea ce au scris formabilii iau cel de-al
anterior, adică fraze doilea postit și scriu
blânde, pozitive, de enunțuri positive, de
susținere. susținere.
După ce toată lumea a
notat cele trei După ce au notat toate
propoziții de susținere, cele trei enunțuri de
spunem acestora să-și susținere vor proceda
scrie înaintea fiecărei la fel și își vor scrie
propoziții numele. numele înaintea
EXEMPLU acestora.

Ar trebui să fii mândră Formabilii sunt atenți

 de tine pentru unde
ești acum! Alina, la exemplul primit de
ar trebui să fii mândră la formatori pentru a
de tine pentru unde înțelege mai bine ceea
ești acum! ce au de făcut.
Îi întrebăm pe
formabili cum s-au Participanții răspund
simțit în ambele părți la întrebările
ale Icebreakerului. formatorilor.

Oferim participanților Formabilii primesc Exercțiu 25 minute

3. câte o foaie A5, pe câte o foaie A5, pe Instrumente
Activitate I care formabilii vor care vor trasa o linie în de scris
–“Traseul trasa o linie (în orice orice sens, direcție, Hârtie
carierei” sens, direcție consideră care să semnifice Scotch
aceștia) care să traseul carierei lor de Cartonașe
semnifice traseul la primul job și până în
carierei lor de la prezent.
primul job și până în
prezent.
Pe această linie trebuie
Le spunem că pe să identifice, ulterior,
această linie, vor trebui cu ajutorul unor
să se identifice, stickere de două culori
ulterior, cu ajutorul diferite (roșu și maro),
unor stickere de două evenimentele/aspectele
culori diferite (roșu și pozitive și negative
maro), experimentate la
evenimentele/aspectele fiecare job ales.
pozitive și negative
experimentate la Formabilii trebuie să

fiecare job ales. limiteze numărul mare

Dacă există situații în al job-urilor, astfel

care formabilii au un încât să le cuprindă

număr mare de job-uri, doar pe cele care au

 le spunem să limiteze
numărul acestora,
astfel încât să le
cuprindă doar pe cele avut un impact mare
care au avut un impact asupra carierei lor.
mare asupra carierei
lor. Formabilii urmează să
pună în balanță
Rugăm participanții să evenimentele negative
pună în balanță și evenimentele
evenimentele negative pozitive și să
și evenimentele construiască o
pozitive și să concluzie care să le
construiască o ofere o perspectivă
concluzie care să le despre job-ul evaluat.
ofere o perspectivă
despre job-ul evaluat.

Împărțim formabililor Formabilii primesc foi

foi cu testul RIASEC cu testul RIASEC.
4. și îi rugăm să citească Aceștia citesc cerința
cerința pentru a putea pentru a putea urma
Activitate II
urma ordinea ordinea completării și
– Test de Exercițiu Foi cu testul 20 minute
completării și aflării aflării codului
personalitate Explicația Pixuri
codului personal. personal.
– RIASEC Conversația

Oferim formabililor la Formabilii au la

dispoziție 10 minute dispoziție 10 minute
pentru a rezolva pentru a rezolva
sarcina de lucru. sarcina de lucru.

După finalizarea După ce finalizează

primei părți a activității ceea ce au de făcut,
spunem participanților formabilii citesc
 să citească enunțul care enunțul care îi
îi îndrumă să adune îndrumă să adune
numărul cerculețelor numărul cerculețelor
de la fiecare literă, de la fiecare literă,
pentru a putea pentru a putea
descoperi codul descoperi codul
personal. personal.

După aflarea codului, După ce aceștia și-au

rugăm participanții să aflat codul, descoperă
treacă pe pagina pentru fiecare tip de
următoare pentru a personalitate explicații
descoperi explicații și și tipuri de job-uri
tipuri de job-uri potrivite.
potrivite pentru tipul
său de personalitate.
Formabilii citesc cu
Discutăm pentru a afla voce tare codul
dacă există diferențe personal pentru a-și
între job-ul actual sau putea face o idee, cu
ultimul job și codul toții, despre unde se
personal. clasează fiecare.

Începem printr-o Formabilii ascultă cu

Activitate III prezentare a atenție informațiile și
5. – “In the informațiilor și instrucțiunilor ce sunt Exercițiu Cartonașe
future instrucțiunilor necesare necesare pentru o bună Conversația Pixuri 20 minute

workplace” pentru o bună desfășurare a Explicația Planșă

desfășurare a ctivității. activității “In the

Împărțim formabililor future workplace”.
câte trei cartonașe de
dimensiunea unui post- Fiecare participant
it pe care este scrisă în primește câte trei
partea de sus cartonașe de
propoziția “La viitorul dimensiunea unui
 post-it pe care este
scrisă în partea de sus
propoziția “La viitorul
loc de muncă...”.
loc de muncă...”.

Oferim la dispoziție 10
Formabilii au la
minute în care
dispoziție 10 minute
participanții trebuie să
pentru desfășurarea
noteze pe cele trei
sarcinii de lucru.
cartonașe o continuare,
Participanții trebuie să
completare a frazei
noteze o continuare a
începute.
frazei “La viitorul loc
de muncă...”.
Invităm formabilii la
tablă pentru a lipi
Formabilii vin la tablă
cartonașele și purtăm o
și lipesc cartonașele pe
discuție pe baza
o planșă de dimensiuni
acestora.
mari. Discută pe baza
acestora.

Activitate IV Începem printr-o Formabilii ascultă cu

– “Cum să prezentare a atenție informațiile și Exercițiu Material
6. îți creezi un informațiilor și instrucțiunilor ce sunt Conversația prezentare 15 minute

obicei instrucțiunilor necesare necesare pentru o bună Explicația activitate

pozitiv?” pentru o bună desfășurare a Demonstrația Foi
desfășurare a ctivității. activității Pixuri

Împărțim materialele Aceștia primesc

de lucru participanților. materialele de lucru.

Explicăm formabililor
faptul că un obicei Formabilii află că un
respectă patru reguli obicei respectă patru
esențiale, în ordinea reguli esențiale, în
ordinea următoare:
 următoare: indiciu 

dorință  reacție 
recompensă. indiciu  dorință 
reacție  recompensă.
Fundamentarea unei
acțiuni în rutina zilnică Formabilii trebuie să
a unui individ realizeze o schemă
presupune cei patru formată din cele patru
pași de unde rezultă un reguli enunțate.
obicei. Acesta poate fi
negativ și dăunător sau EXEMPLU
pozitiv și benefic.
I (indiciul) – Te
Urmărim ca formabilii trezești
să identifice pe cei II (dorința) – Vrei să te
negativi cu scopul nu poți concentra
de a-i demotiva, III (reacție) – Bei o
indiferent de numărul ceașcă de cafea
acelora negative, ci de IV (recompensă) – Îți
a reuși împreună să îi satisfaci dorința de a te
ducem spre drumul de concentra
schimbare a unei rutine
dăunătoare. Formabilii finalizează
de scris, apoi citesc cu
Numim diverși scopul de a discuta pe
formabili pentru a citi baza celor scrise.
și a discuta pe baza
celor scrise.

7. Activitate V Formabilii ascultă cu

– Fișă de Prezentăm informațiile atenție informațiile și Material
evaluare a și instrucțiunile instrucțiunilor ce sunt Exercițiu prezentare 10 minute

obiceiurilor necesare pentru o bună necesare pentru o bună Explicația activitate +

+ Cea mai desfășurare a ctivității. desfășurare a Conversația Foi 10 minute

bună activității Pixuri
strategie de Împărțim materialul de Aceștia primesc
formare a lucru. materialele de lucru.
unui obicei În prima parte a
aplicației și anume Formabilii trebuie să
Fișa de evaluare a se gîndească și să
obiceiurior, trebuie să noteze unele sub altele
se gîndească și să acțiunile cele mai
noteze unele sub altele semnificative din
acțiunile cele mai durata unei zile, de la
semnificative din începutul acesteia și
durata unei zile, de la până la sfârșit.
începutul acesteia și
până la sfârșit.
Aceștia află faptul că
Spunem participanților există trei tipuri de
că există trei tipuri de notare a acestor
notare a acestor activități specific Fișei
activități specific Fișei de evaluare a
de evaluare a obiceiurior.
obiceiurior. cu = obicei neutru
cu = obicei neutru cu – obicei negativ
cu – obicei negativ cu + obicei pozitiv
cu + obicei pozitiv
Participanții au ca
Spunem formabililor sarcină să noteze în
să noteze în dreptul dreptul fiecărei
fiecărei activități câte activități câte unul
unul dintre simbolurile dintre simbolurile de
de mai sus. mai sus.

Spunem acestora să
reflecteze la părțile Formabilii trebuie să

negative și să se reflecteze la părțile

bucure de cele negative și să se

 positive.
bucure de cele
positive.
În partea a doua a
aplicației Cea mai
Formabilii află care
bună strategie de
este regula esențială
formare a unui obicei
pentru formarea unui
nou spunem
obicei.
formabililor care este
regula esențială pentru
Am să [ACȚIUNE] la
formarea unui obicei.
[MOMENTUL] în
[LOCUL].
Am să [ACȚIUNE] la
[MOMENTUL] în
[LOCUL].
Aceștia au ca sarcină
să scrie două obiceiuri
Spunem formabililor
noi pe care și le-ar dori
să scrie două obiceiuri
să le implementeze,
noi pe care și le-ar dori
respectând regula data.
să le implementeze,
respectând regula data.
Diverși formabili
citesc cu voce tare cee
Numim diverși
ace au scris pentru a
formabili pentru a
conștientiza cele
împărtăși cu colegii și
notate. Aceștia oferă
pentru a le
feedback-ul colegilor.
conștientiza. Se cere
feedback-ul colegilor.

Literatura de specialitate:

Reconversia profesională reprezintă o decizie importantă, cu privire la momentul în care

domeniul de lucru nu mai este unul favorabil sau se dorește o schimbare, o reorientare în carieră,
spre alt domeniu.
 Un studiu de specialitate recomandă o nouă perspectivă asupra reconversiei; aceasta ar
trebui văzută ca un mijloc de suplinire a activității profesionale și nu ca o schimbare radicală, care
poate crea incomoditate, rigidate, ajungând ca angajatul să opună rezistență schimbării.
Modelul de congruență de diagnosticare pentru organizații al lui David. A. Nadler &
Michael L. Tushman, evaluează cât de bine funcționează împreună diferitele elemente din
organizații, rezultatul fiind identificarea decalajelor de performanță. Conform acestuia, schimbarea
este strâns legată depatru dimensiuni care o produc și totodată, o susțin: “reglarea, reorientarea,
adaptarea și recrearea” (Nadler, A.D., Tushman, L.M., 1989).
Reglarea este determinată cu anticipație, în scopul descoperirii căilor de creștere a eficienței;
Adaptarea este privită ca un răspuns la evenimentele externe, care o îi dau o continuitate și o fac
posibilă; Reorientarea reprezintă o schimbare strategică, care impune redirecționarea fundamentală
a organizației, prin realizarea unor schimbări majore fără a resimți o detașare față de cadrul
organizational existent; Ulterior, după ce reorientarea a avut loc, recrearea este de asemenea, o
schimbare strategică, dar care amenință existența organizației, printr-o detașare radicală de cadrul
organizational prezent și prin crearea unui nou set de valori, a unei noi strategii și, în final, a unei
noi culture organizaționale.
Având în considerare tema proiectului de formare, se remarcă faptul că, personalitatea
reprezintă un factor esențial intrinsec care, prin cunoașterea lui, ajută la consilierea vocațională și la
procesul reorientării profesionale.
“Consilierea vocaţională reprezintă acţiunile de pregătire a tinerilor pentru alegerea unei
profesii având în vedere caracteristicile de personalitate ale fiecărei persoane, precum şi situaţia de
pe piaţa forţei de muncă, sau asistenţa pentru tineri şi adulţi în alegerea carierei şi a unui loc de
muncă adecvat” (Brătucu, G., Madar, A., Neacșu, N.A., Beșcor, D., Băltescu, A.C., 2014).
Un studiu de specialitate sugerează faptul că, persoanele diferă în ceea ce privește metoda de
abordare a alegerii unei cariere, “având atât preferințe pentru diferitele structuri ale consilierii, cât și
de nivelul lor de comfort în raport cu diferitele stiluri abordate de consilieri” (Boyd, C.J., Cramer,
S.H., 1995). În acest studiu este valorificată tipologia personalității creată de John L. Holland și
explorarea posibilității unor efecte de interacțiune client-tratament, în ceea ce privesc intervențiile
de consiliere în carieră. De asemenea, s-a atestat viabilitatea utilizării tipologiei lui Holland cu
activități extra-ocupaționale, precum și cu alegerile vocaționale și satisfacția cu munca.
„Modelul lui Holland (teoria alegerii profesiei) a oferit o raţiune teoretică importantă pentru
potrivirea persoană-mediu, o abordare diagnostică a consilierii în carieră” (Adăscăliței, C., 2020).
Conform acestei teorii, activitatea consilierului este de a evalua interesele ocupaţionale şi de a
identifica ocupaţiile care se potrivesc cu profilul intereselor clientului.
 Holland considera că alegerile vocaționale constituie o exprimare a personalității și că
acestea desemnează, totodată, descrierea personalității acelui individ. De asemenea, acesta pune în
evidență următoarele afirmații: afirmă că: alegerea ocupaţiei reprezintă o expresie a personalităţii;
inventarele de interese sunt inventare ale personalităţii; stereotipurile vocaţionale au implicaţii
psihologice şi înţelesuri sociologice; membrii aceluiaşi domeniu de activitate au personalităţi
similare precum şi istorii similare ale dezvoltării personalităţii; indivizii unui grup vocaţional, având
personalităţi similare, vor răspunde în multe situaţii şi la multe probleme în mod similar, punându-şi
amprenta asupra mediului de muncă, imprimându-i acestuia anumite caracteristici; satisfacţia
vocaţională, stabilirea şi realizarea în profesie depind de congruenţa dintre propria personalitate şi
mediul în care individul lucrează.
Teoria învăţării sociale aplicată în luarea deciziei pentru carieră afirmă că, generalizările şi
aptitudinile care se dezvoltă ca rezultat al experienţelor individuale de învăţare, duc la
comportamente şi acţiuni relevante pentru carieră, cum ar fi opţiunea pentru anumite slujbe sau
programe de pregătire, acceptarea unor anumite slujbe sau promovări şi schimbarea locului de
muncă. De asemenea, teoria mai susține și faptul că, există o probabilitate foarte mare ca un individ
să dezvolte comportamente care vor duce la angajarea sa într-o anumită ocupaţie dacă individul a
avut oportunităţi de învăţare sau de angajare în acea ocupaţie.
În acord cu un studiu în domeniu, importanța vieții personale autentice aduce un beneficiu
major în organizație, în carieră și în viață.
Responsabilitatea personală este, conform acestui studiu, o caracteristică de mare
importanță, survenind ca un mijloc de atingere a obiectivelor organizaționale. Totodată, aceasta este
sugerată ca „o cale pentru ca angajații să se simtă utili, de folos, în timp ce își urmăresc propriile
ambiții, fiind ei înșiși” (Pedersen, M., 2011).
Lazzarato (2004) numește această caracteristică ca „plierea” îmrepună a mizei organizației și
a dorințelor angajaților, această tehnică ajută la crearea unei situații în care individualitatea
angajatului trebuie să fie afirmată, în timp ce acesta aderă simultan, nu doar la autenticitate proprie
nu doar în beneficiu individual, ci și la nivel de organizație și la interesele acesteia (Lazzarato, M.,
2004).
Kivlighan, Hageseth, Tipton, și McGovern (1981) au comparat abordările de consiliere cu
tipurile de personalitate, astfel încât rezultatele au fost în concordanță cu o ipoteză propusă pentru
prima dată de Bruch (1978): „Similitudinea între tipul de personalitate al clientului și strategia de
intervenție a consilierului (fie rezolvarea individuală a problemelor, fie procesul de grup), a condus
la maturitate crescută în carieră” (Kivlighan, D.M., Jr., Hageseth, J.A., Tipton, R.M., & McGovern,
T.V., 1981). Ipoteza majoră care s-a confirmat în urma acestui studiu, conturează faptul că, există o
relație între tipologiile de personalitate ale clienților și preferințele acestora cu privire la selecția
aspectelor de intervenție a consilierii în carieră.
Conform literaturii de specialitate, maturitatea în carieră este definită ca “pregătirea și
capacitatea unei persoane de a face față vârstei, asociate cu luarea deciziilor de carieră este esențială
pentru o devzoltare a înțelegerii comportamentului în carieră”, maturitatea fiind una dintre aspectele
cel mai des cercetate în acest domeniu (Creed, A.P., Patton, W., Prideaux, L.A., 2007).
Obiceiul poate fi definit ca fiind ca o acțiune care s-a desfășurat conștient la un moment dat
și, cu timpul, tot repetând acel act, creierul nu mai are nevoie de prezența unui pattern conștient și,
deci, pattern-ul inconștient e cel care ghidează obiceiul.
Cercetătorii au demonstrat faptul că doar prezența unor stimuli, conștienți sau nu, pot
declanșa creierul să producă automat acțiune pe care noi o numim obicei. De altfel, cercetătorii au
descoperit faptul că ideea în sine de a-ți crea un obicei nu este deloc conștientă și totul apare pe
baza acțiunilor care aduc sau nu performanță individului. Deci, dacă o acțiune repetată aduce
performanță asupra unui task, individul o va transforma în obicei, inconștient, fără vreun gând de
asemenea natură (Wood, Quinn, & Kashy, 2002).
Multe studii din domeniul neuropsihologiei susțin faptul că “memoria de performanță” este
asociată cu modalitățile în care un individ își crează un comportament bazat pe obiceiuri; dacă un
task va aduce lucruri bune odată cu acesta, creierul va știi să apeleze întotdeauna la un anumit
pattern, în cazul nostru, obiceiul, deoarece va primi de fiecare dată performanță, deci satisfacție
( (Caldwell & Masson, 2001) , (Hay & Jacoby, 1996) , (Jacoby, Yonelinas, & Jennings, 1997)).
Deci, putem forma o ipoteză care să susțină faptul că un obicei poate apărea prin condiționarea
individului de a repeta o acțiune care îi aduce performanță.
În ceea ce privește corelația dintre comportamentele ce au fost formate pe pattern-uri ce au
la bază obiceiurile și stresul, studiile au arătat faptul că un individ care are un stil de comportare
deseori bazat pe ideea de obicei a fost, la un moment dat, predipus la factori stresori. De cele mai
multe ori, noi ca și indivizi tindem să fim conștienți atunci când facem o greșeală: când ne ardem,
când ne lovim, când nu mai putem respire, lucruri biologic normale pe care ar trebui să le simțim și
față de care ar trebui să fim conștienți. Deci, atunci când ne aflăm într-o situație de stres, vom
încerca să găsim modalități de a scăpa de acea situație, unul dintre aceasta fiind obiceiul. De aici,
creierul va memora pattern-urile comportamentului bazat pe obiceiuri și individul va adapta un
comportament mai degrabă relexiv decât reflectiv (Wirz, Bogdanov, & Schwabe, 2018).
Studiile au arătat faptul că relația dintre factorii stresori și apariția obiceiurilor sănătoare și
pozitive în viața indivizilor, în special a celor angajați și a descoperit faptul că prezența unor
obiceiuri care aduc fericire, relaxare și destresare pot aduce starea mentală și fizică a acestora pe o
linie de plutire. Așadar, cercetătorul a indentificat trei tipuri esențiale de activități: “activități care
promovează protecția sănătății, activități care promovează sănătatea și activități care promovează
bnunăstarea” (Terborg, 1986).
Activitățile care promovează protecția sănătății se referă la regulile impuse de organizație în
ceea ce privește protecția muncii. Activitățile care promovează sănătatea se referă la modalitatea de
promovare de către organizație a implementării în viața indivizilor a unui mind-set format din
obiceiuri care să îndemne protejarea sănătății fizice și psihice. Activitățile care promovează
bunăstarea se referă la pattern-ul co mportamental format din obiceiurile propria ale individului,
format cu scopul de a balansa viața personală și cea profesională, având grijă, totodată, să
echilibreze sănătatea mentală și fizică (Kasl & Cobb, 1966).
Literatura de specialitate a cercetat nouă dimensiuni când se raportează la importanţa
echilibru muncă - viaţă personală, şi anume: conflictul muncă - familie, variabile caracteristice
fiecărei persoane invdividual,variabile legate de familie și de muncă; „variabile muncă - familie,
strategiile fiecărui individ pentru realizarea echilibrului muncă - viaţă personală, strategiile
organizaţiilor pentru realizarea echilibrului muncă - viaţă personală, programe realizate de
organizaţii în scopul realizării echilibrului muncă - viaţă personală” (Anghel, L., Gheorghiu, A.,
Leon, R., Treapăt, L., Vătămănescu, M., 2017).
Rezultatele conflictului dintre muncă şi familie abordată din perspectiva autorilor Jones,
Kinman şi Payne (2006), evidenţiază problema calităţii vieţii, ca fiind un factor concludent în
relaţia muncă – viaţă personală. Programul lung de lucru este, de asemenea, un factor care
influenţează negativ mediul familial, angajaţii, grupurile, comunităţile, chiar şi locul de muncă.
Câteva interviuri aparținând unui studiu de specialitate, au scos în evidență “patru chei ale
echilibrului”, care sunt fundamentale pentru atingerea și menținerea echilibrului personal și
profesional și anume: cunoașterea de sine, intenționalitatea, responsabilitatea de a se îngriji pe sine
și reflecția ( Guthrie, L.V., Woods, E., Cusker, C., Gregory, M., 2005).
Conform acestui studiu, cheile aferente sugerează:
Autocunoașterea sau cunoașterea de sine, necesită personalizarea valorilor proprii și
formarea simțului identității, deoarece noi, ca indivizi, facem alegeri care sunt în concodranță cu
propria identitate;
Intenționalitatea se referă la faptul că ea însăși este produsul unor alegeri făcute în mod
conștient, voit, intenționat;
Responsabilitatea de a se îngriji pe sine, conform articolului în cauză recomandă necesitatea
îngrijirii fizice și psihice, pentru a duce o viață mai sănătoasă și pentru a prospera în mediul
organizational și în raport cu diferitele tipuri de relație din viața noastră;
Reflecția este rezprezentată ca fiind cea mai importantă componentă a echilibrului, autorii
marcând necesitatea practicării ei continue și scoțând în evidență modul diferit în care aceasta
poate fi practicată; de exemplu, ca persoană extravertă, vei vorbi cu voce tare pentru a reflecta
asupra sinelui și pentru a procesa experiențele anterioare, așadar reflecția poate fi și activă, nu doar
pasivă (ex. analiză mentală).

Bibliografie

1. Adăscăliței, C. (2020). Scientific arguments regarding vocational development and

adolescents’ career counseling, 94-99, Iași.
2. Anghel, L., Gheorghiu, A., Leon, R., Treapăt, L., Vătămănescu, M. (2017). Start
Management. Revistă de studii științifice a studenților Facultății de Management, SNSPA.
Vol. 1.
3. Boyd, C. J., & Cramer, S. H. (1995). Relationship between Holland high-point code and
client preferences for selected vocational counseling strategies. Journal of Career
Development, 213–221. [Link]
4. Brătucu, G., Madar, A., Neacșu, N.A., Beșcor, D., Băltescu, A.C. (2014). Rolul conslierii
vocaționale a elevilor în valorificarea înclinațiilor profesionale ale [Link]. XVI, Nr.
37.
5. Caldwell, J. I., & Masson, M. E. (2001). Conscious and unconscious influences of memory
for object location. Memory & Cognition, 29, 285–295.
6. Creed, A.P., Patton, W., Prideaux, L.A. (2007). Predicting change over time in career
planning and career exploration for high school students. Journal of Adolescence 30 (2007)
377-392.
7. Guthrie, L.V., Woods, E., Cusker, C., Gregory, M.. (2005). A Portrait of Balance: Personal
and Professional Balance among Student Affairs Educators. Vol.24, Nr. 2, 110-126.
8. Hay, J. F., & Jacoby, L. L. (1996). Separating habit and recollection: Memory slips, process
dissociations, and probability matching. Journal of Experimental Psychology: Learning,
Memory, and Cognition, 22, 1323–1335.
9. Holland, J. L. (1997). Making vocational choices: A theory of vocational personalities and
work environments. Psychological Assessment Resources.
10. Jacoby, L. L., Yonelinas, A. P., & Jennings, J. M. (1997). The relation between conscious
and unconscious (automatic) influences: A declaration of independence. In J. D. Cohen & J.
W. Schooler (Eds.), Scientific approaches to consciousness (pp. 13–47). Mahwah, NJ:
Erlbaum.
11. Jones, F., Kinman, G. & Payne, N. (2006). Work stress and helth behaviours: A work-life
balane issue. Worklife balance: A psychological perspective, 185-215.
12. Kasl, S. V., & Cobb, S. (1966). Health behavior, illness behavior and sick role behavior: I.
Health and illness behavior. Archives of Environmental Health: An International Journal,
12(2), 246-266.
13. Kivlighan, D.M., Jr., Hageseth, J.A., Tipton, R.M., & McGovern, T.V. (1981). Effects of
matching treatment approaches and personality types in group vocational counseling.
Journal of Counseling Psychology, 28(4), 315-320.
14. Lazzarato, M. (2004). From capital-labour to capital-life, ephemera. Vol.4 (3), 187-208.
 15. Mare, E. (2006). Schimbarea și dezvoltarea organizațională, Universitatea „Babeş-Bolyai“,
Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Cluj-Napoca.
16. Nadler, A.D., Tushman, L.M., (1989). The Congruence Management -a Diagnostic Tool to
Identify Problem Areas in a Company, Journal of Political Science and International
Relations, DOI:10.11648/[Link].20180102.11.
17. Pedersen, M. (2011). A career is nothing without a personal life: On the social machine in
the call for authentic employees. Vol.11 (1), 63-77.
18. Pleșca, M. (2015).  Relaţii dintre personalitate şi performanţă profesională. Vol. 1 (17), p.
33-40.
19. Terborg, J. R. (1986). Health promotion at the worksite: A research challenge for personnel
and human resources management. In K. H. Rowland & G. R. Ferris (Eds), Researching
Pwsonnel and HRM, 4, pp. 225-267. Greenwich, CT: JAI Press.
20. Wirz, L., Bogdanov, M., & Schwabe, L. (2018). Habits under stress: mechanistic insights
across different types of learning. Current opinion in behavioral sciences, 20, 9-16.
21. Wood, W., Quinn, J. M., & Kashy, D. A. (2002). Habits in everyday life: thought, emotion,
and action. Journal of personality and social psychology, 83(6), 1281.

Anexa 1.
 Activitatea de spargere a gheții începe prin prezentarea de către formabili a semnificației din
spatele titlului “confruntare VS. susținere”; și anume: ideea de confruntare face referire la
sentimentele și emoțiile negative din adâncul inconștientului nostru, care ne descriu pe noi înșine.
Această confruntare presupune punerea față în față, literalmente, cu cele mai nesuferite angose ale
noastre și scrierea lor pe hârtie. În cealaltă extremă, ideea de susținere face referire la partea
conștientă a sinelui nostru, care încearcă constant să ne ridice și să ne motiveze să nu dăm energie
lucrurilor negative pe care le gândim, scriindu-le și pe acestea pe hârtie. În cazul nostru, post-it-uri.
După ce am reușit să le explicăm cele de mai sus formabililor, le vom împărții post-it-uri, pixuri și îi
vom înștiința că au la dispoziție câte trei minute pentru ambele părți ale exercițiului.
Prima parte a exercițiului presupune scrierea primelor trei cuvinte, fraze negative care le vin
în minte formabililor și, după ce toată lumea a completat acest task, formabilii vor fi rugați ca,
înainte de primul cuvânt scris, să treacă numele lor. Astfel că, un exemplu ar suna ceva de genul:
“Ești mult prea antisocial la locul de muncă!”  “Bogdan, ești mult prea antisocial la locul de
muncă!”. Cu ajutorul exemplului ne dăm seama că formabilii chiar sunt nevoiți să își înfrunte
inconștientul pentru câteva momente. Timpul alocat pentru această parte este de trei minute.
Cea de-a doua parte a exercițiului presupune ca formabilii să scrie fix inversul a ceea ce au
scris anterior, adică cuvinte, fraze blânde, pozitive, de susținere. După ce formabilii au completat,
aceștia vor fi rugați să procedeze ca și în prima parte a exercițiului, scriindu-și numele în fața
primului cuvânt. Deci, un exemplu ar suna ceva de genul: “Ar trebui să fii mândră de tine pentru
unde ești acum!”  “Alina, ar trebui să fii mândră de tine pentru unde ești acum!”. Timpul alocat
pentru această parte este de trei minute.
După o scurtă conversație despre cum s-au simțit în ambele părți ale exercițiului, activitatea
se încheie. Timpul alocat pentru această parte este de aproximativ cinci minute.
În total, această activitate va dura aproximativ zece minute.

Anexa 2.
 Activitatea cu numărul doi poartă numele de “Traseul carierei”. Aceasta începe prin
prezentarea de către formatori a regulilor pe care trebuie să le urmeze formabilii și a timpului alocat
pentru activitate. Acestea sunt: pe o hârtie A5 pe care o vor primi de la formatori, formabilii vor
trasa o linie (în orice sens, direcție consideră aceștia) care să semnifice traseul carierei lor de la
primul job și până în prezent. Pe această linie, vor trebui să se identifice, ulterior, cu ajutorul unor
stickere de două culori diferite (roșu și maro), evenimentele/aspectele pozitive și negative
experimentate la fiecare job ales. În cazul în care numărul job-urilor este prea mare, formabilii vor
fi informați să limiteze numărul acestora, cuprinzându-le pe cele care au avut un impact mare
asupra carierei lor. Timpul alocat pentru pregătirea traseului carierei este de cincisprezece minute.
După trecerea celor cincisprezece minute, formabilii vor fi invitați să observe lucrările
proprii și să se dea cu părerea în privința numărului de buline pe care le-au lipit la fiecare job și
culorii asociate fiecărui eveniment (pozitiv și negativ). Vor fi rugați să pună în balanță evenimentele
negative și evenimentele pozitive și să construiască o concluzie care să le ofere o perspectivă despre
job-ul evaluat. Această parte a exercițului este, într-un fel, terapeutică; atunci când suntem față în
față cu descrierea exacta a unei situații, mai ales creată din propria persepectivă, altfel putem judeca
și analiza posibilitățile și soluțiile. Prin această activitate sperăm să putem să putem face formabilii
să capete un insight asupra motivelor pentru care au lăsat anumite job-urilor în urmă. Timpul alocat
acestei părți din exercițiu este de aproximativ zece minute.
După aceea, activitatea se încheie. În total, activitatea va dura aproximativ douăzeci și cinci
de minute.

Anexa 3.
 Activitatea cu numărul trei poartă numele “Test de personalitate - RIASEC”. Aceasta începe
cu prezentarea de către formatori a informării asupra acestui instrument și a motivației din spatele
alegerii. Prin urmare: testul RIASEC este un test de personalitate, compus din 42 de întrebări.
Testul face parte dintr-o gamă mai largă de teste, înființate pe baza teoriei carierelor din viața
vocațională a individului a psihologului american, J. Holland (Holland, 1997). Motivația alegerii
acestui test stă în spatele experienței în care s-au folosit teste asemănătoare celui aplicat acestei
activități și cu rezultate bune și foarte bune. Indivizii cărora le-au fost aplicate teste asemănătoare au
spus că deja se simțeau un pas în față pe drumul carierei.
Așadar, după acest mic discurs, formatorii vor înmâna formabililor foaia cu testul RIASEC
și îi vor ruga să citească cerințele, pentru a putea urma ordinea completării și aflării codului
personal. Această parte a activității va dura aproximativ zece minute.
În continuare, după terminarea primei părți a activității, vom ruga formabilii să citească
enunțul care îi îndrumă să adune numărul cerculețelor de la fiecare literă, pentru a-și afla codul
personal. După aflarea acestuia, formabilii vor fi rugați să treacă pe pagina următoare unde există,
pentru fiecare “tip de personalitate”, explicații și tipuri de job-uri potrivite pentru aceștia.
Formatorii îi vor încuraja pe formabili să citească cu voce tare codul personal pentru a ne putea face
o idee, cu toții, despre unde se clasează fiecare. Se va încerca și o mica discuție pentru a se vedea
dacă există diferențe extreme între job-ul actual/ultimul job și codul personal.
Această activitate va dura aproximativ zece minute. Acesta este finalul activității.
Activitatea va dura aproximativ douăzeci de minute.

1. Îmi place să lucrez cu maşinile

2. Îmi place să construiesc puzzle
3. Sunt bun atunci când lucrez independent
4. Îmi place lucrul în echipă
5. Sunt o persoană ambiţioasă, îmi setez singur obiectivele
6. Îmi place să organizez lucrurile (fişiere, masa de lucru)
7. Îmi place să construiesc obiecte
8. Îmi place să citesc despre artă şi muzică
9. Îmi place să lucrez după instrucţiuni clare
10. Îmi place să încerc să influenţez sau să conving oamenii
11. Îmi place să experimentez
12. Îmi place să învăţ sau să instruiesc oameni
13. Îmi place să-i ajut pe oameni să-şi rezolve problemele
14. Îmi place să îngrijesc animale
15. Nu m-aş împotrivi să lucrez 8 ore pe zi într-un oficiu
16. Îmi place să vând lucruri
17. Îmi plac cărţile creative
18. Îmi place ştiinţa
19. Îmi asum uşor noi responsabilităţi
20. Sunt interesat în vindecarea oamenilor
21. Îmi place să descopăr cum funcţionează lucrurile
22. Îmi place să unesc lucrurile sau să le asamblez
23. Sunt o persoană creativă
24. Sunt atent la detalii
25. Îmi place să tapez
26. Îmi place să analizez (probleme, situaţii)
27. Îmi place să cânt cu voce sau la instrumente
28. Îmi place să învăţ despre alte culturi
29. Mi-ar plăcea să încep propriul business
30. Îmi place să gătesc
31. Îmi place să joc în piese
32. Sunt o persoană practică
33. Îmi place să lucrez cu cifrele sau diagramele
34. Îmi place să discut despre probleme
35. Sunt bun la menţinerea scorului muncii mele
36. Îmi place să fiu în frunte
 37. Îmi place să lucrez în afara încăperilor
38. Mi-ar plăcea să lucrez într-un oficiu
39. Sunt bun la matematică
40. Îmi place să ajut oameni
41. Îmi place să pictez
42. Îmi place să ţin discursuri

Anexa 4.
 Activitatea cu numărul patru poartă numele “In the future workplace…”/ ”La viitorul loc de
muncă…”. Aceasta începe prin prezentarea de către formatori a informațiilor și instrucțiunilor
necesare pentru buna desfășurare a activității și a împărțirea materialelor necesare activității. Prin
urmare: activitatea presupune împărțirea de către formatori a căte trei cartonașe per formabil de
dimensiunea unui post-it pe care este scrisă în partea de sus propoziția “La viitorul loc de muncă...”.
Ceea ce trebuie să facă formabilii este, ca în decursul a zece minute, să noteze pe cele trei cartonașe
primite, orice și oricum le vine în cap în completarea frazei menționate anterior. După cele zece
minute, formabilii sunt rugați să se ducă și să le lipească aleatoriu pe o planșă care este prezentă în
fața sălii și, după ce ne asigurăm că toată lumea a făcut acest lucru, următoarele zece minute se va
discuta pe baza lor.
Unii pot scrie ce dorințe au de la ei înșiși să nu mai facă sau chiar să facă într-un mediu nou
de muncă, unii pot scrie că își doresc să scape de anumite temeri, anumite tipuri de șefi, colegi, unii
pot scrie că își doresc să nu mai fie stresați sau overworked. Ideea de comunicare pe baza primelor
impulsuri pe care le scrii pe o foaie care te îndeamnă să te gândești în viitor ne poate ajuta să
realizăm că temerilor, chiar dacă se îndeplinesc, știm cum să le gestionăm și cum să nu le lăsăm să
ne demotiveze.
După aceea, activitatea se va încheia. Aceasta o să dureze aproximativ douăzeci de minute.
Anexa 5.
 Activitatea cu numărul cinci poartă numele de “Cum să îți creezi un obicei pozitiv ?”.
Acesta începe cu explicarea de către formatori a regulilor esențiale bunei desfășurări a activității și
prin împărțirea materialelor necesare formabililor. Prin urmare: formatorii vor explica formabililor
că un obicei respectă patru reguli esențiale, în ordinea următoare: indiciu  dorință  reacție 
recompensă. Fundamentarea unei acțiuni în rutina zilnică a unui individ presupune cei patru pași de
mai sus, rezultând un obicei. Care obicei poate fi negativ și dăunător sau pozitiv și benefic. Target-
ul nostru este să îi facem pe formabili să îi identifice pe cei negativi cu scopul nu de a-i demotiva,
indiferent de numărul acelora negative, ci de a reuși împreună să îi ducem spre drumul de
schimbare a unei rutine dăunătoare. După această explicație, formabilii vor primi foi și vor fi
înștiințati să își creeze o schemă formată din cele patru reguli enunțate anterior, conform exemplului
pe care formatorii îl vor scrie pe planșa din sală. Exemplul este umătorul:
I (indiciul) – Te trezești
II (dorința) – Vrei să te poți concentra
III (reacție) – Bei o ceașcă de cafea
IV (recompensă) – Îți satisfaci dorința de a te concentra
Deci, gestul de a bea cafea va fi asociat cu momentul trezirii. Funcționează ceva asemănător
cu teoria condiționării clasice a psihologului I. Pavlov: dacă știi că un stimul îți va aduce satisfacție,
îl vei repeta deoarece satisfacția este plăcută și, ulterior, îl vei produce inconștient, acesta devenind
un obicei.
După ce fiecare formabil are notat câte un exemplu, vor fi rugați, pe rând să exprime ceea ce
au scris cu scopul de a discuta pe baza acestora.
După aceea activitatea se încheie. Aceasta va dura aproximativ cincisprezece minute.

 Urmează cele patru legi esențiale:

  I (indiciul) – Indiciul trebuie să fie  III (reacția) – Acțiunea trebuie să
vizibil fie ușor de executat

 II (dorința) – Acțiunea trebuie să  IV (recompensa) – Acțiunea trebuie

fie atractivă să ofere satisfacție

 Exemplu pentru ghidare:

 I: Te trezești  III: Bei o ceașcă de cafea

 IV: Îți satisfaci dorința de a te concentra.

 II: Vrei să te poți concentra Gestul de a bea cafea va fi asociat cu
momentul trezirii.

Anexa 6.
 Activitatea cu numărul șase poartă numele de “Fișă de evaluare a obiceiurilor + Cea mai
bună strategie de a formare a unui obicei nou”. Aceasta începe cu informarea formabililor despre
regulile exercițiului, exemplificarea acolo unde este nevoie și împărțirea de materiale necesare.
Deci: formatorii vor împărții foi formabililor și le vor spune că prima parte a exercițiului, și anume
“Fișa de evaluare a obiceiurilor” presupune să se gândească la acțiunile cele mai semnificative din
timpul unei zile, de la începutul acesteia și până la sfârșit, notându-le una sub alta. După aceea,
formatorii le vor explica formabililor că există trei tipuri de notare a acestor activități specific fișei
noastre de evaluare a obiceiurilor; acestea sunt:
 cu = obicei neutru
 cu – obicei negativ
 cu + obicei pozitiv
După informarea de mai sus, formatorii vor ruga formabilii, ca după completarea
activităților dintr-o zi să treacă în dreptul fiecăreia câte un semn, conform celor de mai sus, pentru a
le putea evalua. După aceea, formabilii pot începe completarea. Când au terminat, vor fi rugați, pe
rând, să reflecteze la părțile negative și să se bucure de existența celor positive. Deoarece motivația
și satisfacția care vine odată cu un lucru bine făcut, pe care îl realizăm rar sau deloc este extrem de
mare, deci sărbătorirea mândriei față de propria persoană este un lucru pozitiv.
Această parte a activității va dura zece minute.
Cea de-a doua parte a activității, “Cea mai bună strategie de formare a unui obicei nou”
începe, după ce s-au împărțit materialele necesare, prin explicarea de către formatori, prin scrierea
pe planșa din sală, a pașilor ce trebuie urmați pentru buna desfășurare a ultei părți din această
activitate. Deci: formatorii impart foi pentru toți formabilii și scriu pe planșă regula esențială pentru
formarea unui obicei nou:

Am să [ACȚIUNE] la [MOMENTUL] în [LOCUL]. Exemplu: Am să [MEDITEZ] la [ora 07:00] în

[BUCĂTĂRIE].
După explicarea regulii și a exemplificării acesteia, formabilii vor fi rugați să scrie una, două
obiceiuri noi pe care și-ar dori să le implementeze, respectând regula dată. Scopul unei reguli, cât de
mici și cât de simpliste, în viața unei persoane care simte că are o rutină monotonă și stresantă poate
aduce un pic de stabilizare în viața acesteia. Lipsa motivației și a disciplinei sunt, de regulă, nucleul
problemelor amintite anterior, iar respectarea unui task mic precum meditarea înainte de muncă și
stabilirea unui loc și a unei ore pentru această activitate, poate aduce echilibru în viața și mintea
unei persoane.
După ce formabilii și-au notat câte unul, două exemple, aceștia vor fi rugați să le spună, pe
rând, pentru a le conștientiza și cu voce tare. De asemenea, se va încuraja și discutarea pe baza lor,
pentru un feedback sau o părere, dacă este necesară și dorită. Aceasă parte a activității va dura
aproximativ zece minute.
Aici se încheie și ultima activitate. Aceasta va dura aproximativ douăzeci de minute.

Fișă de evaluare a obiceiurilor

 După ce ați notat obiceiurile cele mai relevante dintr-o zi pe fișa de evaluare, întrebați-vă
cum le-ați evalua. Folosiți următoarele:

“ = ” neutru

„ - „ negativ

„ + ” pozitiv

Cea mai bună strategie de a forma un obicei nou

Poate dacă teoria din literatura de specialitate nu a fost de ajuns, iată că am venit și cu o
modalitate practică de...a pune în practică obiceiurile sănătoase!
Mai simplu de atât nu putem explica...doar înlocuiește cuvintele din paranteze cu ceea ce îți
dorești tu să începi să faci!

Am să [ACȚIUNE] la [MOMENTUL] în [LOCUL]

 Exemplu pentru ghidare:

Sarcina dorită: Meditație.

Am să [MEDITEZ] la [ORA 07:00] în [LIVING]

Anexa 7.