CENTRUL JUDEȚEAN DE EXCELENTĂ

PRAHOVA
Str. Gheorghe Doja nr.98, Ploiesti
Tel/fax +40344408632
excelentaph@[Link]
[Link]

ADJECTIVUL
-identificare, aprofundare, valori stilistice-

[Link]ție : Adjectivul este o parte de vorbire flexibilă, care arată însușirea unui obiect,
însoțește și determină un substantiv. Adjectivul se acordă în gen, număr și caz cu substantivul
determinat.

2. Topica adjectivului
În general, locul adjectivului este după substantivul pe care îl însoțește
(mașină frumoasă), dar poate sta și înaintea acestuia (frumoasa mașină). Poziționarea
adjectivului înaintea substantivului determinat este frecvent întâlnită în operele literare, atunci
când este urmărită accentuarea însușirilor unui anumit obiect (mândrul soare, dulce grai).
Adjectivul nu se desparte prin virgulă de substantivul determinat, indiferent de locul pe
care îl ocupă față de substantiv.

3. Clasificarea adjectivelor
[Link]ă terminaţie:
Adjectivele pot fi variabile (se acordă în gen, număr și caz cu substantivul pe care îl
determină) sau invariabile.
Adjectivele variabile se repartizează în clase flexionare după numărul de forme distincte:
-adjective cu patru forme flexionare ( pentru masculin și feminin, singular și plural).
Exemplu :frumos/frumoasă/frumoși/frumoase
-adjective cu trei forme flexionare :
 adjective care nu disting genul la plural
exemplu :adânc/adâncă/adânci , românesc/românească/românești , larg/largă/largi
 adjective care nu disting numărul la feminin
exemplu : ascultător/ascultătoare/ascultători
-adjective cu două forme flexionare :
 adjective care nu disting genul :
exemplu:dulce/dulci, limpede/limpezi, mare/mari
 adjective care nu disting numărul:
exemplu: geoi/greoaie
Adjectivele invariabile au aceeași formă pentru feminin/masculin, singular și plural :
exemple:bleu, maro, grena, atroce, antiglonț, perspicace
B. După alcătuire:
 simple: bun, rău.
 compuse: cumsecade, tehnico-ştiinţific, galben-auriu
[Link]ă provenienţă:
 CENTRUL JUDEȚEAN DE EXCELENTĂ
PRAHOVA
Str. Gheorghe Doja nr.98, Ploiesti
Tel/fax +40344408632
excelentaph@[Link]
[Link]

 propriu-zise: mic, mare, uşor

 participiale (din verbe la participiu): cartea citită - cărţi citiute
 gerunziale (din verbe la gerunziu): coşuri fumegânde
 numerale adjectivale: clasa a doua – locul al doilea
 din adverbe: aşa om – aşa oameni

4. Gradele de comparație ale adjectivului

Intensitatea unei însușiri poate fi comparabilă sau noncomparabilă.Gradele de intensitate
sunt exprimate cu ajutorul unor mărci gramaticale antepuse, dar și prin mijloace expresive-
sintactice, fonetice sau lexicale-mai mult sau mai puțin gramaticalizate.
Intensitatea comparată a unei însușiri poate fi apreciată pentru două sau mai multe
obiecte sau pentru același obiect în împrejurări diferite.
Comparația are în vedere :
 Două sau mai multe obiecte din aceeași clasă :
Exemplu: Frezia albă este cea mai parfumată dintre frezii.
 Un obiect în împrejurări diferite :
Exemplu :A fost mai fericit ca oricând pentru că a întâlnit-o.
 Două însușiri ale aceluiași obiect :
Exemplu : Era mai mult speriat decât încântat să-și cunoască noii colegi.
Gradele de comparație ale adjectivului:
Pozitiv – termenul zero, neutru din punct de vedere al intensității și constituie punctul de
reper
la care se raportează celelalte grade ale intensității – floare parfumată, copil cuminte.
Gradul comparativ- indică evaluarea intensității însușirii ca superioară, egală sau inferioară
în raport cu aceeași însușire a altui/altor obiecte-.
 Comparativul de inferioritate: mai puțin + forma de pozitiv a adjectivului – mai puțin
atent, mai puțin cuminte ca alții.
 Comparativul de egalitate: la fel de + forma de pozitiv a adjectivului – la fel de atent, la
fel de cuminte ca alții.
 Comparativul de superioritate: mai + forma de pozitiv a adjectivului – mai atent, mai
cuminte ca alții.
Gradul superlativ indică o intensitate maximă a însușirii și se realizează ca relativ și
absolut.
 Superlativ relativ de inferioritate: cel mai puțin + forma de pozitiv a adjectivului -cel
mai puțin atent
 Superlativ relativ de superioritate: cel mai + forma de pozitiv a adjectivului- cel mai
atent.
 Superlativ absolut de inferioritate:foarte puțin + forma de pozitiv a adjectivului – foarte
puțin atent.
 Superlativ absolut de superioritate: foarte + forma de pozitiv a adjectivului – foarte
atent.
Există adjective care nu au grade de comparație - Cele care denumesc o însușire
negradabilă :absolut, definitiv,fix,final, inițial, mort, unic, veșnic etc.
 CENTRUL JUDEȚEAN DE EXCELENTĂ
PRAHOVA
Str. Gheorghe Doja nr.98, Ploiesti
Tel/fax +40344408632
excelentaph@[Link]
[Link]

Adjectivele care aparțin , mai ales, terminologiei tehnico-științifice: geografic, metalic,

petrolifer, pulmonar etc., cele care, etimologic, reprezintă forme de comparativ și de superlativ
latinesc( anterior, inferior,optim, maxim, minim), cele care au în componență elemente ce au
sens de superlativ(extraordinar, hipersensibil, rarisim), dar și unele adjective compuse precum
albastru-verzui, dulce-acrișor, galben-deschis, în principiu, nu admit mărcile comparației.
Unele adjective negradabile pot avea grade de intensitate și comparație când sunt
întrebuințate cu sens figurat.( viu = “care trăiește” este negradabil, dar dacă are sens de
„aprins/vioi” –„un spirit mai viu ca oricând” poate avea grade de intensitate).
Modalități expresive de redare a superlativului :
-lungirea unor sunete : răăăăău, greeeeu
-repetarea adjectivului : bun, bun
-construcții echivalente: deșteptul deștepților, scump foc, frumoasa de speriat, putred de
bogat, grozav de frumos.
5. Funcțiile sintactice ale adjectivului
Adjective pot îndeplini următoarele funcții sintactice :
Atribut adjectival : Norii pufoși acopereau cerul.
Nume predicativ : Trandafirul era catifelat și parfumat.

6. Valorile stilistice ale adjectivului

Când exprimă o însușire neobișnuită pentru substantivul pe care îl determină,adjectivul
poate avea valoare de epitet- personificator, cromatic, (pasăre cernită, somn lin, nori pufoși).
Adjectivul poate forma și alte figuri de stil precum : enumerația, inversiunea, antiteza.

[Link]
Adjectivul se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
 CENTRUL JUDEȚEAN DE EXCELENTĂ
PRAHOVA
Str. Gheorghe Doja nr.98, Ploiesti
Tel/fax +40344408632
excelentaph@[Link]
[Link]

APLICAȚII LA ADJECTIV

[Link] adjectivele invariabile din seria:

alb,bogat,bleu, cald, drag, ditamai, eficace, elegant, forte, gri, literar, mov, tenace, public, surd,
țeapăn, obez, oliv, propice, pane, stereo, treaz, turcoaz, ursuz, vânăt, vivace.

[Link]ă adjectivele care nu pot fi comparate:

absolut, albăstriu,bun, balsamic, cald, dulce, extrafin, frumos,fix, greu, geografic, infinit, inițial,
metalic, mare, mort, perfect, potrivit, pulmonar, rău, rece, rarisim, rădăcinos, roșu-închis,
supărat, singur, străvechi,supranatural, ulterior, ultim, unic, vrednic,valoros.

[Link]ă gradul însușirii exprimate:

la fel de atent, mai puțin colorat, mai primejdios, cel mai speriat, foarte potrivit, cel mai puțin
încântat, superfin, îngândurat, frumoaaaaasă, acrrrru.

[Link]ște spațiul geografic la care se referă adjectivele date :

albaiulian nemțean
băimărean romașcan
câmpulungean sofiot
cipriot
genovez
genevez
giurgiuvean
jian
mangaliot
madrilen
monegasc
 CENTRUL JUDEȚEAN DE EXCELENTĂ
PRAHOVA
Str. Gheorghe Doja nr.98, Ploiesti
Tel/fax +40344408632
excelentaph@[Link]
[Link]

[Link]ște numai adjectivele compuse scrise corect :

binecrescut/bine-crescut (educat)
binecuvântat/bine cuvântat
binecunoscut/bine-cunoscut
dacoromân/daco-român
interjudețean/inter județean
răufacător/rău-făcător
binevoitor/bine-voitor
socio-cultural/sociocultural
binevenit/bine-venit
bunplatnic/bun-platnic
dreptcredincios/drept-credincios
galben-închis/galben închis
nounăscut/nou-născut
propriuzis/propriu-zis

[Link]ă valoarea stilistică a adjectivelor din textele :

“În fund, pe cer albastru, în zarea depărtată,
La răsărit, sub soare, un negru punct s-arată!
E cocostârcul tainic în lume călător,
Al primăverii dulce iubit prevestitor.”
Oaspeții primăverii – V. Alecsandri

“Fantastic joacă rândunici zglobii

În cerul plin de umbră și lumină,
Și-i liniște adâncă în grădină,
Sub piersicii cu flori trandafirii...”
Liniște - Șt. O Iosif
“Ai fi crezut că firea amăgită
De visul cald al somnoroasei veri,
Așa bogată-n fermecate vise,
Dormea, dar s-a trezit...”
Toamna – Șt. O Iosif

“Lumina e mai caldă și-n inimă pătrunde; Un gândacel, un flutur, un clopotel în

Prin râpi adânci zăpada de soare se ascunde. floare,
Pâraiele umflate curg iute șopotind, După o iarna lungă ș-un dor nemărginit,
Și mugurii pe creangă se văd Aprind un soare dulce în sufletul uimit!”
îmbobocind.(…)”
“Un fir de iarbă verde, o rază-ncălzitoare,
 CENTRUL JUDEȚEAN DE EXCELENTĂ
PRAHOVA
Str. Gheorghe Doja nr.98, Ploiesti
Tel/fax +40344408632
excelentaph@[Link]
[Link]

Sfârșitul iernei – V. Alecsandri

„Şi aşa, în această dumbravă frumoasă şi veche, s-a zvonit cum că s-ar fi aflând o zână
cum n-a mai fost, subţire şi albă, cu ochii albaştri şi cu părul de aur până în pământ; şi
frumuseţea ei astfel era, încât veneau şi urşii cei bătrâni din munte, şi mistreţii, ca să-
ngenuncheze înaintea ei. Şi când ieşea ea în întunericul poienilor, se făcea în juru-i soare şi
izvoarele susurau mai dulce.
Şi la sărbători, în sate, băieţii şi fetele vorbeau despre dânsa ca despre minunea
minunilor. Aflaseră ei veste de la codri, de la vânt şi de la ape, că de văzut încă n-o văzuseră.”

Dumbrava minunată - Mihail Sadoveanu

7. Selectează din lista de mai jos adjectivele care te caracterizează.Adaugă și alte adjective
pe care le consideri necesare pentru a-ți completa portretul.
Eu sunt: frumoasă gingaşă dulce inteligentă linguşitoare harnică cochetă
alintată hazlie arogantă delicată bîrfitoare geloasă pasivă stângace
durdulie elegantă modestă slabă curajoasă isteaţă iscusită bogată
dezordonată sensibilă curată blondă brunetă mândră generoasă arogantă

Să ne jucăm!
Dacă aş fi fluture, aş prefera culoarea.........................................
Dacă aş fi floare, aş fi de culoare................................................
Cel mai mult îmi plac florile ...................,.............................,...................................,......................
Iubesc natura pentru că e .....................,..............................,.............................,........................
Îmi iubesc părinţii, pentru că sunt ........................,...........................,..................................