ECHIPAMENT ELECTRIC SI ELECTRONIC AUTO: SISTEMUL DE ALIMENTARE

ANEXA 2. ELEMENTE DE PROTECTIE ELECTRICA PE

AUTOVEHICULE

Protectia electrica pe autovehicule are doua componente: protectia in

curent si in tensiune.

A2.1. Protectia in curent

Aceasta pprotectie se impune pentru a limita curentul cerut de un anumit

consumator. In general curentul nominal este curentul pe care un element il poate
suporta un timp infinit. La o proiectare corecta, sursele sint facute sa poata sustine
curentul nominal al consumatorilor.
Supracurentii se impart in doua categorii: suprasarcini (la care valoarea
curentului creste cel mult de 15 ori fata de curentul nominal) si scurtcircuite (la care
curentul creste cu citeva ordina de marime).
a)O suprasarcina se datoreaza fie unei defectiuni in consumator (rezistenta
lui a scazut) fie conectarii a prea multi consumatori, in ultimul caz fiind o gresala de
proiectare sau de instalare, fie unui consumator care absoarbe un timp limitat
(deobicei la inceput) un curent mai mare decit cel nominal (un bec pina se
incalzeste, un motor pina porneste, etc). In cazul unei suprasarcini curentul mare
incalzeste mult dar lent sursa si cablurile. Acestea se pot distruge, dar timpul este
mare (de la citeva minute in sus). O incalzire excesiva poate sa nu induca
deteriorarea imediata a produsului ci doar sa scada durata sa de viata.
b) Un scurtcircuit se datoareaza mereu unui defect net sau unei manipulari
gresite cu instalatia sub tensiune. Scurtcircuitul induce deobicei defectiuni in sursele
de alimentare si cabluri.
Din cele prezentate a rezultat ca supracurentii se datoresc unui defect sau o
conectare gresita la consumator. Ei trebuiesc eliminati atit pentru a limita pagubele
la consumator (deteriorare totala, incendii, etc.), cit si pentru a proteja sursele,
cablurile de legatura si elementele de comutatie. Elementele de protectie la
supracurenti sint de doua feluri: sigurante fuzibile si intreruptoare automate
(numite citeodata si sigurante automate).

A.2.1.1 Sigurante fuzubile

Aceste elemente de protectie in curent sint realizate dintr-un suport izolator
(ceramic, sticla, etc.) pe care se fixeaza un fir fuzibil din cupru, argint, etc. De multe
ori pentru calibrarea sigurantei si o reproductibilitate a parametrilor, firul se introduce
in nisip de cuart, se pune intr-o atmosfera controlata (vid, gaz inert, SF 6, etc.). La
capete siguranta are doi suporti pentru conectare in circuit. Curentul de protejat
trece prin siguranta. Pe masura ce curentul creste, cresc pierderile in rezistenta
firului fuzibil, acesta se incalzeste din ce in ce mai tare si la un moment dat se arde.
In acest moment curentul se intrerupe (printr-un mic arc electric). Daca inainte
tensiunea la bornele sigurantei era zero (fir conductor), dupa arderea firului, toata
tensiunea sursei cade la bornele sigurantei si aceasta trebuie sa o suporte. Daca
siguranta nu poate sa suporte aceasta tensiune, se amorseaza o descarcare

191
 ANEXA 2. ELEMENTE DE PROTECTIE ELECTRICA PE AUTOVEHICULE

electrica si apare un arc care distruge

IN=6A IN=20A
atit siguranta (explodeaza) cit poate
100
produce si alte avarii. In concluzie 40
siguranta este caracterizata in 20
principal de doi parametrii: minute 10
-curentul nominal (IN), este 4
2
curentul ce este suportat un timp infinit 1
de siguranta fara sa se arda; 40
20
-tensiunea nominal (UN) este 10
valoarea maxima a tensiunii de regim 4
permanent pe care o poate suporta o secunde 2
1
siguranta fara a se distruge. Este de
0,4
subliniat faptul ca in primul moment al 0,2
topirii firului, apar tensiuni tranzitorii 0,1
care pot fi mult (1,8-2,5 ori) mai mari 0,04
decit tensiunea nominala si care 0,02
0,01
trebuiesc suportate.
De multe ori siguranta mai este 10 2 4 6 8 100 2 4 6 8 1000
caracterizata si de alte marimi, mai I[A]
complexe. In regim de suprasarcina [Link] de
timpul de ardere al fuzibilului este suprasarcina la siguranta
mare (zeci de secunde) iar curentul
mare trece in tot acest timp prin sarcina. Se defineste atunci caracteristica de
suprasarcina ca fiind dependenta intre timpul de topire si valoarea curentului de
suprasarcina. In figura A2.1 se
da aceasta caracteristica in Curent
coordonate logaritmice pentru limitat [A]
doua sigurante cu curenti 10000
nominali de 6A si 20A. La
scurtcircuit in schimb, 1000
800
siguranta trebuie sa intervina 600
foarte rapid si sa nu lase
400
curentul de defect sa se
dezvolte. Timpul de topire este 200
sub 5ms. In acest caz 0,2 0,4 0,8 1 2 4 6 8 10 20 40 60 100
intereseaza caracteristica de Curent prezumat [kA]
limitare, adica dependenta [Link] de limitatare la
intre curentul la care s-a topit siguranta
functie de valoarea pe care ar
atinge-o curentul daca nu ar fi intrerupt. In figura A2.2 se da aceasta caracteristica
pentru o siguranta de 20A. Este de remarcat ca parametrii sigurantei (inclusiv
caracteristicile) isi schimba valorile daca functionarea este in CC, sau CA simetric
sau asimetric, datorita unei incalziri diferite.

192
 ECHIPAMENT ELECTRIC SI ELECTRONIC AUTO: SISTEMUL DE ALIMENTARE

A2.1.2 Intreruptoare automate

Aceste elemente de comutare si t[sec]
protectie sint singurele elemente de
comutatie care pot comuta (inchide si 1000
deconecta) curenti de scurtcircuit. Ele
au ca element principal un contact cu rece
partea fixa si cea mobila. Contactul 100
poate suporta curenti intensi.
Constructia contactului este
asemanatoare cu cea discutata anterior 10
in cap.6: caile de curent sint facute din
cupru si placutele contact sint facute cald
din aliaj greu fuzibil (Ag, Ni, Wo, Mo).
Contactele sint mentinute inchise de un 1
mecanism cu clichet. Inchiderea
contactului determina comprimarea
unui resort. Cind clichetul 0,1
0,8 1 2 4 6 8 10
mecanismului este eliberat resortul se
destinde si deschide contactul cu viteza I / IN
mare pentru a stinge arcul electric. Tot [Link]
pentru stingerea arcului contactele se declansatorului combinat
gasesc intr-o incinta numita camera de stingere, care are rolul de a extrage caldura
din arcul electric si a-l stinge. Exista si alte masuri constructive utilizate pentru
stingerea arcului (forte electromagnetice, jet de gaze, vid, etc.). Deschiderea
clichetului este comandata de operator, sau poate fi comandata automat in caz de
defect de niste senzori de curent sau declansatoare. Pentru suprasarcini se
utilizeaza bimetale. Acestea sint niste benzi obtinute prin asocierea unui material cu
coeficient mic de dilatare, invar (aliaj Ni-Fe36) cu un material cu coeficient foarte
mare de dilatare (aliaj Ni-Fe-C-Mn-Cr). Prin bimetal trece curentul electric de
masurat si il incalzeste. Datorita dilatarii foarte diferite a partilor componente,
bimetalul se curbeaza si desface clichetul. Dar actiunea termica are constanta mare
de timp. Pentru interventii rapide in caz de scurtcircuit se utilizeaza forta
electromgnetica a unor bobine parcurse tot de curentul de supravegheat .
Caracteristica unui declansator combinat bimetal-electromagnet se da in figura
A2.3. Intreruptorul este caracterizat static tot de doi parametrii: curentul nominal si
tensiunea nominala, definiti asemanator ca la sigurante. Si aici parametrii sint diferiti
in CC si in CA.

A2.1.3 Alegerea sigurantelor/intreruptoarelor

Datorita similitudinii functionale, proiectarea (alegerea) schemelor cu
elemente de protectie la scurtcircuit se face asemanator.
 Tensiunea nominala se alege mai mare decit maximul tensiunii de alimentare.
 Curentul nominal se alege la fel, mai mare decit curentul estimat maxim de lunga
durata prin circuit.
 Se face o verificare la suprasarcina. In cazul suprasarcinilor de scurta durata
(becuri, transformatoare, motoare electrice) se face o analiza a functionarii din

193
 ANEXA 2. ELEMENTE DE PROTECTIE ELECTRICA PE AUTOVEHICULE

caracteristica de suprasarcina. Se face intii o estimare a suprasarcinii, atit ca

amplitudine, ci si ca durata. Pentru curentul nominal determina anterior, se
verifica ca in timpul cit dureaza suprasarcina, elementul de protectie sa nu
intervina.
In general se considera niste coeficienti de siguranta intre 1,1 si 1,5, atit
penru curent, ci si tensiune. La sarcinile puternic inductive (infasurari, motoare, etc.)
pentru usurarea comutatiei se utilizeaza diferite metode de descarcare a energiei
magnetice (discutate in cap.6 si 7) si se utilizeaza limita maxima a coeficientilor de
siguranta anteriori, atit pentru curent cit si tensiune.
In cazul circuitelor ramificate ([Link].A2.4) Coloana 1
situatia este putin mai complicata. In figura de
mai sus avem o coloana protejata de siguranta S1
S1 care alimenteaza mai multe circuite, protejate
de sigurantele S2, S3 si intreruptorul K1. Alegerea
elementelor de pe fiecare circuit se face ca mai
sus. In privinta sigurantei S 1 de pe coloana,
tensiunea ei se alege ca mai sus. Curentul S2 S3
nominal se alege facind insumarea curentilor de K1
pe fiecare circuit. Daca sistemul functioneaza in
CA, se insumeaza niste fazori, fiecare cu factorul
sau de putere. Daca exista suprasarcini de Circuitul 1 Circuitul 3
scurta durata, trebuie apelata caracteristica de Circuitul 2
suprasarcina a lui S1 si facut un bilant al [Link] unei retele
curentilor in fiecare moment. Mai mult, deoarece
suprasarcina nu este constanta, de multe ori sau se face valoarea medie a
curentului sau mai corect se calculeaza o integrala termica (integrala termenului
2
i dt ) si se compara cu integrala termica admisibila a sigurantei.
Si in cazul de mai sus dar si cind pe acelasi tronson exista mai multe
mijloace de protectie in curent, alegerea se face tinind cont si de criteriul protectiei
selective. Deoarece in caz de avarie, curentul mare trece prin mai multe elemente
de protectie, doar unul trebuie sa intervina si anume cel de pe circuitul avariat, sau
cel mai din aval (in cazul de mai sus mijlocul de pe circuitul avariat si nu cel de pe
coloana). In acest scop se suprapun caracteristicile de suprasarcina al coloanei cu
cele ale fiecarui circuit in parte. Daca ele se intilnesc in cel putin un punct, atunci
trebuie majorat curentul nominal al sigurantei de pe coloana.
Din analiza anterioara a mai rezultat ca siguranta fuzibila are cost initial mai
mic. In exploatare are insa costuri mari (se schimba tot fuzibilul) si este mai
incomoda. Ea se utilizeaza in locurile unde numarul estimat de defecte este mic.
Intreruptorul este mai complicat, deci initial mai scump. In exploatare el are costuri
practic nule si este foarte comod, de aceea el se utilizeaza in lucurile cu defecte
estimate dese.

194
 ECHIPAMENT ELECTRIC SI ELECTRONIC AUTO: SISTEMUL DE ALIMENTARE

A2.2 Protectia in tensiune

Protectia in tensiune apare necesara datorita existentei unor generatoare de

supratensiuni in sistem. Supratensiunile se datoreaza fie surselor de alimentare, fie
unor consumatori si au ca efect distrugerea altor consumatori mai sensibili. Un
consumator odata distrus poate fie sa se intrerupa dar cel mai adesea intii se
scurtcircuiteaza. Ca atare doar o pretectie la curent este tardiva. Atit efectele cit si
masurile de protectie depind foarte mult de domeniul de utilizare.
Pe autovehicule principalele generatoare de supratensiuni sint alternatorul si
sistemul de aprindere (bobina de inductie), adica in general comutarea unor
elemente puternic inductive. Supratensiunile induse de aceste elemente sint ca
niste ace de valori mari (pina in 200-300V) dar de durata foarte mica (100µs).
Aceste virfuri avind durata mica au energie mica. Din pacate, alternatorul poate in
anumite conditii (comutarea unor sarcini mari fara baterie conectata) sa dea
supratensiuni care au si energie mare. Aceste elemente sint in paralel cu ceilalti
consumatori pe bara de (+) si ii influenteaza. Cei mai sensibili sint consumatorii
electronici, care nu admit supratensiuni mai mari de 30-50V. Din fericire tot la bara
de plus este conectata si bateria, care este un foarte bun element de protectie la
supratensiuni, ca si un bun filtru trece jos. Pentru explicarea fenomenului sa reluam
figura 3.11 (?). In loc de incarcator in ceasta figura consideram alternatorul sau
bobina de inductie, care au si ele un model format dintr-o t.e.m. si o rezistenta
interna. Tensiunea la borne in acest caz rezulta:

(A2.1)

Tensiunea bateriei este practic constanta, deci variatia tensiunii la borne depinde
mult de diferenta de tensiuni (care este mare) dar si de raportul rezistentelor interne.
Din fericire, bateria are rezistenta interna foarte mica si mai limiteaza
supratensiunile. Daca insa un consumator este conectat departe de baterie sau
printr-un fir subtire (are rezistenta mare) sau care face bucle (are inductivitate
mare) impedanta totala este mare. Deoarece supratensiunile sint foarte rapid
variabile (au frontul foarte rapid deoarece cresc mult intr-un timp scurt) conteaza
forte mult inductivitatea parazita a elementelor si firelor de legatura. In acest caz
este posibil ca la bornele unor consumatori (mai ales apropiati de bobina) sa apara
supratensiuni periculoase. In continuare se vor prezenta principalele mijloace de
protectie la supratensiuni.

1)Conectarea prin impedanta cit mai mica la baterie. Am aratat ca bateria

nesulfatata este un bun mijloc de protectie la supratensiuni. Elementele electrice
conectate la baterie, daca au impedanta de legatura cit mai mica vor avea practic
aceeasi tensiune cu bateria, deci o supratensiune mica. De aceea este de mare
insemnatate conectarea prin cabluri cit mai scurte si mai groase si evitarea buclarii
cablurilor. Daca bateria se sulfateaza, rezistenta ei interna creste si suprimarea
supratensiunilor se micsoreaza. La functionarea fara baterie aceste supratensiuni

195
 ANEXA 2. ELEMENTE DE PROTECTIE ELECTRICA PE AUTOVEHICULE

pot distruge unii consumatori electrici si in special pe cei electronici

(aprinderi/injectii, ABS, regulatoare, semnalizari, etc.)

2)Conectarea unui condensator la bornele elementelor generatoare de

supratensiuni. In inalta frecventa reactanta condensatorului care este X C =
1/(C*2*f), are valori mici si constituie un fel de scurtcircuit pentru frecventele mari
ale supratensiunilor, anulindu-le. In schimb pentru tensiunea de alimentare in CC
impedanta este foarte mare neafectind-o. Condensatoarele ce se conecteaza
trebuie sa functioneze bine la frecventa inalta (sint cu hirtie). Nu se utilizeaza
condensatoare electrolitice care merg prost in frecventa. Se utilizeaza 1µF la 50V
sau 100V montati intre (+) si masa atit pe alternator (intre +B si -D) cit si pe bobina
de inductie (intre plus, 15 si masa ). Acesti condensatori fac si deparazitarea radio.

OBSERVATII: A2.1)In nici un caz nu se vor monta condensatoare oricum si

oriunde. La bobina este in orice caz un condensator 0,22µ/400V intre borna 1 si
masa. Condensatorul de 1µ/100V intre borna plus (15) si masa este optional. La
alternator la fel, se pune un condensator intre +B si masa (-D). In nici un caz nu
se conecteaza si intre DF si masa sau plus, caci se afecteaza functionarea RT.
A2.2)In multe cazuri autovehiculul trebuie sa circule fara baterie. De exemplu
la producator cind vehiculul este dus de la montaj in parc. Sau cind se incarca
vehiculele noi in trenuri, vapoare, etc, sau intr-un atelier de service. Bateriile sint
mai pretentioase si se monteaza doar la client. In acest caz functionarea in
siguranta trebuie facuta prin dispozitive auxiliare, care se vor prezenta mai jos.

3)Diode Zener. O dioda Zener se poate conecta invers intre plus si masa, in
apropierea elementului generator de supratensiuni (catodul la plus, anodul la masa).
La alternatoare, montajul cu o dioda Zener se recomanda pentru curenti nominali
sub 35A. Pentru puteri mai mari trebuie supresoare de putere mai mare. Pe
alternatoarele BOSCH de exemplu, prinderea se poate face in gaura filetata unde
se pune deobicei condensatorul antiparazitare. Aici se poate prinde o dioda Zener
de putere (cealalta borna a diodei, catodul, se pune la +B). Tensiunea de
deschidere a diodei este mai mare decit tensiunea reglata a RT dar mai mica decit
tensiunea primejdioasa pentru consumatori, de exemplu, V Z = 22V. La functionare
normala dioda este blocata, ca si cind nu ar exista. Cind apare o supratensiune, la
tensiunea V+=VZ dioda se deschide, iar tensiunea la borne variaza putin fata de V Z
(datorita rezistentei interne a diodei). Diferenta fata de supratensiunea generata
cade pe impedanta interna a generatorului de supratensiuni. Deoarece aceasta este
destul de mica, rezulta un curent mare, dar de scurta durata. Daca energia acestui
curent este suportata de dioda, totul este bine. In cazuri speciale, alternatorele pot
produce si supratensiuni de energie mare si de aceea dioda ce se monteaza in
alternator trebuie sa fie de putere mare. Datorita impedantelor distribuite ale firelor,
de multe ori (ca la echipamentele romanesti) se prefera plasarea distribuita a
acestor filtre contra supratensiunilor. Fiecare element sensibil si mai ales montajele
electronice au astfel de filtre formate dintr-o dioda Zener PL22Z de 1W si un
condensator 0,1µF montate in paralel intre plusul si masa acestor elemente.

196
 ECHIPAMENT ELECTRIC SI ELECTRONIC AUTO: SISTEMUL DE ALIMENTARE

Deoarece aceasta dioda nu are putere foarte mare, ea nu face o protectie adecvata
decit la supratensiunile de aprindere si trebuie sa functioneze cu bateria conectata.
Daca accidental se deconecteaza bateria in timpul functionarii alternatorului, pot
apare supratensiuni de energie mare care distrug dioda (defect frecvent in RT si
releele de semnalizare romanesti).
Mai nou, firma BOSCH de exemplu, a introdus o protecie centralizata in
alternator, cu diode Zener de putere. De exemplu, seriile GC, KC si NC penru
autoturisme au in loc de diode redresoare obisnuie, diode Zener de putere. Cind
apare o supratensiune, aceste diode se strapung si absorb supratensiunea, care nu
se propaga la consumatori. Puterea lor este suficienta pentru a rezista in cazurile
cele mai defavorabile. Deoarece alternatorul este principala sursa de supratensiuni
de energie mare, solutia aceasta asigura o foarte eficienta protectie generala la
supratensiuni. Local, trebuie puse circuite de protectie pentru tensiuni generate local
(bobina, alte sarcini inductive), dar ele sint mici si nu exista pericolul sa se distruga.

4)Relee de protectie la supratensiuni. Acestea se folosesc in special la

UN=24V. Idea de functionare este taierea excitatiei cind s-a sesizat o supratensiune
de durata mare (deci de energie mare), cum sint cele date de alternator.
Deconectarea exciatiei se face de obicei cu un tiristor care este comandat de un
traductor de curent adecvat. Tiristorul este un fel de dioda cu un electrod de
comanda numit poarta sau grila ("gate"). El conduce unidirectional, ca si dioda, dar
spre deosebire de aceasta se amorseaza doar cind primeste comanda pe grila,
chiar daca tensiunea pe el este pozitiva. Nici tiristorul nu se amorseaza la tensiuni
negative. Odata amorsat tiristorul nu mai are nevoie de comanda si nu se mai stinge
decit atunci cind curentul prin el a devenit zero. La blocurile de protectie la
supratensiuni, se utilizeaza tiristor pentru ca actioneaza repede si blocarea este
ferma, fara oscilaitii. Pentru a nu suprasolicita tiristorul, acesta este ulterior, la rindul
lui, scurtcircuitat de un releu. Releul are insa timp de actionare mare si de aceea se
prefera actiunea preliminara a tiristorului si doar ulterior interventia releului. Sistemul
actioneaza doar la supratensiuni de putere mare, care sint mai rare. Odata amorsat,
sistemul se dezactiveaza doar la deconectarea cheii de contact.

197