Indicativ: C016-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a

instalatiilor aferente

1. Perioada de timp friguros este considerata conventional:

a) perioada 15 octombrie - 15 februarie;
b) perioada 15 noiembrie - 15 martie;
c) perioada de iarna.
2. C16-84 defineste temperatura critica de executie ca fiind:
a) temperatura minima admisa de prescriptiile tehnice pentru materiale ce se depoziteaza, prelucreaza si care se pun în opera în vederea
asigurarii calitatii produsului;
b) temperatura de +5º C;
c) temperatura de -5º C.
3. C16-84 defineste durata critica de executie care se defineste ca fiind:
a) perioada de executie a constructiei;
b) perioada în care trebuie sa se asigure temperatura superioara sau egala cu T critic;
c) perioada de întarire a betonului.
4. C16-84 defineste temperatura critica de maturizare ca fiind :
a) temperatura minima admisa de normativele tehnice pentru un element de constructie din momentul realizarii lui prin procedee
umede si pâna în momentul în care înghetarea nu mai afecteaza;
b) temperatura minima admisa de normative tehnice la care se pot executa lucrari umede;
c) temperatura maxima de maturizare.
5. Durata critica de maturizare este definita conform C16-84 astfel:
a) perioada in care trebuie asigurata temperatura critica de maturizare;
b) durata de maturizare a betonului;
c) perioada in care se asigura temperatura critica.
6. Regim termic critic la executie este definit conform C16-84 astfel:
a) asigurarea unei temperaturi mai mare ca t critic pe perioada de intarire;
b) regimul termic de maturizare a betonului;
c) asigurarea unei temperaturi mai mare ca T critic.
7. C16-84 defineste regimul critic de maturizare ca fiind:
a) regimul in perioada de maturizare;
b) asigurarea unei temperaturi mai mari ca temperatura critica de maturizare pe perioada de maturizare;
c) temperatura de maturizare.
8. Nivelul de asigurare reprezinta dupa C16-84:
a) temperatura minima a aerului exterior pentru care se proiecteaza masurile de asigurare;
b) temperatura de lucru;
c) temperatura de maturizare.
9. Nivelul de asigurare pentru lucrarile umede care se executa prin metoda conservarii caldurii va fi de:
a) Qae= 0ø C - minim;
b) Qae=+5ø C - minim;
c) Qae=+10ø C - minim.
10. Activitatea meteorologica pe santier impune inregistrarea urmatoarelor date:
a) temperatura aerului;
b) temperaturi interioare si exterioare;
c) directia, intensitatea si durata fenomenului, starea terenului.
11. Santierele aflate lânga ape vor înregistra în cadrul activitatii meteo urmatoarele date:
a) temperaturi, fenomene meteo;
b) date hidrologice;
c) temperaturi.
12. La obiectele de constructii a caror lucrari de executie se sisteaza pe perioada de timp friguros se vor lua masuri de:
a) conservarea lucrarilor;
b) asigurarea bunurilor;
c) protejarea incintelor.
13. In perioada de timp friguros sa va completa pe bon de livrare transport beton :
a) temperatura mediului;
b) temperatura la descarcare a betonului;
c) temperatura apei.
14. In condica de betoane se va inregistra:
a) temperatura aerului exterior;
b) temperatura betonului la terminarea betonarii;
c) mijloacele de protejare a betonului.
15. Temperatura agregatelor la prepararea betonului în conditiile de timp friguroa va fi de:

Pagina 1 din 73 1
 a) minim +5ø C;
b) minim 0ø C;
c) sa fie dezghetate si sa aiba minim 10ø C.
16. Durata de malaxare a betonului va fi:
a) majorata cu 100%;
b) va fi cea normala;
c) se va majora functie de starea agregatului.
17. La descarcarea betonului din betoniera temperatura acestuia:
a) va corespunde temperaturii impuse prin regimul termic proiectat;
b) va fi de minim 10ø C
c) va corespunde temperaturii critice de maturizare.
18. Controlul specific pe perioada de timp friguros asupra calitatii betonului se refera la:
a) respectarea timpului de executie, a regimurilor termice proiectate;
b) masurarea temperaturii aerului exterior si a betonului;
c) urmarirea realizarii gradului critic de maturizare.
19. Hidroizolatia se executa conform C112-80 la temperaturi de:
a) minim t = +5º C dar nu pe ninsoare sau ploaie;
b) minim t = 0º C
c) minim t = -5º C dar nu pe ninsoare sau ploaie.
20. Preîncalzirea zonei de sudura la confectiile metalice se va face:
a) pîna la 100 - 150ø C - piese cu grosimi de max 25 mm;
b) pîna la 150 - 500ø C pentru piese cu grosimi mai mari de 25 mm;
c) pentru oricare grosime pîna la 400º C pentru oricare element.
21. Lucrarile de finisaje umede se executa cînd:
a) tc = 8 - 10º C;
b) tc = 0º C;
c) temperaturi pozitive.
22. Lucrarile de constructii-montaj si instalatiile aferente care se executa pe timp friguros rezulta din :
a) Proiectul de organizare a santierului;
b) Proiectul faza D.D.E.;
c) Nu trebuie evidentiate In nici un fel.
23. Parametrul de baza pentru caracterizarea perioadei de timp friguros este temperarura aerului exterior care se masoara:
a) La ora 6,00 dimineata la 2,00 m înãltime de la sol si la distanta de 3,00 m de cladiri sau orice alta constructie;
b) La ora 12,00 a.m.,la umbra , la 2,00 m înaltime de la sol si la distanta de 5,00 m de cladiri sau orice alta constructie;
c) La ora 8,00 dimineata,la umbra ,la 2,00 m înaltime de la sol si la distanta minima de 5,00 m de cladire sau de orice alta constructie.
24. Temperaturile minime de conservare a materialelor speciale (lacuri si vopsele,adezivi,etc.) vor fi asigurate:
a) La temperatura interioara a depozitelor;
b) Conform normelor respective de fabricatie;
c) La temperatura minima de 5º C.
25. Activitatea meteorologica de santier se desfasoara:
a) Prin sondaj, pe toata perioada de timp friguros în localitatea unde se afla santierul;
b) Zilnic, fara nici o exceptie, pe toata perioada de timp friguros în localitatea unde se afla santierul;
c) In zilele în care temperatura scade sub +5º C.
26. In vederea evidentierii conditiilor climatice generale în care s-au desfasurat lucrarile, se va institui pentru perioada conventionala de
timp friguros un registru meteorologic:
a) La fiecare punct de lucru, statie de betoane, baza de productie;
b) La sediul central al societatii;
c) La responsabilul tehnic cu executia atestat.
27. Saparea,transportul,asternerea în umplutura si compactarea pamântului neînghetat are urmatorul regim termic critic:
a) Temperatura de +5º C si durata totala de executie;
b) Temperatura de +1º C si o zi de executie;
c) Temperatura de +1º C si durata totala de executie.
28. Dupa aparitia sezonului friguros santurile pentru conducte sau cabluri vor fi în situatia ca:
a) Sa se poata astupa cu pamânt înghetat care sa fie compactat;
b) Sa se poata astupa cu pamînt neînghetat care se va compacta;
c) Sa se poata astupa cu pamânt neînghetat,iar pe ultimii 20-30 cm se pot umple si cu pamânt înghetat cu spor minim de volum de 15%
pentru tasare.
29. Calitatea lucrarilor de beton executate pe timp friguros poate fi asigurata daca sunt îndeplinite urmatoarele conditii:
a) Betonul este preparat cu agregate dezghetate având temperatura minima mai mare de 5º C.
b) Betonul este preparat cu agregate înghetate, dar la o temperatura exterioara de 0º C.
c) Temperatura betonului, dupa punerea lui în opera,nu coboara sub temperatura sa de înghet, înainte de a atinge un nivel critic de
întarire, variabil în functie de raportul A/C si exprimat în procente din marca betonului.

Pagina 2 din 73 2
30. Tipurile de ciment pentru lucrari de beton armat expuse la înghet în stare saturata cu apa, recomandate sau utilizabile pentru Bc15 si
elemente cu grosime mai mare sau egala cu 1,5 m.
a) Pa.35;
b) Hz.35;
c) P.40.
31. Regimul termic critic privind preîncalzirea lenta în zonele de îmbinare înainte de turnarea betonului este de:
a) + 5º C;
b) +10º C;
c) + 1º C.
32. La terminarea punerii In opera,regimul termic critic la betonul de monolitizare este:
a) +15º C;
b) + 5º C;
c) +10º C
33. Care este regimul termic critic la depozitarea materialelor de zidarie înainte de punerea în opera, în spatii închise:
a) temperatura 5ºC si durata 1 zi;
b) temperatura 10ºC si durata 1 zi;
c) temperatura 5ºC si durata nelimitata.
34. Care este regimul critic la executarea zidariei în spatii închise sau în aer liber:
a) Temperatura +5º C si durata 1 zi;
b) Temperatura +5º C, pe toata durata executiei;
c) Temperatura 0º C, pe toata durata executiei.
35. Pentru asigurarea calitatii lucrarilor de zidarie executate pe timp friguros este necesar si suficient sa se realizeze în mortar, înainte
de a îngheta o rezistenta minima (rezistenta critica) de:
a) 5 N/mmp;
b) 10 N/mmp;
c) 15 N/mmp.
36. Pentru accelerarea prizei si întãririi mortarelor de ciment sau mixte se poate folosi adaosul de clorura de calciu în procent de pâna
la:
a) 3% din greutatea cimentului;
b) 5% din greutatea cimentului;
c) 2% din greutatea cimentului.
37. Realizarea nivelului critic de întarire a betonului se paote controla:
a) Prin intermediul unor epruvete din beton pastrate în aceleasi conditii de regim termic ca si elementul de constructie si încercate la
compresiune înainte de înghetarea betonului;
b) Prin încercari nedistructive;
c) Prin evaluarea gradului efectiv de maturizare al betonului si compararea echivalentului sau la temperatura normala +20º C cu gradul
critic de maturizare pentru betoanele preparate cu cimenturi Pa.35 si P.40.
38. Gradul critic de maturizare al betonului este valoarea minima a gradului de maturizare la temperatura normala de :
a) +5º C necesara a fi obtinuta înainte de înghetarea betonului, pentru ca rezistentele finale ale acestuia sa nu fie influentate în mod
defavorabil;
b) +10º C în aceleasi conditii de la pct. a;
c) +20º C în aceleasi conditii de la pct. a.
39. Regimul termic critic pentru montarea tiglelor si olanelor este:
a) - 5º C pe durata de executie;
b) -10º C pe durata de executie;
c) -15º C pe durata de executie.
40. La învelitori din folii bituminate, aplicarea bitumului topit pe suport are regimul termic critic:
a) +100º C;
b) +180º C;
c) +150º C.
41. La învelitori din folii bituminate,derularea si lipirea primului strat are regimul termic critic:
a) + 5º C;
b) +10º C;
c) 0º C.
42. Executarea îmbinarilor fara sudura la montarea constructiilor metalice are regimul termic critic:
a) 0º C;
b) -10º C;
c) - 5º C.
43. Grunduirea elementelor izolate se face pe suprafete uscate în încaperi încalzite cu regimul termic critic:
a) + 5º C, 1 zi;
b) +10º C, 2 zile;
c) +10º C, 1 zi.

Pagina 3 din 73 3
44. Protejarea sudurilor constructiilor metalice cu materiale termoizolante în vederea racirii lente are regimul termic critic:
a) +20º C, timp de o zi;
b) +10º C, timp o ora;
c) nu este necesara.
45. Executarea tencuielilor si a celorlalte lucrari de finisaj are regimul termic critic:
a) +8º C pe durata de executie;
b) +5º C pe 1 zi;
c) +5º C pe durata de executie.

Indicativ: C022-92

1. La ce temperaturi atmosferice se pot executa imbracaminti rutiere din beton de ciment:

a) 0 la +30 grade C;
b) +5 la +35 grade C;
c) -5 la +35 grade C.
2. Care este abaterea maxima admisa de la grosimea proiectata a imbracamintilor rutiere noi:
a) -0,5 la 10 mm;
b) -2 la +3 cm;
c) -10 la +15 mm.
3. La prepararea betonului de ciment rutier se utilizeaza urmatoarele sortimente de cimenturi: CD 40, P 45, P 40. Alte sortimente de
cimenturi vor putea fi utilizate cu:
a) avizul unui institut de cercetari de specialitate;
b) acordul proiectantului;
c) avizul unui institut de specialitate cu acordul beneficiarului si proiectantului.
4. Care este tipul si diametrul otelului beton prevazut de normativ a fi folosit la la executarea ancorajelor la rosturile longitudinale:
a) d=10 mm; OB37;
b) d= 8 mm; PC 60;
c) d=10 mm; PC52.
5. Care este durata maxima de transport a betonului considerata din momentul inceperi incarcarii in mijlocul de transport si pana la
punerea sa in opera in conditiile in care temperatura amestecului este sub 15ø C:
a) 60 min;
b) 45 min;
c) 50 min.
6. Cum se realizeaza montarea longrinelor in vederea turnarii betonului rutier:
a) pe strat de mortar;
b) pe strat de balast;
c) pe strat de nisip.
7. Care sunt mijloacele de transport admise la transportul betonului rutier:
a) autobetoniera;
b) autobasculanta;
c) ambele.
8. Cum se realizeaza compactarea si nivelarea betonului turnat in imbracamintile rutiere:
a) manual;
b) cu ajutorul vibrofinisorului;
c) cu vibratoare de suprafata.
9. Cum se realizeaza protejarea suprafetelor de beton din momentul strieri suprafetei betonului proaspat si pana la intarirea sa:
a) cu acoperisuri mobile;
b) prin asternerea unui strat de nisip;
c) nu se protejeaza.
10. La care dintre rosturile imbracamintilor rutiere se monteaza ancore de otel beton OB37 d=10 mm:
a) la rosturi de contact transversale;
b) la rosturi de contact longitudinale;
c) la rosturi de dilatatie longitudinale.
11. La ce distanta unul de celalalt se realizeaza rosturile de dilatatie transversale:
a) din 100 In 100 de m;
b) din 50 In 50 de m;
c) din 150 In 150 de m.
12. Care este grosimea (deschiderea) la care se taie rosturile de contractie transversale:
a) 8 - 10 mm;
b) 15 - 20 mm;
c) grosimea stratului de carton asternut pe lateral.
13. Imbracamintile rutiere din beton de ciment pot fi executate la temperaturi negative:

Pagina 4 din 73 4
 a) cu avizul beneficiarului;
b) cu luarea masurilor prevazute in "Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente"
(C16-86).
c) este interzisa
14. La ce perioada de timp se pot demonta longrinele laterale din axa drumului in cazul in care executarea imbracamintei se face pe
jumatate din latimea partii carosabile si se circula pe o a doua jumatate a drumului:
a) 24 de ore;
b) 48 de ore;
c) 72 de ore.
15. Stabilirea distantei dintre rosturile de contractie transversala este determinata:
a) prin proiect;
b) de catre constructor;
c) de catre investitor si constructor.
16. Hartia Krafft sau folia de polietilena este obligatoriu sa se intinda pe:
a) un strat de nisip de 2 cm grosime bine nivelat si compactat;
b) un strat de mixturi asfaltice;
c) un strat balastat stabilizat mecanic.
17. Verificarea betonului proaspat la locul de punere in opera se face privind:
a) compozitia;
b) temperatura si lucrabilitatea;
c) densitatea aparenta si continutul de aer oclus.
18. La ce perioada de timp se admite tratamentul cu clorura de sodiu (sare Gema industriala) ce se efectueaza iarna pentru combaterea
poleiului:
a) 3 ani;
b) 5 ani;
c) nu se admite.
19. Verificarea grosimii imbracamintilor din beton se efectueaza:
a) prin masuratori directe la marginile benzilor de beton la fiecare 50 m.;
b) pe carote extrase pentru verificarea calitatii betonului;
c) prin masuratori directe la marginile benzilor de beton la fiecare 200 m si pe carote extrase pentru verificarea calitatii betonului.
20. Care este temperatura maxima admisa betonului rutier la punerea sa in opera:
a) +25 grade C;
b) +30 grade C;
c) +35 grade C.
21. Verificarea calitatii betonului rutier intarit se face la statia de betoane privind:
a) rezistenta la compresiune pe carote;
b) rezistenta la incovoiere si compresiune la 28 de zile;
c) densitatea aparenta.
22. Cum se face verificarea calitatii betonului rutier intarit din lucrare:
a) prin determinarea rezistentei la incovoiere la varsta de 28 de zile;
b) prin determinarea continutului de aer oclus;
c) prin determinarea rezistentei la compresiune pe carote extrase din imbracamintea executata.
23. Stabilirea compozitiei betonului rutier se face:
a) la intrarea in functiune a statiei de betoane;
b) la schimbarea tipului de ciment, agregate, aditivi sau adausuri;
c) ori de cate ori se apreciaza ca este necesara reexaminarea compozitiei utilizate.
24. Frecventa de verificare a lucrabilitatii betonului rutier proaspat la statia de betoane este:
a) o determinare pe schimb si tip de beton;
b) de doua ori pe schimb de lucru, pentru fiecare tip de beton si betoniera;
c) o proba la 30 mc beton preparat.
25. Care este frecventa de recoltare a probelor pentru determinarea rezistentei la incovoiere la varsta de 28 de zile pe betonul rutier:
a) o serie de trei epruvete prismatice pe schimb, pentru fiecare tip de beton si betoniera, dar minim o serie la 200 mp;
b) o proba pe schimb si tip de beton;
c) o serie de trei epruvete cubice pe schimb pentru fiecare tip de beton si betoniera.
26. Cimentul ce urmeaza a fi utilizat la prepararea betoanelor rutiere se va verifica in ceea ce priveste:
a) timpul de priza;
b) constanta de volum;
c) rezistentele mecanice la 2 (7) zile si 28 zile.
27. La prepararea betonului de ciment pentru drumuri se pot utiliza:
a) ciment P 45;
b) ciment Pa 35 + Disan A;
c) ciment Pa 35 + Flubet.

Pagina 5 din 73 5
28. Betoanele pentru imbracaminti intr-un singur strat se prepara cu:
a) agregate naturale provenite din roca eruptiva;
b) materiale de balastiera, concasate si nisip natural;
c) criblura de roca eruptiva.

29. Betoanele straturilor de uzura ale imbracamintilor executate in mai multe straturi se prepara cu:
a) criblura de roca eruptiva;
b) materiale concasate de cariera sau balastiera;
c) nisip natural.
30. Caracteristicile mecanice ale betonului intarit pentru imbracaminti sunt:
a) rezistenta medie la compresiune la 28 zile si rezistenta la incovoiere;
b) rezistenta la inghet dezghet;
c) permeabilitatea la apa.
31. Rezistenta minima la inghet dezghet a betonului pentru imbracaminti rutiere este:
a) G 50;
b) G 100;
c) G 150.
32. Caracteristicile aditivului Disan A se verifica astfel:
a) existenta certificatului de calitate de la furnizor;
b) densitatea solutiei o data pe schimb;
c) vascozitatea si densitatea solutiei o data pe schimb.
33. Cantitatile de materiale corespunzatoare unei sarje se stabilesc pentru un volum de beton proaspat in procent din capacitatea
malaxorului de:
a) 60%;
b) 75%;
c) 80%.
34. Certificatul de atestare al statiei de betoane este valabil:
a) un trimestru;
b) un an de la data eliberarii;
c) un an de la data eliberarii cu verificari trimestriale.
35. Umiditatea agregatelor se determina:
a) odata pe schimb;
b) ori de cite ori se modifica conditiile atmosferice;
c) ori de cite ori se apreciaza ca necesar.
36. Temperatura betonului la plecarea din statie va fi de:
a) max +25øC;
b) max +30øC;
c) max +35øC.
37. Determinarea starii de conservare a cimentului se efectueaza pe o proba de:
a) 250 g;
b) 500 g;
c) 1000 g.
38. Solutia de Disan A are concentratia 10%:
a) in volum;
b) in substanta uscata (unitati de volum);
c) in substanta uscata (unitati de masa).
39. Verificarea la aprovizionare a caracteristicilor calitative ale fluidului de protectie P 45 consta in verificarea:
a) aspectului;
b) densitatii;
c) viscozitate.
40. Prelucrarea carotelor extrase se face prin:
a) polizarea suprafetelor de capat;
b) taierea suprafetelor de capat;
c) completarea zonelor de capat cu material liant de adaos.
41. Rezistenta betonului din lucrare obtinuta pe carote echivalent rezistentelor obtinute pe epruvete de
forma cubica este afectata de urmatoarele influente:
a) diametrul carotei, subtirimea carotei;
b) influenta stratului degradat la capetele carotei si a liantului de adaus si a modului de prelucrare al capetelor;
c) virsta carotei.
42. Masticul bituminos cu Damval trebuie sa prezinte un fluaj de max 5 mm, o inclinatie a placii de:
a) 30ø;
b) 60ø;

Pagina 6 din 73 6
 c) 75ø.
43. Rezistenta la temperaturi joase a masticului cu Damval pentru colmatari se determina:
a) prin determinarea punctului de rupere Fraas;
b) prin metoda cu bile.
c) prin metode de santier;

44. Aplicarea masticului bituminos cu Damval se face dupa amorsarea rostului. Amorsarea se face cu:
a) bitum taiat;
b) emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida.
c) bitum la temperatura de 80øC.
45. Fluajul admis la 45ø, 80øC, dupa 5 ore pentru produsul ASROBIT este:
a) 0 mm;
b) 3 mm;
c) 5 mm.
46. Grosimea minima a Imbracamintii pentru partea carosabila, pentru drumuri noi si modernizari este de:
a) 15 cm;
b) 17 cm;
c) 20 cm.
47. La calea unidirectionala a aurtostrazilor in profil transversal, imbracamintea poate fi:
a) cu doua pante in forma de acoperis;
b) cu panta unica;
c) cu doua pante sau cu panta unica.
48. Normativul pentru executarea Imbracamintilor rutiere din beton si ciment In sistemul cofraje fixe C22-92 se aplica la:
a) drumuri publice de orice clasa;
b) Imbracaminti rutiere din beton armat monolit;
c) piste pentru ciclisti.
49. Care din metodele de mai jos se folosesc pentru a se determina rezistenta caracteristica la incovoiere a imbracamintilor rutiere din
beton:
a) pe epruvete prismatice avand dimensiunile 150x150x600 mm Incarcate cu doua forte egale si simetrice;
b) pe epruvete prismatice avand dimensiunile 100x100x650 mm Incarcate cu o singura forta amplasata la mijlocul deschiderii dintre
reazeme;
c) pe epruvete cilindrice.
50. Abatere maxima admisibila pentru panta transversala a imbracamintii este de ñ0,4% pentru:
a) drumuri si strazi;
b) piste, cai de rulare;
c) platforme de parcare, portuare si industriale.
51. Care din cele 3 marimi corespunzatoare unei viteze de 50-100 km/h, se aplica denivelarilor maxime admisibile ale suprafetei
imbracamintii In sens transversal masurate sub un dreptar avand lunginea egala cu jumatatea benzii de beton si longitudinal masurate
pe 3 m lungime:
a) 4 mm;
b) 5 mm;
c) 6 mm.
52. Pentru piste aeroportuare, autostrazi si drumuri cu trafic foarte greu, care sort de nisip natural se foloseste:
a) sort 0 - 3 mm;
b) sort 3 - 7 mm;
c) sort 0 - 7 mm.
53. Cand se face stabilirea compozitiei betonului rutier:
a) la intrarea In functie a statiei de betoane;
b) la schimbarea tipului de ciment, agregate, aditivi sau adaosuri;
c) ori de cate ori se apreciaza ca este necesara reexaminarea compozitiei utilizate.
54. Care este panta la suprafata fundatiei drumului In profil transversal, precum si declivitatile In profil longitudinal pentru o fundatie
noua:
a) plana, fara denivelari;
b) cu cele ale suprafetei Imbracamintilor sub care se afla;
c) 1%.
55. Daca stratul superior al fundatiei este alcatuit din materiale stabilizate sau mixturi asfaltice, acoperirea suprafetei se realizeaza cu:
a) nu se acopera;
b) hartie Kraft;
c) folie de polietilena.
56. Indepartarea Imbracamintii vechi (bituminoasa sau din beton de ciment) se face in cazul in care:
a) fenomenul de faiantare este puternic manifestat;
b) gropi sau crapaturi cu deschideri mai mari de 5 mm;

Pagina 7 din 73 7
 c) in ambele cazuri.
57. Vibrarea Imbracamintilor din doua straturi (beton de uzura si beton de rezistenta) se face:
a) cu doua vibrofinisoare care actioneaza separat pe fiecare strat, in interval de maxim o ora;
b) simultan pentru cele doua straturi;
c) nu exista prevederi in acest sens.
58. Rezistenta la Inget - dezghet repetat (gradul de gelevitate) se considera realizat cand din 100 cicluri Inghet - dezghet repetat se
obtine:
a) 90% din numarul de Incercari;
b) 95% din numarul de Incercari;
c) 100% din numarul de incercari.
59. In executia sectorului de drum cu declivitati, sensul de turnare a benzii de beton se Incepe din vale spre deal cand:
a) panta este pana la 3%;
b) panta este mai mare de 3%;
c) indiferent de panta.
60. Intreruperea betonarii la sfarsitul unei zile de lucru sau accidental se face prin:
a) rost transversal de contact;
b) rost transversal de dilatatie;
c) rost de constructie.
61. Care tipuri din rosturile transversale ale noii Inbracaminti din beton de ciment trebuiesc executate in acelasi profil vertical cu cele din
Imbracamintea veche din beton de ciment:
a) rosturi de contact;
b) rosturi de dilatatie;
c) rosturi de contractie.
62. Lucrarile de protejare a suprafetei Imbracamintii din beton de ciment se executa cu fluid de protectie P45:
a) pe suprafete de beton uscate;
b) pe suprafete la care se interzice accesul de orice fel timp de 24 ore;
c) pe suprafete umede utilizand tehnologii speciale.
63. Rosturrile ce se executa la imbracamintile rutiere, transversale si longitudinale pot fi:
a) de contact (de constructie);
b) de dilatatie;
c) antiseismice.
64. Rosturile de constructie se executa:
a) aparent, pe toata grosimea imbracacmintii:
b) aparent, numai In partea superioara a Imbracamintii transversale;
c) longitudinal, cand latimea benzii de beton este mai mare 5,0 m.
65. Prelucrarea si intrepretarea rezultatelor Incercarilor pe betoane se va face:
a) numai In cazul utilizarii betoanelor rutiere de clasa BR 4,0;
b) pentru fiecare tip de beton caracterizat prin: clasa, tip de ciment, dimensiunile maxime, agregate si tipul de aditiv;
c) numai pentru beton Intarit, prin prelevare de probe la frecventa prevezuta In normativul C22-92.
66. Incercarile pe betoane rutiere se efectuaza pe probe de:
a) beton proaspat si beton Intarit;
b) beton proaspat recoltat la locul de punere in opera pentru lucrabilitate si temperatura beton, efectuandu-se o singura incercare/un
transport beton;
c) numai pe serii de epruvete cu varsta de 28 zile.
67. Pentru controlul calitatii lucrarilor In timpul executarii imbracamintii se va verifica obligatoiu:
a) respectarea cu strictete a proiectului;
b) aplicarea masurilor de protectie a suprafetei betonului;
c) executarea corecta a rosturilor de dilatatie.
68. Calitatea Imbracamintii executata din beton rutier se considera corespunzatoare daca:
a) la examinarea vizuala nu se constata defecte de executie;
b) calitatea betonului livrat este necorespunzatoare din punct de vedere al rezistentei mecanice determinate prin incercari pe epruvete,
iar defectele de executie sunt doar segregari datorate necompactarii mecanice;
c) s-au efectuat toate verificarile impuse de normativul C22-92 si STAS 8843-83, iar rezultatele ce se vor consemna si in documentele
de control pentru "Cartea constructiei" sunt conform cu reglementarile de mai sus.
69. Receptia imbracamintilor din beton de ciment se efectuaza in conditiile:
a) In 3 (trei) etape: pe faza, preliminara si finala, conform legislatiei;
b) In conditii impuse de beneficiar;
c) In functie de volum si valoarea lucrarilor.
70. Utilizarea clorurii de sodiu pe timp de iarna pentru imbracaminti din beton de ciment este:
a) admisa;
b) interzisa;
c) interzisa In primii 5 ani de exploatare.

Pagina 8 din 73 8
71. De cine depinde diametrul "d" al carotei ce se extrage din lucrare:
a) dimensiunea maxima a agregatului;
b) diametrul interior al cutitelor de taiere disponibile;
c) dimensiunea maxima a agregatului si diametrul interior al cutitelor de taiere disponibile.
72. Care este criteriul de apreciere al calitatii betoanelor din imbracamintile rutiere:
a) rezultatele Inregistrate In evidentele de laborator;
b) buletinele de Incercare a epruvetelor confectionate la statia de betoane;
c) rezultatele Inregistrate In evidentele de laborator si buletinele de Incercare a epruvetelor confectionate la statia de betoane.

73. Cand se face verificarea calitatii cimentului de catre executant:

a) la aprovizionare si Inainte de utilizare;
b) la aprovizionare si dupa prima sarja de folosinta;
c) Inainte de utilizare.
74. Cimentul ramas in depozit 50 zile va putea fi Intrebuintat:
a) da, daca a fost proaspat la aprovizionare;
b) nu, pentru ca au trecut 30 zile de la aprovizionare;
c) numai dupa ce se verifica starea de conservare si rezistrentele mecanice la 2(7) zile.
75. Cand se face verificarea de catre constructor a calitatii agregatelor:
a) la extragerea din balastiera;
b) la aprovizionarea de catre executant;
c) la aprovizinare sI Inainte de utilizare.
76. Ce trebuie Inscris pe bonul de transport al betoanelor rutiere:
a) data si ora livrarii;
b) ora livrarii si ora primirii;
c) data, ora livrarii si ora primirii betonului.
77. Ce masuri Inreprindeti In cazul cand un fenomen nedorit (defectarea utilajului, ploaie intensa) intervine in timpul punerii in opera a
betonului:
a) se continua turnarea luand masuri de protejare a betonului;
b) se continua turanrea manuala;
c) se va executa din betonul pus In opera o dala cu o lungime de cel putin 1,5 m terminata cu un rost t ransversal de contact.
78. Cum asigurati protectia Imbracamintei din beton de ciment in scopul asigurarii de conditii favorabile de intarire:
a) prin acoperisuri mobile, impermeabile si nedeformabile;
b) prin raspandirea de nisip pe suprafata imbracamintei cimentate;
c) prin acoperisuri mobile, impermeabile, nedeformabile si protectia cu fluid de protectie P 45 polisol.
79. Dupa ce se clasifica betoanele rutiere utilizate pentru realizarea imbracamintilor din beton de ciment si pe baza carui criteriu:
a) dupa clase pe baza rezistentei la compresiune;
b) dupa categorii, pe baza rezistentei la Inconvoire;
c) dupa clase, pe baza rezistentei la Inconvoire.
80. Cum se noteaza betoanele de ciment rutiere:
a) dupa clasa de importanta a drumului;
b) dupa categoria strazii;
c) dupa clasa betonului.
81. Cum trebuie depozitate agregatele la statia de betoane:
a) pe platforme betonate;
b) pe sorturi si pastrate In conditii care sa le fereasca de imprastiere, impuruficare sau amestecare cu alte sorturi;
c) ambele raspunsuri precizate.
82. Unde se executa rosturile de dilatatie transversala:
a) la capetele podurilor, viaductelor si podetelor;
b) la capetele curbelor cu R<300m, In punctul de tangenta;
c) In punctele de schimbare a declinitatilor unde proiectul nu prevede racordari convexe.
83. Enumerati care sunt verificarile ce se fac pe betonul proaspat la locul de punere in opera:
a) lucrabilitatea si continutul de aer oclus;
b) temperatura si densitatea aparenta;
c) lucrabilitatea si temperatura.
84. Enumerati care sunt verificarile ce se fac pe betonul proaspat la statia de betoane:
a) compozitia si densitatea aparenta;
b) lucrabilitatea;
c) continutul de aer oclus.
85. Precizati care sunt etapele la receptia imbracamintilor din beton de ciment:
a) preliminara;
b) pe faza;
c) finala.

Pagina 9 din 73 9
86. Ce Intelegeti printr-o serie de epruvete prismatice:
a) epruvete de acceasi forma confectionate din aceiasi proba de beton;
b) epruvete de aceeasi forma, pastrate In aceleasi conditii si incercate la aceeasi varsta;
c) epruvete de aceeasi forma, confectionate din aceiasi proba de beton, pastrate In aceleasi conditii si incercate la aceeasi varsta.
87. Cand se face colmatarea rosturilor si la cat timp:
a) la temperaturi sub 10øC si la 3 zile dupa executia rosturilor;
b) la temperaturi peste +10øC si la cel putin 24 ore de la executarea rosturilor;
c) nu exista restrictii.

88. Suspendarea valabilitatii atestarii statiei de betoane se face in cazul in care:

a) la max. 5% din rezultatele volumelor din beton testate de aceeasi clasa, rezistentele caracteristice la inconvoire sunt sub limitele
valorilor precizate pentru clasele betoanelor respective;
b) la max. 10% din rezultatele volumelor de beton testate de aceeasi clasa, rezistentele caracteristice la inconvoire sunt sub limitele
valorilor precizate;
c) nu exista orevederi in acest sens.
89. Care sunt sortimentele de ciment admise a fi utilizate pentru prepararea betoanelor de ciment:
a) ciment Hz35;
b) ciment Portland P40;
c) ciment pentru drumuri si piste de aeroporturi;
90. Verificarea metrologica a mijloacelor de dozare, este obligatorie sau facultativa si cand se face:
a) obligatoriu, trimestrial;
b) facultativa, anual;
c) obligatoriu, cel putin o data pe an si ori de cate ori este necesar.
91. Precizati cand se determina umiditatea agregatelor:
a) o data pe luna pentru fiecare sort;
b) ori de cate ori se modifica conditiile atmosferice;
c) o data pe schimb pentru fiecare sort si ori de cate ori se schimba conditiile atmosferice sau este necesar.
92. Cand se monteaza banda de hartie kraft sau folie de polietilena:
a) odata cu montarea longrinelor;
b) cu 8 ore Inainte de montare pentru a nu fi furata;
c) cu putin timp Inainte de betonare.
93. Precizati care este durata maxima de transport a betonului din momentul inceperii incarcarii mijlocului
de transport si inceputul descarcarii pentru o temperatura de 25øC:
a) 30 min.
b) 40 min.
c) 45 min.

Indicativ: C056-85 caiet 01

1. Din punct de vedere al verificarilor de efectuat, dispozitiile de santier, date de beneficiar si proiectant au:
a) aceeasi putere ca si proiectul de executie;
b) sunt obligatorii;
c) sunt facultative.
2. Frecventa verificarilor referitoare la calitatea lucrarilor sunt:
a) la aprecierea organului de control;
b) date in prescriptiile tehnice specifice si in normativul C56-85;
c) stabilite de proiectant, in cazuri speciale.
3. Cum este reglementata trecerea la executarea de lucrari care sa ascunda defecte ale structurii de rezistenta sau care sa impiedice
accesul si repararea corecta sau consolidarea acestora:
a) se repara imediat de muncitori calificati;
b) se da solutie de remediere de catre organul CQ;
c) este cu desavirsire interzisa orice interventie fara avizul proiectantului.
4. Care este termenul maxim de valabilitate al verificarii lucrarilor ascunse:
a) 8 zile;
b) 10 zile;
c) 7 zile.
5. Participarea proiectantului este obligatorie la receptia:
a) terenului de fundare, fundatiilor si structurilor de rezistenta;
b) terenului de fundare si structurilor de rezistenta;
c) terenului de fundare, fundatiilor, structurilor de rezistenta si hidroizolatiilor la terase.
6. Pe parcursul executarii lucrarilor, Inainte ca ele sa devina ascunse, verificarile se refera la:
a) examinarea existentei si continutului sintezelor si concluziilor acestora;

Pagina 10 din 73 10
 b) efectuarea de Incercari suplimentare;
c) determinarea prin masuratori a corespondentei elementelor verificate cu prevederile proiectului din punct de vedere al
pozitiilor, formelor, dimensiunilor si modului de rezemare, inclusiv incadrarea in limitele abaterilor admisibile.
7. Daca rezultatele provenite dintr-o verificare, referitoare la rezistenta, stabilitatea, durabilitatea sau functionalitatea lucrarilor
depasesc defavorabil abaterile admisibile, decizia asupra continuarii lucrarilor va fi luata:
a) pe baza acordului scris al proiectantului;
b) pe baza acordului dat In scris de beneficiar, cu avizul proiectantului;
c) pe baza acordului dat In scris de beneficiar.
8. In cazul verificarilor prin sondaj la fazele de lucrari, sau la receptia la terminarea lucrarilor, pentru obtinerea de date asupra
corectitudinii verificarilor efectuate pe parcurs, se va proceda astfel:
a) daca un singur rezultat este necorespunzator, se mai efectueaza inca o serie alcatuita dintr-un numar egal de sondaje;
b) daca un singur rezultat din noua serie de sondaje este necorespunzator se mai efectueaza inca o serie alcatuita dintr-un numar
egal de sondaje;
c) daca un singur rezultat din noua serie de sondaje este necorespunzator, toate verificarile prevazute de reglementarile tehnice a se
efectua pe parcurs trebuie refacute cu aceleasi metode sau cu alte metode care sa dea rezultate echivalente.
9. Respectarea conditiilor de calitate se urmareste de catre:
a) sefii formatiilor de lucru si de personalul tehnic anume insarcinat cu conducerea lucrarilor;
b) seful biroului tehnic;
c) compartimentul CQ.
10. Cind se efectueaza verificari de calitate pentru realizarea unui obiect de investitii:
a) pe parcursul executiei, pentru toate categoriile de lucrari,inainte ca ele sa devina ascunse;
b) la terminarea unei faze de lucrari si la receptia preliminara a obiectelor;
c) inainte de inceperea executarii lucrarilor de constructii.
11. Dispozitiile de santier, date de beneficiar si proiectant, cu respectarea normelor legale in vigoare, au aceiasi putere ca si proiectul de
executie, din punct de vedere al verificarilor de efectuat:
a) da;
b) nu;
c) da, numai in cazul admiterii acestora de catre constructor.
12. De catre cine se intocmeste procesul - verbal de predare primire a amplasamentului unui obiect de investitii;
a) delegatii beneficiarului, proiectantului, executantului;
b) delegatii beneficiarului si executantului;
c) delegatii proiectantului si executantului.

Indicativ: C056-85 caiet 23

1. Conform prevederilor normativului C56-85, verificarea prin masuratori prin sondaj a materialelor pentru instalatii electrice se va
face la un volum de:
a) 1% din tipodimensiuni;
b) 5% din tipodimesiuni;
c) prin sondaj cite o bucata din fiecare tipodimensiune.
2. Instalatiile electrice etanse se vor verifica conform prevederilor normativului C56-85 la :
a) etanseetatea la o presiune de 2,5 atm;
b) etanseetatea la presiunea de lucru;
c) aspectul vizual.
3. La circuitele electrice se va masura in conformitate cu prevederile normativului C56-85:
a) rezistenta de izolatie intre conducte si intre conducte si pamant pe lungimi limitate de 100 m;
b) rezistenta Intre conducte pe lungime totala;
c) rezistenta de izolatie Intre conducte si pamant.
4. Rezistenta la izolatie a materialelor electrice se considera admisibila conform normativ C56-85 daca:
a) se realizeaza o valoare de minim de 500.000 ohmi;
b) se realizeaza o valoare minima de 200.000 ohmi;
c) se realizeaza valoarea impusa de proiectant.
5. Continuiitatea electrica a prizei de pamint naturala sau complexa se verifica conform normativului C56-85:
a) dupa montarea receptoarelor;
b) dupa montarea conductorului principal de protectie si a prizei de pamant
c) dupa legarea conductorului principal de protectie a elementelor de protectie.
6. La realizarea instalatiilor electrice executantul poate inlocui materialele, aparatajele si echipamentele prevazute in documentatia de
executie in cazul in care:
a) obtine aprobarea beneficiarului;
b) obtine avizul scris al proiectantului;
c) nu poate procura materialele, aparatajele si echipamentele respective.
7. Verificarea continuitatii electrice la conductele cu izolatie si manta si la cabluri se va face astfel;

Pagina 11 din 73 11
 a) Inainte de montare (pozare);
b) dupa montare pe fiecare colac si tambur;
c) pe fiecare colac si tambur, Inainte de montare (pozare).
8. Procentul de verificare vizuala, prin sondaj la legaturile electrice ale conductelor instalatiei electrice, va fi de cel putin:
a) 15% din numarul total
b) 20% din numarul total.
c) este la obtiunea verificatorului.
9. Rezistenta de izolare Intre conductele circuitului verificat se considera admisibila daca are o valoare de cel putin:
a) 100.000 ohmi;
b) 500.000 ohmi;
c) 400.000 ohmi.

Indicativ: C083-75

1. Indrumatorul C83-75 privind executarea trasarii de detaliu in constructii se aplica la:

a) Constructii de locuit si social-culturale;
b) Constructii industriale si agro-zootehnice;
c) Constructii metalice In industria chimica.
2. Punctele si reperele de nivel materializate pentru amplasarea constructiilor se executa conform:
a) STAS 9824/1,2,3-75;
b) Indrumatorul C 83-75;
c) STAS 9824/1,2,3-75 si C83-75.
3. Inainte de a se Incepe efectuarea trasarii lucrarilor de detaliu este necesar sa se receptioneze:
a) Retele de sprijin ce au servit la realizarea bazelor de trasare si a retelelor de trasare;
b) Reperele topografice de trasare sau retele speciale de trasare,inainte de a fi folosite la aplicarea pe teren a punctelor si nivelele
caracteristice prin care se fixeaza pozitia constructiilor pe amplasamentele proiectate;
c) Reperele topografice care fixeaza conturul si(sau) axele principale ale constructiei.
4. Lucrarile de trasare pentru amplasarea constructiilor se materializeaza prin:
a) Repere planimetrice si altimetrice care determina conturul si(sau) axele principale ale constructiei;
b) Tarusi de 5x5x30cm;
c) Constructii provizorii din lemn.
5. Jaloanele de referinta amplasate dealungul perimetrului real al suprafetei de excavare in exteriorul
acesteia materializeaza o cota de nivel care este:
a) cu 0,50 - 1,00 m mai mare decat cota nivelului final al suprafetei excavate;
b) se impune prin proiect, in general;
c) cu 1,00 m mai mare decat cota nivelului final al suprafetei excavate.
6. Trasarea pozitiei cofrajelor pentru turnarea fundatiilor de beton se realizeaza:
a) prin balizare;
b) de-a lungul sarmelor Intinse Intre reperii materializati pe profilele de colt;
c) cu tarusi de lemn montati la ridicarea topo.
7. La trasarea nivelului de asezare al stalpilor in cazul fundatiilor tip pahar se utilizeaza:
a) nivelment geometric;
b) utilizarea planului de trasare a constructiilor;
c) cota de nivel finala si a partii superioare a stalpilor.
8. La materializarea pozitiei elementelor [Link] realizate din elemente prefabricate se pot utiliza:
a) linii de pozitionare ajutatoare;
b) linii deplasate;
c) linii In paralel fata de liniile principale ce reprezinta axele de pozitie ale componentilor.
9. Trasarea cotei de nivel a oricarui component de constructie se executa in raport cu:
a) Un reper care materializeaza cota ñ 0,00;
b) Un reper care materializeaza alta cota conventionala;
c) Un reper arbitrar In afara constructiei la +1,00 m fata de teren.
10. Verificarea verticalitatii cofrajelor cu inaltime mare [Link] din beton monolit se executa:
a) Cu teodolitul;
b) Cu mira si luneta;
c) Cu firul cu plumb,pentru o verticalitate mai putin precisa.
11. Inaintea montarii stalpilor prefabricati In fundatii tip pahar, se verifica:
a) Dimensiunile geometrice a fundatiei si axarea In plan;
b) Cota fundului paharului fundatiei;
c) Cota ñ 0,00 a constructiei.
12. Trasarea cotei de nivel a grinzilor si elementelor de planseu prefabricat urmareste:
a) Materializarea cotei de rezemare unice pentru elementele ce intra in alcatuirea aceluiasi nivel al constructiei;

Pagina 12 din 73 12
 b) Materializarea cotei de rezemare unice pentru toate elementele si nivelele constructiei;
c) Materializarea cotei de rezemare numai pentru elementele de rezistenta la nivelul de referinta.
13. Trasarea si pozitionarea stalpilor ce sustin poduri rulante constau din:
a) Lucrari pregatitoare;
b) Lucrari de pozitionare a stalpilor;
c) Lucrari de pozitionare a stalpilor si grinzilor.
14. Trasarea pozitiei de montare (ansamblare) a grinzilor finalizate prin marcarea acestora pe consolele stalpilor se face in plan
orizontal prin:
a) Marcare cu vopsea,vizibil de la cota ñ 0,00;
b) Prin Inscrierea pe console si pe una din fetele longitudinale;
c) Se combina metoda de la a si b

Indicativ: C107-82

1. Elementele exterioare de constructii vor avea o alcatuire a straturilor componente astfel incat sa se elimine sau sa se reduca in
limitele prescrise cresterea cantitatii vaporilor de apa condensati in perioada rece a anului. In acest scop se recomanda
amplasarea straturilor termoizolante poroase, permeabile la vapori:
a) la exteriorul elementului de constructie;
b) In interiorul elementelor de constructii;
c) In zona mediana a elementelor de constructii.
2. Barierele contra vaporilor se vor aplica indiferent de umiditatea relativa a aerului in urmatoarele cazuri:
a) La elemente exterioare de constructii (pereti, acoperisuri)prevazute la exterior cu un strat cu rezistenta mare la difuzia vaporilor
de apa.
b) La pereti din panouri mari prefabricate din beton armat cu structura neomogena, in cel putin trei straturi;
c) La elemente interioare si exterioare de constructii.
3. Barierele contra vaporilor se vor amplasa:
a) pe partea calda a termoizolatiei sau pe fata interioara a elementelor de constructii;
b) pe partea rece a termoizolatiei;
c) pot fi amplasatae in oricare din situatiile de la a sau b.
4. La cladiri cu umiditati relative interioare mai mari de 60%, in alcatuirea acoperisurilor se vor prevedea:
a) Straturi de difuzie;
b) Tuburi de ventilatie;
c) Numai bariera de vapori.
5. In cimpul invelitorii la acoperisuri, un tub de ventilatie (deflector poate servi o suprafata de acoperis de:
a) 80 - 120 mp;
b) Mai mica de 80 mp;
c) Peste 120 de mp.
6. Acoprisurile ventilate se vor utiliza la cladiri cu umiditati relative interioare de:
a) Peste 75%;
b) Sub 75%;
c) Peste 90%.
7. La planseele peste subsoluri neincalzite stratul termoizolator va fi plasat:
a) La partea inferioara a planseului;
b) la partea superioara a planseului, cind se va prevede un strat de separatie avind rol de bariera contra vaporilor pe fata calda;
c) In stratul median al planseului.
8. Straturile termoizolatoare ale pardoselilor din incaperile fara subsol, asezate direct pe pamint, trebuie sa fie protejate impotriva
umiditatii cu:
a) Un strat hidroizolator;
b) Hirtie Kraft;
c) Prevederea de materiale termoizolatoare rezistente la umiditate.
9. Peretii casei scarii neincalzite si spre intrarile in blocuri se vor verifica la posibilitatea aparitiei condensului pentru temperaturi pe
casa scarii de:
a) Cu 10øC mai ridicata decit temperatura exterioara;
b) Cu 20øC mai ridicata decit temperatura exterioara;
10. Produsul dintre coeficientul de calitate al materialului si conductivitatea termica de calcul se masoara in:
a) Kcal/m.høC;
b) Kcal/øC;
c) Kcal.
11. Lucrarile de termoizolatie care se realizeaza prin procese umede nu se vor executa la temperaturi ale aerului exterior mai mici de:
a) + 5øC;
b) +10øC;
c) 0øC.

Pagina 13 din 73 13
12. Pentru asigurarea functionalitatii termoizolatiei si a protectiei impotriva eventualelor infiltratii din precipitatii grosimea stratului
exterior de protectie din beton va fi de:
a) Cel putin 4 cm;
b) Cel putin 5 cm;
c) Cel putin 6 cm.
13. La executia pe santier a fatadelor cu panouri mari prefabricate, imbinarile verticale si orizontale de pe fatada se vor prevede cu:
a) Captuseli termoizolatoare din polistiren celular cu bariera contra vaporilor aplicata pe fata calda;
b) Vata minerala;
c) Zgura expandata.
14. Placile din polistiren celular, vata minerala si panourile din lamele de vata minerala, care se folosesc la acoperisurile halelor
industriale pentru izolare termica, se aplica prin:
a) Lipire continua;
b) Lipire discontinua;
c) Simpla asezare.
15. La acoperisurile terasa de la cladirile de locuit si social- culturale se aplica peste stratul de panta, mai intai:
a) Stratul de difuzie si apoi bariera contra vaporilor;
b) Bariera contra vaporilor si apoi stratul de difuzie;
c) Hidroizolatia acoperisului.
16. La acoperisuri pe suport din tabla cutata protectia anticoroziva a panourilor de tabla cutata se va face:
a) Inclusiv la petreceri si la fata spre termoizolatie;
b) Numai la fata spre termoizolatie;
c) Numai la peterceri.
17. Termoizolatia autoportanta se utilizeaza la acoperisuri cu invelitioarea din:
a) Azbociment ondulat;
b) Panouri din tabla cutata sau ondulata;
c) Panouri din tabla plana.
18. La podurile circulabile, termoizolatia se acopera cu:
a) Sapa din mortar de ciment de 3 ... 4 cm grosime;
b) Sapa din mortar de ciment de 5 cm grosime;
c) Un strat de carton bitumat.
19. Izolatiile termice ale cladirilor se refera la cladiri si constructii in totalitate sau numai la elemente ce delimiteaza spatii incalzite.
a) in totalitate;
b) la constructii speciale;
c) izolarea elementelor ce delimiteaza spatii incalzite.
20. Alcatuirea elementelor de constructii termoizolante au ca scop asigurarea:
1. rezistentei la transfer termic;
2. stabilitatii termice;
3. rezistentei la difuzia vaporilor de apa;
4. limitarii pierderilor de caldura prin puntile termice.
a) numai punctul 1;
b) toate cele 4 puncte;
c) punctul 2 si punctul 4.
21. La proiectarea elementelor externe de constructii se va evita amplasarea alaturata a incaperilor cu diferente de temperatura de regim
mai mare de:
a) 10øC;
b) 5øC;
c) 15øC.
22. Barierele contra vaporilor de apa se aplica in cazul cand:
a) umiditatea relativa a aerului interior este mare (peste 60%);
b) la toate elementele de constructii;
c)la elementele exterioare (pereti, acoperisuri) prevazute cu un strat rezistent la difuzia vaporilor de apa.
23. Termoizolatia acoperisurilor trebuie protejata contra umiditatii din exterior, din interior sau radiatiei solare:
a) in cele 3 cazuri;
b) contra umiditatii exterioare;
c) contra radiatiei solare.
24. La planseele dintre etaje se impun conditii termotehnice speciale:
a) da;
b) nu;
c) rezulta din calcul.
25. Materialele termoizolatoare ce se folosesc la panourile mari sa nu prezinte tasari sub sarcina mai mari de:
a) 5%;
b) 2 cm;

Pagina 14 din 73 14
 c) 0,1 cm.
26. Panourile mari prefabricate in solutie "bistrat" au termoizolatia montata:
a) la exterior;
b) la interior;
c) nu se aplica strat termoizolator.
27. La acoperisuri tip terasa cu placa din beton armat, termoizolatia se aseaza:
a) direct pe placa de beton;
b) pe amorsajul aplicat pe placa;
c) pe bariera contra vaporilor.
28. Termoizolatia acoperisurilor tip terasa se opreste la:
a) 1 ml de atic;
b) la limita aticului;
c) se aplica si pe atic.
29. Acoperisurile ventilate se vor utiliza la cladiri cu umiditati relative interioare de:
a) 50%;
b) 60%;
c) peste 75%.
30. Lucrarile de lipire, racorduri si protectie a termoizolatiilor se executa conform prevederilor din:
a) proiect;
b) normativ C112-80;
c) caiet de sarcini.
31. In cazul acoperisurilor cu termoizolatie intre 2 straturi de azbociment, modul de montare a termoizolatiei este:
a) asezare libera intre straturi;
b) lipire;
c) prindere cu agrafe.
32. Verificarea calitatii lucrarilor de termoizolatie se face in conformitate cu prevederile:
a) normativ C112-83;
b) normativ C56-85;
c) caiet de sarcini.

Indicativ: C167-77

1. Definitia cartii tehnice a constructiei:

a) cartea tehnica a constructiei este colectia de documentatii tehnice ce cuprinde actele de evidenta a activitatii depuse In vederea
realizarii obiectivului de constructie si a verificarii si a masurilor luate In perioada de proiectare, de executie si In timpul exploatarii sale;
b) cartea tehnica a constructiei este documentul de baza folosit In urmarirea comportarii constructiei;
c) cartea tehnica a constructiei este instrumentul de lucru al beneficiarului pentru postutilizarea constructiei.
2. Care este scopul Intocmirii cartii tehnice a constructiei: Scopul este de a pune la dispozitia celor interesati documentele necesare
pentru:
a) cunoasterea principalelor caracteristici de calitate ale obiectului de constructie;
b) normala exploatare si Intretinere a constructiei;
c) proiectarea si executarea de reparatii, consolidari si modificari In conditiile legii.
3. Pentru ce obiecte din cadrul unui obiectiv de constructii se intocmeste Cartea Tehnica a Constructiei:
a) pentru obiectele cele mai reprezentative;
b) pentru obiectele vitale;
c) pentru toate obiectele.
4. Din cate capitole este compusa documentatia tehnica de baza a Cartii Tehnice:
a) doua;
b) unu;
c) patru.
5. Ce cuprinde capitolul "A" din documentatia tehnica de baza a Cartii Tehnice:
a) documentatia privind avizarea constructiei;
b) documentatia privind derularea investitiei;
c) documentatia tehnica privind proiectarea constructiei.
6. Ce cuprinde capitolul "D" din documentatia tehnica de baza a Cartii Tehnice:
a) documentatia tehnica privind executia lucrarilor;
b) documentatia tehnica privind exploatarea constructiei si urmarirea comportarii ei;
c) documentatia tehnica privind receptia constructiei.
7. Ce va cuprinde documentatia tehnica privind proiectarea constructiei cap.A:
a) actele referitoare la caracterizarea amplasamentului constructiei;
b) proiectul de executie si detalii de executie;
c) difertentele fata de proiectul de executie aprobat.

Pagina 15 din 73 15
 8. Ce va cuprinde documentatia tehnica privind executarea constructiei cap.B:
a) autorizatia de executare a constructiei;
b) caietul de sarcini;
c) condica de control tehnic de calitate.
9. Ce cuprinde documentatia tehnica privind exploatarea constructiei si urmarirea comportarii ei:
a) actele de constatare a unor deficiente;
b) proiectele in baza carora s-au executat dupa receptia preliminara, modificari ale constructiei fata de proiectul initial efectiv;
c) dispozitiile de santier.
10. In cate exemplare se Intocmeste cartea tehnica a constructiei:
a) unu;
b) trei;
c) doua.
11. De catre cine se Intocmeste cartea tehnica a constructiei pentru constructiile noi pentru care la data intrarii In vigoare a Normativului
C167-77 nu a avut loc receptia preliminara:
a) beneficiar;
b) beneficiar si constructor;
c) beneficiar, constructor si proiectant.
12. Ce obligatii are beneficiarul privind cartea tehnica a constructiei:
a) sa o arhiveze;
b) sa numeasca un responsabil de carte tehnica a constructiei care este In acelasi timp si responsabil cu urmarirea In timp a comportarii
constructiei, avInd obligatia Intocmirii, completarii si pastrarii ei conform Normativului C167-77;
c) nu are obligatii speciale.
13. Pe ce perioada se pastreaza cartea tehnica a constructiei a unui obiectiv:
a) 10 ani;
b) 20 ani;
c) cartea tehnica se pastreaza pe toata perioada de existenta a obiectivului de constructie.
14. Instrainarea partiala sau totala a cartii tehnice a constructiei este posibila:
a) nu;
b) da;
c) este interzis.
15. La schimbarea beneficiarului constructiei, cartea tehnica va ramIne la vechiul beneficiar:
a) da;
b) cartea tehnica se va preda noului beneficiar stipulIndu-se acest lucru In procesul verbal de predare primire;
c) daca este cazul.
16. De catre cine se va asigura mijloacele financiare necesare Intocmirii si completarii cartii tehnice a constructiei:
a) constructorul;
b) beneficiarul;
c) proiectantul.
17. CIte categorii de evenimente sunt Inscrise In formularul tipizat din anexa 1 (jurnalul evenimentelor):
a) trei;
b) sase;
c) patru.
18. Ce va cuprinde centralizatorul cartii tehnice a constructiei:
a) fisa de date sintetice;
b) anexa 2 din cadrul C167-77;
c) borderoul cu cuprinsul fiecarui dosar In parte In ordinea indicativelor acestora.
19. Actele ce formeaza documentatia de baza a cartii tehnice a constructiei, cum se Indosariaza:
a) pe capitolele respective In ordinea enumerarii, In dosare cu file numerotate prevazute cu borderou si parafate;
b) nu este necesara Indosarierea lor;
c) se arhiveaza la beneficiar fiecare dosar In parte.
20. Proiectul de urmarire speciala a constructiei face parte din cartea tehnica a constructiei;
a) da;
b) nu;
c) nu este cazul.
21. Procesul verbal de predare al amplasamentului si al reperului de nivelment general face parte din documentatia tehnica privind
executarea constructiei:
a) nu;
b) da;
c) nu este obligatoriu.
22. Documentatia tehnica privind receptia constructiei face parte integranta din cartea tehnica a constructiei:
a) la solicitarea beneficiarului;
b) nu;

Pagina 16 din 73 16
 c) da.
23. Documentatia tehnica privind executarea constructiei, cInd este predata de executant beneficiarului:
a) la terminarea executiei obiectivului;
b) cel mai tIrziu pIna la admiterea receptiei preliminare;
c) la solicitarea beneficiarului.
24. La un obiectiv se Intocmeste si cartea tehnica a constructiei si jurnalul evenimentelor:
a) amandoua;
b) numai cartea tehnica;
c) jurnalul evenimentelor.
25. Documentatia tehnica privind receptia constructiei cuprinde sesizarile beneficiarului privind modul de efectuare a receptiei obiectivului
de constructii:
a) nu;
b) nu este cazul;
c) da.

Indicativ: C169-88

1. Cine are obligatia sa asigure studiile geotehnice necesare proiectarii lucrarilor ?

a) constructorul;
b) investitorul;
c) proiectantul.
2. In cazul In care turnarea betonului nu se poate face imediat dupa executia sapaturii, aceasta:
a) se va proteja local Impotriva agentilor exteriori;
b) se va opri la un nivel superior cotei din proiect;
c) nu se va executa, existand pericolul degradarii ei.
3. Este permisa ridicarea sau coborarea cotei fundului gropii de fundatie fata de proiect?
a) cota din proiect nu poate fi modificata;
b) da, daca se atinge un teren bun de fundare;
c) da, cu acordul proiectantului.
4. Se pot executa sapaturi langa constructii existente?
a) nu, deoarece pericliteaza stabilitatea acestora;
b) da, cu prevederea prin proiect de masuri speciale pentru asigurarea stabilitatii acestora;
c) da, cu acceptul beneficiarului.
5. Prezenta proiectantului geotehnician pe santier este obligatorie ?
a) da, la Inceperea sapaturii;
b) da, la atingerea cotei de fundare;
c) da, cand se constata neconcordante Intre studiul geotehnic si dispunerea stratelor,a caracteristicilor terenurilor.
6. Se pot executa sapaturi cu pereti verticali nesprijiniti In terenuri necoezive si slab coezive?
a) nu, deoarece exista pericolul surparii malurilor;
b) da, la adancimi mai mici de 0,75 m;
c) da, daca latimea acestora este mai mare de 1,0 m.
7. Pamantul rezultat In urma sapaturilor cu pereti verticali nesprijiniti, cu adancimea mai mare de 1,0 m, se poate depozita
la marginea gropii:
a) nu, deoarece poate provoca surparea malurilor;
b) da, la o distanta mai mare de 1,0 m;
c) da, daca terenul este cu coeziune foarte mare.
8. Aparitia si dezvoltarea crapaturilor longitudinale paralele cu marginea sapaturii, se urmareste In vederea luarii masurilor de
prevenire a accidentelor, de catre:
a) geotehnician;
b) proiectant;
c) constructor.
9. Daca pe fundul gropii la cota de fundare apar crapaturi In teren, masurile necesare In vederea fundarii se vor stabili de catre:
a) investitor:
b) constructor;
c) proiectant.
10. Executarea sapaturilor cu pereti verticali sprijiniti se adopta:
a) In functie de natura terenului si adancimea sapaturii;
b) cand nu este posibila desfasurarea taluzului;
c) cand din calcul economic rezulta eficienta sprijinirilor fata de sapatura executata In taluz.
11. Alegerea sistemului de sprijinire se face de catre:
a) constructor, dupa conditiile impuse de teren;
b) constructor, dupa conditiile impuse de studiul geotehnic;

Pagina 17 din 73 17
 c) proiectant, dupa datele impuse de studiul geotehnic.
12. Tipul de sprijinire se va stabili In functie de:
a) natura terenului;
b) dimensiunile sapaturii;
c) nivelul apelor subterane.
13. Cum se procedeaza daca In timpul executarii sapaturilor se Intalnesc obiecte sau constructii de interes arheologic ?
a) Se vor lua masuri de executie Ingrijita a sapaturilor;
b) Se vor opri lucrarile si se vor anunta organele competente;
c) Se vor preda obiectele gasite institutiilor abilitate.
14. In cazul In care In aceeasi incinta se executa mai multe constructii apropiate, atacarea lucrarilor se va face:
a) IncepInd cu fundatiile situate la adIncimea cea mai mica;
b) IncepInd cu fundatiile situate la adIncimea cea mai mare;
c) IncepInd cu fundatiile la care nu sunt necesare sprijiniri.
15. Cine va semna procesele verbale de lucrari ascunse In cazul In care se modifica cota de fundare din proiect:
a) nu este necesara Intocmirea acestora;
b) constructorul si geotehnicianul;
c) beneficiarul, constructorul si geotehnicianul.
16. Pentru ce adancime de sapatura este necesara stabilirea dimensiunilor si elementele sprijinirilor prin proiectul de executie:
a) adancime mai mare de 1,5 m;
b) pentru orice adancime de sapatura prevazuta cu sprijiniri;
c) adancime mai mare de 5,5 m.
17. Sapaturile cu pereti In taluz se pot executa daca:
a) adancimea sapaturii este mai mare de 1,5 m;
b) sapatura de fundatie nu sta deschisa mult timp;
c) panta taluzului nu depaseste valorile maxime admise.
18. In functie de care elemente se stabileste panta taluzului sapaturii:
a) natura terenului;
b) latimea gropii de fundatie;
c) adancimea sapaturii.
19. Pentru sprijinirea peretilor sapaturilor sub nivelul apelor subterane, In pamanturi necoezive, Infigerea palplanselor se recomanda sa se
faca:
a) prin batere;
b) prin vibrare;
c) nu se recomanda palplanse In astfel de terenuri.
20. Dupa terminarea executiei lucrarii, palplansele folosite se vor recupera ?
a) Nu, deoarece influenteaza stabilitatea constructiei;
b) Nu, deoarece recuperarea permite actiunea apei subterane;
c) Da, In vederea reantrebuintarii lor.
21. In cazul sprijinirilor cu palplanse se vor lua urmatoarele masuri:
a) numerotarea palplanselor;
b) vopsirea palplanselor;
c) ghidarea palplanselor In timpul Infigerii.
22. Pentru realizarea umpluturilor se pot utiliza pamanturi rezultate din lucrarile de sapatura?
a) Da, daca caracteristicile fizico-mecanice corespund;
b) Nu, deoarece prezinta un grad mare de afanare;
c) Nu, deoarece nu este economic.
23. Se interzice executarea umpluturilor din:
a) agregate de balastiera, datorita costului mai ridicat;
b) pamanturi cu umflari si contractii mari;
c) argile moi cu continut de materii organice si bucati de lemn, etc.
24. Inainte de executarea umpluturilor se va Indeparta stratul vegetal:
a) Nu, deoarece se schimba configuratia terenului;
b) Da, In mod obligatoriu;
c) nu prezinta importanta tehnica.
25. Pentru determinarile compactarii pe sectoare de proba este nevoie de prezenta proiectantului?
a) Nu, numai daca este prevazut In caietul de sarcini;
b) Nu, numai de prezenta investitorului;
c) Da, este obligatorie.
26. Compactarea de proba a umpluturilor se realizeaza:
a) prin proba Proctor;
b) pe poligoane de Incercare;
c) In laboratoarele geotehnice.

Pagina 18 din 73 18
27. Executarea umpluturilor Intre fundatii si la exteriorul cladirilor, pana la cota din proiect, se face:
a) imediat dupa turnarea betonului;
b) imediat dupa decofrarea fundatiilor;
c) dupa Inceperea executarii zidariei.
28. Se poate face foc In incinta sapaturilor cu pereti sprijiniti ?
a) Da, pentru dezghetarea pamantului;
b) Da, cu luarea masurile de prevenire a incendiilor;
c) Se interzice cu desavarsire.
29. La evacuarea apelor din groapa de fundatie, prin pompare directa, se recomanda:
a) o singura pompa, dar cu debit mare;
b) mai multe pompe cu debite mici;
c) o combinatie de pompe.
30. Care este ordinea marimii granulelor filtrului invers din captusirea puturilor de colectare, de jos In sus?
a) granule mari spre granule marunte;
b) granule marunte spre granule mari;
c) granule de aceeasi dimensiune.

Indicativ: C170-87

1. Instructiunile tehnice pentru protectia elementelor din beton armat si beton precomprimat supraterane In medii agresive naturale si
industriale C170-87 prevad sisteme speciale:
a) Pentru protectia betonului si armaturii;
b) Numai pentru protectia betonului;
c) Se considera ca protectia armaturii se asigura prin alcalinitatea betonului.
2. Elementele de beton armat si beton precomprimat care urmeaza a fi utilizate In medii agresive vor avea de regula:
a) Forme dictate de arhitectura constructiei;
b) Forme dictate de arhitectura si regulile constructive de alcatuire a elementelor;
c) Forme cat mai simple, regulate, netede, fara intranduri, cu muchii tesite si rotunjite
3. Nu este indicata utilizarea elementelor din beton precomprimat:
a) In medii cu agresivitate puternica;
b) In medii cu degajari de hidrogen;
c) In medii cu agresivitate medie si puternica.
4. Pentru elementele de constructii pe suprafata carora este posibila formarea condensului, clasa de agresivitate se mareste:
a) Cu o clasa;
b) Cu o clasa daca In medii exista si gaze agresive;
c) Cu o clasa pentru mediu agresiv si cu o clasa pentru existenta unui gaz agresiv.
5. La prepararea betoanelor care lucreaza In medii agresive este interzisa utilizarea ca adaos a:
a) Aditivilor dispersanti tip LSC;
b) Aditivilor dispersanti de tip LSC si clorura de calciu;
c) Clorurii de calciu.
6. Betoanele destinate a fi exploatate In medii agresive prevazute In C170-87 trebuie sa Indeplineasca conditii tehnice referitoare la:
a) Clasa beton, grad impermeabilitate, dozaj minim ciment, rap A/C maxim;
b) Clasa beton, grad impermeabilitate, gelivitate, raport A/C maxim;
c) Clasa beton, lucrabilitate, permeabilitate, raport A/C maxim.
7. Marcarea elementelor prefabricate din beton armat si beton precomprimat destinate folosirii In medii agresive trebuie sa cuprinda:
a) Faptul ca se utilizeaza In medii agresive caracterul A;
b) Caracterul clasei de agresivitate FS, S, M sau P;
c) Caracterul AFS sau AS sau AM sau AP.
8. Inainte de aplicarea sistemelor de protectie pe elementele de beton trebuie verificate:
a) Calitatea elementelor, controlul aderentei tencuielilor si eventuala aparitie a fisurilor;
b) Calitatea elementelor si eventuala aparitie a fisurilor;
c) Eventuala aparitie a fisurilor.
9. Lucrarile de protectie anticoriziva se vor executa numai In urmatoarele conditii:
a) Cu echipe special calificate;
b) Pe baza de fise tehnologice;
c) Sub supravegherea unui cadru cu experienta In aceasta categorie de lucrari.
10. Controlul lucrarilor de protectie anticoroziva In timpul executiei consta In:
a) Control vizual al gradului de pregatire a suprafetei de beton, controlul calitatii produselor de protectie, controlul vizual al protectiei
realizate;
b) Controlul vizual al protectiei realizate;
c) Controlul vizual al gradului de pregatire a suprafetei de beton, controlul calitatii produselor de protectie, controlul vizual al fiecarui
strat de protectie realizat.

Pagina 19 din 73 19
11. Remedierile degradarilor elementelor de constructii sau a protectiilor se vor executa pe baza de proiect elaborat sau avizat de catre:
a) Proiectantul investitiei;
b) Proiectant si beneficiar;
c) Proiectant de specialitate.
12. La agresivitate puternica deschiderea maxima de calcul a fisurilor normale pentru Incarcari de exploatare normale este de:
a) 0,10 mm;
b) 0,15 mm;
c) 0,20 mm.
13. Compozitia betonului, prepararea, transportul, punerea In opera si controlul calitatii pentru betoane In medii agresive va respecta:
a) Caietul de sarcini Intocmit de proiectant;
b) Normativ C140-86 si C155-81;
c) Caiet de sarcini si Normativ C140-19.
14. Aplicarea sistemelor de protectie anticoroziva pentru elementele de beton armat si beton precomprimat se face In functie de:
a) Clasa de agresivitate;
b) Clasa de agresivitate si starea stratului suport;
c) Starea stratului suport si prevederile caietului de sarcini.
15. Dimensiunile suprafetei etalon cu solutia de protectie adoptata se va stabili de la caz la caz de catre:
a) Beneficiar;
b) Beneficiar si proiectant;
c) Proiectant.
16. In cazul prezentei In mediu agresiv a catorva gaze agresive unde concentratia fiecaruia se afla In limitele indicate pentru grupa
determinanta, aprecierea influentei comune se va adopta dupa:
a) Concentratia cu agresivitatea cea mai mare + 1 clasa de agresivitate;
b) Agresivitatea medie + 1 clasa de agresivitate;
c) Dupa varianta cu cea mai mare agresivitate.
17. Sistemele de protectie anticorosiva se aplica pe obiectele de constructie ale investitiei:
a) Uniform In functie de modul In care actioneaza mediulagresiv;
b) Diferentiat In functie de modul In care actioneaza mediul agresiv;
c) Diferentiat In functie de forma elementului de constructie.
18. Clasa de agresivitate a mediului se refera la actiunea mediului In conditiile unei temperaturi de pana la:
a) + 40 grade C;
b) + 50 grade C;
c) + 80 grade C.
19. Clasificarea mediilor de agresivitate conform C170-86 se face In:
a) Foarte slaba, slaba, medie, puternica;
b) Slaba, medie, puternica;
c) Foarte slaba, slaba, medie, puternica, foarte puternica.
20. Elementele din beton, cu agregate din granulit se utilizeaza:
a) Numai in medii cu agresivitate foarte slaba si slaba;
b) Numai in medii cu agresivitate slaba si medie;
c) Numai in medii cu agresivitate puternica.
21. Abaterile la grosimile minime ale stratului de acoperire cu beton a armaturilor, pentru elemente din beton in medii agresive, sunt de:
a) ñ4 mm;
b) ñ10 mm;
c) Se admit abateri numai in sens pozitiv.
22. Compozitia betonului folosit in medii agresive, prepararea transportul, punerea in opera si controlul calitatii, se vor efectua conform:
a) Normativ C140-86;
b) Normativ C140-86 si Normativ C155-81;
c) Normativ C56-85.
23. Aplicarea sistemelor de protectie anticorosiva la elementele de constructii prefabricate din beton, folosite in medii agresive, se
efectueaza:
a) La sol;
b) La pozitie;
c) La sol, exceptand ultimele straturi de protectie care se vor aplica la pozitie.
24. Inainte de incepere a lucrarilor de protectie anticorosiva a elementelor din beton, in medii agresive, se va realiza:
a) O suprafata etalon;
b) O suprafata etalon cu solutia de protectie adaptata si avizata de proiectant si beneficiar;
c) Nu este nevoie de suprafata etalon, daca au fost verificate in prealabil caracteristicile materialelor.
25. Controlul final al protectiei anticorosive la elementele din beton armat in medii agresive, consta in:
a) Controlul vizual;
b) Verificarea grosimii finale a acoperirii de protectie;
c) Controlul documentelor intocmite in timpul executiei.

Pagina 20 din 73 20
26. Pe toata durata exploatarii constructiei cu elemente din beton armat situate in medii gresive, se vor efectua controale periodice asupra
protectiilor anticorosive, la intervalele de:
a) 3 luni;
b) 6 luni;
c) cel putin o data pe an.
27. Pe zonele in care se constata degradari ale protectiilor anticorosive (fisuri, exfolieri, etc.) executate pe elemente din beton in medii
agresive, prescriptiile tehnice specifice prevad indepartarea protectiei pe zone extinse fata de suprafata degradata, cu:
a) Circa 5 cm;
b) Circa 10 cm;
c) Circa 15 cm.
28. Instructiunile tehnice C170-87 se refera la conditiile speciale de proiectare, executie si protectia anticoroziva a:
a) elementelor de constructii exploatate in medii agresive;
b) elementelor din beton armat si beton precomprimat exploatate in medii agresive;
c) elementrlor din beton armat si beton precomprimat supraterane situate in medii agresive si a elementelor de inchidere monostrat din
betoane usoare cu adaos de cenusa si spumanti amplasate suprateran in medii cu agresivitate slaba pana la medie.
29. In conformitate cu prevederile Instructiunilor tehnice C170-87, la proiectarea elementelor din beton armat si beton precomprimat in
atmosfere agresive, tema de proiectare trebuie sa cuprinda:
a) concentratia lichidelor agresive care vin in contact cu elementele de constructii, total sau partial;
b) concentratia mediului in substante chimice agresive;
c) concentratia mediului marin (apa + aer).
30. In conformitate cu prevederile Instructiunilor tehnice C170-87, clasa de agresivitate a mediului luata in considerare in proiectul de
executie se stabileste pe baza de:
a) analize efectuate de un laborator de specialitate autorizat, numai in perioada de toamna, cand concentratia agentilor corozivi este
maxima;
b) date statistice ale Agentiei de Protectia Mediului;
c) studii, analize si cercetari efectuate de institute de specialitate.
31. In conformitate cu prevederile Instructiunilor tehnice C170-87, documentatia tehnica de executie va contine un caiet de sarcini
privind executia, exploatarea si intretinerea protectiilor anticorozive care se va intocmi pe baza:
a) indicatiilor date de furnizorii materialelor anticorozive si a prevederilor instructiunilor tehnice C170-87;
b) prevederilor standardelor internationale SAQ;
c) posibilitatilor de realizare ale executantului si beneficiarului, daca se mareste perioada de garantie.
32. Sistemele de protectie anticoroziva prevazute de Instructiunile tehnice C170-87 sunt:
a) optionale;
b) obligatorii, in anumite conditii;
c) obligatorii fara conditii.
33. In medii cu agresivitate medie si puternica se interzice utilizarea grinzilor cu zabrele din beton precomprimat:
a) da;
b) nu;
c) este permisa conditionat.
34. In conformitate cu prevederile Instructiunilor tehnice C170-87, alegerea tipului de ciment pentru elementele destinate a fi exploatate in
medii agresive se face in functie de:
a) clasa de agresivitate a mediului, respectiv natura gazelor agresive;
b) sistemele de protectie anticoroziva care urmeaza a se aplica;
c) zona seismica si conditiile de exploatare.
35. In conformitate cu prevederile Instructiunilor tehnice C170-87, la prepararea betoanelor si mortarelor se vor utiliza:
a) agregate speciale, riguros verificate;
b) agregate naturale grele, respectiv agregate minerale usoare corespunzatoare calitativ;
c) agregate imbunatatite cu nisip de mare, pentru respectarea curbei granulometrice.
36. In conformitate cu prevederile Instructiunilor tehnice C170-87, armaturile principale de rezistenta pentru elementele din beton
armat vor fi realizate din:
a) oteluri speciale aliate;
b) otel beton cu profil periodic tip PC si otel beton rotund neted;
c) oteluri de inalta rezistenta.
37. In conformitate cu prevederile Instructiunilor tehnice C170-87, pentru monolitizarile care raman in contact cu mediul agresiv
se va folosi un beton cu dozaj minim de ciment de:
a) 500 kg/mc, indiferent de clasa de agresivitate a mediului;
b) 300 kg/mc, cu adaugare de superplastifianti;
c) orice dozaj, cu conditia realizarii clasei betonului, la incercarea pe cuburi.
38. In conformitate cu prevederile Instructiunilor tehnice C170-87, in medii cu agresivitate puternica se pot utiliza elemente din beton
precomprimat?
a) da, neconditionat, datorita avantajelor precomprimarii si caracteristicilor materialelor de protectie;
b) da, conditionat, pe baza cercetarilor experimentale ale unui institut de specialitate;

Pagina 21 din 73 21
 c) nu.
39. In conformitate cu prevederile Instructiunilor tehnice C170-87,armaturile cu rol constructiv in grinzi, care se afla in medii cu
agresivitate medie vor avea o acoperire de beton de cel putin:
a) 15 mm;
b) 35 mm;
c) 25 mm.
40. In conformitate cu prevederile Instructiunilor tehnice C170-87, grosimile minime ale stratului de acoperire cu beton a armaturilor
postintinse sub forma de fascicule vor fi:
a) 35 mm, pentru majoritatea elementelor situate in medii cu agresivitate slaba;
b) 40 mm, pentru elemente situate in medii cu agresivitate medie;
c) optionale, pentru ca se pot aplica tencuieli.
41. In conformitate cu prevederile Instructiunilor tehnice C170-87, partile metalice ale unor imbinari ce raman neacoperite cu beton se vor
proteja anticoroziv:
a) da, folosind orice sistem de protectie omologat;
b) da, conform reglementarilor tehnice referitoare la protectia anticoroziva a elementelor de otel;
c) nu este permisa existenta partilor metalice neinglobate in beton.
42. In conformitate cu prevederile Instructiunilor tehnice C170-87,la proiectarea elementelor din beton armat si beton precomprimat in
medii agresive, deschiderea maxima de calcul a fisurilor normale pentru incarcarile de exploatare normate se limiteaza in functie de:
a) clasa de agresivitate a mediului;
b) variatiile de temperatura si natura lichidelor agresive;
c) nu sunt necesare, diferentieri In calcul, deoarece fisurile urmeaza a fi tratate.
43. In conformitate cu prevederile Instructiunilor tehnice C170-87, lichidele agresive deversate accidental sau rezultate din condens vor fi:
a) neutralizate imediat;
b) dirijate la canalizare, prin jgheaburi;
c) lasate, pentru ca sunt asigurate sisteme de protectie a betonului.
44. In conformitate cu prevederile Instructiunilor tehnice C170-87, fixarea utilajelor, instalatiilor si conductelor, prin piese metalice se va
face:
a) cu elemete prevazute in proiect, care sa nu transmita coroziunea la armatura de rezistenta;
b) conform tehnologiei executantului monteur;
c) conform cartii tehnice a utilajelor.
45. In conformitate cu prevederile Instructiunilor tehnice C170-87, utilizarea procedeului glisarii la constructii din beton armat si beton
precomprimat, este permisa;
a) da;
b) nu;
c) da, numai la beton armat.
46. In conformitate cu prevederile Instructiunilor tehnice C170-87, distantierii montati pentru asigurarea acoperirii cu beton a armaturilor
pot fi confectionati din:
a) metal, protejat anticoroziv;
b) beton;
c) materiale plastice.
47. In conformitate cu prevederile Instructiunilor tehnice C170-87, capetele armaturilor postintinse si dispozitivele de ancorare se vor
proteja prin:
a) inglobare in beton cu grosime minima de 3 cm;
b) tencuire cu mortar fara var in grosime de 5 cm;
c) acoperire cu rasini epoxidice.
48. In conformitate cu prevederile Instructiunilor tehnice C170-87, armaturile pretensionate care urmeaza a fi protejate prin torcretare sau
betonare pot fi protejate, temporar, prin aplicarea:
a) unei solutii de var, cimet si aracet cu o buna aderenta si rezistenta la intemperii;
b) unei amorse gudron epoxi;
c) unei suspensii de ciment cu adaos de aracet.
49. In conformitate cu prevederile Instructiunilor tehnice C170-87, lucrabilitatea betonului de monolitizare, determinata la locul de punere
in opera trebuie sa fie:
a) L4 cu tasare 12 cm;
b) L3 cu tasare 8 cm;
c) L2 cu tasare 6 cm.
50. In conformitate cu prevederile Instructiunilor tehnice C170-87,denivelarile, zonele de beton segregat, fisurile, stirbiturile trebuie
remediate:
a) nu, daca se incadreaza in abaterile limita admise de normativul C140-86;
b) nu, daca asa apreciaza proiectantul si beneficiarul;
c) da.
51. In conformitate cu prevederile Instructiunilor tehnice C170-87, inainte de aplicarea sistemelor de protectie anticoroziva se va efectua
pregatirea suprafetei elementelor din beton prin:

Pagina 22 din 73 22
 a) curatirea si asperizarea prin mijloace mecanice;
b) desprafuire, prin suflare cu aer comprimat;
c) degresare cu solventi organici si minerali.
52. In conformitate cu prevederile Instructiunilor tehnice C170-87, produsele de protectie, fara certificate de calitate pot fi folosite, daca:
a) proiectantul isi da acordul scris si asigura asistenta tehnica in timpul executiei;
b) furnizorul se angajeaza sa trimita certificatul de calitate cel mai tarziu, pana la receptia obiectivului;
c) nu se pot folosi.
53. In conformitate cu prevederile Instructiunilor tehnice C170-87, controlul operatiei de aplicare a sistemelor de protectie anticoroziva se
face:
a) in timpul executiei si in faza finala;
b) conform procedurii executantului;
c) la receptia obiectivului, daca se respecta cu strictete toate cerintele de calitate si dotare.
54. In conformitate cu prevederile Instructiunilor tehnice C170-87, remedierile degradarilor elementelor de constructie sau a protectiilor
anticorozive aflate in exploatare se vor executa pe baza:
a) unui proiect elaborat sau avizat de proiectantul de specialitate;
b) unei expertize tehnice si aviz executant;
c) proiectului initial de executie.
55. In conformitate cu prevederile Instructiunilor tehnice C170-87, refacerea protectiei anticorozive degradate se va face in toate cazurile
cu:
a) orice fel de produse, daca au fost testate in laborator;
b) orice fel de produse, daca sunt garantate de furnizor 25 de ani;
c) produse de protectie compatibile cu cele prevazute initial.

Indicativ: C172-88

1. Organele de prindere a tablelor se stabilesc In functie de:

a) solicitarile la care vor fi supuse;
b) dotarea tehnica a executantului;
c) natura materialului din care sunt confectionate.
2. Pentru prinderea tablelor se poate folosi:
a) suruburi autofiletante;
b) nituri oarbe (POP);
c) agrafe.
3. Suruburile autofiletante pentru tabla sau metal pot fi folosite:
a) la prinderea tablelor Intre ele;
b) la prinderea tablelor pe pane;
c) la prinderea tablelor pe elementele de rezistenta.
4. Suruburile autofiletante pentru tabla sau metal precum si bolturile Impuscate pot fi folosite daca duritatea elementului de constructie In
care urmeaza sa se formeze filetul conjugat este:
a) egala cu duritatea suribului autofiletant In zona filetului;
b) mai mica decIt duritatea surubului autofiletant In zona filetului;
c) mai mare decIt duritatea surubului autofiletant In zona filetului.
5. La prinderea tablelor cutate, atit Intre ele cIt si pe elementele de rezistenta cu oricare din organele de prindere (In afara niturilor oarbe)
este necesar sa se foloseasca:
a) saibe plate pentru metal;
b) saibe cu fata de asezare cilindrica;
c) garnituri de cauciuc sau plastic.
6. La prinderea tablelor profilate pe pane, cuta sau ondula care se suprapune In zona de margine a tablelor alaturate se prinde, de o parte
si de alta, cu cel putin:
a) un organ de prindere de fiecare pana;
b) doua organe de prindere de fiecare pana;
c) un organ de prindere de fiecare tabla.
7. Prinderea tablelor pe pane se poate face prin:
a) bolturi Impuscate;
b) sudura;
c) suruburi obisnuite cu piulite.
8. Distanta dintre organele de asamblare pentru prinderea tablelor Intre ele va fi de maximum:
a) 250 mm;
b) 300 mm;
c) 400 mm.
9. Montarea foilor de tabla pe pane se va Incepe din partea opusa vanturilor dominante, de la:
a) poala acoperisului;

Pagina 23 din 73 23
 b) coama acoperisului;
c) mijlocul acoperisului.
10. Pentru realizarea unei bune etanseitati, Inaintea asamblarii vor efectua urmatoarele operatii:
a) suruburile pentru tabla vor fi introduse cu tija Intr-un material anticoroziv;
b) Intre fata de asezare a saibei si tabla se asterne un strat de material anticoroziv;
c) Intre table si suruburi se vor aseza saibe din cauciuc.
11. Prinderea tablelor profilate pe pane cu suruburi obisnuite fara piulite se poate face numai daca grosimea aripii pe care se face
prinderea este mai mare de 50% din:
a) diametrul nominal al surubului;
b) grosimea peretelui panei;
c) grosimea tijei organului de prindere.
12. Prinderea tablelor profilate pe pane cu ajutorul suruburilor pentru tabla se va face:
a) pe fundul profilului;
b) pe creasta profilului;
c) pe media profilului.
13. La folosirea bolturilor Impuscate este necesar ca profilul de otel In care se face ImplIntarea sa aiba grosime de:
a) Intre 12 si 15 mm;
b) Intre 1 si 3 mm;
c) Intre 4 si 11 mm.
14. La prinderea tablelor ondulate se va folosi:
a) saibe plate pentru metal;
b) garnituri din cauciuc;
c) saibe cu fata de asezare cilindrica.
15. La perti prinderea tablelor pe scheletul de rezistenta se Incepe:
a) de sus In jos;
b) de jos In sus;
c) de la mijloc.
16. La executarea peretilor exteriori, montarea tablelor se va Incepe:
a) de pe latura opusa vanturilor dominante;
b) de la mijlocul peretelui;
c) dintr-un colt.
17. La peretii exteriori distanta dintre organele de asamblare pentru prinderea tablelor Intre ele va fi de maximum:
a) 500 mm;
b) 600 mm;
c) 700 mm.
18. La peretii interiori distanta dintre organele de asamblare pentru prinderea tablelor Intre ele va fi de maximum:
a) 1200 mm;
b) 1000 mm;
c) 700 mm.
19. La Inceperera lucrarilor de asamblare a tablelor profilate pe elementele de rezistenta se verifica:
a) profilul si dimensiunile elementelor de rezistenta;
b) profilul si dimensiunile tablelor;
c) distanta dintre reazeme.
20. Dupa stabilirea diametrului gaurilor filetului conjugat, In cazul In care pentru asamblare se folosesc suruburi pentru tabla, se verifica:
a) rezistenta de smulgere a surubului pentru tabla;
b) verticalitatea gaurilor;
c) orizontalitatea gaurilor.
21. Inainte de a se Incepe montarea tablelor pe pane se verifica daca panele satisfac urmatoarele conditii:
a) pe suprafata de rezemare sa nu fie corpuri iesite In relief;
b) se respecta distanta dintre reazeme;
c) s-a asigurat protectia anticoroziva.
22. Care din verificarile de mai jos se efectueaza Inainte de a se Incepe montarea tablelor:
a) dimensiunile tablelor;
b) sa nu prezinte deformatii;
c) sa nu prezinte pete de ruigina.
23. Niturile oarbe (POP) pot fi folosite pentru prinderea tablelor pe elementele de rezistenta daca grosimea peretilor nu depaseste:
a) 4 mm;
b) 5 mm;
c) 6 mm.
24. Suruburile autofiletante pentru metal pot fi folosite la:
a) prinderea tablelor pe pane;
b) prinderea tablelor Intre ele;

Pagina 24 din 73 24
 c) prinderea tablelor pe elementele de rezistenta.

Indicativ: C182-87

1. Lucrarile de terasamente se vor Incepe:

a) dupa executarea operatiunilor de pichetare, retrasare si pregatitoare;
b) dupa defrisare, curatirea terenului, decaparea pamantului vegetal, asanarea zonei drumului;
c) dupa executarea operatiilor de pichetare.
2. Metodele, solutiile tehnologice si mijloacele de executie mecanizata a terasamentelor, sunt prevazute de:
a) proiectant prin documentatia tehnica de drumuri;
b) constructor, prin tehnologia de executie;
c) constructor, investitor;
3. Utilizarea calcarului, la executarea terasamentelor, se face numai:
a) In straturi alternative, prin metoda sandvici, cu agregate naturale, cu granulatie mare si calcar;
b) In straturi alternative, prin metoda sandvici, cu agregate naturale cu granulatie mica si calcar;
c) In straturi continui pe toata suprafata, cu agregate naturale cu granulatie mica.
4. Inaintea Inceperii lucrarilor pregatitoare, constructorul va prelua de la investitor, sau proprietar, cu proces verbal:
a) traseul definitiv al drumului, bornele, pichetii, tarusii care materializeaza axul drumului, lucrarile aferente (podete, ziduri de sprijin,
amenajari);
b) profilele longitudinale si transversale ale drumului;
c) documentatia tehnica si pichetarea lucrarilor de arta.
5. Executia lucrarilor aferente drumurilor (podete, amenajari etc), se vor face:
a) concomitent cu executarea terasamentului;
b) Inaintea Inceperii lucrarilor de terasamente;
c) dupa executarea terasamentelor.
6. In cazul rambleelor care au Inaltimea mai mare de 2,0 m, buturugile ramase In urma defrisarii copacilor pentru eliberarea
amplasamentului pot fi:
a) retezate de la cel mult 0,1 m deasupra suprafetei terenului;
b) Indepartate de pe amplasamentul lucrarii;
c) retezate de la cel mult 0,8-1,0 m de la cota finala a rambleului.
7. Executarea rambleelor, a drumurilor In debleu sau a drumurilor la nivelul terenului Inconjurator, se face:
a) prin asternerea materialului de umplutura direct pe pamantul natural dupa ce In prealabil a fost Indepartat stratul vegetal;
b) prin compactarea pamantului natural, sub viitoarea lucrare, pe o adancime de 30 cm, dupa ce In prealabil a fost Indepartat stratul
vegetal;
c) prin sacrificarea pamantului natural, urmand executia lucrarii propriu-zise (rambleul).
8. Suprafata patului la drumuri si a straturilor compactate, va fi:
a) In palier In plan longitudinal si transversal;
b) cu Inclinari de 3-5% In plan longitudinal;
c) cu Inclinari de 3-5% spre talazuri.
9. La surprinderea executarii rambleelor de o vreme ploioasa, constructorul va trebui:
a) Sa lucreze pe tronsoane limitate astfel Incat acestea sa se termine Inainte de Inceperea ploii;
b) Sa Inlature pamantul din umplutura, pe grosimea afectata de ploaie;
c) Sa continue executia, pana se va termina Intinderea si compactarea stratului pus In opera.
10. La punerea In opera a pamanturilor argiloase cu umiditate ridicata, se recomanda:
a) intercalarea la fiecare 0,8-1,0 m Inaltime de rambleu cate un orizont filtrat de pietris, cu grosimea de 0,2-0,3 m, prevazut Intre doua
straturi de geotextil subtire;
b) Indepartarea stratului de pamant cu umiditate ridicata si introducerea pamantului cu umiditatea optima;
c) Intinderea pamantului din gramezi, lasarea pentru uscare pana la umiditatea optima, dupa care se trece la compactarea lui.
11. La punerea In opera (umpluturi) a unui pamant a carui umiditate este mai mica decat umiditatea optima de compactare, se recomanda:
a) sa se preumezeasca pamantul din groapa de Imprumut cu 2-3 zile Inainte de sapare;
b) se asterne pamantul In straturi si sa se umezeasca pana la umiditatea optima de compactare;
c) se asterne In straturi si sa se compacteze prin treceri mai multe, fata de cele prevazute In tehnologia de executie.
12. La folosirea pamanturilor necoezive cu granulatie continua, pentru compactarea lor, acestea trebuie sa aiba o umiditate de:
a) 0,5 - 1,5%
b) 1,5 - 3,0%
c) 0,2 - 0,5%
13. La interceptarea pe amplasamentul unui drum, a unor retele de instalatii subterane (apa, canal, abur, gaze, electricitate), care raman In
functiune, trebuie luate masuri de:
a) protejarea Impotriva deteriorarii;
b) convocarea proiectantului si a proprietarilor retelelor respective, In vederea luarii masurilor necesare;
c) devierea de pe amplasament In baza dispozitiei scrise data de investitorul lucrarii.

Pagina 25 din 73 25
14. Cand dimensiunile platformei de lucru sunt mai mici decat 10 ori lungimea utilajului, sau convoiul de utilaje, dar nu mai mici de 2 m,
lucrarile de terasamente sunt considerate in:
a) spatii largi;
b) spatti restranse;
c) spatii Inguste.
15. Saparea cu transportul pamantului de categ. I sau II In umpluturi sau depozit, la distante mai mari de 60 m, se poate face cu:
a) buldozerul;
b) screpar si autoscrepar;
c) autograder.
16. Saparea debleelor se executa, Incepand cu:
a) punctul cel mai de sus al traseului;
b) orice punct de pe aliniament;
c) punctul cel mai de jos.
17. Taluzarea rambleelor cu buldozerul, se poate face:
a) cand unghiul taluzului este mai mic decat panta maxima pe care o poate urca buldozerul, dar maxim 20%;
b) cand panta maxima a taluzului este Intre 20% - 30%;
c) cand panta maxima a taluzului este de maxim 10%.
18. Prin compactarea pamantului, se realizeaza unele efecte, ca:
a) evitarea tasarilor ulterioare a terasamentelor si a straturilor rutiere;
b) diminuarea influientei apei, scaderea umiditatii, a permeabilitatii si a sensibilitatii la apa;
c) sporirea densitatii straturilor, fapt ce determina cresterea corespunzatoare a valorilor caracteristicilor mecanice.
19. La compactarea pamanturilor necoezive, trebuie sa se cunoasca:
a) granulozitatea si forma curbei granulometrice;
b) umiditatea si plasticitatea;
c) coeficientul de neuniformitate.

20. Dintre pamanturile coezive, cele mai dificile de compactat sunt:

a) loessul;
b) argila;
c) pamanturi prafoase.
21. Pamantul rezultat din amestecarea unui pamant cu granule mari cu un pamant cu granule fine, se comporta la compactare functie de:
a) raportul dintre continutul de granule mari si fine;
b) umiditatea fractiunii fine;
c) granulozitatea si plasticitatea fractiunii fine.
22. Compactarea pamanturilor necoezive, se face cu:
a) tavalugul cu crampoane;
b) compactori cu pneuri;
c) compactori vibratori; placi vibrante.
23. Prin modificarea umiditatii pamantului In timpul compactarii,este posibila realizarea gradului de compactare, daca:
a) schimbam utilajul de compactat si tehnologia de compactare;
b) pastram tehnologia de compactare si utilajul prevazut In caietul de sarcini;
c) lasam pamantul sa se zvante pana ajunge la umiditatea optima, prevazuta In proiect dupa care se compacteaza cu tehnologia si
utilajul adecvat.
24. La compactarea straturilor, urmele compresorului se vor suprapune:
a) una peste alta, pe 0,20 - 0,25 m;
b) una peste alta, pe 0,50 - 0,60 m;
c) nu este obligatorie suprapunerea, suficient este ca urmele sa fie alaturate.
25. Masuratorile cu defectometrul se vor efectua pe:
a) axul longitudinal, In puncte situate la 25 m pe ax;
b) profile transversale amplasate la 30 m unul de altul;
c) profile transversale amplasate la maxim 25 m unul de altul.
26. Se considera realizata capacitatea portanta necesara la nivelul terenului de fundare daca:
a) deformatia elastica corespunzatoare vehiculului etalon, are valori mai mari decat cea admisibila In cel mult 10% din punctele de
masurare;
b) deformatia elastica corespunzatoare vehicolului etalon, are valori mai mari decat cea admisibila In cel mult 15% din punctele de
masurare;
c) deformatia elastica corespunzatoare vehicolului etalon, are valori mai mari decat cea admisibila Intre 10% - 15% din punctele de
masurare.
27. Verificarea calitatii si starii pamantului si concordanta acestora cu cele prevazute In proiectul de executie se face:
a) In gropile de Imprumut, Inainte de Incercarea lucrarilor de terasamente;
b) In timpul executiei pe probe recoltare de la locul de punere In opera;
c) atat In gropile de Imprumut, cat si In timpul executiei pe probe recoltate de la locul de punere In opera.

Pagina 26 din 73 26
Indicativ: C199-79

1. Care sunt actele normative care definesc solutiile constructive, privind alcatuirea si calitatea timplariei:
a) STAS-urile;
b) Normativul C56-85 si STAS-urile de profil;
c) Instructiunile C199-79.
2. Cum se livreaza ferestrele din lemn clasice:
a) obligatoriu grunduite;
b) grunduite si vopsite intr-un strat;
c) negrunduite si nevopsite.
3. Cum se livreaza ferestrele simple cu geam termoizolant cu cercevele cuplate:
a) numai in stare finisata, echipate cu accesoriile metalice si garnituri de etansare;
b) finisate complet si cu toate accesoriile;
c) finisate complet si cu accesoriile separat.
4. Cum se livreaza usile din lemn cu tocurile din lemn, material plastic sau metalice:
a) in variantele finisate, finisate partial, nefinisate;
b) in variantele finisate, finisate partial, nefinisate cu tocurile vopsite sau grunduite;
c) nefinisate, numai grunduite.
5. Cum se livreaza pervazurile din material plastic care se folosesc la timplarie:
a) finisate sau nefinisate si taiate la unul din capete la 45 grade;
b) ambalate sau neambalate si taiate la unul din capete la 45 grade;
c) finisate, ambalate si netaiate la capete la 45 grade.
6. Care sunt lucrarile premergatoare care conditioneaza inceputul montarii timplariei:
a) finisajele interioare, golurile timplariei, spacluirea peretilor, placajele de faianta;
b) finisajele interioare (tencuieli), golurile timplariei;
c) zugraveli interioare, sape, pardoseli.
7. Care sunt conditiile de depozitare a timplariei:
a) in incaperi uscate, ferite de ploaie, de raze solare, de vint si cu asigurare de spatii de circulatie intre stive si fara contact cu solul;
b) in incaperi care sa asigure mentinerea calitatilor timplariei, fara degradarea acesteia;
c) in soproane deschise care sa asigure aerisirea permanenta a acestora si fara contact cu solul.
8. Cum vor trebui sa fie fixate diblurile pe care se monteaza tocul timplariei:
a) din 50 in 50 cm pornind de la 1,3m de la pardoseala;
b) din 50 in 50 cm pornind de la o distanta neprescrisa de la coltul de sus al golului in care se monteaza;
c) din 50 in 50 cm pornind de la coltul golului in care se monteaza.
9. Cum se face fixarea tocului timplariei in dibluri:
a) in prima faza cu suruburile prinse provizoriu prin insurubare;
b) se fixeaza definitiv numai dupa ce s-a verificat verticalitatea si orizontalitatea cu bula de nivel;
c) se monteaza la pozitie prin fixare cu pene, dupa care se bat suruburile cu ciocanul.
10. Tocul timplariei, inainte de montaj se protejaza cu:
a) fisie de carton asezata in jurul tocului;
b) fisie de carton asfaltat lipit cu bitum pe cantul tocului, inainte de fixarea tocului in gheremele;
c) cu fisie de carton bitumat batuta in cuie pe toc.
11. Cum se etansaza rosturile dintre tocul timplariei si zidarie la timplaria finisata:
a) cu chit plastic sau elastic la interior si exterior cu sau fara baghete;
b) cu chit elastic la interior si exterior;
c) cu baghete de lemn la interior si chit la exterior.
12. Vopsirea definitiva a timplariei se va face daca umiditatea lemnului este:
a) mai mica sau egala cu 15%;
b) egala cu 15%;
c) mai mica de 25%.
13. La materialul lemnos folosit la constructia ferestrelor se admit:
a) fibra inclinata 3 mm/m;
b) bucle;
c) noduri sanatoase care acopera mai mult de 50% din suprafata.
14. Grunduirea timplariei se va face cu grund pe baza de:
a) rasini sintetice;
b) ulei de in fiert;
c) orice produs chimic.

Indicativ: C202-80

Pagina 27 din 73 27
 1. Transportul placilor de placaj din argila arsa de la locul de descarcare la locul de folosire se face:
a) paletizat;
b) cu asezarea placilor pe cant in perechi fata in fata;
c) stivuite pe platforme.
2. La transport si la depozitare se pot amesteca placile:
a) da - daca sunt din acelasi lot;
b) nu;
c) da - daca au aceeasi culoare.
3. Placajele din placi de argila arsa se realizeaza cu urmatorea alcatuire:
a) un strat de sprit pe care se aplica placile cu mortar;
b) un strat de sprit si grund pe care se aplica placile cu mortar;
c) un strat de grund pe care se aplica placile cu mortar.
4. Inainte de inceperea placarii trebuie sa fie terminate lucrarile:
a) invelitoarea cladirii, logii, balcoane;
b) toate profilele,solbancurile, glafurile, etc;
c) pardoseli calde si reci.
5. Stratul de tencuiala pe care se monteaza placile din argila arsa se realizeaza:
a) in doua etape: sprit si grund;
b) in o etapa: sprit;
c) in 3 etape: sprit, grund si tinci.
6. Stratul de sprit se va realiza in grosime de:
a) 1-2 cm;
b) 3-5 cm;
c) 2,5 cm.
7. Grosimea totala a tencuielii (sprit+grund) pentru suportul placajului din placi de argila arsa va fi:
a) 3 cm;
b) 5 mm;
c) 10-20 mm.
8. Se admite aplicarea placajului direct pe suport de beton sau zidarie ?
a) da;
b) cu aplicarea stratului de sprit;
c) nu.
9. Aplicarea placilor de argila arsa se incepe:
a) dupa trasarea liniilor orizontale;
b) dupa trasarea liniilor verticale;
c) dupa trasarea liniilor orizontale si verticale.
10. Aplicarea placilor se face incepand:
a) de la colturi;
b) de jos in sus;
c) de sus in jos.
11. Rosturile orizontale la placajele cu placi din argila arsa se realizeaza cu:
a) un fier patrat de rost;
b) un fier rotund de rost;
c) tub pvc de rost.
12. Randul urmator de placi se va aplica cu placile:
a) rost pe rost;
b) tesute;
c) oricum.
13. Orizontalitatea randurilor se va verifica la cel putin:
a) 2 randuri de placi montate;
b) 5 randuri de placi montate;
c) 8 randuri de placi montate.
14. Daca din motive fortuite s-au intrerupt lucrarile de montaj a placajului pentru un timp mai indelungat la reluare:
a) se reface grundul;
b) suprafata grundului se uda bine cu apa;
c) se aplica un strat de sprit.
15. Umplerea rosturilor orizontale se face:
a) odata cu executarea placajelor;
b) dupa ce s-a scos fierul din rost;
c) dupa intarirea mortarului de prindere.
16. Placarea panourilor mari de beton cu placi de argila arsa in fabricile de prefabricate se poate realiza in tehnologia de turnare a panoului:
a) cu fata placata la fundul cofrajului;

Pagina 28 din 73 28
 b) cu fata placata la suprafata cofrajului;
c) cu fata placata pe verticala.
17. Placarea panourilor de beton destinate unei aceleiasi fatade se va face:
a) din loturi diferite de placi;
b) numai cu placi din acelasi lot
c) cu placi din loturi apropiate din punct de vedere al culorii.
18. Cum se pregatesc placile din argila arsa pentru placarea panourilor?
a) se uda cu apa prin stropire;
b) se uda prin cufundare in recipienti;
c) se uda dupa montare.
19. Rostul intre randul de placi la placarea panourilor mari se realizeaza prin:
a) gratare din sipci de lemn;
b) vergele din otel rotund;
c) vergele din otel patrat.
20. Panourile mari placate se depoziteaza:
a) in rastele pe verticala;
b) in stive orizontale cu distantieri;
c) prin rezemare pe verticala.
21. Transportul panourilor placate se face cu trailere
a) in rastele verticale;
b) suprapuse orizontal;
c) prin rezemare inclinat.
22. Executarea placajelor din placi de argila arsa este interzisa la temperaturi
a) < +10øC;
b) < + 5øC;
c) > 30øC.
23. Spatiile verticale intre placi vor fi:
a) inchise;
b) < +5 mm;
c) < +8 mm.
24. Rosturile orizontale intre placi vor avea latimea de:
a) 15 mm;
b) 5 mm;
c) 10 mm.
25. Rosturile orizontale intre placi vor avea adancimea de:
a) 15 mm;
b) 5 mm;
c) 10 mm.
26. Abaterile de la verticalitatea placajului pot fi:
a) nu se admit;
b) < 2 mm;
c) < 4 mm.
27. Suprafata placajului trebuie sa fie:
a) perfect plana;
b) sub dreptarul de 1,20 lungime, 2 mm sageata;
c) idem, 4 mm sageata.
28. Rosturile orizontale se umplu si se netezesc dupa executarea placajelor cu:
a) fier rotund;
b) fier patrat;
c) sipca de lemn.
29. La aplicarea placilor grundul trebuie sa fie:
a) intarit complet;
b) sa aibe o umiditate de 5...6%;
c) sa aibe o umiditate de 10%.
30. Daca placile care urmeaza a se aplica prezinta stirbituri:
a) se rebuteaza;
b) se polizeaza marginile;
c) se folosesc ca atare.

Indicativ: C215-88

Pagina 29 din 73 29
 1. Stabilirea naturii si a gradului de agresivitate a apelor freatice din terenul in care urmeaza a fi amplasate elemente de fundatii se face pe
baza buletinelor de analiza chimica, de catre:
a) proiectantul de rezistenta;
b) un laborator de specialitate;
c) laboratorul de unitate.
2. Betonul de ciment cu adaos de cenuse se utilizeaza la elementele de fundatii din beton simplu si armat amplasate in terenuri cu ape
agresive pentru:
a) constructii industriale;
b) constructii de locuinte;
c) imbunatatiri funciare.
3. Betonul de ciment cu adaos de cenuse se utilizeaza la:
a) elemente de beton simplu si armat pina la clasa BC 20;
b) elemente de beton precomprimat;
c) elemente subterane din beton armat exploatate in medii cu agresivitate sulfatica intensa.
4. La prepararea betoanelor de ciment cu ados de cenuse pentru elementele de fundatii amplasate in medii agresive se utilizeaza
urmatoarele cimenturi:
a) Hz 35;
b) P40;
c) M30.
5. Acceptarea lotului de cenuse pentru prepararea betoanelor,de catre unitatea de constructii se face:
a) pe baza buletinului de analiza elaborat de laboratorul de unitate al constructorului;
b) pe baza certificatului de calitate care insoteste lotul de cenuse;
c) ca urmare a verificarii conditiilor tehnice privind finetea si constanta de volum.
6. La prepararea betoanelor de ciment cu adaos de cenuse se folosesc:
a) cenuse tip A, pentru elementele din beton simplu si beton armat;
b) cenuse tip A si B,pentru elementele de beton simplu;
c) cenuse tip B,pentru elementele de beton precomprimat.
7. La prepararea betoanelor cu adaos de cenuse se pot folosi:
a) reducatori de apa (LSC);
b) antrenori de aer (DISAN);
c) intirzietori (REPLAST).
8. Pentru asigurarea conditiilor favorabile de intarire si reducere a deformatiilor din contractie a betonului cu ados de cenuse se iau
urmatoarele masuri:
a) protejarea elementelor de beton cu o folie;
b) protejarea cu un strat de nisip de 30mm grosime;
c) mentinerea umiditatii betonului timp de 14 zile.
9. In perioada de timp friguros se iau masuri de protectie astfel incit betonul sa se mentina la o temperatura de:
a) 10-15 grade C, timp de trei zile de la turnare;
b) 0- 5 grade C, timp de cinci zile de la turnare;
c) 15-20 grade C, timp de o zi de la turnare.
10. In cadrul incercarilor de control se va lua ca baza clasa de beton corespunzatoare rezistentei obtinute la 28 zile pe probe preliminare
pentru compozitia care asigura:
a) gradul de gelevitate prescris;
b) gradul de impermebialitate prescris;
c) gradul de gelevitate si impermebialitate prescrise;

Indicativ: C233-90 L

1. Ce se va urmari in mod deosebit la controlul lucrarilor de termoizolatii la instalatii cu produse textile netesute:
a) Protectia anticoroziva a elementelor de instalatii ce urmeaza a se termoizola;
b) Dimensiunea maxima a conductelor instalatiilor;
c) Executia stratului termoizolator (integritate, continuitate, fixare si ancorare).
2. Ce se va urmari in mod deosebit la controlul lucrarilor de termoizolatie la instalatii cu produse textile netesute:
a) Executia elementelor contra lunecarii si tasarii;
b) Executia zonelor de intrerupere la actiunea focului;
c) Gradul de umiditate in momentul executiei termoizolatiei.

Indicativ: C233-90 N

1. Care este temperatura maxima admisa unde se pot folosi produsele textile netesute la termoizolarea conductelor si aparatelor aferente
instalatiilor termice:
a) Max + 95øC;

Pagina 30 din 73 30
 b) Max +120øC;
c) Max +150øC.
2. In ce cazuri nu se vor utiliza termoizolatiile din produse textile netesute:
a) La conducte si aparate aferente instalatiilor termice cu temperatura maxima de +150øC;
b) In apropierea sau in zonele cu foc deschis;
c) In zone cu pericol de explozie.
3. In ce cazuri nu se vor utiliza termoizolatiile din produse textile netesute:
a) La conductele si aparatele aferente instalatiilor termice cu temperatura maxima a agentului termic de + 150øC;
b) La termoizolarea conductelor frigorifice;
c) La termoizolarea conductelor de apa rece.
4. Principalele tipuri de textile netesute sint: CELIN 500; TAPITERM 600; 800; TARINET 800; 500. Care sint principalele caracteristici
tehnice ale acestor materiale?
a) masa = 800; 600; 500 Kg/mp; latimea = 1,5 - 3 m; grosimi = cca 2,5 cm; culoare = alb;
b) masa = 800; 600; 500 g/mp; latimi = 2,10 - 2,40 m; grosimi = cca 1,2 cm; culoare = melanj;
c) masa = 800; 600; 500 kg/mp; latimi = 1,5 - 3 m; grosimi = cca 2,5 cm; culoare = alb.
5. Care sint materialele auxiliare, sculele si accesoriile pentru punerea in opera a produselor textile netesute:
a) sirma de cupru í12 mm; trusa chei universala; stante decupat modele; suruburi autofiletante;
b) sirma din otel zincata; cleste; cutit; foarfeca;
c) sirma cupru de diferite dimensiuni; trusa patente, surubelnite, chei; suruburi autofiletante mici; sabloane diferite modele; scule de
decupat; izoler banda; banda adeziva.
6. Care sint conditiile ce trebuie indeplinite de elementele de instalatii prevazute a se izola cu produse textile netesute la preluarea
frontului de lucru:
a) Sa fie montat in stare definitiva cu toate racordurile si legaturile aferente;
b) Sa fie protejate anticoroziv;
c) Sa nu depaseasca í400 mm.
7. Care sint conditiile ce trebuie indeplinite de elementele de instalatii prevazute a se izola cu produse textile netesute la preluarea
frontului de lucru:
a) Sa fie protejate anticoroziv;
b) Spatiile de lucru sa permita executarea termoizolatiei la grosimea indicata in proiect;
c) Sa fie exectuate probele de presiune si etanseitate.
8. Produsele textile netesute se livreaza in suluri. Functie de diametrul elementului de instalatie produsul textil se debiteaza incit sa
imbrace elementul respectiv intr-o singura bucata (infasurare). Care este lungimea pe care se debiteaza materialul termoizolator:
a) L= (de+3g);
b) L= (de+2g);
c) L=(2de+2g).
unde: de = diametrul exterior al conductei, in mm , g = grosimea termoizolatiei, in mm
9. Care este distanta dintre inelele de sirma zincata care infasoara termoizolatia?
a) 300 mm;
b) 250 mm;
c) 400 mm.
10. In care cazuri materialele termoizolante pot avea discontinuitati:
a) La unghiuri intre 90 si 120;
b) nu se admit intreruperi;
c) la unghiuri intre 45 si 90.
11. Care este normativul conform caruia se executa control tehnic de calitate la executarea lucrarilor de termoizolatie:
a) Normativ C56-1985;
b) Normativ C140-1986;
c) Normativ I6-1986.
12. Ce se va urmari in mod deosebit la controlul lucrarilor de termoizolatii la instalatii cu produse textile netesute:
a) Protectia anticoroziva a elementelor de instalatii ce urmeaza a se termoizola;
b) Dimensiunea maxima a conductelor instalatiilor;
c) Executia stratului termoizolator (integritate, continuitate, fixare si ancorare).
13. Ce se va urmari in mod deosebit la controlul lucrarilor de termoizolatie la instalatii cu produse textile netesute:
a) Executia elementelor contra lunecarii si tasarii;
b) Executia zonelor de intrerupere la actiunea focului;
c) Gradul de umiditate in momentul executiei termoizolatiei.
14. Cind se vor efectua lucrarile de intretinere si reparatii la termoizolatii:
a) In cazul deteriorarii termoizolatiei;
b) In cazul deteriorarii protectiei termoizolatiei;
c) In cazul exfolierii grundului de pe conductele termoizolate.
15. Care sint masurile speciale de protectie a muncii la executarea lucrarilor de termoizolatii cu materiale textile netesute:
a) se vot folosi camere speciale unde umiditatea este de maxim 20%;

Pagina 31 din 73 31
 b) nu sint necesare masuri speciale;
c) echipamentul de protectie al executantilor va fi obligatoriu cauciucat.

Indicativ: C236-91

1. Metoda de determinare a rezistentei betonului prin smulgere din profunzime se bazeaza pe masurarea fortei de smulgere a:
a) unui cupon din otel beton tip PC introdus in beton la turnarea acestuia;
b) unui cupon din otel beton tip PC introdus in beton cu ajutorul unei gauri forate si fixat cu mortar de ciment;
c) unei ancore din otel introdusa in beton cu ajutorul unei gauri forate si fixata cu o rasina epoxidica.
2. Domeniul de aplicare al metodei de incercarea rezistentei betonului prin smulgere din profunzime:
a) constructii aflate in medii agresive;
b) constructii la care nu exista corpuri de proba si nici date de compozitie ale betonului utilizat;
c) constructii la care nu exista concordanta intre calitatea betonului din stratul de suprafata si cea din profunzime.
3. Incercarea rezistentei betonului prin smulgere din profunzime poate fi efectuata:
a) dupa minim 72 ore de la introducerea ancorei;
b) dupa minim 48 ore de la introducerea ancorei;
c) dupa 24 ore de la introducerea ancorei.
4. Adancimea gaurii din beton pentru introducerea ancorei la incercarea pentru determinarea rezistentei betonului prin smulgere este de:
a) 10-12 cm;
b) 42-45 mm;
c) 70-80 mm.
5. Pentru prelucrarea rezultatelor incercarii betonului prin metoda smulgerii din profunzime se vor lua in considerare:
a) numai cazurile In care ancora nu s-a smuls din rasina epoxidica;
b) ruperile integral prin beton si partial pe suprafata adeziv-beton;
c) numai ruperile integral prin beton.
6. Pentru interpretarea rezultatelor obtinute prin incercarea betonului prin metoda semidistructiva de smulgere din profunzime Intr-un
element sunt necesare:
a) cel putin 3 Incercari situate la distante de 60-80 cm;
b) cel putin 2 Incercari situate la distante de 80-100 cm;
c) cel putin 1 Incercare situata in zona de efort maxim.
7. Rezistentele betonului calculate pe baza valorilor fortelor de smulgere sau presiunilor de smulgere inregistrate reprezinta rezistenta
betonului din lucrare:
a) nu, Intrucat trebuie corectate cu coeficienta de influienta privind tipul cimentului utilizat si dozajul acestuia;
b) da, daca varsta betonului este mai mare de 28 zile si granula maxima este de 31 mm;
c) da, daca varsta betonului este mai mare de 28 zile.

Indicativ: C244-93

1. Inspectarea extinsa In vederea diagnosticarii durabilitatii unei construcii se efectueaza:

a) la toate elementele si Imbinarile structurii;
b) la intervale stabilite In functie de importanta constructiei de personal cu experienta in domeniul structurilor;
c) de catre utilizator prin personal propriu de specialitate.
2. Metoda de lucru utilizata in inspectarea curenta a unei constructii este:
a) examinarea vizuala;
b) efectuarea de fotografii a tuturor elementelor structurale;
c) testari simple asupra betonului din lucrare.
3. In functie de mecanismele de producere, deteriorarile ce pot apare la o structura din beton armat au fost clasificate In:
a) 4 clase;
b) 6 clase;
c) 8 clase.
4. Raportul scris intocmit ca urmare a unei inspectii extinse asupra unei constructii trebuie sa cuprinda:
a) diagnosticul privind tipul de deteriorari si nivelul acestora;
b) efectele deteriorarilor asupra rezistentei, durabilitatii, duratei de serviciu;
c) cauzele deteriorarilor si masurile necesare a fi luate.

Indicativ: I07-91

1. Pentru ca o instalatie electrica sa functioneze cit mai economic este necesar ca factorul de putere sa fie:
a) cit mai apropiat de 0;
b) cit mai apropiat de 0,7;
c) cit mai apropiat de 1.
2. Legarea la pamint se va folosi ca mijloc principal de protectie pentru utilaje si aparate fixe si mobile in:

Pagina 32 din 73 32
 a) retea de alimentare legata la pamant;
b) retea de alimentare izolata fata de pamant;
c) retea de alimentare legata la pamant sau izolata.
3. Sigurantele fuzibile de JT (in cazul in care nu au acces persoane necalificate) se monteaza:
a) pe toata fazele instalatiei electrice;
b) pe toate fazele ca si pe conductoarele de nul de lucru si protectie;
c) pe toate fazele si pe conductorul de nul si de lucru.
4. Sigurantele fuzibile asigura protectia instalatiilor electrice la:
a) scurtcircuit;
b) scurtcircuit si suprasarcini de lunga durata;
c) scurtcircuit si suprasarcini de scurta durata.
5. In cazul in care mai multe dispozitive de protectie sunt plasate in serie si apare o avarie trebuie sa functioneze:
a) protectia cea mai apropiata de locul avariei;
b) protectia cea mai apropiata de sursa de alimentare;
c) protectia cu cea mai mare putere de rupere.
6. Instalatia electrica de utilizare (la consumator) este:
a) intreaga instalatie electrica a unui consumator aflata in exploatarea consumatorului si situata in aval de punctul de delimitare cu
furnizorul;
b) instalatia electica ce alimenteaza un receptor aflata pe teritoriul unui consumator;
c) instalatie electrica ce alimenteaza un circuit de utilaj (mai multe receptoare), aflata pe teritoriul unui consumator.
7. Un receptor de categoria o se alimenteaza astfel:
a) doua cai de alimentare distincte;
b) sursa de baza, de rezerva si de interventie;
c) sursa de baza si de rezerva.
8. Puterea instalata a unui receptor este:
a) puterea pe care o absoarbe in timpul functionarii;
b) puterea maxima pe care o poate absorbi de la sursa de alimentare;
c) puterea nominala a receptorului.
9. Montarea pe elemente de constructie din materiale combustibile a conductelor, cablurilor, tuburilor din PVC, aparatelor si
echipamentelor electrice este permisa numai daca:
a) grosimea izolatiei dintre elementele parcurse de curent si elementul combustibil este de cel putin 1 cm;
b) temperatura conductelor, cablurilor sa nu depaseasca temperatura de aprindere a materialelor combustibile;
c) intre conducte, cabluri, tuburi PVC, aparate si echipamente electrice si materiale combustibile se interpun materiale incombustibile.
10. Legarea intre ele a conductoarelor din aluminiu se realizeaza prin:
a) simpla rasucire;
b) cleme cu surub, sudura autogena, metalizare asociata cu lipire;
c) lipire cu cositor.
11. Legarea conductoarelor la aparate, tablouri de distributie, masini electrice sau bare se face prin:
a) suruburi;
b) sudura sau lipire;
c) cleme cu surub.
12. Intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele se monteaza:
a) pe conductorul de nul de lucru;
b) pe conductoarele de faza;
c) pe conductoarele de faza si de nul de lucru.
13. Sigurantele fuzibile si intrerupatoarele automate mici se folosesc ca:
a) elemente de separare;
b) aparate de conectare sub sarcina;
c) elemente de separare si aparate de conectare sub sarcina.
14. La montarea sigurantelor fuzibile cu filet conductorul de faza se va lega la:
a) contactul lateral al soclului;
b) contactul central al soclului;
c) oricare din contactele soclului.
15. La instalatiile de masura, comanda, automatizare si semnalizare se utilizeaza:
a) conductoare din aluminiu;
b) conductoare din cupru;
c) conductoare din aluminiu sau din cupru.
16. In incaperi, zone sau spatii din exterior cu mediu coroziv la constructia instalatiilor electrice se utilizeaza:
a) conductoare din aluminiu daca sectiunea rezultata din calcul este mai mare de 10 mmp;
b) conductoare din cupru;
c) conductoare din cupru sau aluminiu in functie de stabilitatea chimica a aluminiului sau se executa acoperiri de protectie sau carcasari
etanse.

Pagina 33 din 73 33
17. Pentru legarea duliilor la retea si pentru suspendarea corpurilor de iluminat se folosesc:
a) conductoare din cupru;
b) conductoare din aluminiu sau din cupru;
c) conductoare din aluminiu.
18. Tipul cordonului pentru instalatii electrice mobile pentru incaperi din categoria PC de mediu si categoria C de pericol de incendiu
utilizat este in executie:
a) usoara sau medie;
b) grea;
c) grea cu conductor de protectie cuprins in cordon.
19. Prizele si fisele sunt aparate de comutatie destinate:
a) numai comutatiei (stabilirea si intreruperea circuitelor).
b) comutatiei si intreruperii curentilor de suprasarcina;
c) intreruperii curentilor de suprasarcina si de scurtcircuit.
20. In cazul tablourilor de distributie alimentate monofazat dispozitivele de protectie se vor monta astfel:
a) pe conductorul de nul;
b) pe conductorul de faza;
c) atit pe conductorul de faza cit si pe cel de nul.
21. Iluminatul de siguranta se va asigura prin:
a) alimentare din aceeasi instalatie ca si iluminatul normal;
b) alimentare din reteaua furnizorului de energie electrica din punctul de primire si pe o cale de alimentare;
c) alimentarea din instalatii distincte de cele ale iluminatului normal.
22. Pentru o protectie eficienta a receptoarelor electrice dispozitivele de protectie (sigurante, intrerupatoare, automate) trebuie sa
indeplineasca conditia:
a) curentul nominal al dispozitivului de protectie sa fie egal cu curentul normal al receptorului protejat;
b) curentul nominal al dispozitivului de protectie sa fie mai mare decit curentul nominal al receptorului protejat;
c) curentul nominal al dispozitivului de protectie sa fie mai mic decit al receptorului protejat.
23. Conductele si barele electrice se marcheaza prin culori pentru identificarea functiunii, pe care o indeplinesc in
[Link] de protectie (PE si PEN) se marcheaza cu culoarea:
a) albastru si verde;
b) verde si galben;
c) rosu si galben.
24. Legaturile electrice intre conductoare izolate pentru imbinari sau derivatii se face in:
a) doze, cutii de legatura, etc;
b) interiorul tuburilor sau tevilor de protectie;
c) golurile din elemente de constructie.
25. Trecerea conductelor sau barelor electrice, etc, prin elemente de constructie care au rol de protectie la foc sau la explozie este:
a) interzisa;
b) admisa fara restrictii;
c) admisa cu conditia incheierii spatiului liber din jurul conductoarelor, barelor, etc cu materiale incombustibile pe toata grosimea
elementelor de constructie.
26. Instalatii electrice pentru iluminat, pentru marcarea hidrantilor interiori de incendiu se prevad:
a) in cladirile care desfasoara activitati la lumina artificiala;
b) numai in cladirile in care se desfasoara activitate pe timpul noptii;
c) in cladirile in care iluminatul de siguranta nu asigura distingerea hidrantului.
27. Mediul umed, mediul in care apa este prezenta sub forma picaturi care cad vertical este:
a) categoria PI - simbol international AE;
b) categoria U2 - simbol international AD2;
c) categoria U3 - simbol international AD3, AD4 sau AD5.
28. Se interzice amplasarea instalatiilor electrice:
a) in interiorul canalelor de ventilare prin care se evacueaza praf combustibil, vapori sau gaze combustibile sau inflamabile;
b) in interiorul canalelor de ventilare ale salilor aglomerate, cladirilor inalte, precum si ale altor cladiri cu utilizari similare;
c) pe trasee comune cu acelea ale altor instalatii sau utilaje care ar putea sa le pericliteze in functionarea normala sau in caz de avarie.
29. Amplasarea instalatiilor electrice in structura de rezistenta a constructiilor se admite numai in conditiile prevazute in Normativul:
a) P 100 - 92;
b) P 71 - 86;
c) P 130 - 88.
30. In cazul in care alimentarea consumatorului se face direct din reteaua de joasa tensiune a furnizorului de energie, valorile pierderilor de
tensiune fata de tensiunea nominala a retelei, trebuie sa fie de cel mult:
a) 3% atat in instalatiile electrice de lumina cat si in restul instalatiilor;
b) 3% in instalatiile electrice de lumina si 5% in restul instalatiilor;
c) 5% in instalatiile electrice de lumina si 8% in restul instalatiilor.
31. Instalatiile electrice se proiecteaza si se executa astfel incit sa asigure protectia impotriva electrocutarii prin:

Pagina 34 din 73 34
 a) atingere directa;
b) atingere indirecta;
c) atingere directa si indirecta.
32. In cazul in care se aplica separarea de protectie pe linga conditiile din STAS 12604, trebuie sa se respecte si urmatoarea precizare:
a) reteaua de alimentare sa aiba tensiunea intre faze de cel mult 500V,iar tensiunea nominala a circuitului separat sa fie de cel mult 400V
b) reteaua de alimentare primara sa aiba tensiunea intre faze de cel mult 400 V, iar tensiunea nominala a circuitului separat sa fie de cel
mult 300 V;
c) reteaua de alimentare primara sa aiba tensiunea intre faze de cel mult 320 V, iar tensiunea nominala a circuitului separat sa fie de cel
mult 220 V.
33. In cazurile in care se aplica protectia automata impotriva curentilor de defect (PACD) trebuie sa se respecte pe linga prevederile din
STAS 12604 si urmatoarea conditie:
a) PACD se aplica numai in retele de c.a. (curent alternativ);
b) PACD se aplica numai in retele de c.c. (curent continuu);
c) PACD se aplica in ambele cazuri.
34. Verificarea instalatiilor electrice cu tensiuni pina la 1000 V c.a. si 1500 V c.c. ale constructiilor, in timpul executiei si inainte de punere
in functiune, se executa conform prevederilor din Normativul:
a) C 142;
b) C 56;
c) I 6.
35. Trecerea cablurilor electrice prin elemente de constructie se executa in conditiile prevazute in Normativul:
a) PE 107;
b) PE 116;
c) PE 932.
36. Alegerea metodelor si a mijloacelor de executare a legaturilor electrice ale conductelor si barelor inbtre ele, se face in functie de:
a) material si sectiune;
b) caracteristicile mediului;
c) material si sectiune si de caracteristicile mediului.
37. Conform Normativului PE 106 distanta minima dintre conductele electrice libere (izolate) si usi, ferestre, este de:
a) 0.3 m;
b) 0.6 m;
c) 0.8 m.
38. Distanta minima admisa intre doua suporturi consecutive pentru sustinerea izolatoarelor de pe peretii cladirilor este de:
a) 2 m;
b) 4 m;
c) 6 m.
39. Coboririle din distribuitiile cu conductoare neizolate sau izolate, montate liber spre masini electrice, aparate, se executa cu conductoare
izolate. Sub ce inaltime de la pardoseala, conductele se instaleaza in tuburi de protectie:
a) 1.5 m;
b) 2.0 m;
c) 2.5 m.
40. Se interzice montarea tuburilor si a tevilor:
a) in monolitizari;
b) inglobat in elementele de constructie;
c) ingropat in finisajele constructiei.
41. Tuburile din P.V.C. se pot instala aparent, la inaltimi de la pardoseala de peste:
a) 1.5 m;
b) 2.0 m;
c) 2.5 m.
42. In incaperi de locuit si similare, traseele tuburilor orizontale se distanteaza de la plafon la:
a) cca. 0,10 m;
b) cca. 0.30 m;
c) cca. 0.50 m.
43. Tuburile si tevile montate ingropate intr-un slit in elementul de constructie sau sub tencuiala se acopera cu un strat de tencuiala de
minim:
a) 1.0 cm;
b) 1.5 cm;
c) 2.0 cm.
44. Se interzice imbinarea tuburilor:
a) la trecerea prin rosturile de dilatatie;
b) montate inglobat in elementele de beton la turnarea acestora;
c) la trecerile prin elementele de constructie.
45. Plintele din P.V.C. se monteaza de la rama din material combustibil a usilor si ferestrelor, la o distanta minima de:

Pagina 35 din 73 35
 a) 3 cm;
b) 10 cm;
c) 15 cm.
46. In cazul barelor cu lungimi peste 20 m se prevad compensatoare flexibile de dilatatie, cite unul la fiecare:
a) 25 m;
b) 30 m;
c) 35 m.
47. La scoli, in clase, prizele se monteaza pe pereti la urmatoarele inaltimi masurate de la axul aparatului pina la nivelul pardoselii finite:
a) peste 1.0 m;
b) peste 1.5 m;
c) peste 2.0 m.
48. Intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele se monteaza la o inaltime, masurata de la axul aparatului pina la nivelul pardoselii finite,
de:
a) 0.3 m ... 1.0 m;
b) 0.6 m ... 1.5 m;
c) 1.0 m ... 2.0 m.
49. In cladirile de locuit se prevad in fiecare incapere de locuit cel putin:
a) o priza;
b) doua prize;
c) trei prize.
50. Coridorul de deservire din fata sau din spatele unui tablou, masurat intre punctele cele mai proeminente ale tabloului si elementele
neelectrice de pe traseul coridorului, se prevede cu o latime de cel putin:
a) 0.8 m;
b) 1.0 m;
c) 1.5 m.
51. Pe un circuit de lumina din spatiile comune ale cladirilor de locuit (holuri, scari, etc.) se pot prevedea cel mult:
a) 10 locuri de lampa insumind 0.8 kW;
b) 15 locuri de lampa insumind 1.0 kW;
c) 20 locuri de lampa insumind 1.5 kW.
52. Alimentarea cu energie electrica a fiecarui receptor electric rebuie sa se faca prin circuit separat. Se admite alimentarea mai multor
receptoare identice printr-un circuit prevazut cu protectie comuna la scurtcircuit, daca puterea totala nu depaseste:
a) 10 kW;
b) 15 kW;
c) 20 kW.
53. Se interzice montarea dozelor in:
a) incaperi de locuit;
b) incaperi pentru grupuri sanitare, cu dusuri, in bai in spalatorii si in bucatarii mari;
c) holuri, scari.
54. Distanta minima pe orizontala de la firme sau reclame luminoase pina la cea mai apropiata linie de contact pentru tramvaie sau
troleibuze trebuie sa fie:
a) 1.2 m;
b) 2.2 m;
c) 3.0 m.
55. La ascensoarele actionate cu motor asincron (cu bare inalte), se considera in calcule un curent de pornire de:
a) 1.5 In;
b) 2.5 In;
c) 3.5 In.
56. Reteaua generala de protectie pe santiere se executa cu conductoare de otel cu sectiunea minima de:
a) 100 mmý;
b) 140 mmý;
c) 180 mmý.
57. In cazuri justificate, reteaua generala de protectie pe santiere se executa prin folosirea conductoarelor de cupru cu sectiunea de:
a) 10 mmý;
b) 20 mmý;
c) 25 mmý.
58. Amplasarea instalatiilor electrice In structura de rezistenta:
a) nu este permisa;
b) este permisa numai In conditiile prevazute de normativul P100;
c) este permisa numai daca au In componenta materiale incombustibile.
59. Montarea pe elemente de constructii combustibile a conductelor electrice cu izolatie normala, a tuburilor de mase plastice si aparatelor
In carcase normale:
a) este interzisa;

Pagina 36 din 73 36
 b) este permisa prin interpunerea de materiale incombustibile sau distantarea de acestea prin suporti incombustibili;
c) nu sunt necesare masuri speciale daca instalatiile sunt Ingropate.
60. Folosirea conductoarelor de cupru este obligatorie In urmatoarele situatii:
a) la circuitele electrice din blocul operator al spitalelor;
b) la instalatiile electrice de pe utilaje mobile supuse vibratiilor;
c) scoli si gradinite cu mai mult de 10 sali de clasa sau joc.
61. Pe traseele comune cu alte instalatii, instalatia electrica trebuie sa fie dispusa deasupra:
a) conductelor de apa si canalizare;
b) conductelor de gaze naturale si conductelor calde;
c) conductelor de gaze lichefiate.
62. La intersectia tuburilor de protectie montate aparent cu conducte cu fluide incombustibile calde se impun distante minime de:
a) 50 cm;
b) 5 cm;
c) 3 cm.
63. Traversarea cosurilor si a canalelor de fum cu conducte si / sau cablurile electrice:
a) este permisa daca traversarea se face prin tuburi de protectie;
b) este permisa, dar pe zona respectiva se folosesc cabluri rezistente la foc;
c) nu se admite.
64. Pot fi instalate liber conductele electrice:
a) pe peretii exteriori;
b) pe stalpi;
c) pe arbori daca sunt fasonati.
65. Conductele electrice montate liber pe peretii exteriori ai cladirilor se amplaseaza:
a) ferite de actiunea ghetii sau zapezii In cadere de pe acoperis;
b) ferite de actiunea razelor solare;
c) la minimum 15 cm fata de usi, ferestre sau goluri de acces.
66. Conductoarele neizolate se pot utiliza montate liber In Incaperi de categoria D si E pericol de incediu pentru cazurile:
a) linii de contact pentru masini de ridicat si transportat;
b) pentru conducte de protectie;
c) pentru instalatii provizorii din hale industriale.
67. Conductele electrice pot fi montate liber, In interior, daca:
a) atingerea lor de catre persoane, direct ori cu scule si dispozitivele utilizate, nu este posibila;
b) nu exista pericol de deteriorare;
c) Incaperile sunt uscate si in acestea se desfasoara activitati care nu folosesc pulberi.

68. Se interzice pozarea conductelor electrice In profile metalice deschise utilizate pentru sustinerea corpurilor de iluminat In Incaperi de:
a) categoria PC de mediu;
b) categoria M de mediu;
c) categoria PI de mediu.
69. Conductele electrice care apartin mai multor circuite electrice pot fi instalate In acelasi element de protectie sau gol daca se
Indeplinesc conditiile:
a) fiecare circuit este protejat Impotriva supracurentilor;
b) toate circuitele au In comun acelasi aparat general de comanda si protectie;
c) sectiunea maxima a conductoarelor nu trebuie sa depaseasca 16 mmý.
70. Este admisa utilizarea dozelor de legatura si derivatie In poduri daca sunt:
a) montate pe pardoseala;
b) montate pe peretii podurilor sau partile laterale ale grinzilor;
c) utilizate ca doze de derivatie In partile fixe ale corpurilor de iluminat daca sunt conditii de executie corecta a legaturilor.
71. Este admisa utilizarea plintelor PVC pentru protectia instalatiilor electrice In:
a) hale industriale;
b) spitale;
c) scoli.
72. Se monteaza obligatoriu pe conductorul de faza:
a) Intrerupatoarele si comutatatoarele circuitului de lumina;
b) butoanele de lumina si sonerie;
c) borna din interior a duliei corpurilor de iluminat cu lampi cu incandescenta.
73. Utilizarea Intrerupatoarelor, cumutatoarelor si separatoarelor cu parghie este obligatorie atunci cand:
a) este necesar control vizual, direct si rapid a starii de separatie;
b) este accesibil persoanelor neautorizate;
c) exista vibratii sau socuri care ar putea modifica starea de conectare.
74. Legaturile electrice Intre elementele componente ale tablourilor de distributie se executa prin bare la curenti mai mari de:
a) 60 A;

Pagina 37 din 73 37
 b) 80 A;
c) 100 A.
75. Distanta de izolare In aer Intre partile sub tensiune neizolate ale tablourilor electrice pana la elementele de constructii trebuie sa fie de
cel putin:
a) 50 mm;
b) 100 mm;
c) 150 mm.
76. Tablourile de distributie se instalaleaza astfel Incat Inaltimea laturii de sus a tablourilor fata de pardoseala finita sa nu depaseasca:
a) 1,8 m;
b) 2 m;
c) 2,2 m.
77. Coridorul de deservire Intre doua tablouri de distributie trebuie sa aiba o latime de cel putin:
a) 0,8 m;
b) 1 m;
c) 1,2 m.
78. Pe un singur circuit de lumina, la locuinte, se pot prevedea maximum:
a) 8 locuri de lampa;
b) 10 locuri de lampa;
c) 12 locuri de lampa.
79. Pe un singur circuit de prize monofazate, din locuinte, se pot instala maximum:
a) 6 prize duble;
b) 8 prize simple sau duble;
c) 10 prize simple.
80. Corpurile de iluminat de siguranta care fac parte si din iluminatul normal se marcheaza:
a) prin vopsirea corpurilor de iluminat cu o culoare de identificare;
b) prin echipare cu lampi avand o culoare de identificare;
c) printr-o pozitie de montaj de identificare.
81. Corpurile de iluminat utilizate pentru marcarea hidrantilor interiori de incediu se amplaseaza:
a) In interiorul hidrantului;
b) In afara hidrantului la cel mult 1,5 m;
c) deasupra hidrantului avand lumina intermitenta.
82. Se admit trasee comune ale iluminatului de siguranta cu cele ale iluminatului normal si nu se normeaza distanta dintre acestea daca:
a) circuitele sunt executate sub tencuiala sau Inglobate In beton;
b) pentru protectia conductelor electrice se folosesc tuburi metalice;
c) instalatiile sunt executate In hale industriale.
83. In Incaperile pentru baie si spalatorii de uz familiar se pot monta:
a) numai prize de contact de nul;
b) prize alimentate la tensiuni nepericuloase;
c) prize cu transformator de separatie Inglobat.
84. In Incaperile pentru grupuri sanitare, bai, spalatorii, este admisa montarea corpurilor de iluminat In carcasa electroizolanta, daca
Inaltimea fata de pardoseala este de:
a) 1,6 m;
b) 1,8 m;
c) nu se normeaza.
85. In Incaperile pentru acumulatoare, amplasarea corpurilor de iluminat trebuie facuta la o distanta, masurata fata de partea superioara
plana a acumulatoarelor de cel putin:
a) 0,8 m;
b) 1m;
c) nu se normeaza.

Indicativ: I20-94

1. Constructii existente care necesita dar nu sint prevazute cu protectie impotriva trasnetului, se doteaza cu o astfel de protectie astfel:
a) la prima reparatie curenta;
b) la prima reparatie capitala;
c) nu se mai doteaza.
2. Protectia impotriva trasnetului este de urmatoarele tipuri:
a) protectia normala;
b) protectia normala si intarita;
c) protectie intarita.
3. Masurile de protectie impotriva trasnetului sunt:
a) egalizarea de potential;

Pagina 38 din 73 38
 b) distantarea intre elemente si parti metalice;
c) protectia la supratensiuni.
4. Se prevad obligatoriu cu protectie Impotriva trasnetului:
a) universitati, scoli, gradinite de copii si crese, cu mai mult de 10 sali de clasa, joc sau de laborator;
b) constructiile de locuit, indiferent de Inaltime;
c) constructiile si instalatiile tehnologice exterioare, Incadrate In categoriile A si B de pericol de incendiu.
5. Drept coborari naturale se pot utiliza urmatoarele elemente metalice verticale ale constructiilor:
a) scheletul metalic al structurii constructiei;
b) armaturile de otel interconectate ale structurii constructiei;
c) armaturile pretensionate, cu conditia sa aiba sectiunea cu 50% mai mare decat cea minima admisa.
6. Conductoarele de coborare se pot instala:
a) In exterior, aparent, pe elemente incombustibile;
b) In exterior, Ingropate In tencuiala;
c) In interior, aparent, pe elementele incombustibile.
7. Conductoarele de coborare se amplaseaza fata de marginile usilor, ferestrelor etc. la distanta de cel putin:
a) 0,25 m;
b) 0,35 m;
c) 0,5 m.
8. Electrozii pentru priza de pamant se instaleaza, fata de fundatia constructiei, la o distanta de cel putin:
a) 0,5 m;
b) 0,75 m;
c) 1 m.
9. Elementele din metal de pe acoperis, fara contact cu parti ale constructiei In legatura cu pamantul, nu trebuie legate la dispozitivul de
captare, daca:
a) depasesc cu cel mult 0,3 m planul ochiului retelei sau limita zonei de protectie;
b) au o suprafata Inchisa de cel mult 1 mý sau cu lungimea de maximum 2 m;
c) sunt distantate la cel mult 0,5 m de un dispozitiv de captare.
10. Nu se admite folosirea drept coborari naturale a urmatoarelor elemente metalice:
a) conducte pentru fluide combustibile si conductele si armaturile din instalatii;
b) partile metalice ale constructiilor si instalatiilor prevazute cu IPT independente;
c) armaturile de otel ale structurii.
11. In cazul protectiei normale, la constructiile cu Inaltimea pana la 20 m, se prevede cate o coborare la fiecare:
a) 10 m de perimetru al marginilor exterioare ale acoperisului;
b) 15 m de perimetru al marginilor exterioare ale acoperisului;
c) 20 m de perimetru al marginilor exterioare ale acoperisului.
12. In cazul protectiei Intarite, la constructii cu Inaltimea peste 20 m, se prevede cIte o coborare la fiecare:
a) 10 m de perimetru al marginilor exterioare ale acoperisului;
b) 15 m de perimetru al marginilor exterioare ale acoperisului;
c) 20 m de perimetru al marginilor exterioare ale acoperisului.
13. Rezistenta prizei de legare la pamant pentru IPT normala poate fi:
a) cel mult 10 ê, daca priza este artificiala;
b) cel mult 5 ê, daca priza este naturala;
c) cel mult 4 ê, daca priza este comuna.
14. Electrozii de la priza de pamant se instaleaza, fata de fundatia constructiei, la o distanta de cel putin:
a) 0,5 m;
b) 0,75 m;
c) 1 m.
15. Conexiunile Intre conductoarele banda sau Intre acestea si elementele de otel ale constructiei se executa cu minimum:
a) doua suruburi de M6;
b) doua suruburi de M8;
c) un surub de M10.
16. La constructiile din categoria A si B de pericol de incendiu se pot utiliza drept dispozitiv de captare natural, pentru protectii Intarite,
urmatoarele:
a) elemente metalice de pe acoperis (ex. grinzi, sine, traverse);
b) structurile metalice portante ale acoperisurilor cu Invelitori din materiale incombustibile;
c) elemente metalice ale structurii din beton (ex. armatura terase, atice etc.)
17. La constructiile din categoria A sau B de pericol de incendiu se pot folosi drept conductoare de coborare naturale urmatoarele:
a) elemente verticale metalice ale structurii (scheletul metalic);
b) armaturile din otel interconectate ale structurii;
c) parti metalice verticale exterioare ale constructiilor.
18. Instalarea conductoarelor de coborare, la constructiile din categoria A sau B de pericol de incendiu, se poate face:
a) aparent, In exterior;

Pagina 39 din 73 39
 b) sub tencuiala, In exterior;
c) In interior.
19. La constructiile din categoria A sau B de pericol de incendiu, cu protectii Intarite, rezistenta de dispersie pentru priza de pamant trebuie
sa fie de:
a) maximum 2,5 ê, pentru prize naturale, folosite numai la IPT;
b) maximum 5 ê, pentru prize artificiale, folosite numai la IPT;
c) maximum 4 ê, pentru prize comune.
20. Conductele metalice pentru transportul fluidelor combustibile:
a) se leaga la pamant, la distante de 25 ö 30 m, daca sunt instalate la Inaltimi mai mari de 4 m de la sol;
b) se leaga la pamant, la distante de 200 ö 300 m, daca sunt instalate la Inaltimi mai mici de 4 m de la sol;
c) cu grosimi ale peretilor mai mari de 5 mm, se considera autoprotejate si nu este necesara legarea la pamant.
21. Rezervoarele metalice supraterane pentru fluide combustibile trebuie legate la pamant prin:
a) doua legaturi, la rezervoare cu diametrul de la 2 m pana la 10 m;
b) trei legaturi, la rezervoare cu diametrul de la 10 m la 20 m;
c) patru legaturi, la rezervoare cu diametrul peste 20 m.
22. La cosurile nemetalice, se pot folosi drept conductoare de coborare naturala:
a) scarile exterioare;
b) scarile interioare;
c) armaturile metalice ale structurii din beton.

Indicativ: Instr. [Link].

1. Laboratoarele de, incercari in constructii pe linie ierarhica vor fi subordonate:

a) Directorului tehnic al institutiei - agentului economic respectiv;
b) Directorului institutiei agentului economic respectiv;
c) Directorului tehnic si ICLPUAT judeteana pe raza careia isi desfasoara activitatea.
2. Echipamentul de masurare si incercare din laborator trebuie sa aiba gradul de precizie:
a) Cel putin cel indicat de stanadard sau norma de incercare;
b) La nivelul standardelor internationale;
c) Nu este impus, dar aparatura trebuie sa fie verificata metrologic de catre organisme autorizate.
3. Buletinele de incercari emise de laboratorul de incercari trebuie sa contina:
a) Rezultatele incercarilor efectuate;
b) Informatii privind rezultatul si interpretarea fata de prevederile standardului respectiv;
c) Cel putin informatiile prevazute in instructiunile privind modelul si modul de completare a buletinelor de incercari emise de
laboratoarele autorizate.
4. Instructiunile privind exigentele pe care trebuie sa le indeplineasca laboratoarele in constructii, in vederea autorizarii, se aplica:
a) Tuturor laboratoarelor care solicita autorizarea pentru a efectua incercari recunoscute in domeniul constructiilor indiferent de
organismul central sau local de care apartine sau forma de proprietate;
b) Tuturor laboratoarelor apartinand agentilor economici cu capital de stat sau majoritar de stat;
c) Tuturor laboratoarelor care efectueaza incercari pe materiale de constructii.
5. Procedurile si instructiunile de lucru scrise din laboratoarele de incercari trebuie sa contina:
a) Indicarea standardelor si normelor referitoare la prelevarea, pastrarrea, incercarea probelor si completarea buletinelor de incercare;
b) Toate aspectele privind executarea incercarilor:caracteristici probe, pastrarea si pregatirea probelor, executarea incercarii,inregistrarea
si prelucrarea rezultatelor, buletinul sau raport de incercare, conditii de acceptare, materiale consumabile, echipamente de incercare si
personal responsabil cu efectuarea si validarea rezultatelor incercarilor;
c) Nu sunt necesare in cazul in care laboratorul dispune de STAS si norme tehnice, instructiuni privind instituirea sistemului de
asigurarea calitatii in laboratoarele de incercari in constructii.

Indicativ: Legea 10-1995

1. Calitatea constructiilor este:

a) rezultanta totalitatii performantelor de comportare a acestora In exploatare in scopul satisfacerii, pe intreaga durata de existenta a
exigentelor utilizatorilor si colectivitatilor;
b) rezultanta satisfacerii prevederilor proiectelor de executie;
c) rezultanta satisfacerii prevederilor contractelor si a exigentelor utilizatorilor.
2. Prevederile Legii nr.10/1995 se aplica:
a) constructiilor, definitive si provizorii;
b) instalatiilor aferente constructiilor si a instalatiilor tehnologice;
c) constructiilor de orice categorie si instalatiilor aferente acestora, precum si lucrarilor de modernizare, modificare, transformare,
consolidare si de reparatii ale acestora.
3. Sunt exceptate de la prevederile Legii nr.10/1995:
a) cladirile pentru locuinte, situate la sate;

Pagina 40 din 73 40
 b) anexele gospodaresti;
c) cladirile pentru locuinte cu parter si parter plus un etaj si anexele gospodaresti situate In mediul rural si In satele ce apartin oraselor,
precum si constructiile provizorii.
4. Sistemul calitatii In constructii se instituie:
a) prin Hotarari ale Guvernului Romaniei;
b) prin Legea calitatii In constructii;
c) prin normative.
5. Pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare sunt obligatorii realizarea si mentinerea urmatoarelor cerinte:
a) rezistenta, siguranta, igiena, protectia Impotriva zgomotului;
b) ale normativelor In vigoare;
c) rezistenta si stabilitate, siguranta In exploatare, siguranta la foc, igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului, izolatia
termica, hidrofuga si economie de energie, protectie Impotriva zgomotului.
6. Obligatiile pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare revin factorilor, cum sunt:
a) investitorii, cercetatorii, proiectantii, verificatorii de proiecte, fabricantii si furnizorii de produse pentru constructii;
b) executantii, proprietarii, utilizatorii, responsabilii tehnici cu executia, expertii tehnici, precum si autoritatile publice si asociatiile
profesionale de profil;
c) serviciile controlului calitatii In constructii.
7. In contractele care se Incheie pentru realizarea de constructii:
a) se pot Inscrie nivelurile si cerintele referitoare la calitate stabilite de investitor;
b) nu se pot Inscrie niveluri si cerinte, referitoare la calitate, inferioare reglementarilor In vigoare;
c) se negociaza Inscrierea acestora.
8. Sistemul calitatii In constructii reprezinta:
a) un ansamblu al structurilor controlului In constructii;
b) ansamblu de structuri organizatorice, responsabilitati, regulamente;
c) proceduri si mijloace care concura la realizarea calitatii constructiilor In toate etapele de concepere, realizare, exploatare si
postutilizare.
9. Sistemul calitatii In constructii se compune din:
a) reglementari tehnice In constructii, calitatea produselor folosite la realizarea constructiilor, agremente tehnice pentru noi produse si
procedee, verificarea proiectelor, a executiei lucrarilor si expertizarea proiectelor si a constructiilor;
b) conducerea si asigurarea calitatii constructiilor, autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si Incercari In activitatea de
constructii, activitatea metrologica In constructii, receptia constructiilor, comportarea In exploatare si interventiile In timp, postutilizarea
constructiilor;
c) controlul de stat al calitatii In constructii.
10. Reglementarile tehnice se stabilesc prin:
a) ordine si dispozitii;
b) regulamente si proceduri;
c) instructiuni.
11. Certificarea calitatii produselor folosite In constructii se efectueaza prin grija:
a) producatorului, In conformitate cu metodologia si procedurile stabilite pe baza legii;
b) proiectantului;
c) dirigintelui de santier.
12. Agrementele tehnice pentru produse, proceduri si echipamente noi In constructii stabilesc:
a) aptitudinea de utilizare, conditii de fabricatie;
b) calitatea acestora comparativ cu a produselor traditionale;
c) conditiile de transport, de depozitare, de punere In opera si de Intretinere a acestora.
13. La lucrarile de constructii care trebuie sa asigure nivelul de calitate, conform cerintelor, se vor folosi:
a) materiale indigene;
b) orice fel de materiale;
c) produse, procedee si echipamente traditionale, precum si altele noi pentru care exista agremente tehnice corespunzatoare.
14. Verificarea proiectelor pentru executia constructiilor se va face:
a) de specialisti In domeniu;
b) numai de catre specialisti verificatori de proiecte atestati;
c) specialisti elaboratori ai proiectelor.
15. Expertizele tehnice ale proiectelor si constructiilor se efectueaza:
a) de cadre didactice universitare de specialitate;
b) de catre specialisti cu mare experienta In proiectare si executie;
c) de catre experti tehnic atestati.
16. Agentii economici care executa lucrari de constructii asigura nivelul de calitate corespunzator cerintelor:
a) prin personal propriu si responsabili tehnici cu executia atestati;
b) printr-un sistem propriu conceput si realizat;
c) prin specialisti In domeniu.
17. Receptia constructiilor constituie certificarea realizarii acestora pe baza examinarii lor nemijlocite In conformitate cu:

Pagina 41 din 73 41
 a) documentatia de executie si cu documentele cuprinse In cartea tehnica a constructiei;
b) procesul verbal de predare a lucrarilor executate;
c) situatiile de lucrari
18. Cartea tehnica a constructiei cuprinde:
a) documentatia de executie;
b) documentele privitoare la realizarea acesteia.
c) documentele privitoare la exploatarea acesteia.
19. Cartea tehnica a constructiei se Intocmeste prin grija:
a) investitorului;
b) proiectantului;
c) executantului.
20. Receptia constructiilor se face de catre;
a) constructor;
b) proiectant;
c) investitor - proprietar.
21. Urmarirea comportarii In exploatare a constructiilor se face:
a) pe perioada de garantie;
b) pe toata durata de existenta a acestora;
c) pe durata stabilita la receptie.
22. Interventiile la constructiile existente se refera la lucrari de:
a) reparatii, consolidare, extindere, desfiintare partiala;
b) Intretinere;
c) modificari, care se fac numai pe baza unei expertize tehnice efectuata de un expert tehnic atestat.
23. Controlul de stat al calitatii In constructii se efectueaza de catre:
a) compartimentele de control al calitatii constructiilor ale agentilor economici;
b) serviciile de urbanism ale organelor locale;
c) Inspectia de Stat In Constructii, Lucrari Publice, Urbanism si Amenajarea Teritoriului.
24. Raspunderea pentru realizarea si mentinerea pe Intreaga durata de existenta a unor constructii, de calitate corespunzatoare revine:
a) proiectantilor;
b) factorilor care participa la conceperea, realizarea, exploatarea si postutilizarea acestora;
c) constructorilor.
25. Proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat, fabricantii si furnizorii de materiale si produse pentru constructii, executantul,
responsabilul tehnic cu executia atestat, dirigintele de specialitate, expertul tehnic atestat raspund, potrivit obligatiilor ce le revin, pentru
viciile ascunse ale constructiei, ivite Intr-un interval de:
a) 15 ani de la receptia lucrarii;
b) 10 ani de la receptia lucrarii;
c) 20 de ani de la receptia lucrarii.
26. Pentru viciile structurilor de rezistenta rezultate din nerespectarea normelor de proiectare si de executie In vigoare la data realizarii
constructiei, raspunderea revine:
a) pe o perioada limitata stabilita prin normele tehnice;
b) pe toata durata de existenta a constructiei;
c) pe o perioada stabilita cu ocazia receptiei.
27. Executantul lucrarilor de constructii are obligatia sa sesizeze Inspectia de Stat in Constructii, Lucrari Publice, Urbanism si Amenajarea
Teritoriului In cazul producerii unor accidente tehnice In timpul executiei lucrarii, In termen de:
a) 48 de ore;
b) 72 de ore;
c) 24 de ore.
28. Nesesizarea Inspectiei de Stat In Constructii, Lucrari Publice, Urbanism si Amenajarea Teritoriului, In cazul producerii unor
accidente tehnice la constructiile In executie, precum si la cele In exploatare, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la:
a) 100.000 lei la 200.000 lei;
b) 50.000 lei la l50.000 lei;
c) 150.000 lei la 350.000 lei.
29. Neamenajarea terenurilor ocupate temporar, pentru aducerea lor la starea initiala, la terminarea lucrarilor de constructii, se sanctioneaza
cu amenda de la:
a) 1.000.000 lei la 3.500.000 lei;
b) 750.000 lei la 1.500.000 lei;
c) 500.000 lei la 3.000.000 lei.
30. Intarzierea la plata a comisionului de 0,7% de catre investitor sau proprietar se penalizeaza cu:
a) 0,05 % pe zi de Intarziere;
b) 0,15% pe zi de Intarziere fara a depasi suma datorata;
c) 0,10 % pe fiecare zi de Intarziere.

Pagina 42 din 73 42
Indicativ: P002-85

1. La executia lucrarilor de zidarie portanta se va urmari realizarea unei teseri corespunzatoare prin asigurarea unui raport de tesere (l/h)
de minimum:
a) 0,5;
b) 0,6;
c) 0,4.
2. Raportul dintre lungimea de suprapunere a caramizilor sau blocurilor de zidarie din doua asize consecutive si lungimea caramizilor sau
blocurilor trebuie sa fie de minimum:
a) 1/4;
b) 1/2;
c) 1/5.
3. Marcile minime de caramida sau blocuri ceramice si de mortar, pentru structurile de zidarie portanta se stabilesc In functie de:
a) Inaltimea cladirii, numarul de niveluri si zona climatica;
b) Inaltimea cladirii, forma cladirii In plan si natura terenului de fundare;
c) Inaltimea cladirii, numarul de niveluri si gradul de protectie antiseismica a amplasamentului.
4. Lungimile maxime ale tronsoanelor de cladiri din zidarie portanta amplasate pe terenuri normale de fundare se stabilesc functie de:
a) tipul planseelor si tipul fundatiei;
b) grosimea planseelor si marca zidariei;
c) gradul de protectie antiseismica a amplasamentului si tipul planseelor.
5. Inaltimea cladirilor din zidarie portanta si numarul maxim de niveluri ale acestora se stabilesc functie de:
a) gradul de protectie antiseismica a amplasamentului si marca zidariei;
b) gradul de protectie antiseismica a amplasamentului si tipul de structura;
c) gradul de protectie antiseismica a amplasamentului si forma In plan a cladirii.
6. In raport cu modul de dispunere a peretilor structurali, structurile din zidarie portanta sunt de urmatoarele tipuri:
a) tip fagure, tip turn si tip sala;
b) tip fagure, tip celular si tip sala;
c) tip celular, tip hala si tip fagure.
7. Grosimea minima a peretilor structurali la cladiri din zidarie portanta este de:
a) 37,5 cm;
b) 24 cm;
c) 12,5 cm.
8. Latimea plinurilor de zidarie portanta rigidizata cu stalpisori poate fi redusa cu maximum:
a) 25%;
b) 15%;
c) 20%.
9. Latura minima a sectiunii transversale a stalpisorilor din beton armat, la cladiri din zidarie portanta va fi de:
a) 25 cm;
b) 15 cm;
c) 20 cm.
10. Armarea longitudinala minima a stalpisorilor din beton armat,de rigidizare a zidariei portante va fi:
a) 4 í10 PC 52;
b) 4 í12 OB 37;
c) 4 í10 OB 37.
11. Daca din calculul de rezistenta a diafragmelor de zidarie portanta rezulta o armare longitudinala, a majoritatii stalpisorilor, mai mica
decat cea minima, atunci stalpisorii respectivi se vor arma constructiv cu:
a) 4 í10 PC 52;
b) 4 í10 OB 37;
c) 4 í12 OB 37.
12. Grosimea izolatiei termice din BCA - GBN 35 cu care se protejeaza, la exterior, centurile la structurile din zidarie portanta va fi
minimum:
a) 10 cm;
b) 7,5 cm;
c) 15 cm.
13. Lungimea de suprapunere la Innadirea barelor longitudinale din centurile structurilor de zidarie portanta va fi:
a) minimum 40 í;
b) minimum 45 í si maximum 100 cm;
c) minimum 45 í.
14. Acoperirea laterala cu mortar a armaturilor prevazute In rosturile orizontale ale zidariei portante va fi:
a) minimum 2,5 cm;
b) minimum 4 cm;
c) minimum 3 cm.

Pagina 43 din 73 43
15. Lungimea de rezemare a buiandrugilor din peretii de zidarie portanta se va prevedea de:
a) 1/5 din deschiderea golului;
b) cel putin 30 cm;
c) cel putin 25 cm.
16. Lungimea de ancorare, In infrastructura, a armaturilor longitudinale din stalpisorii de la structurile din zidarie portanta care transmit
eforturi de Intindere si compresiune, se prevede de:
a) minimum 45 í;
b) minimum 40 í;
c) minimum 100 cm.
17. La proiectarea structurilor din zidarie portanta amplasata pe terenuri macroporice se vor prevedea urmatoarele marci minime de
caramizi si mortar:
a) caramizi marca 100 si mortar M 50 Z;
b) caramizi marca 75 si mortar M 25 Z;
c) caramizi marca 50 si mortar M 25 Z.
18. Portiunile In consola ale cosurilor de fum din cladiri se vor realiza din zidarie de caramida cu:
a) mortar de ciment marca 100;
b) mortar de ciment-var marca 50;
c) mortar de ciment marca 75.
19. Raportul dintre grosimea aticelor de zidarie si Inaltimea lor se stabileste de minimum:
a) 1/5;
b) 1/10;
c) 1/8.
20. Aticele de zidarie vor fi rigidizate cu stalpisori din beton armat dispusi la intervale maxime de:
a) 6,0 m, la cladirile proiectate pentru gradele 6 si 7 de protectie antiseismica;
b) 3,0 m, la cladirile proiectate pentru gradele 8 si 9 de protectie antiseismica;
c) 6,0 m, indiferent de gradul de protectie antiseismica.
21. Repartizarea Incarcarilor locale, concentrate sau distribuite In peretii de zidarie portanta, se considera ca se face dupa plane Inclinate
fata de verticala, cu:
a) 30ø;
b) 45ø;
c) 60ø.
22. Pentru calculul la Incarcari gravitationale, diafragmele din zidarie portanta se considera:
a) console verticale Incastrate la nivelul planseului de peste subsol si conectate Intre ele la nivelul celorlalte plansee prin legaturi rigide;
b) console verticale Incastrate la nivelul planseului de peste subsol si conectate Intre ele la nivelul celorlalte plansee prin legaturi
pendulare;
c) console verticale conectate Intre ele numai la nivelul planseului de peste ultimul etaj, prin legaturi pendulare.
23. Pentru calculul peretilor structurali din zidarie portanta la Incarcari orizontale ce actioneaza perpendicular pe planul lor,determinarea
momentelor Incovoietoare se va face astfel:
a) ca pentru grinzi static determinate cu deschiderea egala cu Inaltimea cladirii;
b) ca pentru placi elastice simplu rezemate la nivelul planseelor, asigurandu-se capacitatea de rezistenta la compresiune excentrica si
Incadrarea In deformatiile admise.
c) ca pentru placi elastice continui, cu conditia asigurariicapacitatii de rezistenta la compresiune excentrica si In limitele unor deformatii
admise.
24. Excentricitatea provenita din Impingerea pamantului asupra peretilor de subsol din zidarie portanta va fi de maximum:
a) 1/25 din grosimea peretelui;
b) 1/3 din grosimea peretelui;
c) 1/15 din grosimea peretelui.
25. Verificarea capacitatii portante a peretilor subsolului realizati din zidarie portanta, se va face:
a) la actiunea simultana a Impingerii pamantului, majorata cu suprasarcina rezultata din Incarcarile verticale maxime probabile, din
imediata apropiere a cladirii;
b) la actiunea simultana a Impingerii pamantului, majorata cu suprasarcina rezultata din Incarcarile verticale maxime probabile, din
imediata apropiere a cladirii, dar nu mai putin de 1000 daN/m2, iar Incarcarea gravitationala, daca are efect favorabil asupra rezistentei si
stabilitatii peretului, se va considera cu valoarea maxima;
c) la actiunea simultana a Impingerii pamantului, majorata cu suprasarcina rezultata din Incarcarile verticale maxime probabile, din
imediata apropiere a cladirii, dar nu mai putin de 1000 daN/m2, iar Incarcarea gravitationala, daca are efect favorabil asupra rezistentei si
stabilitatii peretelui, se va considera cu valoarea minima.
26. Pentru verificarea ca diafragme orizontale, planseele cladirii din zidarie portanta se considera:
a) grinzi continue cu reazeme pe diafragmele structurii;
b) grinzi - pereti continue cu reazeme pe diafragmele structurii;
c) grinzi continue sau grinzi - pereti, dupa caz.
27. Alcatuirea, calculul si executarea structurilor din zidarie este reglementata de normativul:
a) P 85 - 1982

Pagina 44 din 73 44
 b) P 104 - 1983;
c) P 2 - 1985
28. Pentru constructii realizate in zone seismice marca minima a caramizii folosite la zidarie portanta este:
a) M 75;
b) M 100;
c)Depinde de inaltimea cladirii si gradul de protectie antiseismica a constructiei.
29. In elementele din beton armat inglobate in zidarie (centuri, buiandrugi, stalpisori) se va utiliza beton de marca minima:
a) Bc 20;
b) Bc 10;
c) Bc 15.
30. Buna conlucrare intre zidarie si stalpisorii din beton se asigura:
a) Prin turnarea stalpisorilor inainte de executarea zidariei si legarea zidariei de stalpisor cu mortar min. M 50 si armatura PC 52 sau PC
60 introdusa in rosturi;
b) Prin executarea zidariei cu strepi si armarea zidariei cu 2 bare cu diametrul 6/60 ancorate pe lungimea de minim 50 cm. si
turnarea ulterioara a betonului;
c) Prin turnarea ulterioara a betonului in golul de zidarie executat fara strepi intrucat acestia impiedica umplerea completa cu beton.
31. La cladirile proiectate pentru gradul 7 de protectie antiseismica cu inaltimea peste 9 m (P + 2,3 etaje) si la cele pentru gradul 8 si 9 de
protectie antiseismica se prevad:
a) Buiandrugi monoliti;
b) Buiandrugi prefabricati cu Bc 20;
c) Bare din otel OB 37 cu diametrul de min.16 si lungime de petrecere pe reazem de 20 de diametre.
32. Prefabricatele din beton de tip fasie cu bare sau bucle de legatura pot fi folosite pentru alcatuirea planseelor la structuri din zidarie
portanta in zone seismice:
a) Daca buclele au asigurata lungimea minima de petrecere pe centura;
b) Depinde de inaltimea cladirilor, tipul de structura si gradul de protectie antiseismica;
c) Nu sunt admise la constructii executate in zone seismice.
33. Protectia zidariei executate in zone seismice impotriva umezirii prin ascensiune capilara se realizeaza prin:
a) Executia unei hidroizolatii orizontale rigide cu mortar de ciment cu dozaj stabilit prin proiect;
b) Executia unei hidroizolatii orizontale alcatuita din straturi de carton si bitum;
c) Executarea unei hidroizolatii verticale de tip elastic pana la nivelul trotuarului si a unui strat de pietris de 10 cm grosime sub
pardoseala pentru ruperea capilaritatii.
34. Asigurarea rezistentei si stabilitatii cosurilor de fum si ventilatii la actiunea sarcinilor seismice se asigura:
a) Prin ancorarea lor de elementele de rezistenta ale sarpantei (pana sau capriori) cu diametrul de minimum 12;
b) Prin samburi din beton armat plasati la colturile cosurilor de fum si ventilatii;
c) Prin folosirea mortarului M 50 si a unor armaturi verticale dispuse pe contur si ancorate in planseu legate cu etrieri si agrafe si
acoperite cu mortar M 50 de 3-5 cm grosime.
35. Peretii despartitori de 7,5 cm grosime se executa cu mortar:
a) M 50;
b) M 75;
c) M 100.
36. Procentul de caramizi sparte (jumatati sau mai mari) admis a se folosi la ziduri cu grosimea de 1/2 caramida sau 1 caramida este de
maximum:
a) 10%;
b) 15%;
c) 20%.
37. Grosimea rosturilor orizontale si verticale la executia zidariei va fi:
a) 12 mm orizontal si 10 mm vertical;
b) 15 mm orizontal si 10 mm vertical;
c) 15 mm orizontal si 15 mm vertical.
38. Zidaria de umplutura de minim 25 cm grosime la cladirile cu structura de beton armat cu grad de protectie antiseismica 8 si 9 se
ancoreaza de structura prin:
a) Impanarea cu pene metalice la parter superioara si incastrarea in sapa la partea inferioara;
b) Ancorarea de stalpi si diafragme cu ancore metalice dispuse la 60-80 cm distanta pe verticala;
c) Nu este necesara ancorarea zidariei cu grosimea de min. 25 cm grosime.
39. Armatura de ancoraj din rosturile zidariei se protejeaza anticoroziv prin:
a) Vopsirea cu deruginol sau miniu de plumb;
b) Vopsirea cu solutii bituminoase;
c) Inglobare in mortar M 50 preparat la punctul de lucru.
40. Grosimea peretilor canalelor de fum la peretii interiori va fi de minim:
a) 7,5 cm grosime;
b) 12,5 cm grosime;
c) 25 cm grosime.

Pagina 45 din 73 45
41. Intreruperea executiei zidariei la constructii situate in zone seismice se pot face:
a) In trepte;
b) Cu strepi;
c) Nu se admite intreruperea la ziduri portante.
42. Ultimul rand al zidariei peste care urmeaza sa se monteze elemente prefabricate se va executa cu caramizi asezate:
a) Pe lat;
b) Pe lung;
c) Nu are importanta.
43. Turnarea si compactarea betonului in stalpisori se face:
a) Prin turnarea continua si compactarea cu vibratorul;
b) Prin turnare in doua straturi si compactare cu vibratorul;
c) Prin turnarea in straturi de cca. 1 [Link] si indesare cu vergele.
44. La golurile de usi din zidurile cu grosimea de cel putin o caramida se monteaza ghermele de o parte si de alta a golului:
a) cate 3 buc;
b) cate 2 buc;
c) nu sunt necesare.
45. Caramida din blocurile ceramice cu care se placheaza diafragmele din beton armat se ancoreaza de structura cu:
a) Mortar adeziv;
b) Ancore din otel beton inglobate in diafragma sau fixate de bolturi impuscate;
c) Nu este necesara ancorarea daca placajul se sprijina pe centuri din beton armat scoase in consola.

Indicativ: P007-92

1. Pamanturile sensibile la umezire (PSU) sunt:

a) pamanturi care sub actiunea Incarcarilor transmise de fundatii sau chiar numai sub sarcina geologica se taseaza suplimentar odata cu
cresterea umiditatii;
b) pamanturi argiloase foarte active, care prezinta proprietatea de a-si modifica sensibil volumul cand umiditatea lor variaza;
c) fiecare tip de pamant este sensibil la umezire.
2. Pamanturile sensibile la umezire se caracterizeaza prin:
a) valoarea indicelui tasarii specifice la umezire i mT (cm/m);
b) rezistenta structurala s 0 (KPa);
c) volumul specific V.
3. Incercarile edometrice pentru stabilirea caracteristicilor de deformabilitate ale pamanturilor sensibile la umezire se vor efectua pe probe:
a) aflate la umiditatea naturala;
b) uscate initial;
c) inundate initial.
4. Din punct de vedere al modului In care se taseaza suplimentar, la umezire, terenurile de fundare care cuprind pamanturile sensibile la
umezire se Impart:
a) In doua grupe;
b) In trei grupe;
c) In cinci grupe.
5. In functie de compozitia lor granulometrica, pamanturile sensibile la umezire pot fi:
a) loessuri;
b) pamanturi loessoidale;
c) prafuri nisipoase.
6. In cazul pamanturile sensibile la umezire Incarcarile de proba pe placi se vor efectua:
a) In conditii de seceta;
b) In conditii de umiditate naturala;
c) In conditii de inundare.
7. In cazul pamanturile sensibile la umezire la Incarcarile de proba pe placi Incarcarea se va face pana la o presiune de cel putin:
a) 400 kPa;
b) 200 kPa;
c) 300 kPa.
8. In cazul pamanturile sensibile la umezire la Incarcarile de proba pe placi, Incarcarea se va face pana la o presiune de cel putin 300 kPa,
In trepte de:
a) 25...50 kPa;
b) 10...25 kPa;
c) 50...75 kPa.
9. In cazul pamanturile sensibile la umezire la Incarcarile de proba pe placi, Incarcarea se va face pana la o presiune de cel putin 300 kPa,
suprafata minima de Incarcare fiind:
a) de 5,0 mp;
b) de 0,5 mp;

Pagina 46 din 73 46
 c) de 1,0 mp.
10. In cazul pamanturile sensibile la umezire la Incarcarile de proba pe placi In conditii de inundare, cand se va Incepe inundarea:
a) inundarea va Incepe cu cel putin 15 zile Inaintea Incarcarii si se va mentine pe toata durata acesteia;
b) nu are importanta cand se Incepe inundarea;
c) inundarea se Incepe odata cu Inceperea Incarcarilor de proba.
11. Ce dimensiuni In plan va avea incinta experimentala de inundare pentru determinarea tasarii efective sub greutatea proprie a terenului
In cazul PSU?
a) dimensiunile In plan vor fi cel putin egale cu grosimea depozitului de loess sensibil la umezire, dar nu mai mici decIt 20 x 20 m;
b) dimensiunile In plan vor fi cel putin egale 10 x 10 m;
c) dimensiunile In plan vor fi egale cu dimensiunile In plan ale cladirii ce urmeaza a fi construit.
12. Pentru determinarea tasarii efective sub greutatea proprie a terenului In cazul pamanturile sensibile la umezire, se va inunda cu apa o
incinta experimentala. Se vor urmari atat tasarile, cat si avansarea umezirii In adancime. In ce caz poate fi considerata terminata
incercarea:
a) daca a trecut o luna de la Inceperea Incercarilor;
b) daca timp de o luna nu se Inregistreaza nici o tasare;
c) cand ritmul tasarilor de suprafata pentru reperii din incinta nu depaseste 1 cm/saptamana, timp de cel putin doua saptamani.

Indicativ: P010-66

1. Fundatiile directe se alcatuiesc in mod obisnuit din:

a) zidarie uscata de piatra;
b) zidarie de piatra si beton ciclopian;
c) beton simplu si beton armat.
2. Clasele minime de beton simplu folosit pentru umpluturi si egalizari se stabilesc astfel:
a) BC 2,0 - pentru umpluturi si egalizari;
b) BC 3,5 - pentru unele egalizari si umpluturi in situatii specifice justificate de proiectant;
c) minim BC 5 indiferent de situatii.
3. Clasele minime de beton armat folosit pentru fundatii pahar prefabricate sunt:
a) BC 10;
b) BC 15;
c) BC 20.
4. Tipul de ciment ce se utilizeaza la prepararea betoanelor pentru fundatii se stabileste:
a) in functie de tipul fundatiei;
b) in functie de influenta conditiilor mediului de fundare, in conformitate cu prevederile Normativului C 140-86 si Instructiunile tehnice
C215-83;
c) in functie de sarcinile transmise terenului de fundare.
5. Adincimea minima de fundare se stabileste in functie de:
a) adincimea de inghet;
b) tipul fundatiei si sarcinile transmise terenului de fundare;
c) conditiile de teren.
6. Dimensiunile in plan ale suprafetei bazei fundatiilor se stabilesc pe baza calcului terenului de fundare:
a) la starea limita de capacitate, portanta;
b) la starea limita de deformatie;
c) la ambele stari limita.
7. Fundatiile izolate se armeaza la partea inferioara cu o plasa din bare dispuse paralel cu laturile avind distanta maxima intre bare de:
a) 15 cm;
b) 25 cm;
c) 33 cm.
8. La fundatiile pahar dimensiunile golului paharului sunt mai mari decit cele ale sectiunii de la baza stilpului cu:
a) 5 - 6 cm la partea inferioara si 8 - 11 cm la cea superioara, de fiecare parte a stilpului;
b) 10 cm la ambele parti;
c) oricit, numai sa se poata monta stilpul.
9. Daca din calcul rezulta ca paharul se dimensioneaza ca element de beton simplu, atunci:
a) se executa ca element de beton simplu fara nici o armare;
b) se revede o armare minima constructiva la partea lui superioara.
c) se prevede armare constructiva la partea inferioara.
10. Dimensiunile agregatelor folosite la prepararea betonului de matare din golul paharului sunt:
a) nu sunt restrictive;
b) mai mici sau egale cu 16 mm;
c) ca si la agregatele folosite la prepararea betonului turnat in pahar.
11. Dimensiunile fundatiilor rezultate din calcul se rotunjesc la multiplu de:
a) 1 cm;

Pagina 47 din 73 47
 b) 5 cm;
c) 10 cm.
12. In cazul fundatiilor de adincimi diferite (in trepte) inaltimea unei trepte se recomanda a se limita la:
a) 50 cm in terenuri putin coezive;
b) 60 cm indiferent de teren;
c) 70 cm in terenuri coezive sau compacte.
13. Se admite executarea talpii fundatiei cu o panta egala cu cea a terenului natural daca aceasta nu depaseste:
a) 1%;
b) 2,5%;
c) 5%.
14. Lungimea fundatiilor continue fara o legatura pe una din cele doua laturi nu trebuie sa depaseasca:
a) 4 - 5 m;
b) 6 - 7 m;
c) 8 - 10 m.
15. Fundatiile realizate de insasi placa suport a pardoselii se executa numai sub pereti despartitori neportanti situati in spatii protejate de
inghet care transmit placii o incarcare de cel mult:
a) 500 kgf/m;
b) 1000 kgf/m;
c) 2000 kgf/m.
16. Armaturile longitudinale ale centurilor, prevazute la partea superioara a fundatiilor pentru structuri cu diafragme din beton armat, in
cazul terenurilor compresibile, trebuie sa respecte urmatoarele conditii minime:
a) diametrul de 10 mm;
b) sectiunea totala de 4,6 cmp;
c) procentul de armare de 0,2% din sectiunea centurii.
17. In cazul fundarii pe grinzii de fundare inaltimea acesteia se ia raportat la distanta dintre doi stilpi consecutivi (L0):
a) 1/4 - 1/6 din L0;
b) 1/3 - 1/4 din L0;
c) 1/6 - 1/7 din L0.
18. Capitelurile de la baza stilpilor in cazul radierelor alcatuite cu plansee-ciuperci pot avea urmatoarele forme:
a) capitel simplu;
b) capitel cu frintura;
c) capitel cu placa de rezemare.
19. Fundatiile continue cu descarcari pe reazeme izolate se utilizeaza:
a) in cazul zidurilor ce transmit incarcari mici la fundatii;
b) cind terenul de fundare se gaseste la ò 2 m;
c) pentru pereti despartitori neportanti.
20. Se deosebesc urmatoarele tipuri de radiere de rezistenta:
a) radiere din placi drepte rezemate pe pereti portanti;
b) radiere din plansee ciuperci;
c) radiere din grinzi si placi.
21. Care normativ precizeaza normele pentru proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii:
a) P59 - 1986;
b) P10 - 1986;
c) P100 - 1992.
22. La proiectarea fundatiilor, in cazul pamanturilor sensibile la umezire se tine seama de Normativul:
a) P2 - 1985;
b) P7 - 1977;
c) P2 - 1985.
23. Clasa minima de beton simplu BC 3,5 (B 50) se foloseste numai pentru:
a) Unele egalizari si umpluturi;
b) Blocuri de fundatii cu cuzinetul neancorat (fundatii continue) la cladiri de locuit S+P+4E;
c) Ambele cazuri.
24. La elementele din beton armat pentru fundatii, otelul beton PC52 se utilizeaza cand:
a) Rezulta din motive constructive;
b) Rezulta din calcul, armaturi de rezistenta la elementele cu beton de clasa cel putin BC 10, respectiv BC 15;
c) In ambele cazuri.
25. Dimensiunile in plan ale fundatiei se stabilesc pe baza calculului terenului de fundare la:
a) Starea limita de capacitate portanta;
b) Starea limita de deformere;
c) La ambele cazuri.
26. Care este inaltimea minima a talpii (H), in cazul fundatiilor izolate din beton sau beton armat (H constructiva):
a) 20 cm;

Pagina 48 din 73 48
 b) 30 cm;
c) 40 cm.
27. Procentul minim de armare pe fiecare directie in cazul fundatiilor izolate din beton armat este
a) 0,025%;
b) 0,050%;
c) 0,10%.
28. La fundatiile stalpilor metalici, lungimea minima de ancorare in fundatie a buloanelor de ancoraj este de:
a) 30 d (diametrul bulonului);
b) 35 d (diametrul bulonului);
c) 60 d (diametrul bulonului).
29. La executarea fundatiilor invecinate izolate denivelate & max. (unghiul dintre orizontala si linia care uneste punctele lor cele mai
apropiate) este:
a) & max = 60 grade;
b) & max = 45 grade;
c) & max = 40 grade.
30. In cazul fundatiilor continue, latimea talpii fundatiei se stabileste functie de:
a) Grosimea peretilor ce sprijina pe fundatii;
b) Dimensiunile minime necesare pentru executarea sapaturii;
c) Amandoua conditiile.
31. In terenuri normale, lungimea maxima a talpii continue a fundatiiei din beton simplu sau beton armat este de:
a) 30 m;
b) 50 m;
c) 70 m.
32. Care este latimea minima a rostului de tasare dintre doua talpi de fundatie:
a) 2 cm;
b) 3 cm;
c) 5 cm.
33. La armarea longitudinala a fundatiilor, innadirea prin petrecere a armaturilor din bare de OB 37 se face pe o lungime de:
a) 30 d cu ciocuri;
b) 45 d cu ciocuri;
c) 60 d cu ciocuri.
34. La intersectiile centurilor, lungimea de ancorare a barelor longitudinale este de:
a) 30 d;
b) 45 d;
c) 60 d.
35. La fundatiile pentru structuri din diafragme procentul minim de armare fata de sectiunea centurii este de:
a) 0,05%;
b) 0,1%;
c) 0,2%.
36. Fundatiile pe grinzi continue sub stalpi sunt recomandate cand:
a) La amplasarea cladirilor pe terenuri ce pot produce tasari inegale;
b) Cand evazarea fundatiilor izolate este impiedicata de un obstacol continuu;
c) Este necesara o rigidizare a constructiei la nivelul fundatiilor.
37. Radierele din beton armat se utilizeaza cand:
a) Fundarea constructiilor se face pe terenuri compresibile;
b) La constructii inalte la care incarcarea pe mp. la nivelul cotei de fundare este apropiata cu presiunea stabilita prin calcul a terenului de
fundare;
c) La subsoluri situate sub panza freatica.
38. In ce normativ sunt precizate instructiunile de verificare a calitatii si conformitatii cu proiectele a lucrarilor de fundatii:
a) C140 - 1986;
b) C56 - 1985;
c) C16 - 1984.
39. Verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse se face prin:
a) Examinarea vizuala, masurarea elementelor si compararea rezultatelor cu date din proiect si normative;
b) Constatatrea existentei si examinarea continutului documentelor de atestare a calitatii materilalelor;
c) Verificarea rezultatelor incercarii la probele de control.
40. Care este abaterea admisa privind precizia de amplasare in plan orizontal a axelor fundatiilor:
a) 5 mm;
b) 10 mm;
c) 20 mm.
41. Care este abaterea maxima admisa privind cota de nivel la pozitionarea fundatiilor:
a) 10 mm;

Pagina 49 din 73 49
 b) 15 mm;
c) 20 mm.
42. Care sunt abaterile dimensionale admisibile in plan orizontal ale elementelor de fundatii cu inaltimi pana la 2 m:
a) ñ 10 mm;
b) ñ 20 mm;
c) ñ 30 mm.
43. Care sunt abaterile dimensionale admisibile in plan orizontal ale elemntelor de fundatii cu inaltimi mai mari de 2 m:
a) ñ 10 mm;
b) ñ 20 mm;
c) ñ 30 mm.

Indicativ: P059-86

1. Care sunt tipurile de solicitari pentru care se recomanda armarea elementelor din beton cu plase sudate:
a) intindere;
b) intindere si compresiune;
c) torsiune.
2. Plasele sudate pot constitui pentru elementele din beton armat:
a) armatura de rezistenta;
b) armatura constructiva;
c) armatura de rezistenta sau constructiva.
3. Care sunt materialele din care se confectioneaza plasele sudate in conditiile impuse de STAS-ul 438/2-80:
a) sarma trasa neteda pentru beton (STNB);
b) oteluri-beton OB 37, PC52 sau PC 60;
c) sarma amprentata pentru beton precomprimat (SBPA).
4. Care este numarul maxim de plase sudate ce se pot suprapune in zonele de Inadire:
a) doua;
b) trei;
c) patru.
5. La elementele armate cu mai multe plase sudate dispuse pe un singur rand de armare, innadirile din zonele intinse se vor decala:
a) numai pe directia barelor de rezistenta sau pe ambele directii, in functie de modul de armare a elementului pe o directie;
b) in crucis;
c) nu exista restrictie.
6. Care sunt lungimile de ancorare in functie de diametrul d (diametrul barelor intrerupte) in sectiunile in care plasele nu mai sunt necesare
din calculul de rezistenta:
a) in zone comprimate - 20 d:
b) in zone intinse - 30 d, prevazindu-se pe aceasta lungime cel putin doua bare transversale;
c) nu exista restrictii in acest sens.
7. Indoirea plaselor sudate se va face, astfel incat nodurile sa se gaseasca:
a) pe partea interioara indoiturii;
b) pe partea superioara indoiturii;
c) pe partea interioara indoiturii si in afara zonei curbe.
8. Deasupra reazemelor intermediare in cazul placilor armate pe o singura directie, plasele sudate se vor dispune:
a) cu barele de rezistenta paralele cu latura scurta a placii;
b) cu barele de rezistenta paralele cu latura lunga a placii;
c) nu exista restrictie in acest sens.
9. In cazul placilor armate crucis pe reazemele intermediare se vor prevedea la partea superioara plase sudate, cu barele de rezistenta
dispuse:
a) pe directie perpendiculara pe linia de rezemare;
b) pe directie paralela pe linia de rezemare;
c) nu exista restrictie in acest sens.
10. La structurile monolite, plasele sudate de la partea inferioara a placilor se vor prevedea astfel incat ultima bara transversala a plasei:
a) sa respecte distantele limita fata de marginea reazemului;
b) sa fie amplasata dincolo de barele verticale din diafragme in cazurile in care placile reazema pe diafragme;
c) se admite intreruperea ei in dreptul etrierilor grinzilor sau centurilor, in cazurile in care placile reazema pe grinzi sau centuri.
11. In dreptul golurilor fara grinzi de bordare, barele plaselor sudate se vor intrerupe pe marginile acestora in functie de pozitia barelor
intrerupte, se vor prevedea armaturi suplimentare din PC 60 sau PC 52:
a) la partea superioara sau inferioara a placii;
b) la partea inferioara si superioara a placii;
c) numai la partea superioara a placii.
12. Armaturile suplimentare, in dreptul golurilor se vor fixa pe plasa sudata, astfel:
a) prin sudura, in cel putin doua puncte de intersectie cu barele plasei de fiecare parte a golului, precum si la intersectia dintre ele;

Pagina 50 din 73 50
 b) prin legare cu sarma de barele plasei, precum si intre ele, la colturile golului cu respectarea lungimilor de ancorare impuse;
c) prin sudura si legare in puncte diferite care sa le asigure pozitia in timpul betonarii.
13. Care din urmatoarele solutii constructive In cazul plaselor sudate prevazute pentru armarea placilor rezemate pe suport continu, la care
armatura nu se stabileste prin calcul este impusa prin normativul P59-86:
a) diametrul minim al barelor plaselor In cazul elementelor monolite trebuie sa fie de 4 mm;
b) diametrul minim al barelor plaselor In cazul elementelor prefabricate trebuie sa fie de 3 mm;
c) diametrul minim al barelor plaselor In cazul elementelor monolite si prefabricate trebuie sa fie de 4 mm.
14. In cazul elementelor de constructii, (placi pardoseli, trotuare, plafoane etc). la care armatura nu se stabileste prin calcul, distanta
maxima dintre barele planselor prevazute pentru armare este de:
a) 10 cm;
b) 20 cm;
c) 30 cm.
15. Referitor la restrictiile impuse de normativul P59-86 in cazul armarii placilor rezemate pe suport continu, in functie de grosimea
acestora, pozitia de montare a plaselor sudate este:
a) la placile cu grosimi mai mici de 15 cm, plasele se vor dispune la mijlocul grosimii;
b) la placile cu grosimi egale sau mai mari de 15 cm, plasele se vor dispune la maximum 1/3 din grosimea placii si avand acoperirea cu
beton minim de 5 cm, ambele distante masurate de la fata superioara a placii;
c) nu exista restrictii in acest sens.
16. Numarul si diametrul barelor dispuse paralel cu lungimea grinzii, in cazul armarii acestora cu etrieri confectionati din plase sudate, se
vor stabili tinand seama de:
a) modul de confectionare;
b) modul de transport;
c) modul de montaj.
17. Care sunt defectele ce impun eliminarea si inlocuirea plaselor sudate la punerea in opera:
a) degradari si deformari peste limitele admise de STAS 438/3-80;
b) margini la care nodurile nesudate ale ultimelor doua bare transversale sunt in numar mai mare de 5% din numarul total de noduri al
fiecaruia;
c) idem, la care exista mai mult de doua noduri nesudate alaturate.
18. Care este abaterea limita admisa la punerea in opera a plaselor sudate in ceea ce priveste grosimea stratului de acoperire cu beton la
fundatii:
a) ñ 5 mm;
b) ñ10 mm;
c) ñ15 mm.
19. Care este abaterea limita admisa la punerea in opera a plaselor sudate in ceea ce priveste grosimea stratului de acoperire cu beton in
cazul peretilor si placilor cu grosimea < 15 cm:
a) ñ12 mm;
b) ñ 5 mm;
c) ñ 3 mm.
20. Care este abaterea limita admisa la punerea in opera a plaselor sudate in ceea ce priveste grosimea de acoperire cu beton in cazul
peretilor si placilor cu grosime >=15 cm:
a) ñ 3 mm;
b) ñ 5 mm;
c) ñ 4 mm.
21. In notatiile impuse prin normativul P59-86, ce semnificatie are indicativul ls (mm):
a) lungimea de ancoraj a plaselor sudate;
b) distantele dintre capetele barelor in zonele de suprapunere;
c) distanta dintre barele transversale externe in zonele de suprapunere.
22. In notatiile impuse prin NORMATIVUL P59-86, ce semnificatie are indicativul Rt (N/mmý):
a) rezistenta de calcul a armaturilor intrerupte de golurile din placi;
b) rezistenta de calcul a armaturilor suplimentare adaugate pe marginile golurilor din placi;
c) rezistenta la intindere a betonului prevazut in placi.
23. Utilizarea plaselor sudate este recomandata la armarea elementelor de beton, solicitate predominant la:
a) incovoiere;
b) intindere;
c) compresiune.
24. Armarea cu plase sudate se recomanda la:
a) elemente de suprafata;
b) grinzi de rulare;
c) fundatii de utilaje solicitate static.
25. Armarea cu plase sudate nu este admisa in zonele plastice potentiale ale elementelor structurale cu rol important in protectia
antiseismica a structurilor de rezistenta, ca de exemplu:
a) la mijlocul riglelor de cadru;

Pagina 51 din 73 51
 b) la nivelele inferioare ale constructiilor cu diafragma;
c) la distanta de 0,3 h fata de nod pentru stalpi.
26. La armarea elementelor se pot adopta solutii de armare cu:
a) STNB si bare independente din OB 37;
b) STNB si bare independente din PC 52;
c) STNB si bare independente din PC 60.
27. Inadirea plaselor sudate se poate realiza:
a) prin suprapunere;
b) prin sudura;
c) prin bare independente suprapuse.
28. Inadirea plaselor sudate in zonele intinse ale elementelor solicitate la incovoiere sau compresiune excentrica trebiue sa satisfaca
conditiile:
a) le ò 2 ochi + 5 cm;
b) le ò 1 ochi + 5 cm;
c) d1/d2 ó 1,25; ls ò 40 d1; ls ò 25 cm.
29. Inadirea plaselor sudate in zonele comprimate ale elementelor solicitate la incovoiere sau compresiune este de:
a) ls ò 30 d1; ls ò 15 cm;
b) ls ò 2 ochi + 5 cm;
c) ls ò 40 d1; ls ò 40 di; ls ò 25 cm.
30. Inadirea plaselor sudate pe directia barelor de repartitie se va face cu respectarea conditiilor:
a) d2 ó 4 cm; le ò 5 cm;
b) d2 > 4 cm; le ò 10 cm;
c) d2 ó 4 cm; le ò 10 cm.
31. La placi armate pe o directie, armatura pe reazeme realizata din plase sudate trebuie sa satisfaca conditia:
a) la = 0,25 l;
b) la = 0,15 l;
c) la = 0,30 l.

Indicativ: P104-83

1. Zidaria din b.c.a. se poate folosi pentru pereti portanti cu inaltimea maxima a nivelului pana la 3,5 m si pentru cate niveluri:
a) parter + 2 etaje;
b) parter + 4 etaje;
c) mai mult de 5 niveluri.
2. La realizarea golurilor de usi in pereti despartitori, din fasii de b.c.a., pentru cladiri de locuit sau social culturale se utilizeaza
buiandrugi:
a) metalici;
b) din beton armat;
c) golurile de usi se vor realiza pe toata inaltimea peretilor pentru eliminarea buiandrugilor.
3. Peretii portanti din panouri de b.c.a., din punct de vedere al rezistentei la incarcari gravitationale si la incarcari seismice,se pot utiliza
pentru regimul de inaltime:
a) parter + 2 etaje - pentru gradul 6 seismic;
b) parter + 2 etaje - pentru gradul 7 seismic;
c) parter + 2 etaje - pentru gradul 8 seismic.
4. Grosimea minima a peretilor portanti din punct de vedere al rezistentei si al stabilitatii la solicitari la compresiune va fi:
a) 20 cm;
b) 25 cm;
c) 30 cm.
5. Distanta maxima Intre peretii cu rol de contravantuire este de:
a) 7,20 m (120 x 0,60);
b) 3,60 m;
c) 6,00 m.
6. La cladiri cu pereti portanti din b.c.a. cu lungimi mai mari de 30 m se vor prevedea rosturi de dilatare la cel mult:
a) 30 m;
b) 40 m;
c) 50 m.
7. Depozitarea pachetelor cu elemente armate se poate face pana la o inaltime maxima de:
a) 2,40 m;
b) 3,00 m;
c) 4,00 m.
8. Deschiderile dintre peretii portanti din b.c.a. pentru locuinte si social culturale pot fi:
a) 4,80 m;

Pagina 52 din 73 52
 b) 6,00 m;
c) 7,50 m.
9. Care este distanta maxima intre rosturile de dilatare la acoperisurile din placi de b.c.a. la cladiri industriale:
a) 72 m;
b) 60 m;
c) 40 m.
10. Care este distanta maxima intre rosturile de dilatare la acoperisurile din placi de b.c.a. la cladiri civile:
a) 30 m;
b) 40 m;
c) 50 m.
11. Din punct de vedere termotehnic,care este domeniul de utilizare al elementelor din b.c.a. la pereti exteriori de hale industriale cu
grosimea de 20 cm, fara masuri speciale de protectie la umiditate:
a) pana la 60%;
b) pana la 80%;
c) pana la 90%.
12. Abaterea admisa la lungimea panourilor din b.c.a. pe inaltimea unui nivel este:
a) 15 - 20 mm;
b) pana la 10 mm;
c) nu se admit abateri.
13. Este admisa fixarea directa a obiectelor sanitare usoare (cuiere, oglinzi) pe peretii din panouri de b.c.a. de 7,5 cm grosime:
a) da;
b) nu;
c) da, dar numai in cazuri speciale.
14. Care este grosimea minima a zidariei din b.c.a. pentru montarea corpurilor de incalzire grele sau obiectelor sanitare grele:
a) 25 cm;
b) 20 cm;
c) 10 cm.
15. Produsele din beton celular autoclavizat (b. c. a.) se utilizeaza:
a) numai la constructii industriale si agrozootehnice;
b) numai la constructii social - culturale, si locuinte;
c) la constructii industriale, social - culturale, locuinte si agrozootehnice.
16. Blocurile din b.c.a. se utilizeaza la:
a) numai pereti neportanti;
b) numai pereti portanti;
c) pereti neportanti precum si la pereti portanti.
17. Folosirea sistemului de prindere cu monolitizarea rosturilor la peretii exteriori ai halelor ,realizati din panouri armate din beton celular
autoclavizat este admisa pentru halele amplasate In regiuni seismice:
a) pana la gradul 7 inclusiv;
b) pana la gradul 8 inclusiv;
c) pana la gradul 8,5 inclusiv.
18. Peretii exteriori de hale industriale cu panouri b.c.a. montate pe verticala se realizeaza cu sistemele de prindere:
a) prindere mixta - la partea superioara a panourilor prindere de tip uscat iar la partea inferioara prindere prin monolitizare;
b) prindere uscata atat la partea superioara cat si la partea inferioara;
c) prindere prin monolitizare atat la partea superioara cat si la partea inf.
19. Pentru fixarea panourilor de pereti despartitori la pozitie se face Impanarea cu pene din lemn la:
a) partea inferioara;
b) partea superioara;
c) partea inferioara si superioara.
20. Pentru realizarea centurilor de beton armat, In cazul cand armarea se face constructiva aceasta va fi minimum:
a) 2 í10 OB37;
b) 2 í10 PC52;
c) 2 í10 Pc60.
21. Placile din beton celular autoclavizat pot fi folosite pentru realizarea acoperisurilor la:
a) hala industriala;
b) cladiri agrozootehnice;
c) cladiri civile.
22. Placile din beton celular autoclavizat folosite pentru realizarea acoperisurilor vor rezema pe elemente din beton armat, zidarie sau
elemente din metal avand lungimea de rezemare de minimum:
a) 6 cm;
b) 8 cm;
c) 5 cm.
23. In ce cazuri se interzice montarea si repararea elementelor din beton celular autoclavizat:

Pagina 53 din 73 53
 a) pe timp de ploaie;
b) zapada;
c) la temperaturi sub +5øC In cazul folosirii mortarelor adezive cu Aracet DP25.
24. Pentru realizarea acoperisurilor din placi armate din beton celular autoclavizat care reazema pe elemente de beton armat sau zidarie,
acestea se vor aseza:
a) direct pe elementul de reazem;
b) pe un pat de mortar de marca M100;
c) pe un pat de mortar de marca M4.
25. Placile de acoperis care reazema pe pane metalice se vor aseza direct pe pana dupa:
a) vopsirea acestora cu minimum de plumb 2 straturi;
b) conform indicatiilor proiectului de executie;
c) curatirea de rugina.
26. Tencuielile exterioare pe zidarie din blocuri de b.c.a. se realizeaza In:
a) trei straturi;
b) doua straturi;
c) un strat.
27. Tencuirea peretilor interiori din blocuri din b.c.a. se realizeaza In straturi dupa ce In prealabil:
a) suprafata a fost bine udata cu apa;
b) suprafata a fost curatata de praf;
c) suprafata a fost curatata numai prin jet de aer.
28. Tencuielile interioare la pereti din blocuri de b.c.a. se recomanda sa se execute dupa trecerea a:
a) 10 zile de la executarea zidariei;
b) 15 zile de la executarea zidariei;
c) 30 zile de la executarea zidariei.
29. Lungimea de rezemare a buiandrugilor este de:
a) minim 25 cm;
b) minim 15 cm;
c) minim 20 cm.
30. Elementele de zidarie din b.c.a. care au stabilitate redusa , cum sunt frontoanele si aticele se vor rigidiza:
a) numai cu stalpisori din beton armat;
b) numai cu centuri din beton armat;
c) cu stalpisori si centuri din beton armat.
31. Zidaria de umplutura din blocuri din b.c.a. se va ancora de structura portanta prin bare de otel beton í 6ö8 mm la distanta:
a) 80 cm;
b) 60 cm;
c) 100 cm.
32. Barele de ancoraj a zidariei din b.c.a. din otet beton se vor Ingloba In mortar avand:
a) aceiasi marca cu a mortarului din zidarie;
b) mortar de ciment;
c) mortar de ciment - var cu dozajul de ciment de cel putin 230 kg/mc.
33. La zidaria peretilor despartitori din b.c.a. de 7,5 cm si 10 cm grosime se va utiliza mortar:
a) marca M4;
b) marca M10;
c) marca M50.

Indicativ: P114-87

1. Ce este sabotul de deraiere, ce rol are si pe care din firele caii se monteaza:
a) este un aparat mobil, cu rol de a opri trecerea materialului rulant printr-un anumit punct al caii si se monteaza pe firul drept, In sensul
de mers;
b) este un aparat fix, ce are rolul de-a opri trecerea neavizata a materialului rulant si se aseaza pe ambele fire ale caii;
c) este un aparat fix cu rolul de-a Impiedica trecerea nepermisa a materialului rulant peste un anumit punct al liniei si se monteaza pe
unul din cele doua fire ale caii.
2. In care din urmatoarele situatii, profilul transversal al platformei poate fi realizat orizontal:
a) terenuri formate din nisip;
b) terenuri formate din pietris sau zgura permeabila;
c) terenuri argiloase.
3. In care din urmatoarele situatii, indiferent de latimea platformei, nu sunt necesare drenuri longitudinale:
a) nu exista asemenea situatii;
b) terenuri formate din nisip;
c) terenuri formate din pietris sau zgura permeabila.

Pagina 54 din 73 54
 4. In cazul liniilor duble cu suprastructura Ingropata, unde se amplaseaza drenul longitudinal si ce valoare au pantele transversale ale
platformei caii:
a) drenul amplasat Intre cele doua linii, platforma are panta transversala de 3 - 5%;
b) drenul amplasat Intre cele doua linii, platforma are panta transversala de 6 - 7%;
c) drenul amplasat oriunde pe platforma, platforma are panta transversala mai mica de 2,5%;
5. Latimea platformei caii ferate industriale depinde de:
a) traficul zilnic si coeficientul de solicitare al liniei;
b) pozitia liniilor In plan (aliniamente, curbe);
c) pozitiei liniei fata de terenul Inconjurator (suprastructura libera sau Ingropata).
6. In ce situatie linia industriala se executa cu suprastructura obisnuita, adica cu prisma de balast libera:
a) In cazul liniilor din reteaua exterioara si al liniilor din reteaua uzinala unde nu s-a executat o amenajare prealabila a platformei
uzinale;
b) In cazul liniilor din afara statiilor industriale;
c) In cazul liniilor din zonele exterioare si din reteaua uzinala.
7. In care dintre situatiile urmatoare, linia industriala, se executa cu suprastructura Ingropata pana la NST (nivelul superior al traversei):
a) In cazul liniilor din reteaua exterioara unde nu s-a realizat nivelarea si amenajarea prealabila a platformei;
b) In cazul liniilor din zonele exterioare din depozite si magazii care au platformele nivelate la nivelul cotei superioare a sinei si
transportul auto se face prin locuri special amenajate;
c) In cazul liniilor din reteaua uzinala situate In zona In care s-a facut o nivelare si amenajare prealabila a platformei la nivelul superior
al traversei, iar transportul rutier se face prin locuri special amenajate.
8. Care dintre urmatoarele masuri trbuiesc asigurate In cazul realizarii platformelor CF industriale cu suprastructura Ingropata pe
pamanturi sensibile la umezire:
a) evacuarea apelor asigurata prin drenuri, santuri si rigole;
b) execuarea prismei de balast cu o grosime de 60 cm;
c) executarea stratului de nisip compactat cu o grosime de 25 - 30 cm.
9. Care din urmatoarele elemente intra In componenta suprastructurii caii ferate industriale:
a) stratul de nisip bine compactat cu grosimea de 15 cm;
b) materialul metalic de cale;
c) prisma de balast.
10. In care dintre urmatoarele situatii, linia industriala se executa cu suprastructura Ingropata pana la fata superioara a sinei:
a) In cazul liniilor uzinale unde este realizata nivelarea platformei la nivelul superior al traversei si circulatia auto se face prin locuri
special amenajate;
b) In cazul liniilor din zonele exterioare, din depozite, magazii, hale sau ateliere unde nivelarea platformei s-a realizat la nivelul superior
al sinei iar transportul auto este liber pe platforma;
c) In cazul liniilor din zona depozitelor, magaziilor, halelor sau atelierelor unde platforma se realizeaza la nivelul superior al sinei, cu o
latime necesara pentru mai mult de doua linii si cu circulatia auto In puncte special amenajate.
11. Ce valoare are panta transversala In cazul unei platforme comune realizata In dinti de fierastrau pentru CF I cu suprastructura
Ingropata:
a) minim 3%;
b) minim 2%;
c) minim 1,5%.
12. Ce valoare are panta transversala In cazul liniilor simple cu suprastructura Ingropata si daca se executa sau nu dren longitudinal:
a) panta transversala de 3%, cu dren longitudinal;
b) panta transversala de 5% fara dren longitudinal;
c) panta transversala de 4% cu dren longitudinal.
13. Care este grosimea minima a stratului de nisip compactat de la partea superioara a platformei, pentru linii Inguste:
a) minim 10 cm;
b) minim 15 cm;
c) mai mare de 10 cm.
14. Care este grosimea minima a stratului de nisip compactat de la partea superioara a platformei CF I, pentru linii normale:
a) minim 10 cm;
b) minim 15 cm;
c) mai mare de 15 cm.
15. Care este declivitatea maxima admisa In zona haltelor de miscare unde nu se fac manevre si nu se detaseaza vagoane din tren In cazul
liniilor ferate industriale normale:
a) mai mica de 8,0 la mie;
b) maxim 7,0 la mie;
c) maxim 8,0 la mie.
16. Care este declivitatea maxima admisa in zona haltelor de miscare unde nu se fac manevre si nu se detaseaza vagoane din tren, In cazul
liniilor Inguste:
a) maxim 8 la mie;
b) maxim 10 la mie;

Pagina 55 din 73 55
 c) mai mica de 9 la mie.
17. Care este declivitatea maxima admisa pentru liniile din hale, magazii sau depozite In cazul Intreprinderilor existente:
a) maxim 1,0 la mie;
b) In palier;
c) maxim 1,5 la mie.
18. In care din urmatoarele situatii se recomanda pereerea santurilor In scopul evitarii erodarii:
a) cand panta longitudinala depaseste 4 la mie;
b) cand panta longitudinala depaseste 3 la mie;
c) cand panta longitudinala depaseste 5 la mie.
19. Cu ce panta longitudinala se executa santurile In cazul liniilor ferate industriale:
a) sa coincida cu declivitatea liniei;
b) sa coincida cu declivitatea liniei, dar nu mai mica de 2 la mie;
c) mai mare de 2,5 la mie.
20. In cadrul unei retele industriale de cale ferata, liniile de evitare se executa pe:
a) linia cea mai solicitata;
b) linia mai putin solicitata;
c) indiferent de gradul de solicitare al liniei.
21. Care dintre urmatoarele conditii trebuiesc Indeplinite In cazul realizarii platformelor caii ferate industriale cu suprastructurta Ingropata,
din imediata vecinatate a cladirilor Inalte:
a) realizarea platformei cu panta transversala Intr-un singur sens;
b) executarea stratului de nisip compactat cu grosimea de 25 - 30 cm;
c) evacuarea apelor prin rigole betonate.
22. In cazul liniilor cu suprastructura Ingropata, platformele comune pentru mai multe linii, se pot executa cu panta transversala unica? Ce
valoare are panta:
a) nu;
b) da, 2% ö 4%;
c) da, 5%;
23. In cadrul unei retele industriale de cale ferata se prevad linii de scapare In urmatoarele cazuri:
a) In haltele de miscare sau statiile amplasate In declivitati mai mari de 8 la mie.
b) cand liniile curente adiacente haltelor de miscare si statiillor sunt In declivitati mai mari de 15 la mie.
c) cand liniile curente care preced sau urmeaza statia sunt In declivitati mai mari decat 25%.
24. Care este distanta ce se lasa Intre opritor si peretele halei In cazul unei linii de cale ferata industriala normala:
a) maxim 2,0 m;
b) minim 1,0 m;
c) maxim 1,5 m.
25. Ce sunt franele de cale si unde se utilizeaza?
a) sunt sisteme de franare mecanica cu actiune asupra vagoanelor si se utilizeaza In statiile intermediare;
b) sunt instalatii de franare mecanica ce actioneaza asupra vagoanelor ce trec peste cocoasa, amplasate In statiile tehnice;
c) sunt instalatii complexe de franare mecanica ce actioneaza asupra vagoanelor trecute peste cocoasa reducandu-le viteza astfel Incat
atunci cand ajung la grupul de vagoane stationate sa nu depaseasca 1 m/s.
26. Care este Inclinarea maxima admisa pentru taluzurile santurilor, caii ferate industriale:
a) maxim 1/1;
b) maxim 3/2;
c) maxim 1/3.
27. Care dintre urmatoarele lucrari se executa In cazul balastarii liniilor industriale cu suprastructura Ingropata pana la fata superioara a
sinei:
a) spatiul dintre linii se paveaza cu pavele, dale de beton sau asfalt;
b) executarea umpluturii cu pietris neciuruit pana la fata superioara a traversei si montarea de contrasine;
c) montarea de dale de beton armat prefabricate cu rol de contrasine si pavaj.
28. In cazul liniilor ferate industriale, In care din urmatoarele situatii se pot utiliza traverse de lemn:
a) In curbe cu raza sub 200 m;
b) In linii cu ecartament larg sau linii Incalecate;
c) la linii cu ecartament Ingust.
29. In cazul folosirii sinei tip 49 pe traverse de beton armat, pentru liniile ferate industriale, ce fel de prindere se va utiliza:
a) prinderea elastica;
b) prinderea clasica sau prinderea elastica;
c) prinderea clasica.
30. In care din urmatoarele situatii, la calea ferata industriala, se poate utiliza calea fara joante:
a) pe liniile unde se folosesc sine tip minim 40 iar raza curbelor este mai mare de 150 m;
b) pe liniile unde se folosesc sine tip minim 49 iar raza curbelor este mai mare de 500 m;
c) pe liniile unde se folosesc sine tip minim 49 iar raza curbelor este mai mare de 300 m.

Pagina 56 din 73 56
Indicativ: P118-83

1. Cine prevede modul de tratare cu substante de protectie a materialelor combustibile utilizate in constructii si instalatii:
a) beneficiarul;
b) constructorul;
c) proiectantul.
2. In situatiile neprevazute de normele P.S.I., la unele obiective de investitii, cine stabileste dotarea corespunzatoare a acestora:
a) beneficiarul;
b) proiectantul;
c) constructorul:
3. Documentatiile tehnice cu avize si derogari obtinute, privind aplicarea normelor P.S.I. se elaboreaza de catre:
a) experti tehnici;
b) proiectant;
c) beneficiar;
4. Cine asigura efectuarea probelor de punere in functiune a lucrarilor executate in conditii de deplina siguranta contra incendiilor:
a) constructorul;
b) proiectantul;
c) beneficiarul.
5. Normele generale de P.S.I. se aplica la:
a) proiectarea si realizarea constructiilor noi;
b) modificarea si schimbarea destinatiei constructiilor si instalatiilor existente;
c) numai la executia lucrarilor noi de constructii si instalatii la regiile de stat.
6. Cine verifica daca s-au realizat integral masurile P.S.I. prevazute in documentatia tehnico-economica.
a) beneficiarul;
b) proiectantul;
c) comisia de receptie.
7. Cum se stabilesc (alcatiuesc) compartimentele de incendiu:
a) prin pereti antifoc;
b) prin cladiri indepndente;
c) prin a + b.
8. Care sunt categoriile de pericol de incendiu conform normativului P118-83:
a) A; B; D; E; F; G; H;
b) A; B; C; D; E;
c) A; C; D; F; H.
9. Categoria de pericole de incendiu se stabilesc:
a) pe zone;
b) pe incaperi;
c) independent pentru o incapere.
10. Pentru ascensoarele inglobate in casele scarii, este obligatorie separarea de restul constructiei prin elemente rezistente la foc?
a) Da;
b) Nu;
c) Nu exista prevederi in acest sens.
11. In cazul utilizarii sistemelor de dispozitive si ecrane pentru evacuarea gazelor fierbinti:
a) este neccesara prevederea dispozitivelor de evacuarea gazelor;
b) nu sunt necesare dispozitive de evacuarea fumului;
c) nu sunt prevederi in acest sens.
12. Normativul P118-83 cu completarile din 1988, se refera la modul de manipulare si depozitare a explozivilor constructiilor hidrotehnice
subterane:
a) se refera;
b) nu se refera;
c) se refera, dar numai tangential.
13. Zidariile autoportante de 15 cm grosime au capacitatea de a fi:
a) izolant termic 3h si 45 min.;
b) 7h etanseitate;
c) incombustibile.
14. Peretii despartitori realizati din placi cutate "PAS" (fibra de sticla) asigura:
a) izolare termica 2 min.;
b) etanseitate 2 min.;
c) stabilitate 3 min.
15. Rezervoarele de combustibil supraterane s-au semiIngropate in scopul sigurantei in exploatare:
a) se prevad cu cuva de retentie;
b) nu se prevad cu cuva de retentie;

Pagina 57 din 73 57
 c) se alege solutia de catre proiectant.
16. La cladirile cu destinatie de locuinta sunt admise:
a) mansardele;
b) nu sunt admise;
c) sunt admise numai cu masuri speciale.
17. La trecerea cosurilor de fum prin sarpanta distanta minima pana la jug sau caprior este de:
a) 10 cm;
b) 15 cm;
c) mai mult de 15 cm.
18. Scarile de acces pentru un flux de circulatie au latimea rampei de:
a) 90 cm;
b) 120 cm;
c) 150 cm.
19. Traversarea peretilor anti foc de catre canalele de ventilatie se admite:
a) cu masuri speciale;
b) nu se admite;
c) nu exista prevederi in acest sens.
20. Incaperile de categoriile A si B de incendiu se amplaseaza:
a) la subsol;
b) la parter;
c) la orice nivel:
21. Dupa modul de executie depozitele de lichide combustibile pot fi supraterane:
a) cind fundul rezervorului se afla deasupra terenului inconjurator;
b) la acelasi nivel cu el;
c) cind nivelul lichidului este cu 2 m mai sus decit terenul inconjurator.
22. Scarile exterioare de evacuare sunt:
a) dispuse orizontal;
b) dispuse vertical;
c) dispuse inclinat la 45 grade.
23. Deschiderea automata a dispozitivelor in caz de incendiu se face:
a) individual;
b) in grup;
c) conform prevederilor din proiect.
24. La cladirile prevazute cu luminatoare evacuarea gazelor fierbinti se va asigura obligatoriu prin:
a) ochiuri mobile;
b) utilizarea paralela a unor dispozitive speciale independente de luminator;
c) cosul de ventilare.
25. Pentru cladirile etanse evacuarea gazelor fierbinti si a fumului se asigura:
a) separat pentru fiecare nivel;
b) comun pentru intreaga cladire;
c) In sistem mixt.
26. Ghenele verticale pentru instalatii se separa de restul constructiei prin:
a) pereti incombustibili cu limita de rezistenta la foc de minim 1h;
b) pereti incombustibili cu limita de rezistenta la foc de minim 2h;
c) pereti incombustibili cu limita de rezistenta la foc de minim 3h.
27. Peretii care separa sala calculatorului de celelalte incaperi vor avea limita de rezistenta la foc:
a) cel putin 2 h;
b) cel putin 3 h;
c) cel putin 4 h.
28. Planseele care separa sala calculatorului de restul cladirii vor avea limita de rezistenta la foc de:
a) minimum 30 min.;
b) minimum 1 h;
c) minimum 2 h.
29. Cai de evacuare in caz de incendiu pot fi considerate cele care trec prin:
a) incaperi sau spatii de cladiri civile care servesc la evacuarea persoanelor din incaperi invecinate cu destinatii similare;
b) incaperi sau spatii din categoriile D sau E de pericol de incendiu,daca servesc la evacuarea persoanelor din sectiile de productie;
c) idem pentru incaperi din categorie C de pericol la foc daca servesc la evacuarea persoanelor;
30. Nu constituie cai de evacuare:
a) ascensoarele;
b) trecerile prin usi antifoc;
c) trecerile destinate garniturilor de tren, tunelurile si galeriile prin care se transporta material exploziv.

Pagina 58 din 73 58
Indicativ: PE107-79

1. Cablul folosit in instalatiile de comanda, masura, semnalizare, reglaj, automatizare se denumeste:

a) cablu de circuite secundare;
b) cablu pentru comanda si control;
c) cablu pentru telemecanica.
2. Cablurile electrice se compun din conductor, izolatia conductorului, ecran si [Link] are rol de:
a) protectie contra degradarilor exterioare a conductorului;
b) asigurarea protectiei persoanelor in cazul perforarii cablurilor prin corpuri conductoare exterioare;
c) eliminarea actiunii cimpurilor electrice si magnetice straine asupra curentului electric.
3. Retelele de distributie in incinta obiectivelor industriale se realizeaza de regula [Link] cablurilor se poate face:
a) pe orice element de constructie;
b) pe elemente de constructie verificate, potrivite acestui scop;
c) constructii special amenajate.
4. Realizarea retelelor de distributie din incintele obiectivelor in cablu subteran, in cazul fluxurilor mari de cabluri, se face:
a) direct in pamant;
b) canale si galerii de cabluri;
c) tuburi sau blocuri de protectie pe portiuni.
5. Retelele de cabluri in spatii de productie electrica se vor poza:
a) in canale vizitabile;
b) in podete de cabluri;
c) subsoluri special construite.
6. Cablurile de energie la circuitele care alimenteaza receptoare in medii cu pericol de explozii se admit din:
a) aluminiu;
b) cupru;
c) aluminiu cind sectiunea conductorului este mai mica de 10 mmp.
7. Cablurile de comanda si control pentru circuitele de alimentare cu curent operativ al tablourilor de comanda si control se prevad din:
a) cupru;
b) aluminiu cind sectiunea conductorului este egala sau mai mare de 10 mmp;
c) aluminiu.
8. Pentru cablurile electrice de 10...20 kV izolatia se alege din:
a) PVC;
b) polietilena reticulara;
c) hirtie impregnata.
9. Sectiunea minima la cablurile de energie trebuie sa fie:
a) 1,5 mmp aluminiu;
b) 4,0 mmp aluminiu;
c) 4,0 mmp cupru.
10. In cazul pozarii cablurilor in terenuri supuse alunecarilor sau tasarilor, acestea vor fi:
a) cabluri armate;
b) cabluri nearmate;
c) cabluri nearmate cu protectii mecanice complementare (tuburi, caramizi).
11. In interiorul constructiilor din punct de vedere al rezistentei la foc se vor folosi cabluri:
a) cu intirziere marita la propagarea flacarii;
b) fara intirziere la propagarea flacarii cu tratarea corespunzatoare a invelisului exterior;
c) fara intirziere la propagarea flacarii cu separari transversale pe fluxurile de cable.
12. Cablurile de comanda control si telemecanica, cu un numar de pana la patru conductoare inclusiv precum si cele ce deservesc
receptoare individuale se prevad:
a) cu conductoare de rezerva;
b) fara conductoare de rezerva;
c) In anumite cazuri cu conductoare de rezerva.
13. Instalatiile de energie aflate in apropierea cablurilor de comanda-control induc tensiuni periculoase pentru instalatii si [Link]
reducerea acestora, in statii de inalta tensiune se vor lua urmatoarele masuri:
a) utilizare cabluri ecranate;
b) asigurarea echipotentializarii traseului de cabluri;
c) evitarea traseelor paralele pe lungimi mari.
14. Cablurile aferente liniilor tehnologice distincte dintr-un obiectiv industrial se vor dispune:
a) in fluxuri separate fata de cele apartinind alimentarii de baza;
b) grupate in acelasi flux, doua sau mai multe aferente liniilor tehnologice;
c) grupate in acelasi flux cind alimentarea de rezerva este pozata in fluxuri separate.
15. Pentru inlocuirea cutiilor terminale si a mansoanelor, cablurile se prevad:
a) fara rezerva;

Pagina 59 din 73 59
 b) rezerva pentru refacerea o singura data a cutiei terminale;
c) rezerva pentru refacerea de doua ori a mansoanelor.
16. Pozarea cablurilor in gospodariile de cabluri, se va face:
a) dupa executarea legaturilor la pamint a constructiilor metalice;
b) inaintea punerii in functiune a instalatiilor de stins incendii;
c) dupa punerea in functiune a instalatiilor de stins incendii.
17. Pe un stelaj special construit, ce va cuprinde retele pentru cabluri de energie, comanda, control, telemecanica, cabluri de energie de 1
kv se vor aseza:
a) sub cablurile de comanda;
b) peste cablurile de energie de 6 si 10 kv;
c) sub cablurile de energie de 6 si 10 kv.
18. Pozarea cablurilor in spatii cu depuneri solide combustibile se va face:
a) in canalizari etanse;
b) pe trasee deschise;
c) pe trasee deschise cu masuri de limitare si inlaturarea depunerilor.
19. Trecerea cablurilor prin depozite si spatii de circulatie daca nu deservesc consumatorii din spatiile respective este permisa:
a) da, fara nici o masura de protectie;
b) da, cu masuri impotriva deteriorarilor mecanice;
c) da, cu masuri impotriva incendiului daca nu sunt prevazute cu instalatii de semnalizare si stins incendii.
20. Utilizarea placilor avertizoare este recomandata in urmatoarele situatii:
a) in situatiile in care este necesara o protectie mecanica suplimentara;
b) in cazul profilelor de santuri cu cabluri etajate;
c) dedesubtul mansoanelor.
21. Distanta minima intre cabluri cu tensiuni sub 110 kv instalate sub apa, va fi:
a) 200 mm;
b) 150 mm;
c) 250 mm.
22. Etichetele pentru cabluri vor avea inscrise pe ele:
a) intensitatea (A);
b) marca de identificare a cablului din jurnalul de cabluri;
c) luna pozarii.
23. Inadirea cablurilor de comanda si control se permite numai in urmatoarele cazuri:
a) cind adincimea santului este mai mica decit adincimea minima admisa;
b) cind lungimea traseului este mai mica decit lungimea de fabricatie a cablului respectiv;
c) pentru inlaturarea deranjamentelor cablurilor In functiune.
24. Instalatiile speciale de stingere a incendiilor in gospodariile de cabluri se vor realiza de urmatoarele tipuri:
a) instalatii fixe de stingere cu apa pulverizata;
b) instalatii de stingere cu spuma cu coeficient mic de infoiere;
c) instalatii de stingere cu spuma cu coeficient mare sau mediu de infoiere.
25. In galeriile care se pot afla accidental sub apa, pozarea cablurilor se poate face:
a) direct pe peretii galeriei;
b) pe canale sau rastele;
c) ingropate in radierul galeriei.
26. In orase si zone locuite, retelele de cabluri trebuie pozate:
a) in partea carosabila fara protectie mecanica;
b) in zonele verzi din cartierele de locuit;
c) pe partea necarosabila a strazilor (sub trotuare).
27. Adoptarea solutiei de instalare a cablurilor in tuburi se va face de regula, pe tronsoanele in care este necesar a se asigura:
a) desfacerea suprafetelor pavate sau betonate;
b) saparea manuala a santurilor;
c) o protectie mecanica ridicata a cablurilor.
28. Instalarea cablurilor sub apa se face cind sint respectate urmatoarele conditii:
a) se asigura incrucisarea cablurilor sub apa;
b) pozarea cablurilor se face in zona debarcaderelor;
c) se asigura marcarea cu repere de semnalizare pe maluri.
29. Marimea fiecarei incaperi pentru cabluri va fi determinata Incat de regula sa nu depaseasca:
a) suprafata de 500 mp la poduri si subsoluri;
b) lungimea de 100 m la tunele si galerii pentru cabluri;
c) inaltimea de 30 m la puturi pentru cabluri.
30. Se admite realizarea unui singur acces la gospodariile de cabluri, in urmatoarele cazuri:
a) la tuneluri, subsoluri sau poduri de cabluri cu o lungime de evacuare max. 25 m;
b) la tuneluri cu o latime de minim 0,5 m;

Pagina 60 din 73 60
 c) la puturi pentru cabluri cu o inaltime mai mica de 6 m.

Indicativ: Proc. audit laborat.

1. Procedura privind auditul laboratoarelor se aplica la auditul laboratoarelor de Incercari In constructii, pentru urmatoarele tipuri de
laboratoare:
a) de unitate;
b) nationale;
c) care emit documente valabile pentru confirmarea calitatii constructiilor.
2. Responsabilul de audit are urmatoarele responsabilitati:
a) participa la alegerea membrilor echipei de audit;
b) reprezinta comisia de audit In fata comisiei de autorizare;
c) asigura derularea corespunzatoare a auditului.
3. Auditorii trebuie sa Indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa aiba calitatea de auditor;
b) sa Indeplineasca o functie la agentul economic auditat;
c) sa cunoasca metoda de evaluare si documentele referitoare la audit.
4. Auditorii au urmatoarele responsabilitati:
a) sa se conformeze exigentelor de efectuare a auditului;
b) sa consemneze observatiile constatate cu ocazia auditului;
c) sa Intocmeasca documentele de confirmare a efectuarii de actiuni corective.
5. Au auditorii In curs de formare aceleasi responsabilitati cu auditorii:
a) da;
b) nu, deoarece nu au calificarea de auditori autorizati;
c) asista la derularea auditului fara a participa direct la audit.
6. Auditatul are In principal urmatoarele responsabilitati:
a) sa informeze personalul propriu despre obiectul si scopul auditului;
b) sa desemneze responsabilul de audit;
c) sa puna la dispozitia echipei de audit toate mijloacele pentru buna desfasurare a auditului;
7. Auditurile se declanseaza In urmatoarele situatii:
a) la autorizare sau reautorizare;
b) la aparitia de modificari importante;
c) la concluziile auditurilor precedente care prevad repetarea sau aducerea de actiuni corective.
8. Declansarea actiunii de auditare a laboratorului este hotarata de:
a) responsabilul de audit;
b) comisia de autorizare;
c) unitatea auditata.
9. Planul de audit se depune la auditat:
a) da;
b) nu;
c) functie de decizia comisiei de autorizare.
10. Auditul se desfasoara In urmatoarele etape:
a) reuniunea de deschidere, Inchidere; Intocmirea si difuzarea raportului de audit;
b) reuniunea de deschidere, examenul de audit, reuniunea de Inchidere, Intocmirea si difuzarea raportului de audit;
c) examenul de audit, Intocmirea si difuzarea raportului de audit.
11. Examenul de audit se desfasoara pe baza:
a) discutiilor purtate cu auditatul;
b) examinarea documentelor prezentate;
c) observarea activitatii si situatiilor din domeniul auditat.
12. In timpul auditului, responsabilul de audit poate aduce modificari misiunii auditorilor si planului de audit:
a) nu;
b) da;
c) da, cu aprobarea comisiei de autorizare.
13. Neconformitatile stabilite sunt rezultatul experientei responsabilului de audit si a echipei de audit:
a) da;
b) nu;
c) da, dar numai a responasabilului de audit.
14. Depunerea raportului de audit la comisia de autorizare se face la:
a) maxim 12 zile de la data reuniunii de Inchidere;
b) maxim 6 zile de la data reuniunii de Inchidere;
c) maxim 3 zile de la data reuniunii de Inchidere.
15. Actiunile corective stabilite la audit necesare pentru a corecta neconformitatile sunt in sarcina

Pagina 61 din 73 61
 a) comisiei de autorizare;
b) auditorului;
c) auditatului.
16. Actiuni de audit In ramura constructii pot efectua:
a) auditori atestati;
b) institutii specializate care au auditori atestati si sunt recunoscute de MLPAT - ISCLPUAT;
c) specialisti In domeniu.
17. Reclamatiile cu privire la activitatea de audit si rezultatele auditului se rezolva de:
a) conducerea unitatii auditate;
b) responsabilul de audit;
c) comisia de autorizare.
18. Care dintre exigentele privind sistemul de calitate sunt eliminatorii:
a) existenta unui sistem al calitatii;
b) plan de calitate;
c) proceduri de proces.
19. Care dintre exigentele privind personalul de specialitate - sef de profil (laborator) sunt eliminatorii la auditul pentru autorizare a
laboratoarelor:
a) studii de specialitate;
b) vechime In activitatea de laborator;
c) autorizare de ISCLPUAT.
20. Care dintre exigentele privind spatiile si conditiile de mediu sunt eliminatorii la auditul pentru autorizare a laboratoarelor:
a) instalatii de clima;
b) influenta factori externi (vibratii, unde electromagnetice etc);
c) spatii pentru depozitare aparatura defecta.
21. Care dintre exigentele privind echipamentul sunt eliminatorii la auditul pentru autorizarea laboratoarelor:
a) clasa de precizie;
b) verificarea metrologica;
c) starea de Intretinere.
22. Care dintre exigentele privind evidenta, manipularea si stocarea epruvetelor sunt eliminatorii la auditul de autorizare a laboratoarelor:
a) evidenta;
b) instructiuni de manipulare, stocare;
c) asigurarea conditiilor climatice de stocare.
23. Intre cine se Incheie contractul de audit:
a) comisia de autorizare si auditat;
b) comisia de autorizare si auditor;
c) auditorul desemnat de comisia de autorizare si auditat.
24. Cine protejeaza documentele de lucru continand informatii confidentiale:
a) comisia de autorizare;
b) auditor;
c) auditat.
25. Cand se Incheie actiunea de finalizare a auditului:
a) dupa reuniunea de Inchidere;
b) dupa predarea raportului de audit auditatului;
c) In momentul predarii raportului de audit comisiei de autorizare.
26. Care sunt principalele obiective urmarite de procedura privind auditul laboratoarelor:
a) Instituirea unui sistem unitar privind efectuarea auditului laboratoarelor de incercari in ramura constructiilor;
b) Stabilirea unor criterii de evaluare a gradului de satisfacere a exigentelor pentru autorizare;
c) Asigurarea unui corp de auditori format din specialisti cu inalta pregatire profesionala.
27. Care sunt legile si actele normative care stau la baza redactarii procedurii privind auditul laboratoarelor
a) Ordonanta nr. 2/1994 a Guvernului Romaniei;
b) Legea nr. 10/1995;
c) Legea nr. 50/1991.
28. Din ce se compun echipele de audit
a) auditori;
b) auditori in curs de formare;
c) observatori.
29. Actiunea de initiere a auditului se refera la:
a) stabilirea scopului auditului;
b) analiza preliminara in vederea intocmirii planului de audit;
c) sedinta de deschidere a auditului.
30. Care din urmatoarele etape face parte din desfasurarea auditului
a) perfectarea contractului de audit;

Pagina 62 din 73 62
 b) reuniunea de deschidere;
c) reuniunea de inchidere.
31. Dovezile prezentate de auditat, rezulta din:
a) discutii purtate cu auditatul;
b) examinarea documentelor prezentate;
c) procese verbale de control ale ISCLPUAT.
32. Cine participa la reuniunea de inchidere, alaturi de echipa de auditat:
a) conducerea institutiei sau laboratorului independent auditat si personalul cu functii de raspundere si reprezentantii numiti pe langa
echipa de audit;
b) personalul laboratorului;
c) responsabilul A.Q.
33. Care este finalizarea actiunii de audit:
a) intocmirea notei observatorii;
b) raportul de audit;
c) raportul auditatului de efectuare a actiunilor corective.
34. Cine semneaza raportul de audit:
a) responsabilul de audit;
b) conducatorul institutiei a carui laborator a fost auditat;
c) responsabilul de audit si conducatorul institutiei a carui laborator a
35. Cine are responsabilitatea difuzarii raportului de audit:
a) auditorul sef;
b) conducatorul laboratorului;
c) ambii.
36. Cine poate efectua activitati de audit:
a) auditori atestati;
b) institutii specializate;
c) organizatii profesionale din domeniul calitatii constructiilor, care au auditori atestati si sunt recunoscute de ISCLPUAT.
37. Cine declanseaza actiunile corective necesare pentru a corecta neconformitatile sau pentru a elimina cauza neconformitatilor:
a) auditorul;
b) auditatul;
c) comisia de autorizare.
38. Care sunt reprezentantii institutiei (societatii) care trebuie sa ia parte la lucrarile reuniunii de deschidere a auditului:
a) Intreg personalul unitatii auditate;
b) numai personalul cu functii de raspundere implicati si reprezentantii desemnati a insoti echipa de audit;
c) directorul general.
39. Care din documentele privind sistemul de calitate trebuie avute in vedere, in cazul unui audit
a) Manualul de calitate;
b) Proceduri de sistem si operationale;
c) Plan de calitate.
40. Planul de audit trebuie sa cuprinda
a) obiectivele si domeniul de aplicare a auditului;
b) identificarea documentelor de referinta;
c) data si locul unde trebuie efectuat auditul.

Indicativ: Proc. [Link].

1. Prin autorizarea de catre I.S.C.L.P.U.A.T. a dirigintilor de santier, care este raportul privind transferul de responsabilitati:
a) Se conduce la transfer de responsabilitati de la persoana autorizata la organismul de autorizare pana la autorizarea definitiva;
b) Nu se conduce la transfer de responsabilitati de la persoana autorizata la organismul de autorizare;
c) Nu se conduce la transfer de responsabilitati de la organismul de autorizare la persoana autorizata.
2. Autorizarea dirigintilor da dreptul acestora de a verifica calitatea lucrarilor numai pentru constructiile:
a) toate tipurile de constructii de clasa de importanta pentrucare este autorizat.
b) de clasa de importanta pentru care a obtinut autorizarea si pentru toate constructiile de clasa de importanta inferioare
clasei respective.
c) numai la constructiile pentru care a fost abilitata comisia de autorizare.
3. La o unitate investitoare cum se realizeaza numirea, schimbarea din functie a dirigintelui de santier:
a) prin organizarea de concurs In baza prevederilor legale;
b) la cererea dirigintelui de specialitate dupa ce a obtinut autorizarea;
c) numai cu avizul organismului care a emis autorizatia.
4. Dirigintele de santier autorizat Isi exercita atributiile si reprezinta institutia In care functioneaza pentru controlul calitatii constructiilor:
a) toata perioada de concepere si de realizare a constructiei, vizand etapa de pregatire, executie si receptie a lucrarilor;
b) numai pentru perioada de pregatire si executie a lucrarilor;

Pagina 63 din 73 63
 c) pentru toata durata de executie a lucrarilor.
5. Dirigintele de specialitate raspunde fata de investitor pentru urmatoarele etape de realizare a constructiei:
a) perioada de executie a lucrarilor privind Incadrarea strict In valorile de investitii aprobate de conducerea unitatii;
b) asigurarea verificarii realizarii corecte a executiei lucrarilor de constructii In perioada de pregatire-executie-receptie;
c) pe toata perioada de existenta a constructiei inclusiv In etapa de postutilizare.
6. In care din urmatoarele situatii, nu se Indeplinesc conditiile legale de Incepere a executiei unei constructii:
a) autorizatia de construire pentru constructii de locuinte P+1E in mediul rural a fost eliberata pentru un proiect care nu
a fost Insusit de verificatorii de proiecte atestati;
b) Inceperea executiei lucrarilor dupa expirarea termenului de valabilitate a autorizatiei de construire;
c) executia lucrarilor de organizare de santier fara a avea autorizatie de construire.
7. La verificarea corespondentei dintre prevederile autorizatiei de construire cu proiectul de executie, In care din urmatoarele
situatii nu se respecta prevederile legale:
a) se identifica obiective de constructii la care Incepe executia fara a avea toate detaliile de executie;
b) se constata ca unele obiective de constructii proiectate nu au fost cuprinse In autorizatia de construire;
c) pe amplasamentul unor obiective de constructie se descopera unele vestigii arheologice.
8. In care din urmatoarele situatii se Incalca prevederile legale la Inceperea lucrarilor unei constructii provizorii:
a) Inceperea lucrarilor de constructii fara ca proiectele sa fie Insusite de verificatorii de proiecte atestati;
b) Inceperea lucrarilor pe un amplasament ce apartine domeniului public;
c) Inceperea lucrarilor dupa obtinerea certificatului de urbanism si a avizelor solicitate prin acesta.
9. In care din urmatoarele situatii se Incalca prevederile legale la preluarea si predarea amplasamentului unei constructii:
a) predarea amplasamentului la constructor dupa ce acesta a Inceput deja lucrarile de organizare de santier;
b) predarea amplasamentului la constructor pe baza de proces verbal, In care se preda reperele de nivelment iar terenul este liber de
orice sarcina;
c) preluarea si predarea unui amplasament la care s-a facut cu proiectantul numai trasarea generala a constructiei.
10. In care din situatiile mai jos prezentate se Incalca prevederile legale la predarea proiectului de executie la constructor:
a) se preda proiectul la constructor Inainte de a Incheia contract;
b) se preda proiectul de executie pe grupe de obiecte de constructii, conform cu graficele de proiectare convenite;
c) la proiectele de executie predate urmeaza sa se mai obtina unele avize si acorduri.
11. La Inceperea unor lucrari de constructie Incadrate In categoria "D" de importanta si amplasate In mediu rural, In care din situatii se
impune obtinerea acordului I.S.C.L.P.U.A.T. la proiecte:
a) la constructii de locuinte cu mai mult de P+1E;
b) la lucrari de investitii la cladiri existente, altele decat case de locuit cu mai putin de P+1E precum si anexe gospodaresti aferente;
c) In toare cazurile In care se realizeaza expertize tehnice.
12. In perioada de pregatire a executiei lucrarilor unei constructii, In care din actiunile de mai jos enumerate, dirigintele de santier nu are
competenta legala:
a) semnarea contractelor de proiectare si de executie a lucrarilor;
b) verificarea existentei tuturor avizelor, acordurilor precum si respectarea prevederilor legale privind documentatia tehnica;
c) participa la pregatirea licitatiilor pentru executia lucrarilor.
13. In perioada de executie a lucrarilor In care din actiunile de mai jos enumerate, dirigintele de santier nu are competenta legala:
a) verificarea respectarii tehnologiilor de executie si a normelor tehnice In vigoare;
b) stabilirea solutiilor pentru tratarea nonconformitatilor;
c) interzicerea utilizarii de materiale de calitate necorespunztoare.
14. In certificarea calitatii lucrarilor In care din situatiile de mai jos prezentate dirigintele de santier nu are raspunderi:
a) interzicerea utilizarii de tehnologii noi neagrementate tehnic;
b) urmarirea respectarii de catre executant a tratarii nonconformitatilor;
c) preluarea probelor de beton la locul de punere In opera.
15. La receptia lucrarilor de constructii la terminarea lucrarilor, dirigintele de santier, In care din situatii are raspunderea pentru admiterea
receptiei:
a) In situatia In care este membru In comisia de receptie;
b) In situatia In care nu a Intocmit cartea tehnica a constructiei;
c) In cazul In care prin actele de control pe parcursul executiei nu s-a autorizat continuarea lucrarilor.
16. Dirigintele de santier poate participa la receptia lucrarilor in calitate de:
a) reprezentant al investitorului ca membru al comisiei de receptie si asigura secretariatul receptiei;
b) responsabil pentru Intocmirea cartii tehnice a constructiei;
c) verificator al realizarii remedierilor ce le dispune comisia de receptie.
17. In situatia In care dirigintele de santier constata neconformitati In executia lucrarilor prin care se afecteaza cerintele de baza In
asigurarea calitatii care din dispunerile de mai jos prezentate nu sunt In competenta sa:
a) dispunerea de sistare a executiei lucrarilor;
b) refacerea lucrarilor In conformitate cu solutiile de remediere stabilite de proiectant;
c) dispunerea de neplata a lucrarilor la care nu se asigura calitatea.
18. La Intocmirea proceselor verbale de receptie calitativa a lucrarilor, In care din situatiile mai jos prezentate, dirigintele de santier poarta
raspunderea pentru asigurarea calitatii:

Pagina 64 din 73 64
 a) neconsemnarea In procesul verbal a unor neconformitati fata de prevederile din proiect sau norme tehnice;
b) neautorizarea continuarii lucrarilor In fazele determinante;
c) dispunerea opririi lucrarilor si refacerii prin tratare a neconformitatii.
19. In urmarirea sistemului de asigurare a calitatii lucrarilor la executant In care din situatiile de mai jos prezentate, dirigintele de santier
Isi depaseste competenta:
a) verificari prin audit la sistemul de asigurare a calitatii la executant;
b) interzice utilizarea de lucratori neautorizati pentru meseriile la care reglementarile tehnice au prevederi In acest sens;
c) neadmiterea la plata a lucrarilor necorespunztoare calitativ.
20. La sesizarea unor neconformitati In executie la care din situatiile, mai jos prezentate dirigintele de santier nu procedeaza legal:
a) transmite sesizarile proprii privind neconformitatile la factorii stabiliti prin reglementarile tehnice;
b) dispune sistarea executiei, demolarii sau refacerea lucrarilor In baza solutiilor date de proiectant;
c) transmite la executant prin dispozitie de santier, detalii privind tratarea neconformitatilor.
21. In care din situatiile mai jos prezentate, dirigintele de santier are competenta legala:
a) Participa la Incheierea de contracte pentru lucrari noi si asigura finantarea acestora;
b) efectueaza In numele investitorului/utilizatorului activitatea pe linie financiara, de verificare si decontare a lucrarilor executate;
c) acorda avansuri spre decontare pentru procurare materiale.
22. La realizarea unor remedieri a lucrarilor dispuse de comisia de receptie, care din situatiile mai jos prezentate sunt In raspunderea
dirigintelui de specialitate:
a) realizarea remedierilor la termenele stabilite;
b) certificarea calitatii lucrarilor la care se fac remedieri;
c) urmarirea realizarii remedierilor de buna calitate si la termenele stabilite prin procesul verbal de admitere a receptiei.
23. Suspendarea autorizarii dirigintelui de santier se poate face In una din urmatoarele situatii:
a) cand se constata Incalcarea In mod repetat a obligatiilor ce-i revin cu privire la verificarea executiei lucrarilor;
b) tratarea neconformitatilor In mod superficial;
c) executarea altor activitati decat dirigintie de santier.
24. In cazul suspendrii autorizatiei pe o perioada de 3-6 luni de comisia de autorizare, dirigintele de specialitate poate sa-si mai continue
activitatea pentru care a fost autorizat:
a) da, la aprecierea investitorului de lucrari;
b) nu mai are dreptul sa-si continue activitatea pentru care a fost autorizat;
c) Isi continua activitatea cu raspunderi limitate.
25. Autorizarea dirigintilor de specialitate are termen de valabilitate:
a) 2 ani;
b) 4 ani;
c) 5 ani.
26. Dirigintii de specialitate carora li s-a anulat autorizatia de catre comisia de autorizare care a emis-o au dreptul sa solicite o noua
autorizare dupa:
a) un an de zile;
b) nu mai au dreptul sa participe la un nou examen de autorizare;
c) dupa sase luni.
27. Prelungirea valabilitatii autorizatiei pentru Inca o perioada de 4 ani se face astfel:
a) la cererea investitorului pentru care lucreaza dirigintele de specialitate respectiv;
b) In baza unui nou examen;
c) autorizatia initiala se prelungeste pe Inca 4 ani daca se plateste taxa de autorizare.
28. Ce cuprinde cartea tehnica a constructiei:
a) documentatia privind executia;
b) documentatia privind receptia;
c) documentatiile privind proiectarea, executia, receptia, exploatarea, Intretinerea si repararea constructiilor si urmarirea comportarii In
timp.
29. Care din situatiile, mai jos prezentate, intra In competenta dirigintilor de santier autorizati:
a) sa verifice respectarea prevederilor legale cu privire la cerintele stabilite prin Legea nr.10/1995 privind calitatea In constructii In
cazul efectuarii de modificari ale documentatiei sau adaptarii de noi solutii care schimba conditiile initiale;
b) sa stabileasca fazele determinante la care urmeaza a se da acord pentru continuarea lucrarilor;
c) sa dezafecteze lucrarile de organizare si sa predea terenul la detinatorul acestuia.
30. In care din situatiile, mai jos mentionate, este obligatorie autorizarea dirigintilor de santier:
a) verificarea In executie a constructiilor noi;
b) daca investitorul/utilizatorul solicita angajarea unui diriginte de santier autorizat;
c) In urmarirea si verificarea executiei constructiilor noi cat si a lucrarilor de interventie In timp de modernizare, modificare,
transformare, reabilitare, reparatii, consolidari precum si alte categorii de lucrari de natura acestora.

Indicativ: Proc. autoriz. labor.

1. Un laborator de zona emite documente valabile pentru agentii economici care realizeaza constructii:

Pagina 65 din 73 65
 a) pe Intreg teritoriul tarii;
b) la nivel de judet sau grup de judete;
c) la nivel de societate comerciala.
2. Manualul calitatii este:
a) documentul care enunta politica de calitate a unei organizatii;
b) descrie sistemul de calitate al unei organizatii;
c) suma procedurilor elaborate.
3. La clasificarea laboratoarelor, pentru care grup de exigente se permite minim 80% din punctajul minim:
a) sistem de calitate;
b) echipamente; etalonare, masurare, testare;
c) etalonare, masurare, testare; evidenta manipulare, stocare eprubete.
4. Numarul minim de profile de Incercari autorizate pentru laborator de unitate este:
a) 1 profil;
b) 3 profile;
c) 5 profile.
5. Se pot da derogari privind numarul minim de profile autorizate:
a) nu;
b) da, pentru 2 profile;
c) da, pentru laboratoare strict specializate.
6. Personalul tehnic din activitatea de laborator (laborantii) se autorizeaza:
a) nu;
b) da, de societatea comerciala sau laboratorul independent In care functioneaza;
c) da, de comisia judeteana de autorizare a I.J.C.L.P.U.A.T.
7. Un laborator de zona este competent sa efectueze, respectiv sa Intocmeasca:
a) studii si cercetari; Incercari; rapoarte tehnice;
b) studii si cercetari; Incercari;
c) Incercari; rapoarte tehnice.
8. Laboratoarele statiilor de betoane sau de mixturi asfaltice se autorizeaza:
a) centralizat;
b) individual;
c) nu se autorizeaza.
9. Dosarul de autorizare trebuie sa cuprinda:
a) cerere de autorizare;
b) chestionar de evaluare;
c) lista profilelor si Incercarilor pentru care se solicita autorizarea.
10. Cine hotareste admiterea sau respingerea dosarului:
a) secretariatul C.J.A.L.I.C.;
b) comisia de autorizare;
c) responsabilul de audit.
11. Dosarele respinse se returneaza oficial solicitantului In termen de:
a) maxim 3 zile;
b) maxim 7 zile;
c) maxim 14 zile.
12. Comisiile de autorizare efectueaza periodic inspectii pentru verificarea mentinerii conditiilor avute In vedere la autorizare:
a) minim o verificare la 12 luni;
b) minim o verificare la 24 de luni;
c) nu au asemenea atributiuni.
13. Laboratoarele de Incercari In constructii au obligatia sa anunte modificarea conditiilor prevazute la autorizare In termen de:
a) 48 de ore;
b) 7 zile;
c) 10 zile.
14. Modificarile privind prevederile procedurii de autorizare a laboratoarelor de Incercari se fac In baza referatului:
a) comisiei centrale de autorizare;
b) comisiei judetene de autorizare;
c) nu se pot face.
15. Autorizarea laboratoarelor nationale si de zona se acorda pe o perioada de:
a) 2 ani;
b) 4 ani;
c) nelimitat.
16. Autorizarea laboratoarelor de unitate cu minim 3 profile se acorda pe o perioada de:
a) 1 an;
b) 2 ani;

Pagina 66 din 73 66
 c) 4 ani.
17. Suspendarea autorizatiei se face In cazul In care se constata:
a) nementinerea conditiilor avute In vedere la autorizare;
b) nefunctionarea sistemului de asigurare a calitatii adoptat;
c) deficiente In completarea buletinelor de Incercare.
18. Retragerea autorizatiei se face In cazul In care se constata:
a) deficiente In evidenta laboratorului;
b) emiterea de buletine de Incercare pentru profile sau Incercari pentru care nu este autorizat;
c) emiterea de buletine de Incercare cu rezultate intentionat eronate.
19. Cererea de autorizare trebuie sa fie Insotita de:
a) chestionar de evaluare;
b) dosarul de autorizare;
c) nu trebuie sa fie Insotita de alte documente.
20. Ce act legislativ stipuleaza autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si Incercari In constructii:
a) Legea nr.10/1995;
b) Legea nr.50/1991;
c) Procedura privind autorizarea laboratoarelor de Incercari In constructii.

Indicativ: Reg. agrement tehnic

1. Prin agrementul tehnic se atesta:

a) aptitudinea de utilizare a noilor produse, procedee si echipamente in constructii, pentru care nu sunt elaborate reglementari
tehnice nationale;
b) numai produsele noi din tara;
c) numai produsele sau echipamentele provenite din import.
2. Prin agrementul tehnic se stabilesc:
a) conditiile de proiectare;
b) conditiile de control a calitatii noilor produse;
c) conditiile de fabricatie, transport, depozitare si de punere in opera.
3. Pentru produsele, procedeele sau echipamentele provenite din import obtinerea agrementului tehnic in Romania este obligatorie:
a) Da;
b) Nu;
c) Da numai pentru acele produse, procedee sau echipamente care sunt considerate netraditionale in tara din care provin.
4. In cazul produselor, procedeelor sau echipamentelor care provin din tari dezvoltate industrial, unde sunt considerate traditionale,
existind reglementari tehnice nationale aprobate sau sunt folosite in baza unor agremente tehnice emise de institute de specialitate
recunoscute pe plan international, obtinerea agrementului tehnic in Romania se face, de regula prin:
a) nu este necesara obtinerea agrementului tehnic;
b) asimilarea reglementarilor tehnice respective;
c) depunerea dosarului pentru agrement tehnic continand si datele enuntate mai sus.
5. Produsele, procedeele sau echipamentele al caror domeniu de utilizare poate fi afectat de conditiile climatice, seismice sau de alta
natura, diferite in Romania fata de cele din tarile de origine, agrementul tehnic se va baza pe:
a) testarea calitatii lor de utilizare;
b) asimilarea reglementarilor sau agrementelor tehnice detinute;
c) indicatiile de punere in opera si exploatare transmise de exportator.
6. Agentii economici cu activitate de comert pentru produse si echipamente noi folosite in constructii pot solicita agrementul tehnic:
a) Da;
b) Nu;
c) Nu, deoarece obligatie au numai producatorii.
7. Agrementul tehnic se poate solicita de catre:
a) producatori;
b) utilizatori;
c) agenti economici cu activitate de comert [Link] si echipamente realizate ca urmare a unui proces tehnologic definit.
8. Activitatea de agrement tehnic in constructii este condusa si coordonata de catre:
a) Institutul Roman de Standardizare;
b) Comisia de agrement tehnic in constructii;
c) Ministerul in subordinea caruia se afla unitatea producatoare de echipamente si produse.
9. Infiintarea grupelor specializate pe domenii de activitate care rezolva solicitarile de acordare,revizuire sau prelungire a termenului de
valabilitate a agrementelor tehnice se aproba de catre:
a) Ministerul de profil;
b) Institutul Roman de standardizare;
c) Comisia de agrement tehnic in constructii.
10. Grupele specializate se atesta de catre:

Pagina 67 din 73 67
 a) Comisia de agrement tehnic;
b) Ministerul Lucrarilor Publice si [Link];
c) Institutul Roman de Standardizare.
11. Conditiile de atestare a grupelor specializate se aproba de catre:
a) Ministerul Lucrarilor Publice si [Link];
b) Institutul Roman de Standardizare;
c) Ministerul de specialitate din care face parte grupa specializata de incercari in constructii si materiale de constructii.
12. Ghidurile tehnice elaborate de catre grupele specializate si care cuprind instructiuni pentru elaborarea documentatiei de agrement
tehnic, in domeniul specific fiecarei grupe, se supun aprobarii:
a) Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului;
b) Comisiei de agrement tehnic;
c) nu sunt necesare instructiuni de organizare si functionare.
13. La solicitarea agrementului tehnic, solicitantul va depune la secretariatul Comisiei de agrement tehnic:
a) numai cererea de solicitare;
b) cererea de solicitare insotita de dosarul cuprinzind documentatia de prezentare a obiectului solicitarii;
c) dosarul cuprinzind documentatia de prezentare a obiectului solicitarii, mostre din produsele pentru care se solicita
agrementul tehnic, recomandari din partea utilizatorilor.
14. Institutele sau societatile comerciale cu profil de incercari in constructii si materiale de constructii care elibereaza
certificate de incercari sau analize pentru produsele, procedeele si echipamentele noi realizate in Romania trebuie sa fie:
a) independente fata de solicitant si autorizate conform legii;
b) independente fata de solicitant si neautorizate;
c) sa apartina solicitantului si sa fie autorizate conform legii.
15. Secretariatul Comisiei de agrement tehnic in constructii repartizeaza pentru analiza, dosarul solicitarii:
a) Comisiei de agrement tehnic;
b) Institutului Roman de Standardizare;
c) Grupei de specialitate de profil.
16. In cazul in care datele cuprinse in dosar nu sunt suficiente, cheltuielile provenite din clarificari, probe sau investigatii suplimentare se
suporta de catre:
a) grupa de specialitate de profil;
b) solicitantul agrementului tehnic;
c) grupa de specialitate si solicitantul agrementului.
17. Pentru a constata conditiile de fabricatie a produselor si echipamentelor ce fac obiectul solicitarii de agrement tehnic grupa
specializata poate efectua inspectii la producator:
a) Da;
b) Nu;
c) Nu, deoarece nu s-a eliberat agrementul tehnic pentru produsul solicitat.
18. In cazul materialelor provenite din import care sunt agrementate de institutii specializate recunoscute pe plan european, mai este
necesar sa fie agrementate in Romania:
a) Da;
b) Nu;
c) Da, deoarece legislatia din strainatate nu este recunoscuta in Romania.
19. Agrementul tehnic va cuprinde:
a) prezentarea produsului;
b) avizul tehnic;
c) dosarul tehnic.
20. Prin ce calificative se exprima aprecierea globala a calitatii de utilizare a produsului;
a) bun, satisfacator;
b) favorabil, conditionat sau nefavorabil;
c) utilizabil, neutilizabil.
21. Durata de valabilitate al agrementului tehnic a produsului este precizata de catre:
a) Comisia de agrement tehnic;
b) Laboratorul de incercari a produsului;
c) Grupa specializata.
22. Care este termenul de elaborare a agrementelor tehnice in cazul produselor, echipamentelor realizate in Romania:
a) 1 an;
b) 2 luni;
c) 4 luni.
23. Revizuirea unui agrement tehnic se poate face la cererea:
a) grupei specializate;
b) detinatorului de agrement;
c) executantului si a utilizatorilor.
24. Termenul de elaborare a agrementelor tehnice in cazul produselor provenite din import este de:

Pagina 68 din 73 68
 a) 2 luni;
b) 6 luni;
c) 1 luna.
25. Cind sunt necesare lucrari experimentale pentru agrementarea unor produse:
a) cind produsul solicitarii de agrement tehnic nu poate fi comparat cu produse care poseda agremente tehnice sau sunt
reglementate;
b) cind nu exista incredere in laboratorul de incercari in constructii care a efectuat probele pentru agrementare;
c) cind produsul a depasit durata de valabilitate de la primul agrement tehnic.
26. Avizul tehnic de experimentare (ATEx) se acorda in urmatoarele conditii:
a) Cerere insotita de documentatia de prezentare a obiectul solicitarii;
b) Cerere cu solicitarea a ceea ce doreste;
c) Cerere verbala formulata de solicitant si acceptata de comisia de specialisti.
27. Ce trebuie sa se precizeze prin avizul tehnic de experimentare (ATEx):
a) obiectivele urmarite in cazul experimentarii;
b) conditiile de remediere a eventualelor neconformitati;
c) modul de valorificare a lucrarii dupa perioada de experimentare.
28. Avizul tehnic de experimentare are termen de valabilitate de:
a) 1 an;
b) 2-3 ani;
c) 1-2 ani.
29. Membrii Comisiei de agrement tehnic sunt obligati:
a) sa respecte secretul profesional asupra informatiilor cuprinse in dosarul de agrement tehnic;
b) sa analizeze dosarul de agrement tehnic numai in cadrul Comisiei de agrement tehnic;
c) sa respecte legislatia in vigoare.

Indicativ: Reg. certif. produse

1. Prevederile regulamentului privind certificarea calitatii produselor folosite In constructii se aplica:

a) tuturor agentilor economici care fabrica produse folosite In constructii;
b) tuturor agentilor care fabrica, furnizeaza si utilizeaza produse, materiale si echipamente folosite In constructii;
c) tuturor agentilor economici care utilizeaza produse folosite In constructii.
2. Prevederile regulamentului privind certificarea calitatii produselor folosite In constructii se refera la:
a) Produse, materiale si echipamente provenite din productia interna;
b) produse, materiale si echipamente provenite din productia interna + externa;
c) produse, materiale si echipamente provenite din productia externa.
3. Certificarea de conformitate a calitatii produselor folosite In constructii constituie:
a) obligatie a agentilor economici, indiferent de produs si destinatia acestuia;
b) componenta a sistemului calitatii;
c) certificat de calitate emis de fabricant.
4. Organele de certificare - acreditare, independent implicate In actiunea de certificare de conformitate a calitatii produselor
folosite In constructii, comunica lista cu produsele pentru care s-au emis certificate de conformitate la M.L.P.A.T.
a) trimestrial;
b) semestrial;
c) anual.
5. Evaluarea controlului interior al productiei In fabrica se efectueaza:
a) de fabricant;
b) de fabricant + organism de certificare;
c) organism de certificare.
6. Inspectia initiala a fabricii si a controlului interior al productiei In fabrica pentru evaluarea acesteia si verificarea caracteristicilor de
calitate se efectueaza de catre:
a) fabricant;
b) organism de certificare + fabricant;
c) comisia de certificare.
7. Controlul interior permanent In fabrica pe baza de proceduri scrise se efectueaza de catre:
a) fabricant;
b) organism de certificare + fabricant;
c) comisia de certificare.
8. Sistemul de certificare de conformitate este:
a) procedura de conducere In cadrul fabricii;
b) sistem avand propriile sale reguli de procedura si conducere, destinat sa efectueze certificarea de conformitate;
c) organism de inspectie.

Pagina 69 din 73 69
9. Aplicarea sistemelor certificarii de conformitate a calitatii produselor si a metodelor de control aferente se face pe baza unor proceduri
aprobate prin:
a) Hotarare Guvernamentala;
b) Regulament;
c) Ordin al M.L.P.A.T.
10. Declaratia de conformitate se elibereaza de:
a) producator sau furnizor;
b) organismul de certificare;
c) utilizator.
11. Incercari prin sondaj, pe esantioane de produse prelevate din fabrica, de pe piata sau de pe santier se face de catre:
a) fabricant;
b) fabricant + organism de certificare;
c) organism de certificare.
12. Urmarirea aplicarii si controlul respectarii prevederii regulamentului de certificare de conformitate a produselor, de catre unitatile
implicate, se face de catre:
a) Institutul Roman de Standardizare;
b) M.L.P.A.T. prin I.C.L.P.U.A.T.;
c) Institutul de Cercetari In Constructii si Economia Constructiilor.
13. Incercari pe esantioane de produse prelevate din fabrica dupa un plan de Incercari prescris se efectueaza de catre:
a) fabricant;
b) organismul de certificare;
c) fabricant + organismul de certificare.
14. Certificatul de conformitate este eliberat de:
a) M.L.P.A.T. prin I.C.L.P.U.A.T.
b) organism independent de certificare;
c) fabricant.
15. Lista produselor cu o slaba incidenta asupra realizarii exigentelor esentiale In constructii se stabileste, se publica
si se reactualizeaza de catre:
a) M.L.P.A.T.;
b) Institutul Roman de Standardizare;
c) organism de certificare.
16. Dreptul de utilizare a marcii de conformitate se acorda de:
a) M.L.P.A.T.;
b) organismul de certificare acreditat;
c) Institutul Roman de Standardizare.
17. Confirmarea modului, a conditiilor si a domeniului de folosire a produselor certificate, pentru a se putea face aprecierea aptitudinii de
utilizare In constructii a acestor produse revine:
a) I.C.L.P.U.A.T;
b) organismul de certificare;
c) Institutul Roman de Standardizare.
18. Identificarea produselor supuse certificarii de conformitate sub aspectul caracteristicilor de calitate cerute, reprezinta:
a) activitate premergatoare actiunii de certificare;
b) actiune obligatorie pentru M.L.P.A.T;
c) actiune in sarcina I.R.S.
19. Pentru produsele din import folosite In constructii care au marca CE si au obtinut agrement tehnic se vor aplica:
a) cele mai simple sisteme si proceduri de certificare;
b) proceduri si sisteme conform prezentului regulament.
c) proceduri si sisteme la nivelul celor utilizate la acordarea marcii C.E.
20. Instruirea personalului privind certificarea de conformitate pentru efectuarea activitatilor de control, Incercare, verificare, reprezinta:
a) faza principala In cadrul programului de certificare de conformitate a calitatii;
b) sistem in cadrul sistemului calitatii;
c) indatorire a serviciului personal.
21. Pentru lucrarile finantate din bugetul de stat din bugetele locale si din creditele garantate de stat, certificarea de conformitate a calitatii
este:
a) obligatie;
b) obligatie la cererea investitorului;
c) facultativa.
22. Se interzice folosirea produselor fara certificarea de conformitate a calitatii acestora la:
a) constructii din categoria de importanta speciala sau deosebita;
b) constructii la care utilizarea acestor produse conditioneaza realizarea exigentelor de performanta;
c) la toate tipurile de constructii.
23. Aprobarea procedurilor si instructiunilor tehnice pentru aplicarea sistemelor de certificare de conformitate revine:

Pagina 70 din 73 70
 a) M.L.P.A.T.;
b) M.L.P.A.T. + Institutul Roman de Standardizare;
c) Institutul Roman de Standardizare.
24. Un agrement tehnic impune conditii de Intretinere a produsului, procedeului sau echipamentului:
a) da;
b) nu;
c) nu sunt prevederi in acest sens.
25. Nerespectarea regulamentului privind certificarea de conformitate a produselor constituie:
a) contraventie;
b) infractiune;
c) nu sunt prevederi in acest sens.

Indicativ: Reg. control de stat

1. Controlul de stat al calitatii in constructii se aplica:

a) constructiilor idiferent de forma de proprietate,destinatie sau sursa de finantare;
b) instalatiilor aferente acestora;
c)constructiilor inclusiv instalatiilor tehnologice indiferent de forma de proprietate, destinatie sau sursa de finantare.
2. In ce etape ale ciclului de existenta a constructiilor se exercita controlul de stat?
a) la lucrari noi cat si la lucrari de interventii in timp;
b) la lucrari noi;
c) la lucrari de interventii in timp.
2. Carui factor implicat in realizarea constructiilor ii revine obligatia de a incheia contracte pentru verificarea proiectelor de
constructii de catre specialisti verificatori atestati?
a) investitori;
b) proiectanti;
c) executanti.
4. Carui factor implicat in realizarea constructiilor Ii revine obligatia de a solutiona din punct de vedere tehnic neconformitatile si a
stabili actiunile corective:
a) investitor;
b) proiectant;
c) executant.
5. Carui factor implicat ii revine obligatia de a institui sisteme proprii de conducere si asigurare a calitatii?
a) investitor;
b) proiectant;
c) executant.
6. Carui factor ii revine obligatia de a efectua verificarea executiei corecte a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestore?
a) diriginte de specialitate;
b) executant;
c) proiectant.
7. Ce organism are obligatia de a stabili procedurile de autorizare a persoanelor juridice sau fizice pentru certificarea sistemului de
conducere si asigurare a calitatii in constructii?
a) Institutul Roman de Standardizare;
b) Asociatia Romana pentru Calitate;
c) M.L.P.A.T.
8. Ce este agrementul tehnic?
a) Cetificarea calitatii unui produs;
b) O componenta a sistemului calitativ in constructii;
c) Document care confirma calitatea produsului.
9. Autorizarea laboraroarelor de incercari in constructii este:
a) obligatorie;
b) facultativa;
c) obligatorie numai in cazul laboratoarelor independente.
10. Cui ii revine obligatia obtinerii certificatului de urbanism si a autorizatiei de construire precum si a avizelor necesare?
a) executant;
b) proiectant;
c) investitori.
11. Cine are obligatia de a anunta Inspectia de Stat in Constructii de producerea unui accident tehnic?
a) executant;
b) proiectant;
c) investitor.
12. Cine exercita controlul de stat al calitatii constructiilor si lucrarilor publice?

Pagina 71 din 73 71
 a) Prefectura, prin inspectori de specialitate abilitati;
b) Celelalte organisme similare cu atributii specifice stalilite prin dispozitii legale;
c) Inspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului.
13. In cate moduri poate fi exercitat controlul de stat al calitatii, in mod diferentiat, pe baza de instructiuni aprobate de I.S.C.L.P.U.A.T.?
a) numai prin inspectii curente la factori si agenti economici implicati in procesul de proiectare, executie si exploatare a
constructiilor;
b) numai prin inspectii in faze determinante ale executiei lucrarilor de constructii, care sunt stabilite de proiectantul lucrarii cu
acceptul inspectiilor teritoriale;
c) prin:
- inspectii curente la factori si agenti economici implicati in procesul de proiectare, executie si exploatare;
- inspectii in faze determinante ale executiei lucrarilor de costructii;
- inspectii prin sondaj efectuate din dispozitia ISCLPUAT;
- inspectii tematice dispuse de MLPAT, ISCPLAT la factorii si agentii economici implicati in procesul de proiectare,
executie, exploatarea constructiilor;
- inspectii la autoritatile administratiilor publice centrale si local implicate in eliberarea autorizatiei de construire.
14. Ce este o faza determinanta?
a) Este un stadiu fizic la care o lucrare nu mai poate continua fara acceptul scris al beneficiarului, proiectantului si
executantului;
b) Este o verificare tehnica a lucrarile ajunse la cota ñ 0,00,verificare facuta in prezenta beneficiarului, proiectantului si
executantului;
c) Este o verificare tehnica a lucrarilor ajunse la cota peste parter numai in prezenta executantului si a IJCLPUAT.
15. Unde mai pot fi exercitate controalele de stat ale calitatii?
a) La statiile de betoane si la poligoanele de prefabricate;
c) La atelierele de productie, la laboratoarele de incercari inconstructii si la furnizori de produse sau elemente de
constructii care apartin de agenti economici din domeniul constructiilor;
c) La nici unul din cei mentionati la punctele anterioare.
16. Prin ce se concretizeaza inspectiile efectuate in cadrul controlului de stat?
a) Prin insemnari intr-un registru al inspectiei;
b)Prin consemnarea si finalizarea intr-un document de control, stabilit prin proceduri aprobate;
c) Prin procese verbale de contraventie.
17. Controlul de stat in constructii in procesul de construire, referitor la calitatea constructiilor poate sa:
a) suplineasca controlul interior sau alte forme de control ale factorilor implicati;
b) absolve factorii implicati in procesul de construire de obligatiile si raspunderile ce le revin prin dispozitiile legale;
c) nu exclude si nu suplineste controlul interior si nu absolva factorii implicati in procesul de construire de obligatiile si
raspinderile ce le revin.
18. In exercitarea controlului de stat in constructii, Inspectia centrala din cadrul Inspectiei de Stat in Constructii, Lucrari Publice,
Urbanism si Amenajarea Teritoriului exercita controlul in domeniul constructiilor la:
a) autoritatile centrale;
b) autoritatile administratiei publice centrale si locale;
c) autoritatile locale.
19. Inspectia centrala din cadrul Inspectiei de Stat in Constructii, Lucrari Publice, Urbanism si Amenajarea Teritoriului efectueaza
inspectii:
a) in etapele de proiectare si executie;
d) in etapele de proiectare, executie si exploatare a constructiilor privind respectarea prevederilor legale referitor la
componentele sistemului calitatii in constructii;
c) in etapele de proiectare si exploatare.
20. Inspectiile teritoriale in constructii lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului inspecteaza in perioada de utilizare a
constructiilor modul de respectarea normelor si proiectelor de urmarire speciala a comportarii in exploatare de catre:
a) beneficiarii constructiilor;
b) proprietarii sau utilizatorii;
c) beneficiarii, proprietarii, utilizatorii.
21. Agentii economici si factorii implicati in procesul de construire au obligatia si raspunderea sa anumte inspectia teritoriala:
a) cu 15 zile inainte de inceperea lucrarilor;
b) cu 30 zile inainte de inceperea lucrarilor;
c) cu 25 zile inainte de inceperea lucrarilor.
22. Agentii economici si factorii implicati in procesul de construire au obligatia si raspunderea sa anunte inspectiile teritoriale
producerea unui accident de munca in termen de:
a) 12 ore;
b) nu au aceasta obligatie;
c) 48 ore.
23. Inspectiile teritoriale inspecteaza la proprietarii si utilizatorii de constructii aplicarea prevederilor legii si a reglementarilor in
vigouare referitoare la:

Pagina 72 din 73 72
a) receptia si completarea cartii tehnice a constructiei;
e) receptia si pastrarea cartii tehnice a constructiei si, dupa caz, modul in care acestia efectueaza urmarirea curenta a starii
constructiilor;
f) receptia, intocmirea, pastrarea si completarea cartii tehnice a constructiei si, dupa caz, modul in care acestia efectueaza
urmarirea curenta a starii constructiilor.

Pagina 73 din 73 73