Semnele de alterație constitutive și accidentale

Semnele de alterație care se scriu la cheie se numesc semne de alterație

constitutive. Alterațiile constitutive, de la cheie, își extind efectul până la
sfârșitul melodiei. Semnele de alterație care apar pe parcursul melodiilor se
numesc semne de alterație accidentale. Semnele de alterație accidentale, sau
întâmplătoare, se scriu pe parcursul melodiilor înaintea notelor respective și au
efect doar in cuprinsul grafic al unei singure măsuri.
Transpoziția
Reproducerea neschimbată a unei melodii dintr-o tonalitate în alta se numește
transpoziție.
Fraza muzicală
Construcțiile muzicale în care se subdivizează melodiile se numesc fraze
muzicale. Sfârșitul frazelor muzicale este determinat de oprirea mișcării ritmice
sau de pauze care se numesc cezuri. Orice repetare a melodiei, întocmai sau
variată, indică începutul unei fraze muzicale noi. Sfârșitul frazelor muzicale se
notează cu semnul V.
Nuantele dinamice principale:
Pianissimo pp Foarte încet
Piano p încet
Mezzo-piano mp Nu prea încet
Mezzo-forte mf Pe jum. Forte
Forte f Tare, puternic
Fortissimo ff Foarte tare/puternic
Crescendo cresc. Creșterea treptată a
intensității
Descrescendo descresc. Micșorarea treptată a
intensității
Diminuendo dim. Diminuarea treptată a
intensității și a
tempoului

Varietățile modului minor

Modul minor este de trei feluri: natural, armonic și melodic. Modul minor în
care nici o treaptă nu este alterată (urcată sau coborâtă) se numește mod minor
natural. Modul minor care se formează prin urcarea cromatică a treaptei a VII-
a se numește mod minor armonic. Modul minor care se formează, în urcare,
prin ridicarea cromatică a treptelor VI și VII în mișcarea ascendentă se numește
mod minor melodic. În mișcarea descendentă gama minoră melodică se cântă
ca și cea naturală.
 Varietățile modului major
Modul major este de trei feluri: natural, armonic și melodic. Modul major în
care nici o treaptă nu este alterată (urcată sau coborâtă) se numește mod major
natural. Modul major care se formează prin coborârea cromatică a treaptei a
VI-a se numește mod major armonic. Modul major care se formează, în
coborâre, prin coborârea cromatică a treptelor VI și VII în mișcarea descendentă
se numește mod major melodic. În mișcarea ascendentă gama majoră melodică
se cântă ca și cea naturală.
Coroana sau fermata
Semnul grafic care se scrie de asupra unei note sau pauze și prelungeste
durata lor în mod nedefinit se numește coroană (sau fermata).
Intervalele
Distanța de înălțime dintre două sunete se numește interval. Dacă sunetele se
cântă sau se scriu succesiv (unul după altul), intervalul se numește melodic.
Dacă sunetele se cântă sau se scriu simultan (împreună), intervalul se numește
armonic. Fiecare interval conține un anumit număr de trepte și un anumit
număr de tonuri și semitonuri.
Rezolvarea intervalelor
Intervalele sunt de mai multe feluri. În afară de calitatea melodică și armonică,
intervalele mai pot avea și următoarele aspecte: stabile, instabile,consonante si
disonante. Intervalele formate din treptele stabile ale tonalității (I, III, V) se
numesc intervale stabile. Intervalele formate din două sunete (trepte) instabile
sau dintr-un sunet stabil si altul instabil se numesc intervale instabile.
Toate intervalele stabile sunt consonante. Intervale instabile sunt de două feluri:
consonante si disonante.
Sincopa
Trecerea accentului de pe timpul accentuat sau relativ accentuat pe timpul slab
precedent se numește sincopă.
Treitonurile
Intervalul compus din trei tonuri se numește treiton. Intervalul care conține
patru trepte succesive și trei tonuri se numeste cvartă mărită (care se rezolvă în
sextă). Intervalul care conține cinci trepte succesive si trei tonuri se numește
cvintă micșorată (care se rezolvă în terță).
Acordul de septimă de dominantă
Organizarea sonoră pe plan vertical, rezultată din suprapunerea la intervale de
terțe a patru sunete se numește acord de septimă. Acordul de septimă care se
construiește pe treapta a cincea a modului major și minor armonic se numește
septimă de dominantă și se inseamnă prin D7.
 Modurile populare diatonice si cromatice
Modurile populare diatonice se formează de la modul major și cel minor
Natural, în care sunt supuse alterției anumite trepte.
Modurile populare majore
 Modul ionic sau ionian corespunde modului major natural.
 Scara sonoră de stare majoră în care se urcă treapta a IV-a se numește
mod major lidic sau lidian.
 Scara sonoră de stare majoră în care se coboară treapta a VII-a se
numește mod major mixolidic sau mixolidian.
Modurile populare minore
 Modul minor eolic sau eolian corespunde modului minor natural.
 Scara sonoăà de stare minoră în care se urcă treapta a VI-a se numește
mod minor doric sau dorian.
 Scara sonoăa de stare minoră în care se coboară treapta a II-a se numește
mod minor frigic sa frigian.
 Scara sonoră de stare minoră în care se coboară treptele a II-a și a V-a se
numește mod minor hipofrigic sau hipofrigian.

Modurile muzicii populare cromatice se formează de la modurile populare

diatonice, în care se urcă sau se coboară alte trepte suplimentare.
Modurile populare cromatice de stare majorã
 Scara sonoră armonică de stare majoră în care se coboară treapta a II-a
se numește mod major dublu-armonic.

 Scara sonoră de stare majoră lidic în care se urcă treapta a II-a sau se
coboară treapta a VII-a se numește mod lidic cromatic.

 Modul major mixolidic sau mixolidian în care se urcă treapta II-a sau
a II-a și a IV-a se numește mod major mixolidic cromatic.
Modurile populare cromatice de stare minoră
 Scara sonoră de stare minoră în care se urcă treptele a IV-a și a VII-a se
numește mod eolic cromatic.

 Scara sonoră de stare minoră dorian în care se urcă treapta a IV-a sau se
coboară treapta a V-a se numește mod doric sau doric cromatic.

 Scara sonoră de stare minoră frigic sau frigian în care se urcă treapta a
VII-a se numește mod frigian cromatic sau armonic.

 Scara sonoră de stare minoră în care se urcă treptele a IV-a și a VII-a se

numește mod minor dublu-armonic.
 Secvențele/progresiile
Mutarea sau transpunerea turației melodice sau armonice la un anumit
interval în sus sau în jos se numește secvență sau progresie. Fiecare turație
melodică sau armonică se numește inel. Primul inel se mai numește și motiv.
Progresiile pot fi tonale sau modulante. În cele tonale inelul se transpune pe
treptele gamei, iar in cele modulante-prin tonalitățile înrudite.
Modul alternativ
Modul în care se schimbă, se perindă tonica modului major cu tonica modului
minor omonim sau paralel se numeste modul alternativ. De obicei, mai des se
schimbă tonica modului major cu tonica modului minor paralel sau invers.
Enarmonismul sunetelor
Sunetele care sună identic, însă au denumiri și însemnări diferite se numesc
sunete egale enarmonic. Datorită enarmonismului, fiecare treaptă principală și
derivată poate avea trei denumiri și două egalități enarmonice, cu excepția
sunetelor La bemol și Sol diez, care au numai două denumiri și o singură
egalitate enarmonică. Enarmonismul se folosește în muzică cu scopul de a
facilita scrierea și citirea notelor.
Tonalitățile omonime
Tonalitățile majore și minore care au prima tonicii comună se numesc tonalități
omonime.
Tonalitățile înrudite
Tonalitățile, trisonul tonicilor cărora se află pe treptele principale ale modului
major și minor se numesc tonalități înrudite. Tonalitățile secundare înrudite au
majoritatea sunetelor comune cu tonalitatea principalà. Tonalitățile majore au
cinci tonalități secundare înrudite, două majore și trei minore.
Intervalele stabile și instabile în mod
Intervalele care sunt formate din două sunete stabile (din sunetele trisonului
de tonică) se numesc intervale stabile. Intervalele formate din două sunete
instabile sau dintr-un sunet stabil și altul instabil se numesc intervale instabile.
Măsurile alternative
Măsurile în care numărul timpilor metrici se schimbă pe parcursul lucrări
muzicale sau al unei părți ale ei se numesc măsuri alternative. Măsurile
alternative sunt periodice și neperiodice. Măsurile în care numărul timpilor se
schimbă după anumite perioade de timp se numesc măsuri alternative
periodice. Măsurile alternative periodice se notează o singură dată pentru
întreaga lucrare muzicală prin una sau trei fracții succesive.
 Cadențele
Turația armonică sau melodică cu care se încheie construcțiile muzicale se
numește cadență. Mai frecvent se folosesc trei feluri de cadențe: perfecte,
imperfecte și semicadențe.
Cadenta perfectă
Cadențele perfecte încheie melodia cu următoarele trepte:
III -I
IV-I
V-I
II-I
VII-I
Cadenta imperfectà
Cadența care încheie construcția muzicală cu terța sau cvinta tonicii se numește
cadență imperfectă.
Treptele cu care se termină cadența imperfectă:
II-III
IV-III
V-III
VI-V
IV-V
Semicadențele
Oprirea pe sunetele instable în interiorul construcțiilor muzicale se numește
semicadență.
V (Dominanta-D)
VII (Sensibilă – DVI)
II (Treapta a II-a – SII)
IV (Treapta a IV-a-S)
Inflexiunile și modulațiile în tonalitățile înrudite
În compoziții muzicale, tonalitățiile se împart în tonalități principale și tonalități
secundare. Tonalitățile în care începe și se termină lucrarea muzicală se numesc
tonalități principale. Tonalitățile în care trecem din tonalitatea principală se
numesc tonalități secundare. Trecerea provizorie din tonalitatea principală
într-o altă tonalitate secundară se numește inflexiune. Trecerea definitivă din
tonalitatea principală în altă tonalitate secundară și încheierea compoziției
muzicale în tonalitatea secundară se numește modulație. De obicei, inflexiunile
apar în mijlocul compozițiilor muzicale, iar modulațiile la sfârșitul lor.
 Gama cromatică
Gama majoră sau minoră formată numai din secunde mici se numește
gama cromatică. În gamele cromatice secundare mari sunt completate cu
secunde mici vecine.
Ortografia gamelor cromatice
În gamele majore cromatice ascendente se urcă toate treptele care se găsesc
în raport de secundă mare, în afară de treapta a VI-a, în locul ei se coboară
treapta a VII-a.
În gamele majore cromatice descendete se coboară toate treptele care se găsesc
în raport de secundă mare, în afară de treapta a V-a, în locul ei se ridică treapta
a IV-a.
În gamele minore cromatice ascendente se urcă toate treptele care se află în
secunda mare, în afară de treapta I, în locul ei se coboară treapta a II-a.
În gamele minore omonime se coboară toate treptele în raport de secundă
mare, în afară de treapta a V-a.
Tonalitățile egale enarmonic
Tonalitățile care sună identic, dar au însemnări și denumiri diferite se numesc
tonalități egale enarmonic. În practică se folosesc trei perechi de tonalități
majore și trei perechi de tonalități minore egale enarmonic.
Intervalele caracteristice în modul major armonic
Intervalele mărite și micșorate care se construiesc pe treapta a VI-a coborâtă
(majorul armonic) în sus și în jos (fără tritonul de pe treapta a IV-a) se
numesc intervale caracteristice.
Intervalele consonante și disonante
Intervalele ale căror sunete se contopesc și sună armonios se numesc intervale
consonate. Intervalele ale căror sunete nu se contopesc și sună strident se
numesc intervale disonante.
a) Intervale consonante perfecte:
I) Prima perfectă
II) Octava perfectă
III) Cvinta perfectă
IV) Cvarta perfectă
b) Intervale consonante imperfecte:
I) Terțele mari
II) Terțele mici
III) Sextele mari
IV) Sextele mici
c) Intervalele disonante:
I) Secunda mare
II) Secunda mică
III) Toate intervalele mărite
IV) Toate intervalele micșorate
V) Septima mare
VI) Septima mică
Intervale compuse
Intervalele care sunt mai mari decât octava se numesc intervale compuse.
Intervalele compuse sunt formate din două intervale simple: 8+2, 8+3, 8+4 etc.
9-nona; 10-decima; 11-undecima; 12-duodecima;
Construirea acordurilor de la un sunet dat
Fiecare trison și răsturnările lor sunt formate din intervale. Pentru a putea
construi acordurile de la sunetul dat trebuie să știm bine intervalele componente
ale fiecărui acord.
Tabelul intervalelor componente ale acordurilor
Trisonul major T43 3M+3m sau 3M+5p
Trisonul minor t33 3m+3M sau 3m+5p
Sextacordul major T6 3m+6m sau 3m+4p
Sextacordul minor t6 3M+6M
Cvartsextacordul major T64 4p+6M sau 5p+3M
Cvartsextacordul minor t64 4p+6m sau 5p+3m
Septacordul de D7 3M+3m+3M sau
dominantă 3M+4p+6M
Terțcvartacordul de D43 3m+2M+3M sau
dominantă 3M+4p+6M
Secundacordul de D2 2M+3M+3m sau
dominantă 2M+4mr.+6M
Septacordul mic de DVII 3m+3m+3M sau
sensibilă 3m+5mș.+7m
Septacordul micșorat DVII7mș. 3m+3m+3m sau
de sensibilă 3m+5mș.+7mș.
Trisonul mărit 53mr 3M+3M sau 3M+5mr.
Trisonul micșorat 53mș. 3m+3m sau 3m+5mș.
Perioada și propoziția muzicală
Construcția muzicală care exprimă o idee muzicală relativ terminată se
numețte perioadă muzicală. Construcțiile muzicale mai mici decât perioada se
numesc propoziții și fraze.