Pentru a vedea cum au evoluat in timp sistemele ERP,

pentru inceput este necesara o definire a conceptului de ERP

si o descriere pe scurt a modulelor componente de baza
oferite de furnizori.

1. ERP – Definitii si concepte

Definitia 1: Un sistem ERP (Enterprise Resource Planning) reprezinta

un complex de module (aplicatie modulara) software prin intermediul
carora se obtine integrarea tuturor informatiilor disponibile intr-o
organizatie, cu scopul optimizarii resurselor disponibile ale acesteia.

Definitia 2: Sistemul ERP este instrumentul software care facilitează

integrarea tuturor informaţiilor dintr-o organizaţie într-o platformă
unică. Scopul ERP este să asigure transparenţa datelor în cadrul unei
organizaţii şi să faciliteze accesul la orice tip de informaţie utilă în
desfăşurarea activităţii.

Definitia 3: ERP reprezintă sisteme bazate pe arhitectura client/server

dezvoltate pentru prelucrarea tranzactiilor şi facilitarea integrării
tuturor proceselor, din faza planificării proceselor, dezvoltării
productiei, pana la relatiile cu furnizorii, clientii sau alti parteneri de
afaceri. ERP este considerata expresia cea mai fidelă a
interdependentei dintre economic şi tehnologia informational.

Definitia 4 (orientata tehnologic): ERP reprezintă un sistem

informaţional contabil bazat pe interfete grafice utilizator, baze de date
relationale, limbaje de generatia a IV-a, instrumente CASE şi
arhitectură client/server.

Definitia 5: ERP este, la bază, un concept legat de managementul

întreprinderii care vizează eficientizarea prin planificarea adecvată a
resurselor, urmărire şi replanificare.
Din acest punct de vedere, conceptul poate fi rupt de ideea de sistem
informatic.

Din punct de vedere software, ERP reprezintă software-ul destinat

managemen-tului întreprinderii, care ajută şi controlează sistemul
managerial ERP. Un sistem ERP integrează din punct de vedere al
datelor şi al fluxurilor toate componentele operaţiunilor de business.

ERP actioneaza in integralitatea organizatiei ca un instrument de

asigurare a optimizarii productivitatii si de reducere la maxim a
procedurilor de realizare a serviciilor unei organizatii într-un sistem
unificat.

1
Introducerea unui sistem ERP pentru a înlocui doua sau mai multe
aplicatii independente elimina necesitatea unor interfete externe
pentru a asigura buna relationare a aplicatiilor. Alaturi de acest
beneficiu fundamental, sistemele ERP ofera o serie de avantaje
suplimentare precum costuri de întretinere reduse si o capacitate de
raportare crescuta si eficienta.
Sistemele ERP contin si solutii de securitate informatica fiind astfel
protejata de atacuri externe.

2. ERP – Componente principale

Desi fiecare furnizor ofera un sitem ERP diferit fata de

concurenta (grad de specializare, complexitatea modulelor, usurinta in
abordare), exista un set de componente principale :

 Nomenclatoare – fisiere continand date de descriere ale

clientilor, furnizorilor, personalului, precum si interfete cu
modulele care le folosesc.
 Contabilitate generala - conducerea evidentei contabile şi
gestiunea financiara
 Incasari – plati - gestionează incasarile şi platile, efectuate pe
baza mai multor tipuri de documente
 Salarizare – componenta a resurselor umane, avand ca obiectiv
calculul si evidenta salariilor
 Resurse umane - componenta care sprijina crearea unei politici
de personal, susţinand activitatile de recrutare şi selectie a
personalului, analiza si urmsrirea fortei de munca, instruirea si
dezvoltarea carierelor, crearea unui sistem de apreciere a
performantelor.
 Imobilizari - gestionează mijloacele fixe, dar şi obiectele de
inventar sau activele necorporale
 Planificare productie – plan de productie, ordin de lucru,
comanda etc
 Urmarire productie - inregistreaza preluarea notelor de
predare şi a rapoartelor de lucru, analizeaza şi compara
comenzile lansate, ofera rapoarte cumulate ori detaliate ale
productiei, pe faze ori pe produse/lucrari, ca si rapoarte de
costuri
 Gestiune date tehnice - stocheaza definitiile si
caracteristicile tehnice ale produselor si tehnologiilor de fabricare
 Planificare necesar de materiale – determinarea cantitatilor
necesare, pe baza datelor despre procesul de fabricare si a
planului de productie

2
  Planificare si urmarire consumuri si costuri – intocmirea
bonurilor de consum, preluarea datelor de la magazii, calculul
costurilor etc.
 Managementul proiectelor – proiecte de investitii, lucrari
interne, activitati realizate de terti etc.
 Stocuri – gestiunea cantitativa si calitativa a stocurilor
 Gestiunea depozitelor – defineste din punct de vedere
organizatoric unitatile de stocare
 Aprovizionare - gestioneaza procesele de aprovizionare
prin evidenta cererilor de aprovizionare, a cererilor de oferta, a
ofertelor de la furnizori si a comenzilor transmise acestora, ca si
a facturilor primate
 Vanzari – gestioneaza activitatile specifice procesului de
vanzare
 Mentenanta (intretinerea echipamentelor) – rezolva
gestiunea tehnica a echipamentelor utilizate
 Logistica (transport) - planificarea şi gestionarea
activitatilor logistice din procesele de vanzare si distributie
 Service – Urmareste garantiile si serviciile post-vanzare
 Analiza (Business Intelligence) – analiza datelor din sistem,
ca support in procesul de luare a deciziilor
 Generator de rapoarte – furnizarea rapoartelor dorite
caracteristice oricarui modul functional
 Management contracte – modul folosit de operatori la
generarea contractului de vanzare in rate a produselor
 Modul B.I. – caracteristic epocii acesteia in care trebuie late
deciziile cele mai favorabile intr-un timp scurt, pentru a obtine
rezultate optime
 Modul SFA - este un pachet dezvoltat pentru automatizarea
fortei de vanzare prin agenti, pentru a avea o imagine completa
a activitatii agentilor de vanzari.
 Modulul portal web – un site de comerzi online, face parte
din categoria aplicatiilor web business-to-business

Modulele unui sistem ERP functioneaza integrat utilizand o baza

de date comuna, sau pot functiona independent. Pot fi observate
categoriile de module care servesc la gestionarea cu eficienta a unei
intreprinderi:

3
 • Productie: planificarea si urmarirea productiei
• Gestiune: evidenta stocurilor, a furnizorilor, a platilor şi
incasarilor
• Salarii (HR): calculul salariilor şi managementul informatiilor
referitoare la personal
• Contabilitate: evidenta financiar contabila
• Imobilizari: evidenta mijloacelor fixe şi calculul amortizarii
• CRM: managementul relatiilor cu clientii
• BI: rapoarte, analize, prognoze

3. Evolutia ERP

Istoria ERP este foarte interesanta si aproximativ recenta. Nevoia

realizarii managementului unei firme intr-o maniera ordonata a dus la
aparitia in anii 1960 a primei forme de ERP – MRP (Material
Requirements Planning), concentrat pe cerere, componenta timp
nefiind luata serios in considerare. In anii 1970, odata cu MRP II, acest
proces de conducere devine sesibil atat la componenta cerere cat si la
cea timp. In continuare se va prezenta evolutia pe axa timpului a celor
ai importante evenimente legate de notiunea ERP :

Anii 1960 La inceputul anilor 1960 se naste ideea de ERP, din

echipa formata din J.I. Case , constructor de
tractoare si echipamente din domeniul constructiilor
si IBM. Acest prim efort poarta numele de MRP

4
 (Material Requirements Planning) – planificarea
nevoilor de productie, care asigura planificarea si
repartizarea materialelor pentru procesele de
productie complexe.
Anii 1970 Solutiile date de MRP sunt greoaie, incurcate si la un
pret ridicat. Mentenanta tehnica era dificila, realizata
de un numar mare de personal.
1972 5 ingineri din Mannheim, Germania, pun bazele
companiei SAP (Systemanalyse und
Programmentwicklung). Ideea era de a produce si de
a vinde un software integrat pentru satisfacerea
nevoilor business.
1975 Richard Lawson, Bill Lawson si John Cerullo pun bazele companiei
Lawson Software. Fondatorii inteleg nevoia unei
solutii tehnologice incorporata, ca o alternativa la
aplicatiile personalizate pentru domeniul business.
1976 In industria producatoare, MRP devine conceptul fundamental
pentru managementul productiei.
1977 Jack Thompson, Dan Gregory, and Ed McVaney formeaza JD
Edwards; Larry Ellison porneste Oracle Corporation.
1978 Jan Baan pune bazele companiei The Baan Corporation oferind
servicii de consultant financiar si administrativ.
1979 Oracle ofera prima varianta de sistem de management comercial
cu baze de date in SQL.
1980 MRP (Manufacturing Resources Planning) evolueaza la varianta
MRP-II devenind o extensie mai accesibila pentru o
gama larga de companii si activitati de management.
1981 Baan incepe sa foloseasca UNIX ca principal sistem de operare.
1982 Baan ofera primul sau produs software.
1983 Oracle ofera atat o baza de date de tip VAX cat si una in C,
pentru portabilitate.
1984 Baan schimba orientarea dinspre dezvoltare spre productie.
1987 Dave Duffield si Ken Morris pun bazele companiei PeopleSoft.
1988 Este realizat sistemul de management al resurselor umane de la
PeopleSoft (Human Resource Management System
(HRMS)).
1990 Software-ul Baan ajunge in 35 de tari prin canale de vanzare
indirecte. Incepe sa se prefigureze termenul de ERP
(Enterprise Resource Planning) cand MRP-II ajunge sa
cuprinda ariile de inginerie, finante, resurse umane si
managementul proiectelor.
1991 PeopleSoft deschide birouri in Canada. Acesta este primul pas pe
drumul spre Europa, Asia, Africa, America Centrala si
de Sud si coasta Pacificului.
1995 Baan creste la peste 1800 de cumparatori in intreaga lume si la
peste 1000 de angajati

5
1999 JD Edwards ajunge la peste 4,700 cumparatori si birouri in peste
100 de tari. Oracle prezinta 41000 clienti in intreaga
lume (16000 doar in SUA). Software-ul PeopleSoft
este folosit de peste 50 % din piata resurselor
umane. SAP este cea mai mare companie software
enterprise si pe locul 4 dintre cele mai mari companii
distribuitoare independente. SAP angajeaza peste
20500 de oameni in peste 50 [Link] la acea data
au fost implementate mai mult de 2800 de sisteme
de productie si servicii in aproximativ 4800 de locuri
din lume.
2001 Odata cu evenimentul din 11 septembrie apare o cadere in
cererea de sisteme ERP noi.
2002 Cele mai multe sisteme ERP sunt imbunatatite prin adaugarea
modului de comanda pe internet, pentru ca clientii
din intreaga lume sa aiba acces direct la furnizorii de
sisteme ERP.
2004 Producatorii de ERP se indreapta spre standardul SOA (Services
Oriented Architecture). Aceasta arhitectura software
da posibilitatea comunicarii intre ele a mai multor
sisteme.
2003-2005 Se consolideaza industria:
Oracle – E-Business Suite, JD Edwards, Peoplesoft si Seibel
Microsoft – Navision, Axapta, Great Plains si Solomon
Infor – Baan, Mapics
Sage – Best Software

Piata este intr-o continua crestere iar jucatorii cheie ai ei (SAP,

Oracle, Infor si Microsoft) isi dezvolta produsele.

4. Etapele importante in evolutia ERP

Descrierea amanuntita de mai sus a evolutiei ERP poate fi

sintetizata prin prezentarea a 4 puncte cheie fundamentale situate
fiecare la distanta de o decada unul de celalalt.

1960 - Inventory Management & Control

Controlul si managementul depozitului este combinatia intre

tehnologia informatiei si procesele business de mentinere a stocului
ideal intr-un depozit. Activitatile managementului depozitului cuprind:
identificarea necesitatilor depozitului, setare de obiective, furnizarea
de optiuni si tehnici de imbunatatire, monitorizarea uzurii
echipamentelor, mentinerea balantelor depozitului, evaluarea starii
depozitului etc.

6
1970 - Material Requirement Planning (MRP)

Planificarea nesarului material sau de productie (Materials

Requirement Planning (MRP)) utilizeaza aplicatii software pentru
programarea proceselor de productie. MRP genereaza programari ale
operatiilor si cumpararii de material brut, pe baza necesitatii de
productie pentru realizarea obiectivele propuse; MRP realizeaza
structura sistemelor de productie, nivelul actual ale depozitelor si
proceduri de identificare a lotului.

Definitia MRP asa cum apare in editia 9 a dictionarului APICS este: un

set de tehnici, care foloseste un inventar de date despre material,
despre depozit si programarea productiei pentru a calcula necesarul de
materiale. Face recomandari pentru satisfacerea comenzilor de
materiale. In continuare, pentru ca se tine cont si de timp, face
recomandari pentru reprogramarea comenzilor cand data de realizare
si cea de finalizare nu sunt acceptabile. Un MRP bazat pe timp
presupune determinarea: cantitatea tuturor componentelor si
materialelor necesare fabricarii produselor respective, data la care
sunt necesare componentele sau materialele.

1980 - Manufacturing Requirements Planning (MRP II)

Planificarea necesarului de fabricare (MRP) utilizeaza aplicatii software

pentru coordonarea proceselor de fabricare, de la planificarea
produsului, cumpararea de parti componente, realizarea inventarului,
pana la distributia produsului finit.

Definitia MRP II asa cum apara in editia 9 a dictionarului APICS este: O

metoda pentru planificarea in mod eficient a tuturor resurselor unei
companii producatoare. In mod ideal, realizeaza planificarea
operationala in unitati, planificarea financiara in dolari, si are un
simulator pentru a raspunde la intrebari de tip „Ce ar fi daca?”.
Cuprinde o multitudine de functii, toate interconectate: planificare
business, planificare de operatiuni si vanzare, planificarea productiei,
programarea productiei, planificarea nevoilor de productie, planificarea
nevoilor de capacitate si sisteme suport pentru productie. Ca iesiri ale
sistemului amintim: rapoarte financiare, fisa de cumparare, bugetul de
transport, inventarul proiectului. MRP II este extensia directa, mult
imbunatatita a verigii anterioare MRP.

1990 - Enterprise Resource Planning (ERP)

7
ERP foloseste aplicatii software multi-modulare pentru imbunatatirea
performantelor a procesului business. Sistemele ERP de cele mai multe
ori integreaza activitati business din departamente ca: planificarea
produsului, cumparare de componente, inventar, distributia produsului,
indeplinirea obiectivelor, monitorizarea comenzilor. Sistemele software
ERP mai pot contine module de aplicatie pentru marketing, finante,
contabilitate sau resurse umane.
Mai multe informatii au fost prezentate in sectiunea de definitii si
concepte.

5. Ce trebuie sa avem in vedere cand intentionam sa

achizitionam un sistem informatic de tip ERP

1. Motorul de date

Sistemele ERP se bazeaza pe un motor pentru stocarea,

prelucrarea si regasirea datelor unei afacerii, un motor de baze de
date. Toti utilizatorii, indiferent de locatia in care se afla, acceseaza o
baza de date centralizata.

Pentru ca datele stocate sunt vitale pentru functionarea afacerii,

este foarte important sa fie in siguranta, sa fie gestionate de un motor
stabil in functionare, capabil sa ofere solutii de regasire a datelor in caz
de incidente neprevazute.

Un motorul de date ar trebui ales dupa volumul datelor

prelucrate in prezent. Dar intereseaza si viitorul, sa fie capabil sa
satisfaca cerintele si peste un an, doi si in continuare.

Daca s-ar alege un produs ieftin, exista pe moment satisfactia

economisirii unor bani. Pentru cat timp? Produsele ieftine se strica mai
des, trebuie sa fie reparate tot mereu. Dupa mai multe reparatii nevoie
de un produs de calitate devine fundamentala, chiar daca este mai
scump. In cele mai multe cazuri calculul arata ca s-au pierdut banii
investiti in produsul mai ieftin, apare nevoie de investire in altceva , de
unde rezulta o noua suma de bani, efort pentru utilizatori de invatatare
etc.

8
 Un produs ieftin de cele mai multe ori nu ofera solutii pentru
toate situatiile care apar in afacerea. Variantele posibile sunt: trebuie
luata legatura cu proiectantul pentru a solicita noi functionalitati, sau
cumpararea lor separata de la alt proiectant. Toate acestea inseamna
timp si bani. In plus, proiectantul nu este incantat sa dezvolte
functionalitati noi special pentru aceasta afacere. Se poate percepe a
taxa mai mare pentru noile functionalitati daca nu are aceleasi
solicitari de la mai multe firme, pentru a-si valorifica efortul la mai
multi clienti.

2. Implementarea

Succesul implementarii unui ERP este un subiect cu o lunga

istorie, care a generat o cazuistica bogata. In incercarea de a creste
sansele de reusita a unui astfel de demers, au fost create modele de
implementare, prezentate “retete” de succes, au fost examinate cazuri
extreme, in general negative, care sa ajute la evitarea greselilor
uzuale.

In ciuda acestor resurse de informare disponibile, beneficiile

majore aduse de un ERP implementat cu succes (optimizarea
stocurilor, reducerea costurilor operatioanle, cresterea productivitatii,
scaderea timpilor de raspuns in relatiile cu partenerii, raportari in timp
real, management financiar imbunatatit, actualizari legislative,
eliminarea datelor redundante etc) determina companiile sa starteze
procedurile in vederea achizitiei unui astfel de sistem, fara a lua in
calcul elementele strict necesare reusitei implementarii.

Ca urmare a experientei practice, am observat existenta

anumitor corelatii intre nevoile care au determinat luarea deciziei de
achizitionare si riscurile aferente implementarii. Aceste corelatii se
datoreaza, in principal, canalizarii aproape exclusive a eforturilor
companiei in a identifica si achizitiona un sistem care sa raspunda
necesitatilor acute, constientizate, ignorand ansamblul problematicii.
Datorita valorii investitiei intr-un ERP, decizia de implementare este
amanata pana la momentul la care se constata o imposibilitate a
continuarii afacerii in coditiile curente. Deja, in acel moment, una sau
mai multe deficiente in modul in care sunt desfasurate procesele de
afaceri, genereaza o stare de frustrare majora in interiorul companiei,
pe segmentele afectate, determinand managementul companiei sa
achizitioneze un sistem care sa elimine, in primul rand, aceste tensiuni.
Evident, din acest moment, se pot comite o serie de erori si factori de
risc, pe care vom incerca sa le evidentiem :

- definirea deficitara a cerintelor

9
 - selectia unui sistem ERP nepotrivit
- alocarea inadecvata a resurselor
- neestimarea corecta a timpilor si eforturilor
- asteptari nerealiste privind beneficiile
- training inadecvat
- slaba comunicare in cadrul proiectului etc.

3. Asimilarea noului sistem

Reactia generala a omului la nou: este o reactie de respingere.

Un sistem informatic nou inseamna un efort suplimentar pentru
intelegerea si deprinderea lui, inseamna un efort suplimentar in
perioada in care functioneaza ambele sisteme in paralel, sistemul
vechi urmand sa iasa din uz, iar cel nou pregatindu-se sa intre in
functiune.

Nu putem ignora acest aspect, utilizatorul asimileaza sistemul in

timp. Pe masura ce lucreaza i se clarifica metoda de lucru si i se
consolideaza cunostintele. I se largeste orizontul cunoasterii si va fi
pregatit sa asimileze cunostinte si aspecte noi.

Asimilarea cunostintelor de catre utilizator se face pe nivele:

• nivelul de baza se refera la modul de operare, la cunoasterea

modului de introducere a documentelor primare
• nivelul intermediar: utilizatorul invata sa utilizeze instrumentele
de regasire a datelor: ecrane de consultare, rapoarte, se
familiarizeaza cu corelatia dintre acestea si stie sa isi regaseasca
informatiile dorite
• nivelul avansat: utilizatorul intelege legatura intre modulele
aplicatiei si situatii mai complexe

6. ERP – Momentul actual in Romania

Piata de Enterprise Resource Planning (ERP) a scazut in

2009 la 97,9 milioane de euro, cu aproximativ 22,7 milioane de
euro mai putin fata de 2008, cand a avut o valoare in jurul a
120,6 milioane de euro, potrivit companiei de consultanta
Pierre Audoin Consultants (PAC).

S&T Romania a fost cel mai important integrator de solutii pe

piata din Romania, cu afaceri de 60,1 milioane de euro in 2008 si un
profit de 2,1 milioane de euro, conform Ministerului de Finante.
Pe piata de implementare de sisteme ERP, S&T a avut o cota de
12% in 2008, deci aproximativ 6,4 milioane de euro, solutiile ERP

10
insemnand in jur de 40% din businessul de implementare de solutii al
S&T.
In topul PAC, compania este urmata de IBM (9,5%) si Ness
Technologies (8,5%), in timp ce pe segmentul de solutii ERP, SAP
Romania a avut anul trecut o cota de piata de aproximativ 24%,
urmata de Oracle (15%) si Totalsoft (10%).
Scaderea investitiei in sisteme ERP in 2009 a fost cauzata de
diminuarea bugetelor de investitii in astfel de produse si servicii,
sectoarele care si-au micsorat cel mai mult bugetele fiind productia
(31,7%), serviciile (20,8%), retailul (20,1%) si utilitatile (17,1%).

PAC estimeaza o crestere de 10% pentru 2010, in special

datorita sectorului public, un scenariu considerat destul de
optimist de principalii jucatori din piata.
Alexandru Pavel, directorul de marketing al Epicor
Romania, furnizor global de solutii software de afaceri,
considera ca ceea ce va urma actualei perioade de instabilitate
economica nu se va putea compara cu ce a fost inainte de criza
– “competitia va fi mult mai agresiva, iar cine nu va fi bine
pozitionat in piata va resimti presiuni formidabile”.

11