Borșa

oraș din județul Maramureș, România

(Redirecționat de la Borsa)

Sari la navigareSari la căutare

Relevanța unor informații din acest articol sau din această secțiune
este disputată.
Vă rugăm să vă spuneți părerea pe pagina de discuție a articolului.
Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale
rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol.
Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau
inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii
bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Pentru alte sensuri, vedeți Borșa (dezambiguizare).
Borșa

—  oraș  —

Vedere generală a orașului Borșa

Stemă
Borșa

Borșa (Județul Maramureș)

Localizarea orașului pe harta județului Maramureș

Coordonate: 47°39′19″N 24°39′47″E

Țară  România

Județ  Maramureș

SIRUTA 106746

Atestare documentară 1365

Reședință Borșa[*]

Componență Borșa[*], Băile Borșa

Guvernare

 - Primar Ion-Sorin Timiș[*][3] ( PSD, 2016)

Suprafață

 - Total 424,12 km²

Altitudine 673 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
  - Total ▲ 27611 locuitori

Fus orar UTC+2

Cod poștal 435200

Prezență online

site web oficial 

GeoNames 

Teitoriul administrativ al orașului

Modifică date / text 

Borșa (în maghiară Borsa, în germană Borscha) este un oraș în județul

Maramureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Băile Borșa și
Borșa (reședința). Se află la o altitudine de 673 m deasupra nivelului mării. Are o
suprafață de 424,12 km². Populația este de 27.611 locuitori, determinată în 31
octombrie 2011, prin recensământ, chestionar, pe criteriul de populație stabilă[*].
Este al treilea centru urban al județului din punct de vedere demografic, după
municipiile Baia Mare și Sighetu Marmației.

Cuprins

 1Etimologie
 2Geografie
o 2.1Localizare
o 2.2Relief
o 2.3Căi de acces
 3Istorie
 4Demografie
 5Administrație
 6Economie
 7Turism
 8Cultură
 o 8.1Casa de Cultură Borșa
o 8.2Biblioteca Orășenească Borșa
 9Monumente istorice
 10Așezăminte monahale
 11Obiceiuri și tradiții din Borșa
 12Portul popular din Borșa
 13Patrimoniu natural din regiunea Borșa
 14Parcul Național Munții Rodnei
o 14.1Rezervația Pietrosu Rodnei
o 14.2Rezervația Cornu Nedeii – Ciungii Bălăsînii
o 14.3Rezervația Stâncăriile Salhoi – Zâmbroslavele
o 14.4Rezervația mixtă Peștera și Izvorul Albastru al Izei
o 14.5Rezervația Piatra Rea
 15Personalități locale
 16Localități înfrățite
 17Note
 18Legături externe

Etimologie[modificare | modificare sursă]
Etimologia numelui localității: din [Link]. Borșa (< n. pers. sl. Borša; sau din n. fam.
Borș + suf. top. -a).[4]

Geografie[modificare | modificare sursă]
Localizare[modificare | modificare sursă]

Borșa în Harta Iosefină a Comitatului Maramureșului, 1782-85

Borșa se află la 47°39′ latitudine nordică și 24°39′ longitudine estică. Altitudinea

localității este la Valea Hotarului de 617 m, în centrul orașului de 673 m., iar în
complexul turistic Gura Fântânii de 823 m.
Localitatea se întinde pe o suprafață de 47482 ha, lungimea localității de-a lungul
șoselei care o străbate de la Valea Hotarului – de lângă pasajul de cale ferată, până
la Gura Țibăului (Râul Țibău), măsoară 52 km, fiind una dintre cele mai lungi așezări
din țară.
Relief[modificare | modificare sursă]
Relieful zonei este muntos, foarte accidentat, cu pante repezi și diferențe mari de
nivel. Înălțimile care se întâlnesc în zonă țin de trei formațiuni muntoase: Munții
Rodnei, Munții Maramureșului și Munții Țibău. Acești munți înconjoară o depresiune
și sunt așezați ca adevărate ziduri naturale de cetate.
La sud, hotarul orașului este mărginit de culmile Munților Rodnei, cu Vârful Pietrosul
Rodnei (2303 m altitudine, cel mai înalt din Carpații Orientali și care desparte Borșa
de județul Bistrița Năsăud), vârfurile Negoiescul Mare și Repezii.
La poalele vârfului Toroiaga (1929,9 m altitudine – vârf din Munții Maramureșului)
este situat unul dintre cartierele orașului, Băile Borșa.
În partea de răsărit se află Munții Țibău, unde prin Râul Țibău orașul are hotar
cu Bucovina, mai precis cu județul Suceava. În partea nordică dincolo de vârful
Toroiaga localitatea are hotar cu Ucraina, iar spre N-V hotar cu Vișeul de Sus, de
care este despărțiț mai întâi de Valea Vaserului - Valea Răului, iar de
comuna Moisei prin Izvorul lui Dragoș.
Căi de acces[modificare | modificare sursă]
Căile de acces rutiere sunt reprezentate de DN18 (Baia Mare – Sighetu
Marmației – Vișeu de Sus – Moisei – Borșa – Prislop, Maramureș – Șesuri) care face
legătura peste Pasul Prislop cu DN17 (Suceava – Câmpulung Moldovenesc – Vatra
Dornei – Bistrița) și DN17C (care face legătura cu Bistrița, Năsăud și Dej)
Căile de acces aeriene (situate la distanță):

 Aeroportul Internațional Baia Mare - 150 km

 Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj - 170 km
 Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava - 200 km
Căile de acces feroviare sunt reprezentate de:

 Linia Vișeu de Jos – Vișeu de Sus - Borșa, prin care se conectează la

Vișeu de Jos de linia Salva - Sighetu Marmației. Transportul de călători pe
ruta Vișeu de Jos - Borșa este sistat actual din lipsă de călători.
 Calea ferată forestieră cu ecartament îngust care asigură accesul pentru
exploatările din zona Vaser – Novat. Garniturile de tren sunt prevăzute cu
vagoane pentru călători (vagoane platformă sau vagoane închise).

Istorie[modificare | modificare sursă]
Prima atestare documentară a localității datează din 1353, când se menționează că
făcea parte din domeniul Cuhea ce aparținea Bogdăneștilor (în jumătatea ajunsă,
înainte de acest an, în stăpânirea lui Bogdan). După alte surse, prima atestare
datează din 1365 (Bors).[5]
În 1365, regele Ungariei, Ludovic I, confiscă domeniul Bogdăneștilor (inclusiv Borșa,
sub numele Borș) și-l dăruiește Drăgoșeștilor (fiilor lui Sas: Balc, Drag, Dragomir și
Ștefan), această danie fiind întărită în 1373 și 1384. [6]
Numele Borșei reapare în documente la 20 iunie 1450, când în această posesie sunt
introduși Nicolae și Luca, fiii lui Ștefan, și Nan, fiul lui Hotiko din Vișeu. [7] Un
eveniment semnificativ este reprezentat de victoria obținută de borșeni sub
conducerea protopopului Șandor Lupu, asupra tătarilor care se întorceau din ultima
incursiune de pradă în Maramureș în 1717, la locul numit astăzi Preluca Tătarilor.
Biserica din localitate a fost arsă în această incursiune și refăcută în anul 1800.
Aproape la un secol distanță în 1895 a fost construită una nouă din piatră, existentă
și azi.[necesită  citare] În 1774 Borșa era comună și parohie.[necesită  citare]
Într-o descriere a localității din anul 1941 se amintește că această comună răsfirată
și risipită are o lungime de 59 km și o lățime de 35 km.[necesită  citare]
În anii '40, la Borșa se făceau pregătiri pentru organizarea Olimpiadei de Iarnă din
anul 1948. Mai exact s-au investit aproximativ echivalentul a 100 milioane euro azi,
pentru construirea de pârtii de schi, locuri de cazare, restaurante, instalații de
transport pe cablu, patinoare, etc. S-a construit cea mai mare trambulină de sărituri
cu schiurile numită Tighina, pârtia de schi Olimpia, centrală electrică, cabane de
schi, Hotel Sport Olimpia Stibina. S-au organizat în anii '40 mai multe concursuri de
schi și sărituri cu schiurile la care au participat sportivi din Germania, Norvegia,
Ungaria, România, etc. Datorită faptului că frontul de est din timpul celui de al doilea
război mondial s-a mutat în Pasul Prislop, s-au întrerupt lucrările și organizarea de
concursuri, iar acestea nu au mai fost reluate după 1945 iar astfel că organizarea
Olimpiadei de Iarnă din 1948 a rămas doar un vis.