100% au considerat acest document util (1 vot)
638 vizualizări1 pagină

Interjectia VII

Documentul prezintă definiția și clasificarea interjecțiilor după semnificație, formă și rolul în comunicare, precum și funcțiile sintactice pe care unele interjecții le pot avea, cum ar fi predicat verbal sau nume predicativ.

Încărcat de

PetronelaDolhăscu
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
100% au considerat acest document util (1 vot)
638 vizualizări1 pagină

Interjectia VII

Documentul prezintă definiția și clasificarea interjecțiilor după semnificație, formă și rolul în comunicare, precum și funcțiile sintactice pe care unele interjecții le pot avea, cum ar fi predicat verbal sau nume predicativ.

Încărcat de

PetronelaDolhăscu
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Interjecţia. Onomatopeele.

Interjecţia predicativă

Clasa a VII-a

 Definiţie: Interjecţia este partea de vorbire neflexibilă care exprimă stări sufleteşti sau imită sunete
şi zgomote din natură (onomatopee).

 Clasificarea interjecţiilor

1. După semnificaţie:
a. propriu-zise (exprimă stări sufleteşti, senzaţii, sentimente): ah, of, vai etc.;
b. de adresare: mă, măi, bre, iată, iaca etc.;
c. onomatopeice (imită sunete şi zgomote): poc, pleosc, trosc, hapciu, tic-tac, cucurigu etc.
2. După formă:
a. simple: of, măi, na, tranc;
b. repetate: cioc-cioc, mac-mac, ham-ham;
c. compuse: hodoronc-tronc, tic-tac.
3. După rolul în comunicare:
a. exprimă stări sufleteşti, reacţii sau emoţii: brr, of, vai, bravo;
b. transmit un ordin sau un îndemn: hai, na, poftim, marş;
c. arată adresarea faţă de anumiţi destinatari: măi, bre, cuţu-cuţu;
d. prezintă ceva (obiecte, persoane, evenimente): iată, ia, iaca;
e. iniţiază sau păstrează contactul între vorbitori: alo, aha, îhî.

 Funcțiile sintactice ale interjecţiilor

 De obicei, interjecţiile nu au funcţie sintactică.


 Există şi interjecţii care pot avea următoarele funcții sintactice:
a. Predicat verbal: Hai la teatru! (acestea se numesc interjecţii predicative)
b. Nume predicativ: E vai de noi!
c. Atribut: Mersul lipa-lipa îl caracterizează.

S-ar putea să vă placă și