0% au considerat acest document util (0 voturi)
11 vizualizări4 paginiReprezentarea
Documentul prezintă conceptul de reprezentare, definit ca proces cognitiv-senzorial de semnalizare a însușirilor obiectelor și fenomenelor în absența lor directă. Sunt enumerate caracteristicile, însușirile și clasificările reprezentărilor, precum și rolul acestora în activitatea mintală.
Încărcat de
Stefan AlexandruDrepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
11 vizualizări4 paginiReprezentarea
Documentul prezintă conceptul de reprezentare, definit ca proces cognitiv-senzorial de semnalizare a însușirilor obiectelor și fenomenelor în absența lor directă. Sunt enumerate caracteristicile, însușirile și clasificările reprezentărilor, precum și rolul acestora în activitatea mintală.
Încărcat de
Stefan AlexandruDrepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
Reprezentarea
1. Definire
Reprezentarea se define;te ca proces cognitiv- senzorial de semnalizare în forma unor
imagini unitare, dar schematice, a însușirilor concrete și caracteristice ale obiectelor și
fenomenelor în absența acțiunii directe a acestora asupra analizatorilor.
Caracteristici:
- calitatea R depinde de cea a P si de frecventa contactului direct cu obiectele
- în elaborarea imaginii perceptive, un rol important îl are relația activă cu obiectele
corespunzătoare acesteia
- în procesul reprezentării un rol important îl au mecanismele verbale
- procesul reprezentării se sprijină mult pe memorie , dar cele două procese nu se
identifică; memoria conservă informația percepută, iar apoi o pune la dispoziția
reprezentării
- R ca proces este constructivă și reconstructivă (poate modifica o imagine așa
cum o cere desfășurarea activității mintale și practice)
- apariția R și manifestarea lor la niveluri calitative din ce în ce mai înalte
presupune interacțiuni cu planul mintal general, cu inteligența și cu operativitatea
gândirii
Concluzie :daca R se aseamănă sub raportul conținutului cu P, din punct de vedere al
procesului de producere, ele se apropie de gândire. R are astfel o dublă natură: una intuitiv-
figurativă și alta operațional- intelectivă.
2.Însușirile reprezentărilor
Psihologia contemporană consider R ca pe o verigă importantă în procesul cunoașterii umane
și, de aceea,îi subliniază calitățile superioare față de P.
- deși apare în absența obiectelor și are o intensitate mai slabă în comparație cu P,
însușirile importante sunt mai accentuate în R.
- R este o imagine panoramică, adică ea reconstituie în plan mintal și apoi redă
integral și simultan toate informațiile despre obiect, în timp ce P cuprinde numai acele
însușiri care pot fi percepute din poziția pe care o avem față de acel obiect.
- ca și P, reprezentările sunt în cea mai mare parte figurative, adică simbolizează
însușiri concrete ( de forma , mărime, culoare); numai ca R nu cuprinde detaliile, ci
însușirile intuitive, caracteristice pentru un obiect sau grup de obiecte.
- când percepem un obiect, recepționam și tot ceea ce îl înconjoară într-un anumit
moment și loc. În R imaginea este desprinsă de contextul spațio temporal în care
obiectul a fost perceput.
- Dacă în P un obiect este reflectat cu toate nuanțele sale cromatice, în R acestea se
reduc la culorile fundamentale
- R au o mai mare libertate față de schema structurală a obiectului individual
putând-o modifica în funcție de cerințele cunoașterii și practicii.
Concluzie:toate calitățile imaginii perceptive pun în evidență nivelul mai înalt de
generalizare pe care ea îl atinge.
[Link] reprezentărilor
După analizatorul dominant:
- R vizuale – sunt cele mai numeroase în experiența fiecăruia
- sunt bidimensionale( cele tridimensionale sunt greu de realizat)
- R auditive – reproduc atât zgomote cât și sunete muzicale și verbale
- sunt utile în procesul însușirii limbilor străine
- R chinestezice – sunt imagini mintale ale propriilor mișcări
- în timpul desfășurării lor se produc micro-mișcări; acestea sunt
actele ideomotorii
După gradul de generalitate :
- R individuale – sunt cele ale obiectelor, ființelor , fenomenelor reale și care au
o anumită semnificație pentru persoană
- cuprind multe detalii, iar însușirile caracteristice nu se detașează
ușor și evident.
- R generale – cuprind însușirile comune și caracteristice pentru o întreagă clasă de
obiecte.
- au cea mai mare importanță pentru formarea conceptelor
După nivelul operativității:
- R reproductive – evocă obiecte sau fenomene percepute anterior
- pot fi : statice, cinetice și de transformare (Ex.)
- R anticipative – se referă la mișcări sau transformări care nu au fost niciodată percepute
- sunt rezultatul procesului constructiv al R, la care participă operatiile
gândirii și procedeele imaginației
- apar dupa 7-8 ani
- sunt importante în însușirea unor cunoștințe complexe
4. Rolul R în activitatea mintală
a. R readuc în minte imaginile obiectelor și fenomenelor care nu mai sunt percepute,
permițând G să prelucreze o multitudine de date ale experienței anterioare.
b. R sunt un sprijin în construirea sensului cuvitelor noi
c. R pregătesc și ușurează generalizările din gândire
d. În multe activități ale gândirii, R constituie un punct de plecare și un suport intuitiv
pentru desfășurarea șirului de raționamente în vederea rezolvării unor probleme
e. Nivelul de dezvoltare a reprezentărilor, bogăția lor, sunt o condiție fundamentală
pentru imaginație.