Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice

Specializarea: Probațiune, Mediere și Asistență Socială a
Victimelor Infracțiunilor

Microcercetare

Percepția tinerilor adulți cu privire la

consumul de etnobotanice

Echipa:
Cojocaru Ștefăniță
Costea Alina-Maria
Niculăesă Gabriela
 Iași, 2012
Cuprins:

Introducere: De ce ne-am ales această temă?

Concepte-cheie

1. Considerații generale privind drogurile

1.1. Definiri și clasificări ale drogurilor
1.2. Toxicomania-concept
1.3. Dependența-concept
1.4. Toleranța-concept
2. Teorii sociologice privind motivațiile consumului de droguri-etnobotanice
2.1 Dependența față de droguri ca formă de evaziune
2.2 Teoria “dublu eșec”
2.3 Relația anomie-dependență
2.4 Teoria etichetării sociale
2.5 Anomie microsocială și dependența față de droguri
3. Activitate de teren
3.1 Metodologia utilizată
3.2 Descrierea microcercetării
3.3 Analiza interviurilor aplicate
3.4 Limitele cercetării
3.5 Concluziile finale

Bibliografie
Anexe

2
De ce ne-am ales această temă?

În lucrarea de faţă vom încerca să oferim o imagine de ansamblu asupra

consumului de droguri denumite „etnobotanice” în rândul tinerilor din România, dar şi a
efectelor psiho-sociale pe care aceste substanţe le au asupra societăţii şi asupra
individului. Consumul de droguri etnobotanice este un fenomen ce a luat amploare
începând cu anul 2009, când au început să se deschidă magazinele denumite „weed
shop”, iar timp de doi ani un număr semnificativ de tineri şi adolescenţi au fost foarte
afectaţi,existând chiar cazuri de deces provocate de aceste substanţe.
Chiar dacă la început, intrarea în legalitate a produselor etnobotanice a reprezentat
pentru foarte multe persoane o ocazie de a experimenta senzaţii noi şi în primul rând de a
încerca un drog, pe parcursul a doi ani s-a dovedit a fi un fenomen mult mai dăunător
decât consumul de droguri ilegale. Contextul legal în care se comercializau aceste
produse, preţul foarte mic faţă de drogurile ilegale, faptul că se găseau foarte uşor,
deschizânduse din în ce în mai multe magazine în zone foarte populate ale oraşelor, toţi
aceşti factori au contribuit la dezvoltarea unei noi categorii de dependenţi, dar mai grav
este că consumul debuta chiar şi de la vârsta de 14 ani.
În România, acest proces s-a instaurat treptat,pentru că la început erau foarte
puţine persoane care ştiau ce fel de produse comercializează aceste magazine, însă şi
mass-media a avut un aport deosebit la dezvoltarea acestui fenomen social grav, prin
diferite articole care au apărut în ziare sau ştiri difuzate la ore de maximă audienţă. Până
în momentul în care au început să apară decese din cauza acestor droguri, mass-media a
realizat o publicitate ascunsă la aceste magazine, iar ştirile de la televizor şi din ziare
legate de etnobotanice au reprezentat chiar un plus de informaţie în descoperirea acestor
substanţe.
Consumul de etnobotanice reprezintă un proces social şi nu apare doar din motive
precum sărăcia, problemele în familie sau în cazul persoanelor cu un comportament
delincvent. Aceste substanţe au fost consumate în special de adolescenţi şi tineri din toate
categoriile sociale, cu sau fără studii, fie din mediul rural, fie din mediul urban, iar în
fiecare caz în parte cercul de prieteni a fost cel care a avut o influenţă majoră. Cauzele

3
reale acestui fenomen sunt dorinţa de a se integra în rândul prietenilor săi, de a nu fi
marginalizat, de a fi „la modă”, poate chiar de a fi diferit faţă de alte persoane de vârsta
sa.
Până în momentul apariţiei acestor substanţe etnobotanice, societatea a
marginalizat şi stigmatizat consumatorii de droguri, fiind de foarte multe ori nişte cazuri
rare pentru că nu vedeai zilnic o persoană dependentă. Dar fenomenul drogurilor „legale”
a oferit societăţii noastre adevărata imagine a subculturii consumatorilor de droguri, a
persoanelor care merg pe stradă cu ochii injectaţi, cu un comportament atipic, care râd de
multe ori din senin.
Punctul culminant al acestui fenomen l-a reprezentat momentul în care au început
cazurile grave de persoane afectate de etnobotanice, chiar şi cazurile de [Link] toate că
s-a încercat interzicerea acestor produse, de fiecare dată apăreau altele noi, cu o
compoziţie diferită, ceea ce împiedica munca autorităţilor de a stopa acest fenomen.
Chiar dacă în prezent toate aceste magazine au fost închise, a început să se
prolifereze o situaţie mult mai delicată, vinderea drogurilor etnobotanice pe piaţa neagră.
Faţă de drogurile ilegale precum marijuana, haşişul, cocaina sau L.S.D.-ul, drogurile
„legale” au un conţinut mult mai chimic şi mult mai variat ceea ce îngreunează procesul
de vindecare şi de detoxificare de către cadrele medicale specializate a persoanelor
dependente.
În primele două capitole ale acestei lucrări vom defini drogul, vom oferi o
imagine a ceea ce înseamnă toxicomania, cum se manifestă dependenţa fizică şi cea
psihică, pentru că în domeniul asistenţei sociale recunoaşterea simptomelor pentru fiecare
în parte este esenţială.
Cel de-al treilea capitol este reprezentat de teoriile sociologice care explică
cauzele variate şi complexe care conduc la consumul de droguri şi la instaurarea
dependenţei, oferind în acelaşi timp cadrul teoretic pentru înţelegerea fenomenului grav
reprezentat de consumul de droguri, printre care sunt incluse şi etnobotanicele.
Ultima parte a acestei lucrări este constituită din rezultatul activității de teren,
analiza celor cinci interviuri cu tinerii consumatori de droguri „legale”, prin care ne-am
propus să confirmăm ipotezele legate de consumul de subtanţe etnobotanice, dar şi să
evidenţiem efectele, stările dar şi contextul în care are loc utilizarea acestor produse.

4
 Trebuie să precizăm, spre final, faptul că întreaga lucrare are drept scop
înţelegerea fenomenului de consum de droguri, punând un accent deosebit pe drogurile
etnobotanice, care reprezintă în ultimii ani o problemă gravă ce afectează societatea,
familia şi mai ales tinerii.

Concepte-cheie: etnobotanice, dependență, anturaj.

5
 Înainte de a prezenta rezultatele activității de teren, considerăm necesar a clarifica
unele aspecte teoretice importante, din literatura de specialitate, cu privire la
problematica consumului de etnobotanice.

1. Considerații generale privind drogurile

1.1 Definirea și clasificarea drogului

Drogul este o substanţă solidă, lichidă sau gazoasă, a cărei folosinţă se transformă
în obicei/dependenţă şi care afectează direct funcţionarea sistemului nervos, schimbă
dispoziţia, percepţia şi/sau starea de conştiinţă.
Vorbirea curentă desemnează prin „droguri” produsele şi substanţele stupefiante
sau toxice, definite ca atare şi prohibite de legislaţiile naţionale şi internaţionale.
„De asemenea, prin drog (cuvând de origine olandeză-droog) se înţelege, în
sensul larg, orice substanţă utilizată în terapeutică, datorită unor proprietăţi curative, dar
al cărei efect este, câteodată incert şi nociv pentru organismul uman.” (Drăgan, J. ,1994,
p.40).
„Definind drogul, trebuie să consemnăm, totodată, şi sensul clasic al termenului.
Potrivit definiţiei date de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (O.M.S.), drogul este acea
substanţă care, odată absorbită de un organism viu, poate modifica una sau mai multe
funcţii ale acestuia.”(Drăgan, J. ,1994, p. 41)
Din punct de vedere farmacologic, drogul este substanţa utilizată de medicină şi a
cărei administrare abuzivă (consum) poate crea o dependenţă fizică şi/sau psihică ori
tulburări grave ale activităţii mentale, percepţiei, comportamentului, cunoştinţei.
(Richard, D., 2005, p. 23).
Potrivit documentelor internaţionale, prin droguri trebuie să înţelegem aşadar, o
parte dintre stupefiantele supuse controlului internaţional, prin Convenţia unică privind
stupefiantele din 1961 (Tablourile I şi II), în timp ce substanţele psihotrope sunt cele ale
căror control internaţional este prevăzut de Convenţia asupra substanţelor psihotrope,
încheiată în anul 1971 la Viena (Tabloul I,II,III şi IV).
În conformitate cu prevederile Legii 143/2000, privind traficul şi consumul ilicit
de droguri, acestea se împart astfel:

6
  Droguri de mare risc, prevăzute în tabelele I şi II, anexe la prezenta lege
 Droguri de risc, prevăzute în tabelul III
 Precursori (substanţe ce stau la baza producerii drogurilor), prevăzute în
tabelul IV
 Inhalaţi chimici toxici.
Drogurile pot fi clasificate în funcţie de efectul principal pe care-l au asupra
minţii umane. În continuare este prezentat sistemul de clasificare considerat în general
util de cei care studiază drogurile. (Griffith, E. , 2006, pp. 12-13)
 Sedative. În această categorie sunt incluse alcoolul, pastilele sub formă de
barbiturice sau de tranchilizante slabe, precum Valium-ul sau alte
benzodiazepine, gazele anestezice şi alte substanţe volatile. Sedativele au în
comun capacitatea de a scădea controlat activitatea cerebrală şi de a produce
o stare de relaxare sau de somnolenţă. În doze mai mari ele provoacă
intoxicaţie şi chiar inconştienţă. Toate aceste substanţe, cu rol de sedativ mai
ales, pot produce uneori dezinhibare şi o agitaţie paradoxală, acesta fiind
cazul beţivilor violenţi. Substanţele de acest tip au, de asemenea, şi
capacitatea de a mări timpul de reacţie şi de a scădea coordonarea.
 Stimulente. În această categorie sunt incluse cocaina, amfetamina şi
cofeina. Stimulentele au capacitatea de a creşte activitatea cerebrală,
provocând o stare de excitare nervoasă şi de vigilenţă. Totuşi,ele pot avea cu
uşurinţă efecte mai avansate, de agitaţie şi anxietate. Drogurile cele mai
puternice din această grupă pot provoca, în cazul unor doze mari,
discontinuitatea procesului de gândire, excitaţie extremă şi halucinaţii.
 Opiacee. O persoană căreia i se administrează un opiaceu sau un sedativ
fără a i se preciza ce i s-a dat, poate să nu sesizeze vreo diferenţă. Însă
opiaceele produc o euforie de tip special, intens, ce se diferenţiază de tipul
mai puternic al efectului indus de sedative. Totodată ele au capacitatea de a
calma durerea.
 Halucinogene. Două exemple de halocinogene sunt mescalina, o substanţă
obţinută din plante, şi LSD (acid lisergic dietilamid), un drog sintetic. Aceste
droguri au efecte psihice de o complexitate uimitoare. Ele pot deforma

7
 percepţia timpului şi a spaţiului, precum şi senzaţiile, însă halucinaţiile
produse pot deveni cu uşurinţă coşmaruri.
 Droguri cu acţiune multiplă. Pe lângă cele patru tipuri principale de
droguri, există o serie de substanţe ce au efecte multiple. Printre aceastea se
numără canabisul (sedativ şi halocinogen), nicotina (sedativ şi stimulent),
Ecstasy (stimulent şi halucinogen).
Un sistem simplu de clasificare ce caută să ordoneze vasta diversitate a
substanţelor chimice care acţionează asupra unui organ cu atât de multe capacităţi cum
este creierul uman va presupune inevitabil anumite aproximări. Având în vedere acest
lucru, sistemul de clasificare oferit mai sus furnizează o imagine destul de bună a situaţiei
reale. Dacă apare un drog nou, iar un cercetător îl poate încadra în una dintre aceste
categorii, asemănările de familie ne vor oferi suficiente informaţii pentru a şti la ce să ne
aşteptăm de la el.
1.2 Toxicomania

La întrebarea „cheie” de ce un om ajunge dependent faţă de un drog iar

concomitent faţă de mai multe produse sau substanţe cu proprietăţi toxicomanogene, de-a
lungul anilor „vina” a fost aruncată pe rând asupra cauzelor psihologice, factorului
economic, deci a condiţiei precare de existenţă ori asupra celui social, asupra uşurinţei şi
iresponsabilităţii cu care se oferă drogurile naivilor de către traficanţi, şi unii şi alţii
făcând parte dintr-o lume pusă sub semnul neîmplinirii. Problema este însă mult mai
complexă şi presupune o subordonare multidisciplinară.
Unii cercetători afirmă că toate aceste „vinovăţii” sunt de fapt, doar condiţii
favorizante ale principalei cauze: agentul toxicomanogen, adică drogul propriu-zis. Alţi
cercetători consideră culpabilă de inducerea dependenţei numai personalitatea
toxicomanului, situat în mijlocul tuturor acestor circumstanţe.
Sub aspectul comportamentului socio-cultural, apariţia dependenţei incumbă mai
multe cauze sociale, economice, culturale şi psihologie.
Printre motivaţiile de natură psihologică ce stau la baza apariţiei toxicomaniei pot
fi enumerate: (Pop, O. , 2002, p. 33)

8
  Curiozitatea adolescentină- care este o stare de spirit sănătoasă când doreşte să
descopere lumea cu propriile sale simţuri, dar atunci când se îndreaptă spre
„cunoaşterea lumii” prin intermediul drogurilor se poate dovedi cu adevărat
dăunătoare.
 Şomajul, factor de natură economică, atunci când este grefat pe un teren familial
minat: neînţelegerile dintre membrii acesteia, despărţirea, divorţul părinţilor, care
creează la copii adevărate psihoze, are o incidenţă mare asupra etiologiei
dependenţei.
Nu trebuie neglijat nici rolul prozelitismului în materie de droguri care, de
asemenea, prezintă un pericol extraordinar.
Referitor la etiologia toxicomaniei, s-a constatat că toţi consumatorii manifestă
anumite tipuri de instabilităţi emoţionale. Veritabilii toxicomani sunt cvasineputincioşi în
marea de relaţii fireşti, semnificative, cu alte persoane, fiind pur şi simplu fiinţe care nu
au puterea şi curajul necesar să înfrunte evenimentele, nu toate fericite, pe care viaţa le
aşează în calea lor. (Pop, O, 2002, p. 39)
Concluzionând, se poate spune că influenţa mediului, curiozitatea, necunoaşterea
pericolelor datorate drogului, urbanizarea, şomajul, alienarea, lipsa unor capacităţi
intelectuale sunt factori determinanţi ai consumului de droguri, dar cheia enigmei se află
tot în structura personalităţii fiecărui toxicoman.

1.3 Dependenţa

Căutând acel element comun care să caracterizeze întru totul abuzul de droguri,
am stabilit că acesta este starea de dependenţă fizică ori psihică/fizică şi psihică în mod
concomitent.
Dependenţa este o formă de consum voluntar, abuziv, periodic sau cronic a
substanţelor dependogene, fără a avea la bază o motivaţie medicală spre deosebire de
farmaco-dependenţele aşa-zise clasice, legitime, care sunt prin originea lor întotdeauna
terapeutice, în cazul dependenţei legitime, dezintegrarea personalităţii consumatorului
este efectul şi nu cauza consumului de droguri.

9
 Conform definiţiei date de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, prin dependenţă
trebuie să se înţeleagă „starea psihică sau fizică ce rezultă din interacţiunea unui
organism cu un medicament caracterizată prin modificări de comportament şi alte reacţii,
însoţite întotdeauna de o nevoie de a lua substanţa în mod continuu sau periodic pentru a
nu-i simţi efectele sale psihice şi uneori pentru a evita suferinţele. Starea de dependenţă
este însoţită sau nu de TOLERANŢĂ.”(Răscanu, R., 2002, p. 118)
Dependenţa psihică sau psihologică poate fi dedusă cu uşurinţă din definiţia
generală, constând într-o stare psihică, particulară, manifestată prin dorinţa imperioasă şi
irezistibilă a subiectului de a continua utilizarea drogului şi de a înlătura disconfortul
psihic. Se întâlneşte în toate cazurile de dependenţă, cu anumite particularităţi, cum este
normal pentru fiecare drog în parte, putând fi însoţită ori nu de dependenţa fizică şi
toleranţă.
Psihodependenţa se recunoaşte în primul rând după atitudinea consumatorilor care
continuă să folosească drogul, deşi sunt în deplină cunoştinţă că acest lucru le dăunează
sănătăţii, situaţiei familiale şi sociale şi le impune numeroase eforturi de natură materială
pentru obţinerea lui.
Dependenţa fizică sau adicţia este tot rezultatul administrării îndelungate a unui
drog. Ea se maniferstă de îndată în momentul reducerii mari de dozelor, la întreruperea
completă a administrării sau la amânarea acesteia peste limitele suportabile ale
organismului, situaţii ce vor genera o serie de tulburări fizice care, în ansamblul lor,
îmbracă aspectul sindromului specific toxicomanilor cunoscut sub denumirea de sindrom
de abstinenţă(SEVRAJ). (Ioan, B.G., 2003, p. 34)
Sevrajul în ceea ce priveşte anumite droguri,este nespus de greu de suportat de
organism şi, în această situaţie, pentru a-i înlătura efectele neplăcute, consumatorul
recurge la o nouă administrare.
Modul de manifestare a dependenţei fizice, respectiv al sindromului de sevraj,
diferă şi el, în funcţie de drog atât în ceea ce priveşte natura simptomelor, cât şi
intensitatea acestora. Astfel, ea este moderată sau poate să lipsească la formele de
dependenţă cerute de celelalte droguri.
Riscul farmaco-dependenţei la un individ rezultă întotdeauna din acţiunea
conjugată a trei factori: (Ferreol, G., 2000, p. 67)

10
  Particularităţile personale ale subiectului
 Natura mediului socio-cultural general şi imediat
 Proprietăţile farmacologice ale substanţei în cauză în corelaţie cu cantitatea
consumată,frecvenţa utilizării şi modul de utilizare(ingerare,inhalare,fumare,injectare
subcutanată sau intravenoasă).
Se poate vorbi şi despre o dependenţă naturală, deci care nu a fost dobândită în
mod voit sau accidental pe parcursul vieţii individului. Această dependenţă survine odată
cu naşterea copilului, în cazul în care mama sa este toxicomană.(Drăgan, J. , 1994, p. 95)
De asemenea trebuie menţionată dependenţa încrucişată ori, altfel spus,
capacitatea unui anumit drog de a putea preveni apariţia sindromului de abstinenţă,
respectiv de a suprima manifestările ce caracterizează dependenţa fizică. Acest tip de
dependenţă poate fi parţială sau completă. Astfel, putem exemplifica metadona, un drog
ce are, din acest punct de vedere, spectrul cel mai larg de acţiune ca „suplinitor”, pe când,
de exemplu, un alt analgezic-narcotic nu reuşeşte să suprime în totalitate manifestările
abstinenţei în cazul morfinei.
Această deosebită calitate a metadonei o recomandă din plin în procesul de
dezintoxicare a consumatorilor.
Trebuie explicată de asemenea şi noţiunea de potenţial dependogen care înseamnă
capacitatea unui drog de a putea induce dependenţă. Capacitatea drogului de a induce
dependenţă îî este dată de alcaloizi. Aceştia sunt substanţe de origine vegetală ori de
sinteză, cu structură chimică variată, complexă, care conţin, de regulă, în molecula lor,
unul sau chiar mai mulţi atomi de azot, incluşi în structuri de carbon mono sau
policiclice.

1.4 Toleranţa

În activitatea practică se face foarte des confuzie între dependenţa fizică şi psihică
şi toleranţă întrucât primele două apar concomitent cu aceasta din urmă de aceea
considerăm necesar a explica toate aceste fenomene în parte.

11
 Fenomenul de toleranţă se explică prin sensibilitatea redusă sau chiar absentă a
unui organism uman la unele acţiuni ale substanţelor farmacologice asupra lui. Toleranţa
poate fi, la rândul său, de două feluri: dobândită şi naturală.
Toleranţa dobândită sau obişnuinţa apare în cursul vieţii individului şi constă în
manifestarea treptată a efectelor substanţei administrate repetat, pe o anumită perioadă de
timp, astfel încât, pentru a se obţine acelaşi efect, se impune creşterea progresivă a dozei.
Acest tip de toleranţă este întâlnit la substanţele cu sau fără potenţia dependogen şi se
caracterizează prin reversibilitate (după un anumit interval de timp de la întreruperea
definitivă a administrării, organismul îşi restabileşte sensibilitatea sa iniţială).
Cea de-a doua caracteristică este specificitatea, deoarece toleranţa dobândită nu
este o proprietate generală pentru toate substanţele, ci numai pentru unele dintre acestea.
(Ioan, B.G. , 2003, p. 79)
Tot o caracteristică a toleranţei dobândite este şi creşterea pragului de
suportabilitate a dozelor de ordin toxic ori letal. Ca urmare a utilizării de către
consumator de cantităţi progresiv crescânde dintr-o anumită substanţă, organismul se va
adapta la efectele toxice ale acesteia, astfel încât dozele mari vor fi suportate aparent fără
dificultate.
Toxicomanii, în general, pot suporta, la o singură administrare, cantităţi de drog
incomparabil mai mari decât subiecţii normali, asupra cărora, în mod obişnuit, acest lucru
provoacă fenomenul grav al intoxicaţiei acute sau chiar moartea.
Toleranţa naturală sau înnăscută este acea stare congenitală întâlnită în special
la unele specii de animale. Un exemplu curent de acest fel este iepurele, care, în
comparaţie cu omul, poate la o singură administrare să suporte cantităţi mult mai mari de
atropină.
Există totodată şi o anume toleranţă încrucişată care poate fi definită ca o
parţialitate a toleranţei dobândite, în fapt, este capacitatea unui subiect, deja tolerant faţă
de o anumită substanţă, de a suporta doze mari dintr-o altă susbtanţă pe care nu a mai
utilizat-o anterior. Acest fenomen este întâlnit la substanţe înrudite din punct de vedere
chimic ori farmacologic. (Ioan, B.G., 2003, p. 52)

12
2. Teorii sociologice privind motivațiile consumului de droguri

În continuarea proiectului, trebuie specificat faptul că microcercetarea noastră s-a

bazat pe supozițiile unor teorii sociologice, teorii care ne-au ajutat în încadrarea fiecărui
caz din activitatea de teren, într-un tip specific de consumator de droguri (etnobotanice).
Teoriile sociologice consideră dependenţa faţă de drog un proces social mai
degrabă decât o relaţie între proprietăţile fizice ale drogului şi impactul lor asupra
organismului uman.
Iniţierea în consumul de droguri şi adoptarea, în timp a unei conduite
caracteristice toxicomanului, se derulează în mod aproape identic în marea majoritate a
cazurilor. Drogul este oferit iniţial de către un grup de prieteni, ei înşişi consumator de
drog; tânărului i se propune să încerce drogul în cadrul unei reuniuni,caracterizată printr-
o atmosferă de grup favorabilă acestui gen de experienţe. Alteori, tânărul învaţă să
consume droguri de la alţi adulţi sau chiar de la unii membri ai familiei sale. Doar o mică
parte dintre indivizi, circa 10% caută ei înşişi, în mod voluntar, o ocazie de a consuma
drogul şi doar câţiva încep consumul de drog la îndemnurile traficanţilor.
Fenomen cu importante implicaţii sociale, consumul de droguri şi dependenţa faţă
de acestea, au fost punctul de plecare pentru o serie de cercetări, în urma cărora au fost
emise unele teorii sociologice care caută să explice fundamentul social al acestui
fenomen.
2.1 Dependenţa faţă de droguri ca formă de evaziune- Robert Merton
Robert Merton, autor al uneia dintre cele mai cunoscute teorii sociologice-teoria
anomiei, propune ca, prin prisma acestei teorii, dependenţa faţă de droguri să fie pusă în
relaţie cu formele de adaptare la condiţiile sociale.
Merton defineşte conceptul de anomie ca o discrepanţă între scopuri şi mijloace.
El arată că individul dependent de droguri, de cele mai multe ori este membru al
unor clase sociale defavorizate, a încercat să urmărească în mod irealist scopuri culturale
înalt valorizate de către societatea în care trăieşte, dar pe care nu le poate atinge ca
urmare a unor blocaje existente în folosirea unor mijloace legitime. Ca urmare, el este
nevoit să recurgă la mijloace ilegitime (ilicite). Datorită faptului că nu are acces nici la
scopurile propuse de către societate şi nici la mijloacele legitime necesare atingerii

13
acestora, individul se va adapta la această stare de discrepanţă între scopuri şi mijloace
(stare de anomie) prin evaziune sau retragere din viaţa socială, care îi permită să facă
abstracţie de scopurile culturale şi de mijloacele legitime. (Ioan, B.G., 2003, p. 68)
Aceşti indivizi sunt caracterizaţi de Merton ca persoane frustrate, care nu au
responsabilităţi productive, adevărate persoane asociale, care se află în societate dar, de
fapt, nu fac parte din ea. Abordarea lui Merton a fost supusă unor critici, exprimate mai
ales de către Marshall Clinard şi Robert Meier, care arată că evaziunea nu poate fi
aplicată întotdeauna consumatorilor de droguri, care nu sunt numai persoane asociale ci
pot fi persoane active, integrate în societate, cu responsabilităţie sociale şi profesionale
(de exemplu, medicii care prin natura profesiei vin în contact nemijlocit cu drogurile). De
asemenea, consumul de droguri poate fi şi expresia unui comportament inovator,
desfăşurat în scopul căutării unor experienţe noi şi incitante, poate exprima unele ritualuri
în anumite culturi tradiţionale sau o atitudine de răzvrătire împotriva adulţilor exprimată
de către adolescenţi şi tineri.
2.2 Teoria „dublu eşec” al consumatorului de droguri-Richard Cloward şi Lloyd
Ohlin
Richard Cloward şi Lloyd Ohlin au realut concepţia lui Robert Merton privitoare
la evaziunea (retragerea) consumatorului de droguri, subliniind că această conduită nu
semnifică doar incapacitatea individului de a avea acces la mijloace legitime, ci este un
„dublu eşec” şi anume acela de a avea acces atât la mijloace legitime cât şi ilegitime şi de
a eşua în încercările de a le utiliza, în ambele situaţii. (Macovei, R.A., Galetescu, E.,
2006, p. 368)
Merton se referă numai la o oportunitate legitimă, în timp ce Cloward şi Ohlin,
utilizând teoria transmisiei culturale şi teoria asocierilor diferenţiate, disting între două
tipuri de oportunităţi: legitime şi ilegitime.
Cei doi autori susţin că indivizii învaţă,prin intermediul socializării, o serie de
norme conflictuale între ele: unele care promovează conduitele legitime şi altele care le
sprijină pe cele ilegitime, având posibilitatea de a alege între ele pe acelea pe care le va
folosi ca model de conduită.
Individul recurge la evadare (retragere) fie pentru că nu este capabil să utilizeze
mijloace ilegitime pentru realizarea scopurilor datorită prohibiţiilor pe care le-a

14
internalizat în structura personalităţii sale, fie datorită blocării mijloacelor legitime de
atingere a scopurilor.
În primul caz individul acceptă legitimitatea mijloacelor instituţionale, dar nu
poate atinge scopurile propuse de societate din cauza unor deficienţe personale, ceea ce
determină o serie de frustrări personale şi retragerea individului din societate.
În cea de-a doua situaţie, individul acceptă şi utilizează mijloacele ilegitime, dar
tot nu-şi poate atinge scopurile dorite.
Se ajunge, astfel, la un dublu eşec, care va duce la retragerea individului din
societate, asocialitatea sa, şi implicit, recurgerea la consumul de droguri.

2.3 Relaţia anomie-dependenţă faţă de droguri în concepţia lui Alfred Lindensmith

şi John Gagnon
În opinia lui Alfred Lindensmith şi John Gagnon, consumul de droguri nu
semnifică întotdeauna o conduită deviantă, având în vedere faptul că noţiunea de devianţă
este relativă, dependentă de condiţii, de loc, de timp şi de cel care o defineşte, înţelegând
prin aceasta că ceea ce pentru o anumită clasă socială, categorie ocupaţională sau
religioasă înseamnă devianţă, pentru o alta reprezintă o conduită normală (de exemplu, în
Jamaica, marijuana este considerată un remediu important pentru o serie de afecţiuni, în
special respiratorii, dar şi obiect de cult, fiind folosită în ceremoniile religioase).
O mare parte din consumul de droguri a fost facilitat de existenţa unui context
legitim, nondeviant, ceea ce pune sub semnul întrebării teoria anomiei şi a devianţei a lui
Merton.
Autorii lansează ideea că, accesul la droguri este o cauză mai importantă a
consumului şi dependenţei decât starea de anomie, aducând ca argument faptul că în
rândul medicilor, asistentelor, farmaciştilor, se înregistrează rate înalte de dependenţă faţă
de droguri. De asemenea,numărul mare de consumatori şi dependenţi de droguri din
ghetourile negrilor din SUA este consecinţa traficului mai intens de droguri în aceste arii
urbane,politicii represive mai slabe şi presiunilor exercitate asupra populaţiei din aceste
zone de a găsi surse de venit prin manipularea drogurilor.
Lindensmith şi Gagnon apreciază că teoria anomiei lui Merton poate fi aplicată
doar începătorilor în consumul de droguri, care recurg la drog pentru că îşi imaginează că

15
acesta ar putea determina evaziune, acest lucru nefiind valabil pentru indivizi care sunt
deja dependenţi de droguri. „Opiaceele,de pildă,pot determina o evaziune temporară
numai pentru indivizii care nu sunt dependenţi de [Link] este faptul că unele
persoane îşi pot îndeplini obligaţiile sociale şi activităţile cotidiene doar recurgând la
consumul de droguri.”(Răscanu, R., 2002, p. 241)
2.4 Teoria etichetării sociale a lui Erving Goffman-subculturile consumatorilor de
droguri
Conform teoriei învăţării sociale, efectele consumului de droguri sunt modelate de
o anumită subcultură şi sunt învăţate de către noul iniţiat de la consumatorii mai vechi de
droguri, fiind cunoscut faptul că, de cele mai multe ori, individul devine dependent la
îndemnurile unor prieteni consumatori. În acest mod, raţionalizările utilizate pentru a
justifica consumul de droguri precum şi senzaţiile care trebuie să decurgă din acest
consum,sunt învăţate de la alte persoane.
Instalarea treptată a dependenţei face ca rolul de consumator de droguri să devină
un rol puternic stigmatizat datorită reacţiei sociale faţă de droguri în societăţile actuale,rol
care poate lua mai multe forme.
Erving Goffman consideră că indivizii dependenţi de droguri sunt „devianţi
sociali”, „eşecuri în scenele motivaţionale ale societăţii”, „indivizi care par angajaţi într-
un refuz colectiv al ordinii sociale”.(Ioan, B.G., 2003, p. 74)
Definirea unui asemenea rol pentru dependentul de droguri, îl obligă pe acesta să
se asocieze cu alţi indivizi care sunt ca el, pentru a putea adera la normele şi valorile
create de subcultura consumatorilor de droguri şi pentru a putea găsi un sprijin în aceste
norme şi valori. Includerea individului în subcultura drogului va determina,de asemenea,
schimbarea concepţiei de sine, facilitând acestuia să se transforme într-un dependent „de
carieră”.Este vorba despre un proces de stigmatizare, etichetare, a dependentului de
droguri.
În cazul în care individul nu este complet socializat în subcultura drogului, el va
trăi starea de panică determinată de interpretarea senzaţiilor şi stărilor psihice cauzate de
drog(de exemplu, halucinaţiile) ca efect al unei perturbări psihice. Astfel de interpretări
vor duce la instalarea unor veritabile stări de panică,caracterizate prin efecte fizice şi
psihice negative. În acest sens, Howard Becker arată că dacă individul care consumă

16
droguri nu este inclus într-o subcultură a drogurilor, el va avea posibilitatea de a afla
despre efectele drogurilor din mass-media,unde se pune accentul pe efectele alarmante
cauzate de administrarea acestora,ceea ce va duce la instalarea unei stări de panică.
Un exemplu sugestiv pentru această situaţie este, în opinia lui Becker, edificarea
treptată a subculturii marijuanei în SUA; în momentul consolidării sale, s-a constatat
dispariţia cazurilor raportate de psihoză determinate de administrarea acestui drog.
Prin urmare,se poate afirma că percepţia de către individ a consecinţelor drogului
este determinată hotărâtor de simbolurile subculturii care îl reprezintă şi nu de efectele
drogului ca atare.
Young apreciază că individul acceptă în mod voluntar să consume droguri şi,
implicit,socializarea într-o subcultură a drogurilor, deoarece consideră că drogul îi poate
oferi soluţii alternative la problemele cu care se confruntă. Prin urmare,este eronată
concepţia că lupta împotriva drogurilor ar trebui axată pe dizolvarea subculturilor
aferente acestora, deoarece consumul acestor substanţe nu se transmite în mod automat,ci
este un lucru acceptat voluntar de către individ. Soluţia viabilă ar fi, de fapt, găsirea unor
soluţii alternativa la problemele cu care se confruntă individul,altele decât consumul de
droguri.
În concluzie,conform teoriei etichetării sociale,stigmatizarea consumatorului de
droguri de către membrii societăţii, aplicarea „etichetei” de toxicoman,determină
individul să adere la o subcultură a drogurilor,în care se va afla alături de alţi indivizi
asemănători lui.
Consumatorul de droguri devine un marginalizat în societatea legitimă,apreciat
într-un anumit mod,imaginea sa fiind asociată cu diverse practivi şi obiceiuri considerate
nocive.

2.5 Anomia microsocială şi dependenţa faţă de droguri

Erich Fromm caracteriza familia ca fiind „agenţia psihologică a societăţii, mediul
prin care societatea imprimă structurile specifice copilului şi, astfel, adultului.” (Ferreol,
G., 2000, p. 155)
În privinţa legăturii existente între dependenţa de droguri şi relaţia intrafamilială,
se constată frecvent amestecul mamei în spaţiul psihic al individului, ceea ce are ca efect

17
lipsa de autonomie a copilului. Lipsa de autonomie a copilului este rezultatul eşecului
interiorizării precoce ca urmare a împiedicării tendinţei de separare-individualizare a
acestuia,proces care, în mod normal are loc în cursul primilor trei ani de viaţă,dar efectele
acestui lucru vor apărea evidente în adolescenţă. De asemenea, se apreciază că persoanele
vulnerabile la consumul de droguri au prezentat, în cursul primilor ani de viaţă, o
intoleranţă la solitudine,ca rezultat al unei dificultăţi a relaţionării apropiate.
Toxicomanii pot proveni fie din familii organizate, fie din familii dezorganizate.În
cazul familiilor organizate structural,se constată de multe ori existenţa unor
disfuncţionalităţi care constau,cel mai frecvent,din relaţii perturbate cu unul dintre
părinţi,cel mai adesea cel de sex opus,în timp ce celălalt părinte manifestă o atitudine
distantă,punitivă sau absentă. Dar, disfuncţionalităţile familiale pot consta şi din relaţii
conflictuale între părinţi, ceea ce crează premise nefavorabile unei socializări primare
adecvate şi încorporării normelor morale ale societăţii.
Consumatorii de droguri pot proveni şi din familii exagerat de tolerante faţă de
comportamentele descendenţilor. Părinţii se pot amăgi că este vorba doar despre o
problemă trecătoare şi acest lucru să-i determine să se autoliniştească,lăsând astfel ca
situaţia să scape treptat de sub control.
În societate contemporană există o tendinţă în creştere ca descendenţii să nu
crească cu ambii părinţi naturali. Se constată o creştere a numărului de cazuri în care
copiii sunt crescuţi în cadrul unor relaţii din afara căsătoriei,cu un părinte vitreg sau de
către un singur părinte.În cazul familiilor recompuse,un rol esenţial pentru o bună
integrare a copilului îl are calitatea raporturilor care se dezvoltă între noul părinte şi copil.
O serie de studii arată că peste 50% dintre consumatorii de heroină din mediul urban
provin din familii monoparentale.(Stanciu,V.V,2007, p.91)
Mediul familial disfuncţional, doar aparent organizat, prin relaţii perturbate între
părinţi sau între părinţi şi copii, precum şi mediul familial dezorganizat prin decesul
unuia dintre părinţi,fie prin divorţ, este un factor cheie în apariţia toxicomaniei precum şi
în recăderea după un tratament de dezintoxicare.
Un studiu efectuat la Berlin, în anul 1995, care a vizat familiile de origine ale
toxicomanilor,a scos în evidenţă faptul că dintr-un număr de 81 de familii luate în studiu,
în 52 dintre ele (64%), au existat cazuri de alcoolism patern şi/sau dependenţă de droguri

18
la fraţi sau surori, în unele dintre cazuri existând în familie decese cauzate de droguri.
(Griffith, E., 2006, p. 215)
În concluzie, indiferent de cauzalitatea consumului droguri, trebuie să specificăm
un aspect important, faptul că efectele negative sau consecințele consumului acestor
substanțe halucinogene sunt alarmante. Tocmai de aceea, în următorul capitol vom
încerca să observăm schimbările sau consecințele consumului acestor substanțe în rândul
unor tineri toxicomani.

19
3. Activitate de teren

Pornind de la o bază teoretică, cu ajutorul unor obiective și a unor ipoteze am

realizat cinci interviuri cu persoane care au experiență în vederea consumului de
etnobotanice.
Grupul-țintă al acestei cercetări este format dintr-un număr de cinci tineri adulți
(o persoană de gen feminin, patru de gen masculin), cu vârste cuprinse între 22-27 ani,
studenți sau absolvenți ai studiilor superioare din mediul urban.
Menționăm faptul că aceste persoane au fost selectate din grupul de prieteni și
faptul că interviurile au fost realizate în municipiul Iași.
Ipoteza generală:
Consumul de etnobotanice influențează negativ comportamentul persoanelor
consumatoare de aceste droguri.
În cercetarea de faţă am pornit de la următoarele ipoteze :
1. Consumul de etnobotanice este facilitat de cercul de prieteni ai consumatorului.
2. Consumul de etnobotanice nu produce un comportament delincvent.
3. Etnobotanicele provoacă dependenţă.
4. Consumul de etnobotanice afectează relaţiile dintre prieteni.
Obiectivele cercetării
Obiectivul esenţial al acestei cercetări este de a identifica consencinţele psiho-
sociale care apar în urma consumului de drogurile „legale”(etnobotanice).
Din acest obiectiv derivă şi alte opt obiective specifice:
 Identificarea percepţiei pe care persoanele intervievate o au despre drog
 Identificarea motivelor care au stat la baza consumului de etnobotanice
 Identificarea relaţiei dintre cercul de prieteni al consumatorului şi consumul de
etnobotanice;
 Identificarea contextului în care are loc consumul de etnobotanice;

20
3.1 Metodologia utilizată :
Interviul
Interviul sociologic reprezintă nu numai o simplă conversaţie între două persoane
ci o tehnică ştiinţifică care utilizează procesul comunicării verbale pentru a culege
informaţii în legătură cu scopul urmărit.
Instrumentul de lucru folosit în cazul interviului sociologic îl reprezintă ghidul de
interviu, care este alcătuit din întrebări deschise, care pot fi modificate sau adaptate în
cursul desfăşurării convorbirilor. La baza formulării ghidului de interviu se află o bază
teoretică pentru că informaţiile obţinute trebuie valorificate potrivit unui sistem
conceptual,teoretic şi potrivit unui set de ipoteze.
Pentru această microcercetare vom utiliza un ghid de interviu format din 15
întrebări, pe care îl vom anexa la finalul proiectului.
De ce am utilizat interviul?
Tehnica interviului presupune o mare libertate de mişcare în plan metodologic şi
tehnic din parte cercetătorilor,libertate care se referă la faptul că se stabilesc problemele
care vor fi studiate,dar forma concretă a întrebărilor este oferită de inspiraţie de moment.
De asemenea, considerăm faptul că un avantaj deosebit este că în timpul realizării
interviului se pot formula întrebări noi, prin care pot fi obţinute anumite detalii şi
precizări legate de un subiect anume care este important pentru cercetare, şi pe lângă
aceasta se pot face şi reveniri atunci când sunt constatate anumite contradicţii între
răspunsuri din parte persoane intervievate.
Principalele tipuri de interiuri sunt interviurile de opinie sau de personalitate
şi interviurile documentare. În atingerea obiectivelor pe care ni le-am propus,vom
recurge la folosirea primului tip de interviu pentru că scopul nostru este de a afla în
principal ceea ce este şi ceea ce face persoane intervievată, dar mai ales vrem să
aflăm opiniile, atitudinile şi activităţile care îl caracterizează.
Am ales interviul ca metodă de lucru deoarece este cel mai potrivit mod pentru
obţinerea de informaţii privind stările pe care le are individul în momentul consumului,
modul în care îşi procură drogurile, relaţiile pe care le are cu prietenii săi şi modul în care
au loc modificări sociale sau comportamentale. Suntem de părere că interviul reprezintă
cea mai bună metodă prin care ne putem confirma sau infirma ipotezele de la care

21
porneşte cercetarea noastră pentru că la baza interviului stă dialogul, deci implicit
comunicarea care este esenţială pentru obţinerea informaţiilor de care am [Link] baza
alegerii noastre de a folosit interviul de opinie sau de personalitate am pornit de la ideea
că persoanele care vor participa la aceste interviuri reprezintă nişte oameni atipici, care au
trăit nişte situaţii ieşite din comun.

3.2 Descrierea cercetării:

Am realizat interviurile la cinci consumatori sau persoane care au consumat
produse [Link] persoane se încadrează în media de vârstă 22-27 de ani şi
sunt fie studenţi,fie absolvenţi de studii superioare,din mediul urban. Am realizat aceste
interviuri atât la persoane de sex feminin,cât şi la cele de sex masculin pentru că chiar
dacă majoritatea consumatorilor de astfel de produse sunt bărbaţii,am reuşit să
identificăm şi femei care au consumat şi care au perceput într-un alt mod etnobotanicele.
Am ales ca grup-ţintă persoane care au studii superioare pentru că în municipiul
Iaşi studenţii au reprezentat populaţia majoritară care a consumat droguri
„legale”.Persoanele care au participat la acest interviu fac parte din cercurile noastre de
prieteni.
Am explicat fiecărei persoane înaintea realizării interviului care este scopul
acestor interviuri şi în ce mod vor fi utilizate informaţiile pe care ni le vor oferi prin
răspunderea la întrebă[Link]ştia ne-au oferit acordul verbal pentru realizarea interviului
după ce le-am explicat în ce constă principiul confidenţialităţii şi faptul că acesta este un
principiu deontologic esenţial în profesia unui asistent social şi de asemenea ne-au
confirmat verbal faptul că putem utiliza răspunsurile oferite de ei,atâta timp cât nu le vom
da nume,prenume sau facultatea pe care o urmează sau pe care au absolvit-o.

22
3.3 Analiza interviurilor aplicate

Cazul „aventurierului”
Prima întrebare a interviului, „ce înseamnă drogul în opinia ta?”,are drept scop
evidenţierea semnificaţiei pe care o are drogul în general pentru persoana intervievată.
Astfel persoana cu care am avut acest interviu, consideră drogul ca fiind „tot ce
provoacă dependenţă,fizică,psihică”.Acest răspuns subliniază faptul că chiar dacă
această persoană a consumat droguri,le consideră dăunătoare şi este conştientă de riscul
dependenţei,dar şi de al efectelor nocive pe care le au drogurile.
La întrebarea legată de prima experienţă privind consumul de droguri este scoasă
în evidenţă una dintre ipotezele de la care am pornit în realizarea interviurilor,fiind şi
confirmată în acest caz şi anume că consumul de droguri este facilitat de cercul de
prieteni: „eram în clasa a 12-a,cu colegi de-ai mei,care odată în curtea şcolii aveau nişte
iarbă la ei”.De asemenea reiese faptul că utilizarea drogurilor reprezintă un proces de
învăţare socială,rezultat al interacţiunii sau asocierii individului cu alţi indivizi
dependenţi: „tot m-au îmbiat,ei mai fumaseră,eu nu am vrut şi la un moment dat am zis
să fumez şi eu”.
Această primă experienţă relatată de persoana intervievată se încadrează în teoria
etitchetării sociale a lui Erving Goffman privind subculturile consumatorilor de droguri.
Această teorie are la bază teoria învăţării sociale şi consideră că efectele consumului sunt
modelate de o anumită subcultură şi sunt învăţate de către noul iniţiat de la consumatorii
mai vechi de droguri.
Persoana intervievată descrie stările pe care le-a avut în momentul în care a
consumat produse etnobotanice pentru prima oară în felul următor: „îmi simţeam
picioarele foarte grele,mâinile,la un moment dat îmi era frică să mă ridic,am început să
râdem,nu mai puteam să ne abţinem,la un moment dat îmi era frica să merg şi la baie,să
nu cad jos din picioare”.Această întrebare reliefează două aspecte importante.În primul
rând intervievatul prezintă o condiţie pe care el o consideră necesară pentru consumul de
droguri: „depinde de anturaj,de prietenii pe care îi ai,pentru că dacă fumezi cu cineva pe
care nu-l cunoşti,te panichezi”;un al doilea aspect subliniat de această întrebare este că
utilizarea drogurilor etnobotanice este un proces social,ce are loc împreună cu grupul de

23
prieteni,iar conform etapelor identificate de Comisia Naţională a Abuzului de Droguri şi
Marijuana din S.U.A.,acesta este un consum recreaţional pentru că drogul este folosit în
mod voluntar,în cadrul unui grup de prieteni.
La întrebarea „din ce motive ai început să consumi etnobotanice?”,persoana
respectivă consideră ca principal motiv curiozitatea,dar de asemenea faptul că preţul lor
este relativ mic în comparaţie cu alte droguri, „faci rost de ele foarte repede,ai la casa
scării weed shopuri,am zis să văd şi eu ce stare îşi dă,mi-au spus prietenii care fumaseră
înainte că e super fain,te simţi super ok”.Conform teoriei de specialitate,curiozitatea
poate fi asociată cu căutarea unei plăceri inedite,factor social ce contribuie la procesul
consumului de droguri şi în acelaşi timp poate fi considerat un consum experimental prin
care individul este curios şi doreşte să experimenteze o stare de spirit nouă.Şi din acest
răspuns reiese influenţa pe care o au prietenii faţă de individ în încercarea unui drog,mai
ales când aceştia descriu starea pe care o ai ca fiind „super fain”.O informaţie deosebită
pe care acest răspuns o oferă este faptul că „ai la casa scării weed shopuri”,ceea ce
scoate în evidenţă faptul că consumul de droguri,în cazul acesta de etnobotanice,este
facilitat de accesul la aceste produse care se realiza foarte uşor şi faptul că exista un
context legitim în comercializarea acestor produse care sunt cunoscute şi drept „droguri
legale”. Răspunsul la întrebarea „cum ai aflat de etnobotanice?” confirmă de asemenea
această idee a contextului legitim: „mi-a zis dacă am auzit că s-or deschis weed shopuri
cu etnobotanice…şi o cumpărat de acolo,ştiu că atunci eram eu foarte uimit de preţ,nu-
mi venea să cred ce ieftin îi”;poate fi observat faptul că preţul acestor produse face din
nou trimitere şi la ideea de acces la droguri,fiind oarecum accesibile pentru [Link]ţă
de drogurile ilegale,preţul a reprezentat,putem spune un atu,pentru aceste droguri legale
numite etnobotanice,fiind cunoscut faptul că drogurile de pe piaţa neagră au preţuri destul
de mari şi de cele mai multe ori sunt foarte greu de procurat la noi în ţară.Chiar persoana
intervievată,fiind întrebat dacă preţul este un avantaj în procurarea etnobotanicelor,a
afirmat „da,îţi dai seama,la început mai ales că,na,e vorba de preţ,faci foarte uşor rost
de ele”.
Privind modul în care persoana îşi procura produsele etnobotanice,sunt scoate în
evidenţă magazinele denumite „weed shop”,iar după ce acestea au început să fie închise,
erau luate de la un dealer.Răspunsul oferit la această întrebare „eu personal nu am fost

24
niciodată să cumpăr;cumpărau alţii veneau la mine acasă,dar la un moment dat când s-
or închis,ţin minte,aveam tot aşa unu prieten,cunoştea pe cineva pe care tot timpul îl
suna,venea acasă,un fel de dealer şi cam ăla din câte am înţeles eu şi încă vreo doi mai
aduceau droguri de astea”.Trebuie remarcat faptul că şi în cazul cumpărării produselor
etnobotanice anturajul avea un rol foarte important şi facilita consumul acestor droguri,
iar faptul că un prieten de-al intervievatului cunoştea un dealer subliniază încă o dată
ideea de subcultură a consumatorilor de droguri prin faptul că în cumpărarea drogurilor
de la un dealer presupun cunoaşterea unor anumite norme prin care se realizează procesul
de achiziţionare a drogurilor,nefiind un schimb comercial obişnuit.
Răspunsul oferit la întrebările legate de perioada de timp în care a consumat
droguri etnobotanice şi frecvenţa consumului este destul de nesigur,ceea ce denotă faptul
că persoana intervievată nu poate să zică exact cât de mult a consumat;există o anumită
contradicţie în răspunsurile oferite din cauză că la întrebarea legată de perioada
consumului acesta afirmă că „aproape un an,dar destul de rar” iar la cea legată de
frecvenţă afirmă „erau altă dată de 3 ori pe săptămână,altă dată făceam pauză câte 3
săptămâni,chiar o lună,depinde”.
La întebările legate de posibilele schimbări de comportament pe care le-a avut din
cauza consumului de etnobotanice,persoana intervievată afirmă „eu nu am avut nimic,ţi-
am spus,nu am mai fumat de jumătate de an,mai bine şi nu am nici o treabă,chiar nu
vreau să mai fumez,n-am simţit niciodată nevoia să fumez,să zic că sunt agitat din cauza
asta”.Reiese astfel faptul că acesta a parcurs doar etapa experimentală şi pe cea
recreaţională privind consumul de droguri aşa cum sunt specificate de Comisia Naţională
a Abuzului de Droguri şi Marijuana din S.U.A. şi nu a ajuns astfel la situaţia de a
consuma droguri pentru a depăşi anumite probleme sau din cauza dependenţ[Link]ă
idee este susţinută şi de faptul că persoana intervievată refuza să consume de multe ori
când prietenii o făceau: „am refuzat de foarte multe ori,când n-am vrut,nu am fumat şi au
fost foarte multe situaţii”.
Chiar dacă această persoană nu a simţit nici o schimbare în comportament,acesta
afirmă despre prieteni de-ai săi că „nu mai asta fac de foarte mult timp încoace;oricând
când fac rost de nişte bani numai asta fac,se duc şi îşi cumpără droguri şi sunt foarte
veseli,dar atunci când nu au bani să-şi cumpere droguri sunt foarte nervoşi,să facă rost

25
de bani,agitaţi,nu prea ai ce să vorbeşti cu ei;ţi-am zis,cum le dai bani în mână bani
numai asta fac”.Aceste comportamente şi stări l-a făcut pe acesta să se îndepărteze de ei,
ceea ce confirmă ipoteza conform căreia consumul de etnobotanice afectează relaţiile de
prietenie,persoana intervievată afirmând că „eu m-am îndepărtat de ei când am văzut că
sunt aşa şi pentru că nu mai am ce discuta cu ei;…numai despre asta vorbesc,numai
despre droguri,cum să facă rost de bani să fumeze ceva”.Conform teoriei etichetării
sociale şi a subculturii drogurilor,consumatorii de droguri se asociază cu persoane
asemenea lor,pentru a putea adera la normele şi valorile create de subcultura aceasta,iar
persoana căreia i-am luat acest interviu nu vrea să facă parte din această subcultură şi
astfel se realizează o distanţare de prietenii respectivi.
Schimbările de comportament descrise de intervievat la prietenii săi,faptul că sunt
agitaţi,nervoşi,tot timpul sunt preocupaţi de modul în care să obţină bani pentru a-şi
procura etnobotanice au ca suport teoria sociologică privind raportul între procesul de
dependenţă şi simptomele sindromului de abstinenţă prin faptul că aceste persoane
continuă să consume drogurile etnobotanice şi devin dependente pentru a evita
simptomele sindromului de abstinenţă.
Ipoteza conform căreia consumul de etnobotanice nu produc un comportament
delincvent este confirmată prin faptul că persoana intervievată afirmă că „pe toţi care ştiu
c-or fumat şi chiar dacă erau nişte persoane violente,în timp ce fumau,devii foarte
prietenos,destul de calm,niciodată nu cauţi scandal sau să devii violent”.Astfel,
consumul de etnobotanice nu poate fi privit ca un posibil factor criminogen.
În momentul în care persoana intervievată s-a oprit din consumul de etnobotanice,
cercul de prieteni a încercat din nou să-l influenţeze, „ei spuneau tot timpul că de ce nu
vreau să fumez,că ei nu înţeleg de ce nu vreau;le spuneam că pur şi simplu nu vreau şi nu
îmi mai trebuie”.
Ultima întrebare a fost legată de faptul dacă ar mai consuma astfel de produse şi
răspunsul oferit a fost „nu,indiferent cu cine aş fi”,astfel ieşind în evidenţă faptul că
persoana intervievată a conştientizat influenţa pe care grupul de prieteni a avut-o asupra
sa la un moment dat şi riscul acestui consum.

26
 Cazul „curiosului”
Cea de-a doua persoană căreia i-am luat interviu ne-a definit drogul asemănător
cu prima persoană cu care am discutat,afirmând că „în general,drogurile sunt substanţe
care provoacă dependenţă”,doar că realizează o completare spunând că „au şi anumite
efecte nocive asupra organismului”.Ca şi în cazul primei persoane,conştientizează riscul
de a devenit dependent dar şi alte probleme de sănătate care pot apărea în urma
consumului de droguri şi pot să aiba efect pe termen lung.
La întrebarea „care a fost prima experienţă privind consumul de droguri?”,
persoana intervievată recunoaşte din nou gradul de periculozitate al drogurilor,în special
al celor etnobotanice: „pei,dintre drogurile mai periculoase,prima experienţă ar fi
drogurile etnobotanice(SuperBlack)”.Tot prin răspunsul oferit la această întrebare am
aflat informaţii şi despre contextul în care persoana intervievată a consumat droguri
prima oară: „la mine acasă,unde stăteam,împreună cu doi prieteni”;se poate observa că
şi în cazul acestei persoane consumul de droguri s-a realizat alături de [Link]
asemenea,sunt expuse două motive pentru care a încercat prima oară produse
etnobotanice: „pur şi simplu ne-o venit nouă hai să vedem cum e şi am luat să
experimentăm chestia asta şi atunci erau la modă,să zicem între
ghilimele ,etnobotanicele”.Curiozitatea este unul din motivele exprimate,căutarea unei
plăceri inedite, dar la fel de important este că a făcut-o şi din teribilism,ce poate fi privit
fie ca formă de adaptare la grupul social din care făcea parte fie chiar la o subcultură a
consumatorilor de droguri pentru că în acel moment nu s-a mai gândit la riscurile pe care
le poate avea consumul unor astfel de substanţe.
Persoana intervievată nu a putut să ne facă o comparaţie între „drogurile legale” şi
drogurile interzise prin lege din cauza faptului că singurele droguri consumate au fost
etnobotanicele,însă le consideră mult mai periculoase,prin faptul că provoacă dependenţă
dar mai ales pentru că ştie că au avut loc şi decese în urma consumului de etnobotanice.
Legat de droguri precum marijuana sau haşiş,acesta afirmă că „sunt unii artişti care
consumă marijuana,ca artiştii care pictează,îţi dezvoltă imaginaţia,te ajută,e un lucru
benefic”.De altfel,acesta scoate încă o dată în evidenţă faptul că este conştient că toate
drogurile provoacă dependenţă şi că este foarte dificil să renunţi la ele odată ce ai devenit

27
dependent,fiind de părere că nu există nici o diferenţă între dependenţa indusă de
etnobotanice şi cea de la marijuana de exemplu.
La întrebarea privind motivele consumului de etnobotanice am aflat încă o dată că
„curiozitatea e principalul motiv”,fiind mult mai tentat şi din cauza faptului că nu a
consumat niciodată nici un alt drog,cu toate că îşi dorea să încerce: „chiar nu mai
fumasem nici marijuana,nici haşiş,şi chiar vroiam să văd cum îi”.Din nou este subliniată
influenţa pe care au avut-o prietenii în intrarea în contact cu etnobotanicele şi faptul că
consumul de droguri reprezintă un proces social: „toţi îi auzeam,mai mulţi prieteni,că-i
fain,că nu ştiu ce să vezi,cum te simţi,hai să încercăm o dată” . Persoana intervievată se
încadrează conform etapelor identificate în consumul de droguri de către Comisia
Naţională a Abuzului de Droguri şi Marijuana din S.U.A. în consumul experimental
pentru că manifestă curiozitate şi dorinţa de a experimenta o stare de spirit nouă,prin
încercarea unuia sau a mai multor droguri.
Stările descrise în momentul consumului de droguri etnobotanice sunt foarte
variate,fiind atât stări plăcute cât şi de spaimă în anumite momente: „prima dată a
început cu o moleşeală,ce simţi când începi să fumezi,când îşi fac efectul;eu am simţit
aşa că îmi amorţesc picioarele şi apoi treptat,treptat,urcă spre cap,după aia mă simţeam
foarte ameţit,deşi eu să zicem că puteam să stau şi să merg destul de lejer dar când
stăteam jos îmi bătea inima mult mai repede,simţeam aşa cum îmi pulsează sângele şi
simţeam aşa o oarecare ameţeală;pleoapele erau mai grele,ţi se fac ochii mai mici”.Se
poate observa că la începutul procesului de drogare există aceste stări confuze,instalându-
se treptat frica de necunoscut,fără să ştii la ce să te aştepţi şi ajungi într-un punct în care
nu poţi conştientiza dacă ceea ce simţi este real sau este în imaginaţia ta: „ca atunci când
eşti ameţit dar e o diferenţă;atunci când eşti băut să zicem eşti ameţit,dar e o diferenţă că
totuşi gândeşti mai clar şi poţi să,nu ştiu, faci unele lucrur,care atunci când eşti ameţit
nu poţi”.Chiar dacă stările iniţiale sunt caracterizate de frica de necunoscut,după ce
drogul îşi face efectul apare o anumită stare de bine: „nu puteam să vorbesc în sensul că
vroiam să spun ceva şi ori mă întrerupeam pe la jumătate şi îmi venea să râd,nu ştiam
cum să continui fraza până la sfârşit;acum depinde,asta după ce îşi face efectul şi îşi
atinge maximul de efect şi stări de râs,în principiu din nimic,de la un deget arătat sau o
prostie spusă sau îl vezi pe celălalt de lângă tine că râde,începi să râzi şi nu mai poţi să

28
te opreşti”.Spaima şi frica de ce se va întâmpla i-au fost induse acestei persoane de faptul
că „îmi bate inima foarte tare şi nu ştiam când o să treacă efectul,cât durează,îmi era
frică să nu-mi vină stări de vomă şi din astea pentru că simţeam că am şi aşa în stomac o
[Link] durere,un fel de greaţă”.
Modul în care a aflat de etnobotanice persoana intervievată accentuează ipoteza
conform căreia consumul de astfel de droguri este facilitat de cercul de prieteni: „pei de
la prieteni am aflat;nu ştiam până când am auzit pe unul şi pe altul că uite or apărut” ;
dar foarte important este că această persoană a fost atrasă de ideea de a încerca produsele
etnobotanice pentru că şi-ar fi dorit să fumeze marijuana sau haşiş: „uite sunt ieftine,uite
au efectele alea ca şi cum ai fuma haşiş,marijuana şi aşa am aflat”.Consumul de droguri
etnobotanice este în cazul acesta facilitat nu doar de prietenii pe care îi are individul dar
şi de faptul că contextul în care acestea se vindeau era unul legitim,nondeviant aşa cum
susţine teoria privind relaţia anomie-dependenţă faţă de droguri în concepţia lui Alfred
Lindesmith şi John [Link] că aceste droguri erau în legalitate,dar şi preţul pe care
îţ aveau a constituit un factor decisiv în începerea consumului pentru un număr
semnificativ de persoane.
Prima oară când a consumat droguri etnobotanice,persoana intervievată a fost
alături de „doi prieteni,cei mai buni,adică cu nişte persoane în care aveam încredere cât
de cât şi să mă simt şi în largul meu adică nu cu persoane necunoscute sau amici sau
aşa,adică ne înţelegeam bine,na,persoane destul de apropiate”.Aceste informaţii
subliniază importanţa pe care o are anturajul,nu numai că te influenţează să consumi dar
şi prin faptul că oferă o anumită siguranţă care contribuie la atingerea unei stări cât mai
plăcute odată ce începi să consumi: „adică să fumez prima dată cu alte persoane pentru
că nu ştii ce reacţii ai,deci să mergi într-un grup sau aşa şi să fumezi pentru prima oară
nu mi s-ar părea bine,să nu ştiu ce reacţie ai,poate ţi-e rău…aşa că cel mai bine fumezi
la tine acasă,cu persoane care sunt de încredere şi ,mă rog,nu ţi se poate întâmpla nimic
sau poate măcar ca să ai o măsură de precauţie”.Persoana intervievată a vrut să
consume cu persoane de încredere,cu prietenii lui cei mai buni,şi a făcut acest lucru la el
acasă fiind şi ca o măsură de precauţie şi din teama de a nu fi etichetat ca aparţinând
subculturii consumatorilor de [Link] lucru este evidenţiat şi de faptul că până la
urmă în perioada respectivă etnobotanicele reprezentau nişte produse legale,însă

29
percepţia greşită a multor persoane care ar vedea un astfel de proces de consum ar
eticheta fără ezitare.
Răspunsul la întrebarea privind modul în care îşi procura produsele etnobotanice
subliniază atât ideea de acces relativ uşor la astfel de produse şi contextul în care avea loc
această cumpărare de la magazinul denumite „weed shop”,dar şi mai important dezvăluie
această subcultură a consumatorilor de droguri pe care a formulat-o Erving Goffman în
teoria etichetării sociale: „cele mai multe cazuri au cumpărat prietenii mei,cei cu care
fumam,spuneam că sunt mai experimentaţi şi,în fine,ştiau ce să cumpere”.De asemenea
este evidenţiată şi ideea consumului de droguri ca proces de învăţare socială,prin
învăţarea de către noul iniţiat de la consumatorii mai vechi de droguri: „eu am fumat,în
fine,la propunerea lor un fel de etnobotanice şi pentru că mi s-a spus că alea sunt cele
mai bune”.
Legat de perioada în care a consumat,persoana intervievată susţine că s-a
întâmplat timp de două luni,iar frecvenţa consumului a fost o dată la două săptămâni,
concluzionând că „deci de vreo 3-4 ori,mi se pare că am consumat atâta”.Astfel
persoana intervievată a realizat doar consum experimental şi consum recreaţional,drogul
fiind folosit voluntar,de regulă în cadrul cercului de prieteni,important fiind că individul
nu este dependente de drog: „fumam,ca şi de exemplu,când bei alcool,mergi în club,băi
să bem o bere ca să ne simţim bine,să dansăm”.
Din prisma efectelor avute asupra sa,persoana consideră că nu a fost afectat în nici
un fel de consumul de etnobotanice,nu a simţit nici o schimbare de comportament,nu a
creat legături strânse de prietenie,rămânând în acelaşi cerc de [Link] conform
căreia consumul de astfel de droguri nu produce un comportament delincvent este
susţinută de afirmaţiile făcute de persoana intervievată: „de obicei sunt calm şi când
fumez sunt şi mai calm;deci nu mp manifest nu ştiu cum sau să devin violent;bine,în
general când fumezi uiţi şi dacă ai probleme sau dacă ai ceva să zicem că nu mai eşti
atent asupra lor;dacă te focusezi pe acele probleme s-ar putea să devii apatic şi să intri
în depresie”.
O altă ipoteză confirmată de acest interviu este că consumul de etnobotanice
afectează relaţiile de prietenie;din acest punct de vedere persoana intervievată susţine că a
avut o relaţie de prietenie care s-a deteriorat din această cauză: „am avut o relaţie,acum

30
nu ştiu dacă s-a deteriorat din cauza asta,dar ne-am distanţat pur şi simplu când nu mai
aveam,nu ştiu,nu mai eram pe aceeaşi undă cu ideile,nu mai,de exemplu prietenul ăsta al
meu el tot timpul hai să iau,hai să fumăm”.Se observă faptul că persoana nu a vrut să
adere la normele şi valorile care stau la baza subculturii consumatorilor de droguri,dar
iese în evidenţă şi faptul că era speriat de ideea că ar putea deveni dependent: „eu nu mai
vroiam,eu am vrut doar să încerc,le-am încercat,nu mi-or dat cine ştie ce senzaţii,nu mi-
o făcut,nu-mi place în mod special dependenţa asta,că totuşi crează dependenţă că el era
foarte agitat şi vroia aproape în fiecare zi să consume şi intrase într-un cerc de prieteni
şi consuma frecvent”.Informaţiile oferite de intervievat subliniază agitaţia conferită de
consumul de droguri etnobotanice şi faptul că acestea provoacă dependenţă,dar şi că
deteriorarea relaţiei a avut la bază şi aderarea prietenului său la un alt cerc de prieteni
care toţi erau consumatori,o aşa numită subcultură.Chiar dacă acesta are anumite îndoieli
privind deteriorarea relaţiei de prietenie pe care o avea, „nu ştiu dacă neapărat din cauza
asta,au mai fost şi altele”, tot el este cel care susţine totuşi această idee „nu prea mi-au
plăcut chestiile astea şi întradevăr m-am îndepărtat de el”.
Răspunsul oferit la ultima întrebare „dacă în momentul de faţă ţi s-ar oferi să
consumi etnobotanice ai accepta?”,persoana intervievată afirmă că „nu,etnobotanice,nu.
Dacă mă întrebi de marijuana,da”.Într-o oarecare măsură reiese faptul că etnobotanicele
au fost doar o experienţă,când în realitate dorinţa de a consuma droguri naturale există în
continuare,existând astfel posibilitatea destul de mare ca persoana să revină la consumul
experimental şi chiar recreaţional.

31
 Cazul „etnobotanicele înseamnă distracţie”
Persoana intervievată a considerat drogul ca fiind într-o oarecare măsură o
modalitate de distracţie,conştientizând în acelaşi timp efectele nocive pe care le are,fapt
ce reiese din remuşcările şi mustrările de conştiinţă pe care le avea în momentul în care
revenea la starea de normalitate dar şi din durerile pe care le avea: „mi-a plăcut,era
distracţie,dar a doua zi îmi părea rău pentru faptul cum mă simţeam,eram aşa leşinată,
îmi simţeam stomacul gol şi n-aveam poftă de mâncare şi eram conştientă că mă
distrug”.
Prima experienţă legată de consumul de droguri a persoanei în cauză face referire
la consumarea unor droguri ilegale,împreună cu prieteni apropiaţi,o parte dintre ei fiind
dependenţi: „ştiu că am fumat cu nişte prieteni de-ai prietenei mele cele mai bune,ei
dependenţi de droguri,nu ştiu ce era exact,iarbă”.Acest prim contact scoate în evidenţă
procesul social pe care îl reprezintă consumul de droguri şi este conform teoriei
etichetării sociale şi a subculturii consumatorilor de droguri care are la bază ideea că
utilizarea drogurilor se realizează în urma unei iniţieri realizate de prieteni consumatori.
Motivul principal pe care persoana intervievată l-a avut în consumul de droguri l-
a reprezentat influenţa exercitată de anturajul de prieteni,ceea ce confirmă una din
ipotezele mele,cea legată de faptul că cercul de prieteni este cel care facilitează acest tip
de consum: „datorită anturajului,hai să băgăm o ţigară”. Această idee este întărită şi
mai mult de faptul că intervievată susţine că „nu e neapărat că mi-o plăcut,depinde de
anturaj”.
La întrebarea legată de diferenţa între drogurile de pe piaţa neagră şi cele
etnobotanice,persoana prezintă câteva stări oferite de drogurile ilegale: „la alea,am avut
doar o stare de bine,moleşeală”;în schimb stările pe care le avea în momentul în care
consuma etnobotanice este complet opus prin stări de rău,gânduri ciudate: „la
etnobotanice de foarte multe ori mi-o fost rău,am gânduri aiuera,oricum mi s-o părut
mult mai rele”.Stările acestea sunt descrise şi în momentul în care a consumat pentru
prima oară astfel de substanţe „legale”.De asemenea,în momentul în care descrie aceste
stări,persoana în cauză povesteşte şi prima oară când a consumat etnobotanice: „chiar
prima oară,ţin minte foarte bine,venisem din week-end de acasă,prietena cu care stăteam
în apartament cum am ajuns mi-a spus hai fată să-ţi spun ce-o ieşit,mi-o zis despre

32
etnobotanice,eram numai eu cu dânsa şi am zis să mergem să încerc şi eu”.Din aceste
informaţii reiese faptul că prietena ei cea mai bună,cea care era prietenă şi cu persoanele
cu care fata consumase pentru prima oară „iarbă”,făcea parte dintr-o subcultură a
consumatorilo de droguri şi încerca să o iniţieze şi pe prietena ei,să o facă să adere la
acele normele şi valori ale acelui tip de [Link] utilizarea drogurilor pentru persoana
intervievată care a început cu consumul experimental,dorind să încerce senzaţii [Link]
curiozitate,a evoluat până la consumul intensiv.
Modul în care persoana intervievată a aflat de etnobotanice subliniază din nou
influenţa pe care o imprimă prietenii: „prima oară de la prietena asta a mea cu care am
fumat prima oară de la weed shop şi după aia de la colegi pe care i-am mai
auzit,prieteni”.
Consumul de droguri etnobotanice nu se realiza niciodată individual,ci tot timpul
alături de anturaj: „dacă ne adunam mai mulţi,puneam bani şi ori mergeam câte doi ori
toţi,n-am mers niciodată singură sau să-mi iau singură să fumez”.
Întrebarea legată de locul de unde îşi procura substanţele etnobotanice subliniază
cât de uşor puteau fi procurate aceste droguri,fie de la aşa numitul „weed shop”,fie chiar
de la dealeri: „o cunoştinţă de-a prietenei mele,nu ştiu de unde le aducea dar oricum
etnobotanice din astea şi ea făcea rost de la el”.
În legătură cu efectele pe care aceste droguri le-au avut asupra persoanei
intervievate aceasta descrie: „n-aveam poftă de mâncare,dar îmi era în continu foame ,
mă durea stomacul,simţeam aşa un gol în stomac,îmi era seacă gura şi limba,în continu
îmi era sete”.Iar privind comportament,persoana consideră ca nu a avut loc nici o
schimbare: „aceeaşi eram,doar în momentul când eram luată şi râdeam dar eram eu”.
În schimb prezintă comportamentul prietenei ei cele mai bune,care a şi iniţiat-o în
acest proces,comportament ce se aseamănă cu dependenţa: „prietena mea după ce a tras
prima oară,consuma zi de zi,chiar dacă eu mergeam cu dânsa la alţi prieteni,ea hai să
tragem,hai să luăm sau când era plictiseală în casă fuma în continu”.Conform etapelor
identificate de Comisia Naţională a Abuzului de Droguri şi Marijuana din S.U.A. acesta
este un consum intensiv pentru că drogul este utilizat zilnic,posibil să fie motivat de
anumite probleme sau situaţii stresante,de dorinţa de a menţine un anumite echilibru
[Link] foarte important în această etapă a consumului şi care face diferenţierea

33
subtilă de dependenţă este faptul că individul nu poate fi considerat ca total detaşat de
drog,dar rămâne integrat în [Link] persoana intervievată răspunde la întrebarea
„poţi numi comportamentul acesta dependenţă?” că nu crede acest lucru din cauză că
prietena ei a renunţat la acest consum şi acea perioadă a fost în momentul când s-au
deschis aceste magazine.
La întrebarea legată de perioada în care consumat şi frecvenţa consumului,
persoana a afirmat că perioada nu o mai ştie cu exactitate,în schimb la frecvenţă „am
avut,ţin minte o săptămână,când zi de zi,după o dată la săptămână să zic”.Aceasta
afirmaţie denotă faptul că persoana era în etapa consumului recreaţional în cadrul
grupului de prieteni,în mod voluntar,dar a avut o perioadă în care consumul era şi
intensiv,realizânduse zilnic.
Ipoteza privind faptul că consumul de etnobotanice nu produce un comportament
deviant este susţinută de afirmaţia persoanei intervievate legate de inducerea violenţei de
astfel de substanţe: „nu,niciodată nu am avut senzaţia asta şi din câte am înţeles,atât
etnobotanicele cât şi celelalte nu dau senzaţii de genu”.Prin „celelalte”,aceasta se referă
la drogurile ilegale precum marijuana sau haşişul.
De asemenea,ipoteza privind deteriorarea relaţiilor de prietenie este confirmată
pentru că din momentul în care s-au mutat separat,relaţia dintre persoana intervievată şi
prietena ei,cea care a şi iniţiat-o în consumul de etnobotanice,s-a schimbat: „de exemplu,
cu prietena mea nu mă mai întâlnesc aşa de des,noi stăteam în apartament împreună şi
fumam dar de când ne-am separat nu mai este aceeaşi relaţie,să vorbim despre toate cum
era înainte sau să povestim,rar ne întâlnim”.
La ultima întrebare, „dacă ti-ar oferi cineva în momentul de faţă produse
etnobotanice ai consuma?”,intervievata afirmă că „nu,n-aş mai vrea şi de când nu am
mai tras,de un an,am mai avut ocazii şi n-am mai vrut;a fost atâta,o perioadă de
nebunii”.

34
 Cazul „drogurile sunt un medicament şi o hrană spirituală”
Persoana care ne-a dat acest interviu consideră drogul ca fiind „o nebunie de-a
mea”, „cât am umblat pe la shopuri şi mi-am procurat o hrană de asta spirituală” şi de
asemenea îl descrie ca fiind „medicament,pentru mine-i bun adevărul,e antipsihotic,
adică într-un fel ajută”.Trebuie remarcat faptul că faţă de celelalte persoane care ne-au
răspuns la întrebările din acest interviu,persoana aceasta are o perspectivă cu totul diferită
asupra drogului în general,indiferent dacă este vorba despre etnobotanice sau droguri
ilegale.
Prima experienţă care a avut-o persoana intervievată privind consumul de droguri
s-a datorat unui prieten de-al său şi la fel a fost diferită faţă de experienţele pe care le-au
avut restul persoanelor intervievate pentru că a consumat un praf produs din ketamină:
„aedvărul că eu m-am drogat prima oară,nu ştiu,în 2006,a fost un mic anturaj,aveam un
prieten din cartier,îl vedeam tot timpul spart,veselie pe el şi bea pe stradă,mergea omul
pe treaba lui şi veneam într-o seară de la servici,lucram la un depozit de farmaceutic şi
eu chiar dacă lucram la depozitul acela nu încercasem nimic,nici nu ştiam,ieşisem de pe
băncile şcolii şi eram un mic tocilar,nu ştiam nimic,nu vroiam nimic de la viaţă şi…mă
întorceam acasă şi îmi spune omu că are nişte praf la el şi am întrebat ce-i ăla şi mi-o
spus că-i ketamină.era un anestezic pentru animale,pentru cai mai ales şi am încercat
atunci”.Informaţiile oferite de persoana intervievată susţin ideea că consumul de droguri
este,conform teoriei învăţării sociale,modelat de o anumită subcultură şi sunt învăţate de
către noul iniţiat,aşa cum este persoana în cauză care nu ştia nimic despre droguri sau
ceea ce ştia era destul de vag,de la consumatorii mai vechi de droguri,în cazul povestit
fiind prietenul său care era deja [Link]ţa pe care a avut-o cu această
substanţă a avut loc o singură dată,însă acelaşi prieten i-a oferit apoi marijuana: „dar
după aia,întâlnindu-l pe tovarăşul meu,el avea totdeauna marijuana la el şi am stat 3
luni numai în marijuana de dimineaţă până seara,mă treazeam dimineaţa cu marijuana”.
Astfel este întărită ideea exprimată anterior,în legătură cu iniţierea realizată în acest
proces şi se remarcă influenţa puternică pe care o exercită prietenii,în cazul de faţă un
prieten,în începerea consumului de [Link] ce este foarte important este că după un
consum experimental,de ketamină,realizat din pură curiozitate,persoana intervievată
ajunge imediat la etapa intensivă,consumând marijuana zilnic.

35
 De asemenea,modul în care persoana intervievată prezintă stările pe care le-a avut
la primul consum de droguri scot în evidenţă faptul că în momentul de faţă el a devenit
persoana care face parte din subcultura consumatorilor de droguri şi ar putea realiza
iniţierea altor persoane în acest proces: „prima oară l-o suflat vântul că eram începător ,
după aia a rămas partea hardcore cum ar veni,ca să folosesc nişte termeni de junkie,şi
mi-o dat;băi a fost bine,mergeam ca robotul pe stradă,n-aveam nici o treabă.”
Privind diferenţa dintre drogurile ilegale şi cele etnobotanice,persoana
intervievată subliniază faptul că toate substanţele etnobotanice sunt sintetice şi realizate
din produse chimice,în timp ce droguri ilegale precum marijuana sunt naturale,ceea ce
implică un risc mai mic de a deveni dependent sau de a avea efecte secundare majore:
„am băgat şi etnobotanice,şi pastile,am băgat şi praf;alea au chimicale multe în ele şi e
o diferenţă oricum foarte mare de la astea sintetice care nu ştiu ce conţin şi treci de la
marijuana la sintetice”.Diferenţa dintre aceste droguri este subliniată şi de stările pe care
ţi le induc;în cazul consumului de etnobotanice persoana intervievată faptul că „eram,nu
ştiu abătut,nu ştiu,simţeam că-mi crapă capul”,în timp ce făcând referire la drogurile
ilegale,în special marijuana,acesta susţine că „când bag marijuana,nu ştiu simt altceva,
simt aşa o stare de euforie,să cânt,să dansez,să mă zbânţui”.
Motivele care au stat la baza consumului de etnobotanice au fost în primul rând
curiozitatea,ideea de a încerca un drog nou,mai ales că persoana consumase înainte
intensiv marijuana,iar pentru că consumase aşa mult acel drog şi pentru că citise în ziar că
aceste etnobotanice ar conţine THC la fel ca [Link] observa că în cazul
etnobotanicelor şi mass-media a avut un rol esenţial,pentru că tot intervievatul susţine că
a mai văzut diferite articole despre aceste substanţe în diferite publicaţii,dintre care un
articol într-un ziar local din Iaşi care se numea „Nu toate frunzele se fumează” şi aşa cum
afirmă el „deci vrea să ţintească spre ceva”.În exprimarea motivelor,persoana prezintă
din nou o diferenţă între stările conferite de etnobotanice şi marijuana: „citisem în ziar că
ar conţine THC ca marijuana şi m-am gândit că o să fie bine dar era altfel,dintr-o dată
băgam şi cădeam brusc,îmi luam somn şi dormeam;aşa la marijuana era foarte vesel,
dansam prin discoteci”.
Întrebându-l cum a aflat de etnobotanice,persoana intervievată povesteşte că ştia
de existenţa magazinelor care comercializau etnobotanice dar nu ştia exact în constau

36
produsele pe care le [Link] a fost cel care a facilitat intrarea în contact cu
drogurile „legale”,ceea ce îmi confirmă şi ipoteza privind cercul de prieteni şi consumul
de etnobotanice: „m-o sunat prietenii într-o seară hai să fumăm ceva;bine,hai,chiar eram
curios,eu prima dată am crezut că fumăm marijuana şi eram vesel,mă gândeam gata,bine
şi am fost într-o zonă mai periferică a Iaşiului”.
Stările pe care le-am identificat în consumul de etnobotanice la persoana
intervievată se referă la dureri de cap,stări depresive: „eram,nu ştiu,foarte abătut,nu
ştiu,mi-o crăpat capul,simţeam că-mi crapă capul”;de asemenea au apărut şi stări de
greaţă,mai ales la primele contacte pe care le-a avut cu entnobotanicele: „am vomitat
prima dată”;alte stări sunt cele de somnolenţă: „dintr-o dată băgam şi cădeam brusc,îmi
luam somn şi dormeam”.Există şi un alt tip de stări descrise de persoana intervievată
oarecum opuse celor pe care le-am identificat până în acest punct,stări euforice şi o
energie deosebită indusă de substanţe etnobotanice sub formă de praf: „da de la praf nu
mai zic,pot să spun că mă suiam pe mese şi dansam până dimineaţă,până la ora 7 când
se închidea barul şi ne dădea afară,eu dansam” , „mi-am luat un praf,m-am băgat la
mall în baie,am băgat,m-am pus la treabă,mă mişcam ca un robot,foarte,foarte repede” ;
acest praf a provocat şi lipsă de poftă de mâncare dar şi lipsă de somn,ceea ce afectează
foarte multe organismul: „dacă vorbim despre praf,pot să spun că nu mâncam,stăteam şi
câte 2-3 zile treaz şi după ce am băgat o lună întreagă zi de zi,câte două plicuri pe
seară,am ajuns la spital”.Foarte important este că drogurile etnobotanice,în special
praful,poate induce şi o anumită stare de paranoia,aşa cum reiese din ceea ce povesteşte
persoana intervievată: „vărul meu fiind o persoană foarte influentă în Iaşi,probabil îi
povesteau prietenii lui cu care vorbeşte,poate a pus şi vreun spion sau doi ca să mă
urmărească şi cu siguranţă eram urmărit”.
În cazul acestul praf care se comercializa la magazinele cu produse etnobotanice
pot fi observate anumite stări care apar şi la consumul de cocaină în special,pe lângă
faptul că şi praful de care vorbeşte persoana intervievată era [Link] unei teorii
medicale privind consumul de droguri,numită teoria vitezei,cu cât viteza,rapiditatea cu
care un drog ocupă suficienţi receptori cerebrali pentru a produce efecte psihoactive,cu
cât euforia consumatorului este mai mare,cu atât acestuia îi place mai mult drogul şi este
mai dispus să-l consume într-o manieră abuzivă.Acest praf comercializat în „weed

37
shopuri” era,conform spuselor persoanei intervievate,un derivat de amfetamină şi
metamfetamină.
La întrebarea „cu cine ai consumat droguri etnobotanice prima oară?”,persoana
intervievată scoate din nou în evidenţă anturajul: „m-o sunat prietenii mei,hai să fumăm
ceva;bine,hai,chiar eram curios”.
Locul de unde îşi procura acesta drogurile etnobotanice era „weed shopul”,iar
perioada în care acesta a consumat etnobotanice a fost aproape un an şi jumătate,dacă nu
zilnic,măcar de câteva ori pe săptămână.Magazinele care comercializau produsele
etnobotanice dar şi legislaţia care era în vigoare privind aceste produse au reprezentat
contextul favorabil pentru începerea consumului de droguri,iar accesul la aceste produse
nu prezenta un impediment pentru nici o persoană.Putem spune chiar că existenţa acestor
magazine şi modalitatea foarte facilă de procurare a acestor droguri a reprezentat o
oportunitate pentru toate persoanele care până în acel moment nu au avut acces sau nu şi-
au permis să cumpere şi să consume [Link] persoana intervievată afirmă că „poate
au avut şi ele un rost,doar nu degeaba le-au legalizat,pentru că cred că atunci când au
făcut asta au lucrat o echipă de cercetători de la instituturi sau poate urmează ceva mai
bun,poate vor să legalizeze marijuana,poate au legalizat astea să vadă cum reacţionează
oamenii”.
Efectele pe care drogurile etnobotanice le-au avut asupra persoanei intervievate
sunt prezentate de acesta dintr-o perspectivă pozitivă,considerând că acestea l-au făcut să
fie mai deschis,a reuşit să comunice mai bine,să-şi dezvolte anumite concepţii de viaţă,
putem spune că au reprezentat chiar un mod de a se maturiza: „eram un om închis în
mine,nu vorbeam cu nimeni,mergeam pe stradă ca cu ochelari de cal pe nas şi nu mă
uitam la nimeni;aşa pot să spun că m-o prelucrat într-un fel şi în mod pozitiv aş putea
spune,m-o deschis mai mult spre lume cum ar veni şi mi-o schimbat opiniile.”Efectele
acestea se referă mai mult la comportament,pentru că efectele din punct de vedere fizic
le-am enumerat anterior.
Ipoteza conform căreia consumul de etnobotanice nu duce la producerea unui
comportament delincvent este confirmată şi de această persoană care subliniază că nu a
devenit niciodată violent în perioada în care consuma intensiv astfel de substanţe,chiar
era mai liniştit : „pei băgam praf dimineaţa şi mă duceam aşa pe la Mitropolie,mă rugam

38
la icoane să mă las,eram paranoia,umblam pe jos prin oraş,mă duceam la biserică şi îmi
lăsam câte o haină,spuneam să o dea la copii”.Prin faptul că acesta îşi dorea să renunţe
la drogurile etnobotanice putem afirma că chiar devenit o persoană mai bună şi mai
filantropă,dar în nici un caz violentă.
De asemenea,ideea că vroia să renunţe la etnobotanice,mai ales la acel praf,şi nu
reuşea,se încadrează în teoria lui Alfred Lindensmith privind raportul între procesul de
dependenţă şi simptomele sindromului de abstinenţă.Cu toate că persoana invervievată nu
afirmă că ar fi fost dependent,consumul compulsiv al drogului susţine această idee din
cauză că drogul este folosit cu o frecvenţă ridicată.Teoria amintită anterior propune
explicarea procesului de dependenţă prin asocierea sa cu credinţa individului că în
momentul întreruperii administrării drogului, starea sa se va înrăutăţi datorită instalării
sindromului de abstinenţă.Aşa cum reiese şi din cele povestite de el,consumul de
etnobotanice a început cu „iarbă” pentru o perioadă,după care individul a trecut pe „praf”
dar şi pe „pastile”.Individul dependent de droguri,în cazul de faţă de etnobotanice,adoptă
efectiv toate caracteristicile dependentului de droguri: „când umbli ca dezaxatu pe stradă
de la praf şi de la foc,cu gura uscată,cerşind câte un pahar de apă sau ieşind dimineaţa
din discotecă fără bani,fără ţigări,ducândute acasă şi te bagi în pat şi dormi trei ore şi te
trezeşti,seara te duci iar la shop şi iar cumperi”.Acesta se asociază cu alţi indivizi
dependenţi de droguri,cercul său de prieteni sau colegi de facultate( „apoi l-am văzut
venind la facultate,eu pe el nu-l mai vedeam că vine şi după aia el venea şi avea ochii
foarte tulburaţi,că până la urma urmei drogat pe drogat se cunoaşte”),devine conştient
că nu poate renunţa la droguri,mai bine spus,el începe să joace toate rolurile impuse de
statutul său de dependent.
La întrebarea legată de faptul dacă a avut prietenii care s-au deteriorat din cauza
consumului de etnobotanice,persoana susţine că nu s-a întâmplat aşa ceva,ba din contră
acesta susţine că „de când m-am apucat,nu ştiu,am mulţi prieteni,sunt foarte vorbăreţ,
sociabil”,ceea ce îmi infirmă în cazul lui ipoteza cum că consumul de droguri
etnobotanice afectează relaţiile între prieteni.
În schimb la întrebarea „dacă a format prietenii cât ai consumat etnobotanice?”,
acesta îmi răspunde că şi-a făcut câţiva prieteni,pentru că aşa cum afirmă el „de la astea
devii foarte prietenos” , însă nu e vorba de nişte prietenii foarte strâ[Link] ce este

39
foarte important este motivul pentru care susţine el că nu s-a împrietenit foarte bine cu
multe persoane: „pe unde mă duceam eu nu legam mari prietenii pentru că deobicei când
bagi ceva şi eşti printre persoane care cunoscut chestia asta deja te ocolesc şi pentru că
când fumezi un joint e altă treabă dar când umbli ca dezaxatu pe stradă de la praf şi de
la foc cu gura uscată”.În aceste fel,persoana intervievată scoate în evidenţă faptul că
unele modalităţi prin care el se droga şi stările pe care le avea de la etnobotanice îl făcea
să fie într-o oarecare măsură marginalizat de persoanele care nu consumau,integrându-se
mult mai bine în subcultura consumatorilor de droguri,persoane care aderă la aceleaşi
norme şi [Link] treptată a dependenţei face rolul de consumator de droguri să
devină un rol puterni stigmatizat datorită reacţiei sociale faţă de droguri în societăţile
actuale.
La ultima întrebare legată de faptul dacă ar mai consuma droguri etnobotanice,
persoana intervievată susţine faptul că: „aş mai băga,da frate,aşa o dată la o săptămână,
o dată la două săptămâni,dar depinde,că acum vreo trei-patru săptămâni chiar mă
invitase cineva într-o seară,chiar era lângă mine şi m-a întrebat dacă vreau şi i-am zis că
nu vreau”.Acest răspuns scoate în evidenţă faptul că persoana intervievată a început să
renunţe la drogurile entobotanice dar printr-un proces treptat,însă important este că a
devenit conştient şi de riscurile pe care le implică consumul acestor droguri: „a fost bine,
a fost rău dar multă lume a ajuns în spital;eu am ştiut când să mă opresc,m-am spart
seară de seară timp de o lună,aproape şi gata,începe facultatea şi te opreşti”.

40
 Cazul „drogul produce o stare de euforie”
Persoana intervievată defineşte drogul ca fiind „o stare de fericire,un anturaj
plăcut,un feeling bun,îi vedeam pe toţi cei de lângă mine simţindu-se bine”;modul în care
acesta explică semnificaţia drogului scoate în evidenţă plăcerea pe care o avea în timpul
consumului şi starea de bine care îi era oferită de drog şi în acelaşi timp confirmă ipoteza
mea privind faptul că cercul de prieteni facilitează consumul de droguri,printre care şi
cele [Link] asemenea,acesta continuă spunând că „ieşeam din monotonie,
vroiam să încercăm ceva nou”,ceea de subliniază că drogul reprezintă atât o experienţă
deosebită şi tentantă dar şi un mod ideal de a ieşi din rutină,de a fi diferit faţă de cei din
jur.
Legat de prima experienţă privind consumul de droguri,persoana scoate în
evidenţă atât stări neplăcute,conferite în principal de panica de care era cuprins fiind
prima oară când consuma un drog,dar şi prin faptul că a consumat marijuana,care este un
drog din categoria celor [Link]şi acesta subliniază şi starea de euforie pe care a
simţit-o în momentul [Link],reiese că persoana intervievată a intrat în contact
şi cu alte droguri până la consumul de etnobotanice şi astfel se înţelege că el era într-o
oarecare măsură familiarizat cu consumul de droguri.Răspunzând la această întrebare,
persoana intervievată exprimă şi un motiv pentru care a început consumul de
etnobotanice: „odată cu deschiderea magazinelor legale,având în vedere şi partea
financiară,că erau mult mai ieftine,am încercat şi alea”.Astfel reiese că preţul acestor
produse,dar şi faptul că erau în legalitate reprezintă contextul ideal pentru începerea
consumului de droguri etnobotanice.Aşa cum susţine şi teoria privind relaţia anomie-
dependenţă faţă de droguri în perspectiva lui Alfred Lindensmith şi John Gagnon,
contextul legitim şi nondeviant şi faptul că aceste produse erau legalizate cu toate că erau
considerate droguri conduce la consumul acesto substanţe.
În continuarea,persoana intervievată prezintă o serie de diferenţe între drogurile
ilegale şi cele etnobotanice: „Diferenţa e majoră dintre alea ilegale şi alea legale.
Începând de la bani,diferenţele financiare,continuând cu diferenţele de stări care ţi le
dau,chiar şi efectele,din câte am auzit,efectele etnobotanicelor ar fi mai rele decât ale
drogurilor ilegale”.Se poate observa că este din nou scoate în evidenţă preţul relativ mic
al acestor produse,care reprezintă din modul în care intervievatul o spune ca fiind un

41
[Link] toate că acesta a consumat droguri etnobotanice,nu a ajuns încă la punctul în
care sănătatea să-i fie grav afectată,însă recunoaşte faptul că efectele asupra organismului
pe care le provoacă drogurile „legale” pe termen lung sunt mult mai grave faţă de cele
ilegale,în cazul acesta persoana făcând referire la ceea ce a mai consumat şi el,marijuana.
Motivele principale care au stat la baza consumului de etnobotanice sunt,aşa cum
subliniază persoana respectivă, „anturajul şi ideea de a încerca ceva nou”.Din nou este
confirmată ipoteza conform căreia consumul de etnobotanice este facilitat de cercul de
prieteni ai consumatorului şi de asemenea ideea de a încerca ceva inedit,ceva ieşit din
comun care este considerat a fi un factor socio-cultural în ceea ce priveşte consumul de
droguri.
Persoana intervievată a aflat de substanţele etnobotanice de la un prieten din
anturajul său şi prin răspunsul oferit de el este susţinută din nou ideea că accesibilitatea în
procurarea acestor droguri reprezintă un factor esenţial în începerea consumului: „De la
un prieten.M-a anunţat chiar într-o zi,chiar în prima zi când s-au deschis;m-a anunţat că
s-ar fi deschis un magazin cu droguri legale şi am zis să încercăm dacă tot nu mai există
frica şi reţinerea să le consumăm”.Reţinerea de care vorbeşte persoana intervievată
derivă de la faptul că drogurile pe care le mai consumase înainte de acestea erau ilegale,
ceea ce implica o serie de riscuri,printre care conflictul cu legea.
La întrebarea „cu cine ai consumat pentru prima oară produse etnobotanice?”,
intervievatul afirmă că a realizat consumul cu grupul său de prieteni,iar contextul în care
s-a realizat acest consum este descris de acesta ca „acelaşi ca şi înainte,ieşiri cu
prietenii;pur şi simplu m-a anunţat un prieten despre apariţia acelui magazin,în treacăt,
măi stai un pic,s-a deschis,hai să încercăm şi noi.”.Se poate observa că în primă fază s-a
realizat un consum experimental realizat din curiozitatea de a simţi o senzaţie nouă,iar
faptul că a avut loc alături de alţi prieteni subliniază ideea că consumul de etnobotanice a
reprezentat mai mult un proces social mai mult decât proprietăţile fizice ale drogurilor de
acest fel de a induce dependenţă.Ceea ce este foarte important este că toate persoanele
din cercul său de prieteni mai consumaseră droguri ilegale înainte de acestea,ceea ce
subliniază faptul că aceştia reprezentau o subcultură a consumatorilor de droguri,fiind
deja familiarizaţi cu normele şi valorile caracteristice acestei subculturi,dar şi cu efectele

42
pe care le poţi avea de la astfel de substanţe: „mai toţi încercaseră înainte ilegale şi au
zis să le încerce şi pe astea legale”.
Stările pe care le avea persoana intervievată când consuma sunt descrise ca
„tulburări de comportament,nu mai aveai control asupra ta,asupra subconştientului,stări
euforice care se manifestau în diferite [Link] mă simţeam neapărat rău,pur şi simplu
mă simţeam euforic”.Faţă de alte persoane care au răspuns la întrebările interviului
nostru, această persoană este una care nu a avut stări accentuate de rău şi chiar tulburările
de comportament pe care le descrie nu le consideră a fi negative,iar din aceste cauze a
continuat să consume [Link]ările comportamentale pe care le prezintă ca
stări induse de consumul de substanţe etnobotanice se referă la faptul că era deja o
obişnuinţă consumul acestora şi că simţea nevoia de a fi în acea stare de euforie,după
cum afirmă el: „devenise o rutină toată chestia asta şi nu ştiu,eram axaţi pe ideea că
trebuie să fumăm cât mai des,să fim în starea aia mai des;era şi o idee de individualizare
faţă de alte grupuri”.Informaţiile oferite de acest răspuns subliniază un aspect foarte
important legat de teoria etichetării sociale şi a subculturii consumatorilor de droguri prin
faptul că acest proces avea loc numai în cadrul cercului de prieteni,toţi simţind aceeaşi
nevoie de a consuma drogul şi prin faptul că considerau acest consum ca o
individualizare faţă de alte persoane,ceea ce evidenţiază ideea de norme şi valori
specifice consumatorilor de droguri,în acest caz de etnobotanice. „Individualizarea” pe
care o denumeşte persoana de faţă trimite şi la ideea că rolul de consumator de droguri
devine un rol puternic stigmatizat din cauza opiniei pe care societatea o are despre
droguri şi despre persoane care consumă aceste substanţe,indiferent de tipul lor
O altă explicaţie la răspunsul dat de intervievat în legătură cu faptul că simţea
nevoia să fie cât mai des în acea stare indusă de etnobotanice poate fi cea definită de
Alfred Lindensmith prin teoria privind raportul între procesul de dependeţă şi simptomele
sindromului de abstinenţă. Din perspectiva acestei teorii,dependenţa faţă de droguri apare
din cauza credinţei consumatorului că dacă întrerupe consumul pot să apară anumite stări
neplăcute specifice sindromului de abstinenţă.
Locul de unde erau procurate drogurile etnobotanice este ca şi în celelalte cazuri
magazinul denumit „weed shop”,însă intervievatul specifică că în perioada în care

43
etnobotanicele au fost interzise,aceste magazine încă funcţionau însă cu un program
restrâns de câteva ore.
Legat de perioada de timp în care a consumat acesta afirmă ca a fost de
aproximativ doi ani,iar în privinţa frecvenţei acesta răspunde că: „frecvenţa nu era bine
definită,puteam să fumez şi o dată la două zile sau în fiecare zi sau o dată la săptămână,
pur şi simplu cum se ivea,în funcţie de anturaj şi de partea financiară”.Observăm că
persoana intervievată a trecut prin toate etapele specifice consumului de droguri
etnobotanice,aşa cum sunt ele definite de Comisia Naţională a Abuzului de Droguri şi
Marijuana din S.U.A.,începând cu consumul experimental şi ajungând până la consumul
intensiv când drogul este utilizat [Link] asemenea este iar subliniată influenţa pe care o
avea cercul de prieteni în consumul de etnobotanice,ceea ce confirmă una din ipotezele
de la care am pornit în realizarea acestei cercetări.
Privind efectele identificate de persoana intervievată şi pe care le consideră
negative sunt reprezentate de pierderi de memorie,în urma consumului pe termen lung,
„anumite stări pe care nu le-am mai avut niciodată,trăiri pe care nu le-am mai avut
niciodată în sensul că anumite chestii,anumite lucruri pe care nu le mai făcusem până
atunci,până a consuma de astea,până a fi dependent de etnobotanicele astea,au intrat
într-o rutină a mea şi le făceam tot timpul”.Aceste efecte pe care persoana nu le poate
exprima concret sunt în fapt elemente specifice obişnuinţei care reprezintă starea de
intoxicaţie cronică ce apare în urma consumului îndelungat al unui drog şi se
caracterizează mai ales prin dorinţa nestăpânită de a continua consumul de drog cât şi
prin faptul că apare dependenţa psihică faţă de efectele drogului.
La întrebarea „ai simţit când consumi că tinzi să devii violent?”,răspunsul pe care
ni l-a dat persoana intervievată mi-a susţinut din nou ipoteza că consumul de
etnobotanice nu produce un comportament delincvent şi la fel ca celelalte persoane
consideră că substanţele de acest fel induc o stare paşnică: „Nu,din contră;eram cel mai
paşnic şi cel mai fericit;şi tot grupul la fel;nici măcar în anturaj n-am simţit niciodată că
ar fi fost cineva care să devină violent la consum”.
Privind deteriorarea relaţiilor de prietenie,persoana intervievată susţine că: „poate
mai era alţii reticenţi la chestiile astea dar nu neapărat să se ajungă la din astea,să
stricăm prietenii;sincer mai toată lumea era de acord cu chestia asta adică mai toată

44
lumea,toate anturajele mele,începând de la bloc,facultate,toţi erau de acord”.Putem
observa că nu au existat schimbări în cercul de prieteni ai persoanei intervievate,iar în
acelaşi timp este reliefată încă o dată ideea de subcultură a consumatorilor de droguri,
mai ales pentru că toţi prietenii săi erau de acord cu consumul de etnobotanice subliniază
faptul că existau anumite valori la care toţi [Link]ă subcultură este caracterizată
nu numai de nişte norme şi valori nescrise însă ştiute de toată lumea,ci şi de un argou
specific,o piaţă de bunuri reprezentată de magazinele „weed shop” şi un sistem de preţuri.
De asemenea,intervievatul afirmă: „era anturajul care vroiai,nu vroiai,nu era ca o
obligaţie,dar parcă nu erai cu ei,nu erai în starea lor şi trebuia să faci tot posibilul să te
simţi şi tu bine.”.Consumul de etnobotanice,aşa cum reiese din afirmaţia persoanei
respective,era o modalitate de adaptare la această subcultură,constituia chiar un element
esenţial pentru a nu fi marginalizat din cauză că nu înţelegi ceea ce simt prietenii tăi.
La ultima întrebare, „dacă ţi-ar mai oferi cineva în momentul de faţă produse
etnobotanice ai consuma?”,persoana intervievată susţine că nu ar mai reveni la consumul
de etnobotanice din două motive:în primul rând magazinele care comercializau aceste
produse au fost închise de tot,iar în al doilea rând acesta conştientizează faptul că aceste
droguri implică efecte dăunătoare asupra orgranismului mult prea periculoase.

45
 Concluziile analizei interviurilor

În urma analizei interviurilor, am reuşit să confirmăm ipotezele de la care am

pornit în evidenţierea consencinţelor psiho-sociale a consumului de droguri etnobotanice
şi ,în acelaşi timp,am identificat câteva aspecte relevante care caracterizează consumul
acestor substanţe cum ar fi stările pe care le produc,efecte ale acestora sau contextul în
care are loc consumul.
Prima ipoteză a cercetării de faţă, care se referă la faptul că consumul de
etnobotanice este facilitat de cercul de prieteni ai persoanei, a fost confirmată de
informaţiile obţinute din fiecare interviu. Din acest punct de vedere,toate persoanele
intervievate au afirmat că au consumat pentru prima oară substanţe etnobotanice alături
de cercul de prieteni,persoanele de la care au aflat de aceste droguri au fost fie un prieten
foarte bun, fie prieteni din anturajul persoanei intervievate,de fiecare dată când consumau
erau împreună cu prietenii şi niciodată singuri.
Cea de-a doua ipoteză privind comportamentul delincvent indus de consumul de
etnobotanice a fost confirmată de faptul că fiecare persoana intervievată a susţinut că
aceste subtanţe produceau o stare de linişte,paşnică şi niciodată nu simţeau că tind să
devină violenţi,chiar mai mult aveau prieteni cu un temperament coleric dar care după ce
consumau droguri etnobotanice deveneau foarte calmi.
Ipoteza care se referă la dependenţa provocată de substanţele etnobotanice este
confirmată de o parte din persoanele intervievate,care chiar dacă nu specifică în mod
expres această stare,o evidenţiază totuşi prin modul în care consumau droguri „legale”
sau prin frecvenţa consumului. Pornind de la frecvenţă,o parte din persoanele intervievate
au susţinut că au fost perioade de timp când consumau zilnic etnobotanice,încadrându-se
foarte bine în anumite etape enunţate de Comisia Naţională a Abuzului de Droguri şi
Marijuana din S.U.A. ca fiind consum intensiv ,când drogul este utiliza zilnic,din dorinţa
de a menţine un anumit echilibru psihic sau al performanţei,sau chia consum compulsiv,
când drogul este utilizat cu o frecvenţă ridicată,individul fiind dependent fizic şi psihic de
acestea.

46
 Persoanele care au infirmat această ipoteză,din cele intervievate,au ajuns cel mult
până la consumul circumstanţial care se referă că individul este motivat în consumarea
drogului de căutarea unor noi efecte şi nu din nevoia fizică sau psihică de a consuma.
Ultima ipoteză a cercetării,cea privind deteriorarea relaţiilor de prietenie din
cauza consumului de etnobotanice, a fost confirmată de trei dintre persoanele intervievate
care au observat distanţări de prieteni foarte buni în momentul în care s-au oprit din
consumul acestor substanţe,prieteni cu care obişnuiau să consume.
Pentru celelalte două persoane intervievate nu au existat situaţii de deteriorare a
relaţiilor fie pentru că toţi prietenii erau de acord cu consumul de etnobotanice,toţi
prietenii consumau aceste droguri,persoanele continuă să consume şi în prezent,fie au
prieteni care privesc cu reticenţă ideea consumului însă acesta nu reprezintă un factor
pentru răcirea relaţiilor.
Prin interviurile aplicate am identificat percepţiile pe care persoanele care au
participat la această cercetare le au despre droguri, definiţiile fiind foarte variate.
Astfel o parte din persoane consideră drogurile ca fiind substanţe cu efecte nocive asupra
organismului, care pot provoca dependenţă psihică şi fizică. Celelalte persoane au definit
drogul fie ca un medicament, considerându-l ca fiind benefic pentru integrarea în
societate, fie ca un element esenţial pentru o atmosferă distractivă şi degajată, o substanţă
care îşi conferă sentimentul de fericire şi contribuie la depăşirea monotoniei cotidiene.
Motivele care au stat la baza consumului de etnobotanice sunt asemănătoare la
toate persoanele care au răspuns la întrebările interviului:curiozitatea,dorinţa de a
experimenta ceva inedit şi nou, influenţa cercului de prieteni, dorinţa de a consuma ceva
asemănător cu drogurile ilegale în cazul persoanelor care consumaseră şi din această
categorie până la utilizarea etnobotanicelor.
Grupul de prieteni are o influenţă majoră în ceea ce priveşte consumul de
etnobotanice iar toate persoanele intervievate au scos în evidenţă importanţa pe care o are
anturajul atât în experimentarea drogurilor etnobotanice,în continuarea consumului,dar şi
în momentul stopării consumului. Fiecare persoană care a luat parte la această cercetare a
început consumul de etnobotanice alături de prieteni apropiaţi,a aflat de aceste produse de
la prieteni,stările pe care le provoacă etnobotanicele au fost povestite de prieteni,chiar
unii dintre ei nu îşi procurau personal drogurile ci le aducea cineva din cercul de prieteni.

47
Un argument bun pentru această situaţie este povestit de una dintre persoanele
intervievate care consuma alături de prietenii săi doar pentru a fi în aceeaşi stare în care
se aflau ei, pentru a se putea adapta la atmosfera creată,chiar pentru a nu fi marginalizat şi
izolat de prietenii săi.
Relaţia care există între cercul de prieteni şi consumul de etnobotanice este scoasă
în evidenţă şi de faptul că pentru trei dintre persoanele intervievate, în momentul în care
au renunţat la consum,s-a realizat o distanţare faţă de prieteni buni care au continuat să
utilizeze substanţele etnobotanice.
Persoanele intervievate au descris diverse stări ce apăreau în timpul consumului
de etnobotanice cum ar fi somnolenţă, greaţă, dureri de cap, bătăi puternice ale inimii,
moleşeală, panică, râs necontrolat şi fără un motiv concret, stări euforice, stări de apatie,
tulburări de comportament caracterizate de lipsa de control asupra organismului şi asupra
subconştientului, chiar şi un plus de energie dat de substanţele sub formă de praf.
În privinţa efectelor cauzate de consumul de etnobotanice,o parte din persoanele
intervievate au resimţit doar câteva efecte pe termen scurt precum lipsă de poftă de
mâncare, dureri de stomac sau din punct de vedere social distanţarea de unii prieteni care
consumau în continuare. În schimb,două dintre persoanele intervievate au resimţit efecte
pe termen lung precum pierderi de memorie,pierdere în greutate,stări de leşin şi colaps
fizic,unul dintre ei ajungând chiar să fie internat din cauza consumului excesiv de droguri
etnobotanice sub formă de praf din cauza cărora nu dormea câte două sau chiar trei zile.
Un alt efect pe termen lung foarte semnificativ este că la un moment dat consumarea
drogurilor entobotanice făcea parte din rutina zilnică,era ceva de neconceput să treacă o
zi fără să consume.
Locurile de unde erau procurate aceste droguri erau deobicei magazinele
denumite „weed shop”, însă două din persoanele intervievate au afirmat că în momentul
în care acestea au fost închise au cumpărat etnobotanice şi de la „dealeri”,persoane care
veneau chiar la ei acasă pentru a vine aceste substanţe. De asemenea, una din persoanele
intervievate remarcă faptul că în momentul în care s-a interzis comercializarea
etnobotanicelor, o parte din magazinele de profil funcţionau în ilegalitate, având un
program de câteva ore pe zi când încă mai vindeau.

48
 Toate persoanele intervievate au aflat de acest tip de droguri de la prieteni
apropiaţi,iar contextul în care se realiza consumul era pentru fiecare acelaşi,alături de
grupul de prieteni,niciodată în mod individual,pentru că aşa cum afirmă chiar ei,
consumul acestor droguri avea rolul de a crea o atmosferă plăcută şi distractivă. Mai
mult decât atât, o parte din persoanele intervievate subliniază faptul că erau anumite
condiţii pentru a fi facilitat consumul de etnobotanice,pentru a se putea simţi în siguranţă
şi anume să consume alături de persoane cunoscute,de preferat cu prietenii apropiaţi şi
deobicei în propria locuinţă,pentru ca acestea să aibă un efect plăcut.
Diferenţele dintre drogurile ilegale, în special marijuana, şi drogurile „legale”
(etnobotanice) identificate din informaţiile oferite de persoanele intervievate se referă de
cele mai multe ori la preţul mic pe care îl aveau etnobotanice faţă de celelalte droguri,
stările pe care le produc drogurile ilegale sunt mult mai plăcute faţă de cele „legale”,dar
s-au referit şi la efectele pe care le produc pe termen lung etnobotanicele,considerându-le
mult mai dăunătoare faţă de cele ilicite.
Din analiza interviurilor aplicate am confirmat toate ipotezele de la care am
pornit în această cercetare şi am atins toate obiectivele propuse, în special cel principal
legat de consecinţele psiho-sociale pe care le provoacă consumul de etnobotanice. Prin
consecinţe ne referim atât la schimbările ce au loc pe plan social cât şi la schimbările care
intervin în comportamentul persoanelor care au consumat droguri etnobotanice.

49
3.4 Limitele cercetării

Chiar dacă am reuşit să confirmăm ipotezele care au stat la baza cercetării şi am

atins obiectivele pe care ni le-am propus privind consecinţele psiho-sociale ale
consumului de etnobotanice,este important să prezentăm şi limitele pe care le-a avut
cercetarea.
În primul rând,consecinţele identificate în această cercetare se referă doar la
persoanele cu vârste cuprinse între 22 şi 27 de ani din mediul urban,care urmează
cursurile de învăţământ superior sau au absolvit instituţii de învăţământ [Link]şi
fenomenul consumului de etnobotanice are o arie vastă de răspândire,atât în mediul
urban,cât şi în cel rural,iar un număr semnificativ de consumatori îl reprezintă şi
persoanele cu vârste sub 18 ani,cât şi persoane cu vârste de peste 30 ani,chiar dacă există
cazuri mai izolate.
De asemenea,nu doar vârsta reprezintă o limită a cercetării de faţă,dar şi
provenienţa şi studiile pe care le au alţi consumatori de [Link] persoane pot
să aibă mai puţine cunoştinţe despre droguri,despre efectele pe care le pot avea,un acces
mai limitat la informare privind riscul dependenţei de droguri şi posibilităţile care există
pentru depăşirea dependenţei.
O altă limită este şi sexul persoanelor intervievate,bărbaţii fiind majoritari,iar doar
unul dintre interviuri este luat unei persoane de sex feminin iar cauza principală o
constituie faptul că femeile sunt mai reticente în a vorbi despre consumul de droguri,de
frică să nu fie privite cu alţi ochi de către persoana care ia interviul.
Chiar dacă persoanele intervievate fac parte din grupul nostru de prieteni şi le-am
vorbit despre confidenţialitatea datelor personale,a existat o anumită reticenţă în
povestirea anumitor situaţii şi în unele cazuri am observat chiar încercarea de a ocoli un
anumite răspunsuri sau de a oferi unele explicaţii.
Limitele cercetării afectează într-o oarecare măsură concluziile la care am ajuns
din cauză că nu se poate realiza o generalizare a consecinţelor identificate privind
consumul de droguri etnobotanice asupra unui număr semnificativ de persoane din cauza
diferenţelor de vârstă,sex,provenienţă şi studii.

50
3.5 Concluzii finale

Prin lucrarea de faţă am identificat consecinţele psiho-sociale ale consumului de

etnobotanice asupra tinerilor din societatea noastră,fenomen ce a avut o amploare
alarmantă în ultimii doi [Link]ţia acestor substanţe pe piaţa românească a mărit
numărul consumatorilor de droguri,dar şi a persoanelor dependente,şi a avut o contribuţie
majoră în formarea subculturilor consumatorilor de droguri şi în ţara noastră.Dacă până la
apariţia acestor droguri „legale”,traficul şi consumul de droguri ilegale era un cadru
specific mai ales oraşelor cu o populaţie ridicată şi accesul la aceste substanţe era extrem
de limitat de riscul de a intra în conflict cu legea,odată cu deschiderea „weed shopurile”,
uilizarea drogurilor a intrat în rutina zilnică a mii de tineri şi adolescenţi.
Prin microcercetarea pe teren realizată am vrut să demonstrăm faptul că consumul
acestor substanţe este în principal un proces social,o influenţă negativă din parte cercului
de prieteni,iar orice individ care a fost în situaţia de a avea un asemenea anturaj a avut
două posibilităţi:fie aderarea la normele şi valorile noi ale grupului,fie izolarea de grup.
Însă,de foarte multe ori,tinerii au recurs la prima opţiune atât din frica de a fi
marginalizaţi de prietenii cu care au copilărit sau cu care mergeau la aceeaşi şcoală dar şi
din simplul motiv al curiozităţii.
Nevoia de a experimenta ceva inedit şi nou a fost facilitat de apariţia
etnobotanicelor,iar cadrul legal în care acestea erau comercializate au oferit posibilatea
oricărui tânăr sau adolescent curios să încerce.
Intrarea pe piaţă a etnobotanicelor aduce noi provocări domeniului asistenţei
sociale,dar şi a cadrelor medicale de specialitate sau a psihologilor prin faptul că acestea
sunt în fapt nişte droguri de mare risc,cu o compoziţie chimică foarte dăunătoare,de cele
mai multe ori necunoscută cu exactitate,iar efectele şi stările pe care le provoacă pot să
fie specifice unui consumator de marijuauna,în cazul fericit,însă pot avea şi efectele pe
care le are heroina sau cocaina,caz în care procesul de detoxificare şi consiliere ajunge la
un nivel extrem de complex.

51
 Bibliografie

1. Bercheşan,Vasile, Drogurile şi traficanţii de droguri, Ed. Paralela 45, Piteşti,

1998;
2. Drăgan, Jenică., Aproapte totul despre…droguri, Ed. Militară, Bucureşti, 1994;
3. Drăgan,Jenică, Dicţionar de droguri, Ed. All Beck, Bucureşti, 2005;
4. Ferreol, Gilles, Adolescenţii şi toxicomania, Ed. Polirom, Iaşi, 2000;
5. Griffith, Edwards, Drogurile,o tentaţie ucigaşă, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2006;
6. Ioan, Beatrice-Gabriela, Consumul de droguri şi toxicomania, Ed. Junimea, Iaşi,
2003;
7. Macovei, Radu Alexandru, Galetescu, Emanoil, Elemente de toxicologia
drogurilor, Ed. IESPU-Focus, Bucureşti, 2006;
8. Miftode, Vasile, Tehnici de investigaţie de teren. Elaborarea proiectelor de
intervenţie, Ed. Lumen, Iaşi, 2003;
9. Pop, Octavian, Drogurile:un flagel al lumii contemporane, [Link], Timișoara,
2002;
10. Răscanu, Roxana, Psihologie şi psihopatologie în dependenţa de drog, Ed. Ars
Docendi, Bucureşti, 2002;
11. Stanciu, Vincenţiu Virgilius., Flagelul drogurilor, un drum al pierzaniei umane!,
Ed. Istros, Brăila, 2007;
12. Vasile, Daniel, Gheorghe, Mihai Dumitru, Dependenţa de heroină, Ed. Ştiinţelor
Medicale: Editura Juridică, Bucureşti, 2005.

***Alte surse de informare:

Legea 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri

52
 Anexe

Anexa nr.1

Ghid de interviu

1. Ce înseamnă „drog” în opinia ta?

2. Cum a fost prima ta experienţă privind consumul de droguri?
3. Care este,în opinia ta,diferenţa între drogurile ilegale uşoare şi cele etnobotanice?
4. Care au fost motivele consumului?
5. Cum ai aflat de drogurile „legale”?
6. Care au fost stările pe care le-ai avut când ai început să consumi produse
etnobotanice?
7. Cu cine ai consumat produse etnobotanice pentru prima oară?
8. De unde îţi procurai drogurile?
9. Care au fost efectele pe care le aveau drogurile legale asupra ta?
10. Pentru cât timp ai consumat droguri legale?
11. Care era frecvenţa consumului?
12. Ai remarcat vreodată vreo schimbare de comportament?
13. Ai simţit când consumai că tinzi să devii violent?
14. Ai avut relaţii de prietenie care s-au deteriorat din cauza consumului de droguri?
15. Dacă ţi-ar oferi cineva în momentul de faţă produse etnobotanice ai consuma?

53
Anexa 2

Întrebare Răspuns Observaţii

[Link] înseamnă drog în Drogul…înseamnă…tot ce provoacă Persoana este
opinia ta? dependendenţă,fizica,psihică. nehotărâtă asupra
modului în care să
definească drogul

[Link] a fost prima ta Eram în clasa a 12-a,cu colegi de-ai mei,

experienţă privind care odată în curtea şcolii aveau nişte Oftează
consumul de droguri ? iarbă la ei şi,na,tot m-au îmbiat,ei mai
fumaseră,eu nu am vrut şi la un moment
dat am zis să fumez şi eu ; am mers într-
un bar,am făcut acolo o ţigară şi am
fumat ;eram morţi.

3.Şi care a fost starea Naşpa,mi-a dat-o cu somn,moleşeală şi

pe care ai avut-o ? na,nu am mai simţit prea mult,stăteam şi
jos ;băieţii au început cu glume,dar eu nu
aveam nici o treabă,la un moment dat nici
nu mai auzeam.

[Link] e diferenţa între Din punctul meu de vedere mi se pare că

drogurile uşoare şi sunt mult mai dăunătoare astea Persoana se amuză
cele “legale”? etnobotanice decât astea ;aş prefera să când aude această
fumez ceva bun decât să fumez întrebare
etnobotanice,să bag prostii de astea în
mine.

[Link] au fost stările Prima oară,ţin minte,când am fumat,eram

pe care le-ai avut când în anul II de facultate,nu mai fumasem
ai început să consumi niciodată,eram cu încă doi prieteni care
etnobotanice? nici ei nu mai fumaseră.şi stăteam jos,la
un moment dat îmi simţeam picioarele
foarte grele,mâinile,la un moment dat îmi
era frică să mă ridic,am început să râdem,
nu mai puteam să ne abţinem,la un
moment dat îmi era frică să mă duc şi la
baie,să nu cad jos din picioare,dar aşa
aveam eu senzaţia ;de fapt mergeam
destul de ok,n-aveam nici o…cam asta e,
dar depinde de cu cine,depinde de anturaj,
de prietenii pe care îî ai,pentru că dacă
fumezi cu cineva pe care nu-l cunoşti,te
simţi prost,te panichezi,na, e bine să

54
 fumezi cu cineva,cu persoane cu care ai
mai fumat,pe care le cunoşti.

[Link] ai aflat de De etnobotanice am aflat de la un prieten

etnobotanice? de-al meu de la facultate…a venit odată la
mine şi mi-a zis dacă am auzit că s-or
deschis weedshopuri cu etnobotanice de
astea,na,nu ştiam prea multe,nici el nu ştia
prea multe şi o cumpărat de acolo,ştiu că
atunci eram eu foarte uimit de preţ,nu-mi
venea să cred ce ieftin îi şi mi se părea că
sunt destul de ok adică,te spărgea destul
de bine.

7.Şi era asta un avantaj Da,îţi dai seama,la început mai ales că,na,
faţă de drogurile e vorba de preţ,faci foarte uşor rost de
ilegale? ele,dar în timp am început să-mi dau Regret în legătură
seama că nu,nu mi-a mai trebuit,şi aş cu faptul că a
prefera să fumez ceva bun decât prostii de fumat etnobotanice
astea.

8.Şi să înţeleg că Da.

prima oară ai
consumat cu prieteni ?

9.Îţi procurai drogurile Nu,dar eu personal nu am fost niciodată să

etnobotanice şi din alte cumpăr ;cumpărau alţii,veneau la mine
locuri înafară de acasă,dar,la un moment dat când s-or
weedshopuri ? închis,ţin minte,aveam tot aşa un
prieten,cunoştea pe cineva pe care tot
timpul îl suna,venea acasă,un fel de dealer
şi cam ăla din câte am înţeles eu şi încă
vreo doi mai aducea droguri de astea,că
nu se mai găseau niciunde.Şi au mai sunat
băieţii dealeri de ăştia care îţi veneau la
scară.

[Link] ce perioadă Aproape un an,dar destul de rar.

de timp ai consumat ?

[Link] era frecvenţa Erau altă dată de 3 ori pe săptămână,altă

consumului ? dată făceam pauză câte 3 săptămâni,chiar
o lună,depinde.

12.Şi în această A,nu,niciodată.

perioadă aim simţit că

55
are vreun efect asupra
ta ?

[Link] remarcat vreo Nu,niciodată,eu nu am avut nimic,ţi-am

schimbare de spus,nu am mai fumat de jumătate de Acesta este foarte
comportament ? an,mai bine şi nu am nici o treabă,chiar nu hotărât de ceea ce
vreau să mai fumez,n-am simţit niciodată spune.
nevoia să fumez,să zic că sunt agitat din
cauza asta sau chestii.

[Link] simţit vreodată A,nu,dar nu am cunoscut pe nimeni ;pe

când consumai că tinzi toţi care ştiu c-or fumat şi chiar dacă erau
să devii violent ? nişte persoane violente,în timp ce fumau,
devii foarte prietenos,destul de calm,
niciodată nu cauţi scandal sau să devii
violent.

[Link] putut vreodată A,da,am refuzat de foarte multe ori,când

când erai cu prietenii n-am vrut,nu am fumat şi au fost foarte
tăi care consumau să te multe situaţii.
abţii ?

16.În schimb de Da,da,doar cu prietenii.

fiecare dată când
consumai,o făceai cu
prietenii tăi ?

17.În ce locuri Am fumat şi prin parcuri,câteodată am

consumai ? fumat şi într-un bar ;fumam prin parcuri
mai tot timpul.

18.În momentul în Ei spuneau tot timpul că de ce nu vreau să

care te-ai oprit din fumez,că ei nu înţeleg de ce nu vreau ;le
consum,prietenii tăi ce spuneam că pur şi simplu nu vreau şi nu
părere au avut ? îmi mai trebuie ;mai degrabă prefer să
beau o bere sau să fac altceva decât să
fumez,că nu mi se părea amuzat deloc şi
insistau foarte multe să fumez,să fumez, le
spuneam să nu mai insiste,să fumeze ei că
eu nu am treabă,dar să nu mai insiste să
fumez pentru că nu vreau,dar nu să se
strice relaţia dinte noi.

[Link] ce motive ai Curiozitate ;eram curios pentru că prima

început să consumi oară fumasem marijuana şi ştiam starea
etnobotanice ? care o am de la marijuan,ştiam şi preţul

56
 şi,na, când am auzit că sunt foarte
ieftine,faci rost de ele foarte repede,ai la
casa scării weedshopuri,am zis să văd şi
eu ce stare îţi dă,mi-au spus prietenii care
fumaseră înainte că e super fain,te simţi
super ok,şi din curiozitate.

[Link] avut prieteni Da…mulţi prieteni care nu mai asta fac de

care consumau droguri foarte multe timp încoace ;oricând când
etnobotanice şi la care fac rost de nişte bani numai asta fac,se duc Se întristează puţin
ai observat o şi îşi cumpără droguri şi sunt foarte veseli,
schimbare de dar atunci când nu au bani să-şi cumpere
comportament ? droguri sau aşa,sunt foarte nervoşi,să facă
rost de bani,agitaţi,nu prea ai ce să
vorbeşti cu ei ;ţi-am zis,cum le dai în
mână bani numai asta fac.

[Link] că astfel de Da,pe mine unul m-a îndepărtat,adică eu

comportamente duc la m-am îndepărtat de ei când am văzut că
deteriorarea relaţiilor sunt aşa şi pentru că nu mai am ce discuta
sociale ? cu ei ;când stau cu ei numai despre asta
vorbesc,numai despre droguri,cum să facă
rost de bani să fumeze ceva,dar an zis că
mai bine vorbesc la telefon,ne mai
întâlnim dacă e la o bere,dar nu să mai am
cine ştie ce anturaj.

[Link]ă ţi-ar mai oferi Nu,indiferent cu cine aş fi.

acum cineva
etnobotanice ai mai
consuma ?

57
Anexa 3
Întrebare Răspuns Observaţii
[Link] înseamnă “drog” în În momentul când am început
opinia ta? mi-a plăcut, era distracţie,dar a
doua zi îmi părea rău pentru
faptul cum mă simţeam,eram aşa
leşinată,îmi simţeam stomacul
gol şi n-aveam poftă de mâncare
şi eram conştientă că mă distrug.

[Link] a fost prima ta Prima experienţă nu mi-o mai

experienţă privind consumul aduc aminte exact,dar ştiu că am
de droguri ? fumat cu nişte prieteni de-ai
prietenei mele cele mai bune,ei
dependenţi de droguri,am
început să ieşim o perioadă cam
des şi trăgeam să zic de două-
trei ori pe săptămână şi nu ştiu
exact ce era,iarbă.

[Link] a fost starea pe care ai Ţin minte că s-o lăsat cu râsete

avut-o în acele momente? multe,am râs mult,ameţeală,mă
simţeam uşurată, moleşită,dar nu Începe să râdă
mi-o fost aşa rău cum mi-o fost
la etnobotanice când am băgat
prima oară.

[Link] este,în opinia La alea am avut doar o stare de

ta,diferenţa între drogurile bine, moleşeală,bine,acuma era
ilegale şi cele etnobotanice? şi anturajul, atmosfera pe care o
făceau băieţii respectivi cu care
am fumat,n-aveam cum să nu fiu
în starea de bine ;în schimb,la
etnobotanice de foarte multe ori
mi-o fost rău,am avut gânduri
aiurea,oricum mi s-o părut mult
mai rele astea etnobotanice decât
astea normale.

[Link] au fost motivele Datorită anturajului,hai să

consumului de etnobotanice? băgăm o ţigară, hai şi eu,nu e
neapărat că mi-o plăcut sau
depinde de anturaj,şi am
observat că atunci când
fumezi,important e ca cei din

58
 jurul tău să te facă să te simţi în
siguranţă pentru că am avut
momente când ştiam doar o
persoană din câţi erau şi fiind Devine serioasă
străini,eram aşa doar cu
gândurile mele,nu prea
comunicam,nu mă simţeam în
siguranţă şi îmi era uneori frică
să nu dau greş,mă simţeam
amorţită.

[Link] au fost stările pe care Pei,chiar prima oară,ţin minte

le-ai avut când ai început să foarte bine, venisem din
consumi etnobotanice ? weekend de acasă,o prietenă cu
care stăteam în apartament,cum
am ajuns,mi-a spus hai fată să-ţi
spun ce-o ieşit,nu mai ţin minte
cum s-o exprimat atunci,mi-o zis
despre etnobotanice,eram numai
eu cu dânsa acasă şi am zis să
mergem să încerc şi eu şi am
mers la weed shop,a luat Super
Blackout parcă.şi am făcut o
ţigară,de fap ne-a făcut ăla acolo
care vindea şi am mers acasă şi
am început să fumăm ;ţin minte
că mi-a fost foarte rău,aveam
numai gânduri ciudate,eram
aiurea tare,ştiu că a fost naşpa
tare.

[Link] ai aflat de Prima oară de la prietena asta a

etnobotanice? mea cea mai bună cu care am
fumat prima oară de la weed
shop şi după aia de la colegi pe
care i-am mai auzit,prieteni.

[Link] îţi procurai Depinde,dacă ne

etnobotanicele? adunam,puneam bani şi ori
mergeam doi ori toţi,n-am mers
niciodată singură sau să-mi iau
singură să fumez,deci tot timpul
cu cineva.

[Link] cumpărat vreodată din Da,o cunoştinţă de-a prietenei

altă parte în afară de weed mele,nu ştiu de unde le aducea

59
shop? dar oricum erau etnobotanice din
astea şi ea făcea rost de la el ;îl
suna şi dă-mi şi mie.

[Link] cât timp ai În anul I parcă sau anul II,nu

consumat drogurile „legale”? mai ştiu,oricum am avut.ţin
minte o săptămână când zi de
zi,după o dată la săptămână să
zic,perioada nu o ştiu exact.

[Link] încercat vreodată să te Da mi s-a întâmplat,dar nu se

abţii să consumi când toţi fumau etnobotanice,pentru că
prietenii tăi o făceau? cum am spus,erau nişte persoane
pe care nu le cunoşteam şi am
preferat să stau deoparte,să nu
fumez,pentru că toată lumea era
spartă.

12.În perioada în care ai Da,mă simţeam aşa…n-aveam

consumat etnobotanice ai poftă de mâncare,dar îmi era în
simţit vreun efect? continuu foame,mă durea
stomacul,simţeam aşa un gol în
stomac,îmi era seacă gura şi
limba,în continuu îmi era sete.

[Link] remarcat vreo Nu,eram aceeaşi,doar în

schimbare de comportament? momentul când eram luată şi
râdeam,dar eram eu.

[Link] avut prieteni Da,prietena mea după ce a tras

consumatori de etnobotanice prima oară,consuma zi de
la care ai obervat vreo zi,chiar dacă nu mergeam cu Este revoltată
schimbare de comportament? dânsa la alţi prieteni,ea hai să
tragem,hai să luăm sau când era
plictiseală în casă fuma în
continuu.

[Link] că astfel de Nu,doar că mi se mai făceau

comportamente conduc la observaţii din cei care nu au
deteriorarea relaţiilor între consumat niciodată,îmi dădeau
prieteni? sfaturi,nu-i bine,ia şi te lasă,dar
n-am stricat nici o relaţie,am
rămas prieteni cu toţi.

16.Şi în momentele în care Eram conştientă de ce ziceau

primeai acele sfaturi ce ei,eram total de acord dar

60
decizie luai? făceam ce simţeam,dacă într-o
seară aveam chef de distracţie şi
implica şi etnobotanicele,unde Râde
era distracţia,eram şi eu.

17.În momentul de faţă mai Nu,de exemplu cu prietenea mea

ai acelaşi cerc de prieteni pe nu mă mai întâlnesc aşa de
care-l aveai când consumai des,noi stăteam în apartament
etnobotanice? împreună şi fumam dar de când Se întristează
ne-am separat nu mai este
aceeaşi relaţie,să vorbim despre
toate cum era înainte sau să
povestim,rar ne întâlnim.

[Link] simţit când consumai Nu,niciodată nu am avut

că tinzi să devii violentă? senzaţia asta şi din câte am
înţeles atât etnobotanicele cât şi
celelalte nu dau senzaţii de genul
ăsta.

[Link]ă ţi-ar mai oferi cineva Nu,n-aş mai vrea şi de când nu

în momentul de fţă produse am mai tras, de un an,am mai
etnobotanice ai consuma? avut ocazii şi n-am mai vrut ;a
fost atâta,o perioadă de nebunii.

61
Anexa 4
Întrebare Răspuns Observaţii
[Link] înseamnă “drog” în Adevărul că eu m-am drogat
opinia ta? prima oară,nu ştiu, în 2006 şi
prima oară a fost aşa o nebunie
de-a mea;cât am umblat pe la
shopuri şi mi-am procurat o
hrană de asta spirituală şi Din modul cum
marijuana,de exemplu,e descrie drogul reiese
medicament,pentru mine-i o convingere foarte
bun,adevărul,e puternică
antipsihotic,adică într-un fel
ajută dar dacă devii dependent
ai pierderi de memorii, chestii
de astea.

[Link] a fost prima ta Eram foarte curios şi a fost un

experienţă legată de mic anturaj, aveam un prieten
consumul de droguri? din cartier,îl vedeam tot timpul
spart,veselie pe el şi bea pe
stradă, mergea omupe treaba lui
şi veneam într-o seară de la
servici,lucram la un depozit
farmaceutic şi eu chiar dacă
lucram la depozitul ăla,nu
încercasem nimic,nici nu Povesteşte cu
ştiam,eram pur şi simplu… entuziasm despre
ieşisem de pe băncile şcolii şi prietenul său,ca şi
eram un mic tocilar,nu ştiam cum era impresionat
nimic,nu vroiam nimic de la de stare pe care o
viaţă şi…mă întorceam acasă şi avea acesta când se
îmi spune omu că are nişte praf droga
la el şi am întrebat ce-i ăla, ai să
vezi şi mi-a spus că-i
ketamină,era un anestezic pentru
animale,pentru cai mai ales şi
am încercat atunci şi am încercat
atunci,ne-am dus aşa pe o stradă
mai lăturalnică,a scos acolo
praf,prima oară l-a suflat vântul
că eram începător,după aia a
rămas partea hardcore cum ar
veni,ca să folosesc nişte termeni

62
 de junkie,şi mi-o dat; băi,a fost
bine,mergea ca robotul pe
stradă,n-aveam nici o treabă. Râde
Despre ketamină nu pot să
vorbesc prea multe pentru că am
tras o singură dată,dar după
aia,întâlnindu-l pe tovăraşul
meu,el avea totdeauna
marijuana la el şi avea
marijuana pentru că îi trimitea
cineva din Olanda sau de unde
avea el şi am stat trei luni numai
în marijuana de dimineaţă până
seara,mă trezeam dimineaţa cu
marijuana.

[Link] este,în opinia Marijuana e bună;ai văzut

ta,diferenţa între drogurile articolul ăla din ziar, “Nu toate
ilegale şi cele etnobotanice? frunzele se fumează” deci vrea
să ţintească spre [Link] băgat
şi etnobotanice şi pastile,am
băgat şi praf şi “pastila”,am
desfăcut-o şi am tras praful pe
nas;alea au chimicale multe în
ele şi e o diferenţă foarte mare
de la astea sintetice care nu ştiu
ce conţin şi treci de la marijuana
la sintetice.

[Link] au fost motivele Pei,eram curios,am văzut că au

consumului de entobotanice? apărut şi citisem în ziar că ar
conţine THC ca marijuana şi m-
am gândit că o să fie bine dar
era altfel,dintr-o dată băgam şi
cădeam brusc,îmi luam somn şi
dormeam;aşa la marijuana eram
foarte vesel,dansam prin
discoteci,luam toate fetele;da de
la praf nu mai zic,pot să spun că
mă suiam pe mese şi dansam
până dimineaţă,până la ora 7
când se închidea barul şi ne
dădea afară,eu dansam.

[Link] ai aflat de Pei,eu nu ştiam,ştiam că sunt

etnobotanice? deschise magazine de astea în

63
 Iaşi,mergeam cu
autobuzul,mergeam în fiecare zi
şi mă uitam la magazine;m-au
sunat prietenii mei într-o
seară,hai să fumăm
ceva,bine,hai, chiar eram
curios;eu prima dată am crezut
că fumăm marijuana şi eram
vesel,mă gândeam,gata,bine, şi
am fost într-o zonă mai
periferică a Iaşiului şi am băgat
şi prima dată am vomitat,dar a
fost aşa,mi-a dat o stare de
linişte,dar nu ştiu,în primul rând
când bag marijuana,nu ştiu,simt
altceva,simt aşa o stare de
euforie,să cânt, să dansez,să ma
zbânţui,nu ştiu,e altceva oricum.

[Link] au fost stările pe care Eram,nu ştiu,foarte abătut,nu

le-ai avut când ai început să ştiu,mi-o crăpat capul,simţeam
consumi etnobotanice? că-mi crapă capul,dar am
continuat aşa să fumez seară de
seară aproape cu prietenii
mei,cu colegii mei;a durat vreo
trei-patru luni cam aşa şi după
care am trecut pe praf că îmi
dădea mai bine;era un derivat de
amfetamină, metamfetamină şi
am luat şi pastile;erau slabe la
început,le-am încercat pe cele
slabe;am tras,mă duceam în baie
în discoteci,intram în baie,îmi
băgam praf,îmi luam de băut,îmi
umpleam masa cu ce vroiam eu.

[Link] cine ai consumat pentru Pei,prima oară cu anturajul în

prima oară etnobotanice? care mă aflu.

8.În prezent ai acelaşi [Link],până la urmă am ieşit cam

anturaj? acum un an,un an jumate,ieşeam
seară de seară după aia m-am
lăsat de iarbă de asta de la shop
şi după aia m-am apucat de praf
şi după aia m-am băgat iar pe

64
 marijuana până la urmă; e mai
slabă,mai bună,mai puternică.

[Link] unde îţi procurai Mă duceam la magazin şi mă

entobotanicele? rupea omu de bani.

[Link] au fost efectele pe Dacă vorbim despre praf pot să

care le-au avut drogurile spun că nu mâncam,stăteam şi
„legale” asupra ta? câte două-trei zile treaz şi după
ce am băgat o lună întreagă zi de
zi,câte două plicuri pe seară,am
ajuns la spital.

[Link] au fost efectele pe Nu cred că au fost pentru că

plan social? lumea mă ştie de mult cu
jointurile în gură şi nu mai au ce
să-mi spună şi familia mea,le-
am povestit deja,şi mama şi
vărul meu,îi povestes,uite m-ai
luat odată la treabă şi eu m-am
dus după aia la weed shop,mi-
am luat un praf,m-am băgat la Râde
mall în baie,am băgat,m-ai pus
la treabă,mă mişcam ca un
robot,foarte foarte repede şi i-
am povestit toate chestiile astea
pe care le făceam.

[Link] a fost părerea lor? Ei cred că ştiau pentru că vărul

meu fiind o persoană foarte
influentă în Iaşi,probabil îi Este foarte sigur de
povesteau prietenii lui cu care faptul că era urmărit
vorbeşte, poate a pus şi vreun ceea ce denotă că
spion-doi ca să mă urmărească devenise paranoic
şi cu siguranţă eram urmărit.

[Link] avut relaţii de prietenie Nu chiar,pot să spun că de la

care s-au deteriorat din cauza astea devii foarte prietenos dar
consumului de etnobotanice? pe unde mă duceam eu nu
legam mari prietenii pentru că
deobicei când bagi ceva şi eşti
printre persoane care cunosc
chestia asta deja te ocolesc şi
pentru că când fumezi un joint e
altă treabă dar când umbli ca
dezaxatul pe stradă de la praf şi

65
 de la foc,cu gura uscată,cerşind
câte un pahar de apă sau ieşind
dimineaţa din discotecă fără
bani,fără ţigări,ducându-te acasă
şi te bagi în pat şi dormi trei ore
şi te trezeşti,seara te duci iar la
shop şi iar cumperi şi vii
dimineaţa iar acasă ;oricum
prietenii nu prea se
legau,prietenii cu colegii mei
care consumă.

[Link] simţit vreodată când N-am simţit niciodată,dacă îţi

consumai că tinzi să devii povestesc ce-am făcut ;pei
violent? băgam praf dimineaţa,mă
duceam aşa pe la Mitropolie,mă
rugam la icoane să mă las,eram Râde
paranoia,umblam pe jos prin
oraş,mă duceam la biserică şi
îmi lăsam câte o haină,spuneam
să o dea la copii,adică era
ceva,nu ştiu,depinde de
om,depinde foarte mult de
personalitate.

[Link] când ai renunţat ai la Pot să spun că deja prelucrarea

consumul de etnobotanice ai de personalitate a avut loc,să mă
simţit că ai un comportament schimb într-un fel,cu mersul
diferit? meu ăla legănat,de
extraterestru,cu picioarele lăsate
şi cu genunchii joşi ;oricum
lumea mă cunoaşte de la 23 de
ani de când m-am apucat şi până
la 27 de ani,nu ştiu,am mulţi Persoana este calmă
prieteni, sunt foarte când vorbeşte despre
vorbăreţ,sociabil,prin discoteci aceste experienţe ca şi
agăţ fete,ne mai drogăm ;mă cum ar fi ceva normal
duceam cu fetele prin baie când
băgam praf de la weed shop,mă
drogam cu ele ,era reciprocitatea
de a consuma cu cineva.

[Link] că drogurile te-au Pot să spun că din starea aia în

ajutat într-un anume mod? care eram eu după ce am
terminat şcoala şi după ce m-am
angajat,eram un om închis în

66
 mine, nu vorbeam cu
nimeni,mergeam pe stradă ca cu
ochelari de cal pe nas şi nu mă
uitam la nimeni ;aşa pot să spun
că m-au prelucrat într-un fel şi
în mod pozitiv aş putea spune,
m-au deschis mai mult spre
lume şi mi-au schimbat opiniile.

[Link] regretat vreodată că ai Nu ştiu,nu cred,la urma urmei şi

consumat etnobotanice? da şi nu, cam pe la mijloc pentru
că poate au avut şi ele un
rost,doar nu degeaba le-au
legalizat, pentru că cred că
atunci când au făcut asta a lucrat
o echipă de cercetători de la
instituturi sau poate urmează
ceva mai bun,poate vor să
legalizeze marijuana, poate au
legalizat astea să vadă cum
reacţionează oamenii ;a fost
bine,a fost rău, dar multă lume a
ajuns la spital ;eu am ştiut când
să mă opresc,m-am spart seară
de seară timp de o lună aproape
şi gata,începe facultatea şi te
opreşti ;după ce m-am lăsat
eu,colegul meu din facultate mai
apropiat s-a apucat şi el de
praf,venea pe la mine, spunea că
are nu ştiu ce,adrenalină,să
băgăm şi frunze de nu ştiu ce
lotus,că are o combinaţie letală
şi apoi l-am văzut zilnic venind
la facultate,eu pe el nu-l mai
vedeam că vine şi după aia el
venea şi avea ochii foarte
tulburaţi,că până la urmă drogat
pe drogat se cunoaşte.

[Link]ă ţi-ar mai oferi cineva Ei,aş mai băga,da frate,aşa o

în momentul acesta să dată la săptămână,o dată la două
consumi etnobotanice ai săptămâni,dar depinde,că acum
accepta? vreo trei săptămâni-patru chiar
mă invitase cineva într-o seară,
chiar era lângă mine şi m-a

67
 întrebat dacă vreau şi i-am zis că
nu vreau.

Anexa 5
Întrebare Răspuns Observaţii
[Link] înseamă “drog” în Drogul este o stare de fericire,un
opinia ta? anturaj plăcut,un feeling bun,îi
vedeam pe toţi cei de lângă Entuziasm
mine simţindu-se bine,ieşeam
din monotonie,vroiam să
încercăm ceva nou.

[Link] a fost prima ta Prima experienţă,destul de

experienţă privind consumul neplăcută,o stare rea,o stare de
de droguri ? euforie,o stare de panică
totodată.Am fumat droguri
ilegale, marijuana,şi apoi,odată
cu deschiderea magazinelor
legale,având în vedere şi partea
financiară ,că erau cu mult mai
ieftine,am încercat şi alea.

68
[Link] este,în opinia Diferenţa e majoră.Începând de
ta,diferenţa între drogurile la bani, diferenţele
ilegale şi etnobotanice ? finaciare,continuând cu
diferenţele de stări care ţi le
dau,chiar şi efectele,din câte am
auzit,efectele etnobotanicelor ar
fi mai rele decât cele ale
drogurilor ilegale.

[Link] au fost motivele Singurele motive şi cele mai

pentru care ai consumat importante au fost anturajul şi
etnobotanice ? ideea de a încerca ceva nou.

[Link] ai aflat de drogurile De la un prieten.M-a anunţat

„legale” ? într-o zi,chiar în prima zi când
s-au deschis ;m-a anunţat că s-ar
fi deschis un magazin cu droguri
legale şi am zis să încercăm
dacă tot nu mai există frica şi
reţinerea să le consumăm.

[Link] au fost stările pe care Stări…stări…stările erau

le-ai avut când ai consumat tulburări de comportament,nu
etnobotanice pentru prima mai aveai control asupra
oară ? ta,asupra subconştientului,stări
euforice care se manifestau în
diferite moduri,sete, foame,de
obicei după ce [Link] mă
simţeam neapărat rău,pur şi
simplu mă simţeam euforic şi
cam atât,deci rău nu mi s-a
întâmplat niciodată să mă simt.

[Link] oară ai consumat Nu,cu grupul meu de prieteni.

singur ?

[Link] a fost contextul în care Contextul era acelaşi ca şi

ai consumat ? înainte,ieşiri cu prietenii,pur şi
simplu m-a anunţat un alt
prieten despre apariţia acelui
magazin,în treacăt,măi stai un
pic,s-a deschis,hai să încercăm
şi [Link]ţi prietenii au fost de
acord,nu a fost nici unul care să
nu fie de acord cu ideea şi ne-

69
 am cumpărat.

[Link] persoanele cu care ai Da,pei asta a fost şi chestia,dacă

consumat prima oară mai erau ar fi fost care n-ar fi consumat
şi consumatori mai vechi ? vreodată în viaţa lor droguri
ilegale poate că s-ar fi opus şi la
astea legale dar aşa mai toţi
încercaseră înainte ilegale şi am
zis să le încercăm şi pe astea
legale.

[Link] unde îţi procurai De la magazinul weed shop.

drogurile etnobotanicele ?

[Link] cumpărat vreodată din A fost o perioadă când au fost

altă parte în afară de « weed închise şi mai funcţionau la
shop » ? negru,cu un program
strict,undeva la vreo 2 ore
deschis,se închidea apoi
iarăşi,era sub formă de
ilegalitate pentru că le
interziseseră.

[Link] au fost efectele pe Asupra mea efecte…să spunem

care le-au avut asupra ta? că au avut şi negative cum ar fi
pierderi de memorie,în timp mă
refer,anumite stări pe care nu le- Nu poate să exprime
am mai avut niciodată,trăiri pe exact toate efectele, e
care nu le-am mai avut niciodată probabil ca de multe
în sensul că anumite dintre ele sa nu fi fost
chestii,anumite lucruri pe care conştient
nu le mai făcusem până
atunci,până a consuma de
astea,până a fi dependent de
etnobotanicele astea,am intrat
într-o rutină a mea şi le făceam
tot timpul.

[Link] cât timp ai Aproximativ doi ani.

consumat etnobotanice ?

[Link] era frecvenţa Frecvenţa nu era bine

consumului ? definită,puteam să fumez şi o
dată la două zile sau în fiecare zi
sau o dată la săptămână,pur şi
simplu cum se ivea,în funcţie de

70
 anturaj şi de partea financiară.

[Link] remarcat vreo Pei,nu ştiu,ţi-am spus,devenise o

schimbare de comportament rutină toată chestia asta şi nu
în perioada în care ai ştiu,eram axaţi pe ideea că Persoane i se pare
consumat ? trebuie să fumăm cât mai des,să foarte normal ceea ce
fim în starea aia mai des,era şi o simţea
idee de individualizare faţă de
alte grupuri.

[Link] avut în perioada Nu neapărat ;poate mai erau alţii

consumului prietenii care s-au reticenţi la chestiile astea dar nu
deteriorat ? neapărat să se ajungă la din
astea,să stricăm prietenii ;
sincer,mai toată lumea,toate Vorbeşte cu foarte
anturajele mele începând de la multă nonşalanţă
bloc,facultate şi astea, toţi erau despre consumul de
de acord,marea majoritate,nu a etnobotanice care se
fost cineva care să spună că n-ar realiza în anturajul
fi de acord ;adică marea său
majoritate încercaseră
etnobotanice ;erau alţii care le
încercaseră poate o singură
dată,alţii de mai multe ori sau
poate că nu mi-au arătat ei că n-
ar fi de acord.

[Link] simţit când consumai Nu,din contră ;eram cel mai

că tinzi să devii violent ? paşnic şi cel mai fericit ;şi tot Râde şi este uimit de
grupul la fel ;nici măcar în grup această întrebare
şi în anturaj n-am simţit
niciodată că ar fi fost cineva
care să devină violent la
consum.

[Link] anume te-a determinat Nu ştiu,sincer,doar că era

să renunţi la etnobotanice ? anturajul care vroiai,nu
vroiai,nu era ca o obligaţie,dar
parcă nu erai cu ei,nu erai în Persoana vorbeşte de
stare lor şi trebuia să faci tot durata efectelor cu un
posibilul să te simţi şi tu anumit regret
bine ;oricum efectul nu ţinea
mult,la etnobotanice efectul
ţinea,faţă de cele ilegale,foarte
puţin,mă refer la 30 de
minute,ceva de genul,poate

71
 chiar o oră,pe când la alea
ilegale,efectul ţinea chiar şi
patru-cinci ore,mă refer la
aceeaşi cantitate consumată.

[Link]ă ţi-ar mai oferi cineva Sincer,nu,pentru că în primul

în momentul acesta rând nu mai sunt pe piaţă şi ştiu
etnobotanice ai mai că au un efect destul de dăunător
consuma ? asupra organismului şi asta mă
face să nu mai încerc.

Anexa 6

Întrebare Răspuns Observaţii

[Link] înseamnă drog în În general,drogurile sunt substanţele care
opinia ta? provoacă dependenţă după opinina mea ; şi
care au şi anumite efecte nocive asupra
organismului.

[Link] a fost prima ta Pei,dintre drogurile mai periculoase,prima

experienţă privind experienţă ar fi drogurile etnobotanice
consumul de droguri ? (Super Black),la mine acasă,unde stăteam,
împreună cu doi prieteni şi pur şi simplu ne-
o venit nouă hai să vedem cum e şi am luat
să experimentăm chestia asta şi atunci erau
la modă,să zicem între ghilimele,
etnobotanicele şi am vrut să simţim care e
efectul lor asupra organismului.

72
[Link] crezi că e Pei,dacă eu nu am consumat marijuana nu
diferenţa între drogurile pot să fac o diferenţă aşa dar din ce am
ilegale şi etnobotanice ? vazut eu,trebuie să mă axez din experienţă,
din ce am văzut la televizor :am văzut că
foarte mulţi au devenit dependenţi de
etnobotanice şi destui de mulţi au murit din
cauza etnobotanicelor şi de asta cred că sunt
mult mai periculoase decât marijuana şi
haşişul să zicem ;după părerea mea chiar
sunt mai periculoase,adică se ştie foarte
bine că sunt unii artişti care consumă
marijuana,ca artiştii care pictează,îţi
dezvoltă imaginaţia,te ajută,e un lucru
benefic şi nu cred că de la etnobotanice poţi
să păţeşti aşa ceva,nu ştiu,reacţiile adverse
pentru organism am văzut că sunt mult mai
periculoase ;în ceea ce priveşte dependenţa
cred că nu este o diferenţă foarte mare ;să
zicem că marijuana,haşişul şi etnobotanicele
provoacă în acelaşi fel dependenţă şi cred că
la fel de greu este să te laşi de ele.

[Link] au fost motivele Cred că curiozitatea e principalul motiv,

pentru care ai consumat? curiozitatea pur şi simplu hai să încercăm să
vedem cum e,chiar nu mai fumasem
niciodată nici marijuana,nici haşiş,şi chiar
vroiam să văd cum îi şi cam asta a fost ;toţi
îi auzeam,mai mulţi prieteni că-i fain,că nu
ştiu ce să vezi,cum te simţi,hai să încercăm
o dată.

[Link] au fost stările pe Deci prima dată când am consumat ;prima

care le-ai avut ? dată a început cu o moleşeală,ce simţi când
începi să fumezi,când îşi fac efectul;eu am Încearcă să-şi
simţit aşa că îmi amorţesc picioarele,de jos aducă aminte
plecând o amorţeală şi apoi treptat,treptat,
urcă spre cap,după aia mă simţeam foarte
ameţit,deşi eu să zicem că puteam să stau şi
să merg destul de lejer dar când stăteam jos
îmi bătea inima mult mai repede,simţeam
aşa cum îmi pulsează sângele şi simţeam
aşa o oarecare ameţeală adică nu eram,eram
undeva în spaţiu,nu puteam să fiu…ca Nu îşi aduce
atunci când eşti ameţit dar e o diferenţă ; aminte exact
atunci când eşti băut să zicem eşti ameţit,dar unele stări pe

73
 e o diferenţă că totuşi gândeşti mai clar şi care le-a avut
poţi să,nu ştiu,faci unele lucruri,care atunci
când eşti ameţit nu poţi ;deci e o ameţeală
dar nu e chiar o stare de aia de ameţeală ;în
fine,pleoapele erau mai grele,ţi se fac ochii
mai mici,nu puteam să vorbesc în sensul că
vroiam să spun ceva şi ori mă întrerupeam
pe la jumate şi îmi venea să râd,nu ştiam
cum să continui fraza până la sfârşit ;acuma
depinde,asta după ce îşi face efectul şi îşi
atinge maximul de efect şi stări de râs,în
principiu din nimic,de la un deget arătat sau
o prostie spusă sau îl vezi pe celălalt de
lângă tine că râde începi să râzi şi nu mai
poţi să te opreşti ;în fine,şi din punct de
vedere al sănătăţii eram puţin panicat pentru
că simţeam că îmi bate inima foarte tare şi
nu ştiam când o să treacă efectul,cât
durează,îmi era frică să nu-mi vină stări de
vomă şi din astea pentru că simţeam că am
şi aşa în stomac o oarecare,nu durere,un fel
de greaţă.

[Link] ai aflat de Pei de la prieteni am aflat ;da,de la prieteni ; Oftează ca şi

etnobotanice ? nu ştiam până când am auzit pe unul şi pe cum a fost un
altul că uite or apărut,uite sunt ieftine,uite lucru rău că a
au efectele alea ca şi cum ai fuma haşiş, aflat de la
marijuana şi aşa am aflat. prieteni

[Link] cine ai consumat Cu doi prieteni ;doi prieteni,cei mai buni

pentru prima oară ? adică n-am cum să fumez aşa cu
oricine,adică cu nişte persoane în care
aveam încredere cât de cât şi să mă simt şi
în largul meu adică nu cu persoane
necunoscute sau amici sau aşa,adică ne
înţelegeam bine,na,persoane destul de
apropiate ;adică să fumez prima dată cu alte
persoane pentru că nu ştii ce reacţii ai,deci
să mergi într-un grup sau aşa şi să fumezi
pentru prima oară nu mi s-ar părea bine că
nu ştiu ce reacţie ai,poate ţi-e rău,nu ştiu ce-
o să se întâmple cu tine aşa că cel mai bine,
părerea mea şi aşa am şi făcut,fumezi la tine
acasă,cu persoane care sunt de încredere
şi ,mă rog,nu ţi se poate întâmpla nimic sau
poate măcar ca să ai o măsură de precauţie.

74
[Link] unde îţi procurai Drogurile de la weedshop,dar rareori am
drogurile ? cumpărat eu,cele mai multe cazuri au
cumpărat prietenii mei,cei cu care fumam,
spuneam că sunt mai experimentaţi şi ,în
fine,ştiau şi ce să cumpere,în principiu nu
mă interesau foarte tare denumirile lor sau
aşa ;deci eu am fumat,în fine,la propunerea
lor un fel de etnobotanice şi pentru că mi s-a
spus că alea sunt cele mai bune şi nu ştiu
ce,în fine,ce li se părea lor,în fine,nu m-or
interesat să le iau pe toate la rând şi să le
experimentez sau să mă pricep să cumpăr şi
de la prieteni şi ei le şi procurau.

9.Cât timp ai consumat ? De la prima până la ultima,băi să spunem că

a fost o lună,două,chiar nu mai ştiu,cel mult Nu este sigur
două luni. de perioadă,stă
foarte mult să
se gândească,
ca şi cum ar
[Link] a fost frecvenţa Şi la frecvenţă,o dată la două săptămâni şi vrea să evite un
consumului ? chiar,deci de vreo 3-4 ori,mi se pare că am anumit răspuns
consumat atâta ;deci,de 3-4 să zicem cam
două luni,cam aşa.

11.Ţi s-a întâmplat Nu,dar pentru mine nu avea rost să fumez

vreodată să fumezi singur,să mă simt eu nu ştiu cum sau aşa ;
singur? fumam,ca şi de exemplu,când bei alcool,
mergi în club,băi să bem o bere ca să ne
simţim bine,să dansăm,nu stau singur şi
fumez,să mă simt eu eliberat de cine ştie ce
probleme sau aşa.

[Link] au fost efectele Efectele din punct de vedere social,nu cred

pe care le-au avut că m-au influenţat,să zicem că am cunoscut
etnobotanicele asupra nişte persoane noi care consumau şi ei,dar
ta? acum nu mai am nici o tangenţă,nişte
persoane noi poţi să le cunosc şi dacă mă
duc să joc basket şi cunoşti persoane noi şi
eventual te mai întâlneşti cu ele când mai
joci basket,dar nu că am rămas prieteni ;
deci din punct de vedere social nu m-o
influenţat.

[Link] schimbări de Nu,nu am avut stări de astea de violenţă sau

75
comportament? de…de obicei sunt calm şi când fumez sunt
şi mai [Link] nu mă manifest nu ştiu
cum sau să devin violent ;bine,în general,
când fumezi uiţi şi dacă ai probleme sau
dacă ai ceva să zicem că nu mai eşti atent
asupra lor ;dacă te focusezi pe acele
probleme s-ar putea să devii apatic şi să intri
în depresie şi nici nu am văzut alte persoane
care să se comporte violent din cauza lor.

[Link] avut relaţii de Am avut o relaţie,acuma nu ştiu dacă s-a

prietenie care s-au deteriorat din cauza asta,dar ne-am distanţat
deteriorat în momentul pur şi simplu când nu mai aveam,nu ştiu,nu
în care tu nu ai mai mai eram pe aceeaşi undă cu ideile,nu mai,
consumat etnobotanice ? de exemplu prietenul ăsta al meu el tot
timpul hai să iau,hai să fumăm,hai că nu ştiu Este nehotărât
ce,eu nu mai vroiam,eu am vrut doar să
încerc,le-am încercat,nu mi-or dat cine ştie
ce senzaţii,nu mi-o făcut,nu-mi place în
mod special dependenţa asta,că totuşi crează
dependenţă că el era foarte agitat şi vroia
aproape în fiecare zi să consume şi intrase
într-un cerc de prieteni şi consuma frecvent
şi nu prea mi-au plăcut chestiile astea şi
întradevăr m-am îndepărtat de el şi n-am
mai continuat,am rămas doar amici,şi pur şi
simplu,când eu n-am mai vrut s-a cam
[Link] ştiu dacă neapărat din cauza
asta,au mai fost şi altfel,nu ştiu dacă a fost
neapărat consumul de etnobotanice.

[Link]ă în momentul de Nu,etnobotanice,[Link]ă mă întrebi de

faţă ţi s-ar oferi să marijuana,[Link] etnobotanice,nu am
consumi produse încercat,am văzut despre ce e vorba,dar
etnobotanice ai accepta ? marijuana sincer,nu haşiş,aş încerca.

76
77