ER 1.2.

VECTORI ÎN PLAN ȘI ÎN SPAȚIU

Exemplul 1. Să se demonstreze că medianele unui triunghi se intersectează într-un punct şi

se împatr în acest punct în raportul 2 : 1(socotind de la vârful triunghiului).
Soluţie. Fie dat triunghiul arbitrar A1 A2 A3 . Considerăm un punct arbitrar О . Vom nota:

OA1 = r1 , OA2 = r2 , OA3 = r3 . Fie B1 - mijlocul laturii A2 A3 . Atunci avem

(vezi fig.1): A1 B1 = OB1 − r1 , OB1 =

1
2
( )
r2 + r3 . De aceea A1 B1 =
1
2
( )
r2 + r3 − r1 . Fie

că punctul C1 împarte A1 B1 în raportul 2 : 1.

Atunci A1C1 =
2
3
A1 B1 =
1
3
( 2
)
r2 + r3 − r1 ,
3
OC1 = OA1 + A1C1 ,

OC1 = r1 +
1
3
( )2
r2 + r3 − r1 =
3
1
3
(
r1 + r2 + r3 . ) Evident, că pentru punctele C2 şi C3 ,

care împart medianele A2 B2 şi A3 B3 în raportul 2 : 1, obţinem aceeaşi identitate (în baza

simetriei acestei expresii), dar atunci punctele C1 , C2 şi C3 coincid.

Exemplul 2. Demonstraţi că în orice patrulater ABCD (vezi fig. 2) vectorul EF , ce uneşte

mijlocurile E şi F ale laturilor neadiacente AD şi CB , este egal cu semisuma vectorilor
AB şi DC .

1
 ER 1.2. VECTORI ÎN PLAN ȘI ÎN SPAȚIU

Fig. 2
Soluție: Considerăm un punct arbitrar О şi notăm prin OA = a , OB = b ,
OC = c , OD = d . Atunci OE =
1
2
(
a+d , ) OF =
1
2
( )
b + c , EF = OF − OE =
1
2
(
b+c−a−d . Dar ) b − a = AB , c − d = DC şi, prin urmare,

EF =
1
2
(
AB + DC . )
Exemplul 3. Determinaţi coordonatele vectorului, dacă se cunosc coordonatele originii şi
extremităţii sale.
Soluţie: Fie că în sistemul cartezian de coodonate se cunosc coordonatele exteremităţilor
vectorului AB : A( x1 , y1 , z1 ) , B ( x2 , y2 , z 2 ) . Atunci avem că OA = x1 e1 + y1 e 2 +
z1 e 3 , OB = x2 e1 + y 2 e 2 + z 2 e 3 . Aşa cum AB = OB − OA (fig.3) rezultă egalitatea

AB = ( x2 − x1 )e1 + ( y 2 − y1 )e 2 + ( z 2 − z1 )e 3 .

Fig. 3

2
 ER 1.2. VECTORI ÎN PLAN ȘI ÎN SPAȚIU

Deci pentru a determina coordonatele vectorului trebuie de scăzut din coordonatele

extremităţii coordonatele originii sale.
Exemplul 4. (Împărţirea segmentului în raportul dat) Fie date punctele A( x1 , y1 , z1 ) ,
B ( x2 , y2 , z 2 ) şi numărul λ . Determinaţi pe segmentul АВ un aşa punct С ( x, y, z ) astfel

încât AC = λ CB .
Soluţie: Vom nota razele vectoare ale punctelor А, В şi С respectiv prin r1 , r2 şi r (fig. 4).
Aşa cum AC = r − r1 , CB = r2 − r , atunci r − r1 = λ (r2 − r ). De aici rezultă că
r1 + λ r2
r= . Trecînd în ultima egalitate la scrierea pe coordonate obţinem:
1+ λ
x1 + λx2 y1 + λy2 z1 + λz 2
x= , y= , z= .
1+ λ 1+ λ 1+ λ

În particular, dacă С - este mijlocul segmentului АВ, atunci λ = 1 . Deci

coordonatele mijlocului unui segment se determină cu ajutorul formulelor:
x1 + x2 y + y2 z + z2
x= , y= 1 , z= 1 .
2 2 2
Exemplul 5. Determinaţi condiţia de coliniaritate a vectorilor.
Soluţie: Presupunem că vectorii : a = x1 e1 + y1 e 2 + z1 e 3 şi b = x2 e1 + y 2 e 2 + z 2 e 3
sunt coliniari, b ≠ 0 . Atunci există aşa număr λ , astfel încât a = λ b . Deci:
( )
x1 e1 + y1 e 2 + z1 e 3 = λ x2 e1 + y 2 e 2 + z 2 e 3 = (λx2 )e1 + (λy 2 )e 2 + (λz 2 )e 3 .

3
 ER 1.2. VECTORI ÎN PLAN ȘI ÎN SPAȚIU

Deoarece coordonatele vectorului în careva bază se determină în mod unic atunci

x1 = λx2 y1 = λy2 , z1 = λz 2 .

Aceste egalităţi pot fi scrise şi sub forma:

x1 y z
= 1 = 1 = λ.
(1)
x2 y2 z2

Invers, fie că coordonatele vectorilor a = x1 e1 + y1 e 2 + z1 e 3 şi b = x2 e1 + y 2 e 2 + z 2 e 3

verifică relaţia (1). Atunci x1 = λx2 , y1 = λy2 , z1 = λz 2 ,
şi atunci a = λ b prin urmare vectorii a , b sunt coliniari.
Astfel, pentru ca vectorii să fie coliniari e necesar şi suficient ca coordonatele respective a lor
să fie proporţionale.
Exemplul 6. Fie că se cunosc coordonatele vîrfurilor paralelogramului ABCD: А (3,-4,7) ,
В (-5,3,-2) şi С (1,2,-3) . Determinaţi coordonatele celui de-al patrulea vîrf D, opus
vîrfului B.
Soluţie: Diagonalele paralelogramului AC şi BD se împart în jumătate în punctul de
intersecţie О (fig. 5). Atunci punctul О, fiind mijlocul segmentului АС, are coordonatele
О(2,-1,2). Dar punctul О este şi mijlocul segmentului BD. Să notăm prin (x, y, z )
x −5 y+3 z−2
coordonatele punctului D . Atunci vom obţine: = 2, = −1 , = 2.
2 2 2
Deci D(9, -5, 6 ).
B

В С D E
O
O
A C
А D
Fig.5 Fig. 6

4
 ER 1.2. VECTORI ÎN PLAN ȘI ÎN SPAȚIU

Exemplul 7. Determinaţi coordonatele punctului de intersecţie ale medianelor triunghiului

cu vîrfurile în punctele: А (3, -2, 1), В (3, 1, 5), С (4, 0, 3).
Soluţie: Fie că medianele АЕ şi CD ale triunghiului АВС se intersectează în punctul

О(fig. 6). Punctul Е, fiind mijlocul segmentului СВ, are coordonatele  , ,4  . Aşa cum
7 1
2 2 
medianele triunghiului se împart în punctul de intersecţie în raportul 2:1 (pornind de la
vîrful triunghiului), atunci, comform exmplului 4. pentru λ = 2, vom obţine coordonatele
punctului О :
7 1
3+ 2⋅ − 2 + 2⋅
x= 2 = 10 , y = 2 = −1 , z=
1+ 2 ⋅ 4
= 3.
1+ 2 3 1+ 2 3 1+ 2

Exemplul 8. Pentru ce valori ale lui α şi β vectorii a = −2e1 + 3e 2 + α e3 şi

b = β e1 − 6e 2 + 2e3 sunt coliniari?

Soluţie: Conform condiţiei (1) de coliniaritate a vectorilor vom obţine succesiv relaţiile:
−2 3 α 1 −2
= = =λ, λ=− , α = 2λ = −1 , β = = 4.
β −6 2 2 λ

Exemplul 9. Pentru ce valori ale parametrului α vectorii a = α i − 3 j + 2k şi

b = i + 2 j − α k sunt reciproc perpendiculari?

Soluţie: Din condiţia de ortogonalitate a vectorilor avem că: (a, b ) = α − 6 − 2α = 0 .

Deci α = - 6.
Exemplul 10. Determinaţi coordonatele vectorului b , coliniar vectorului a = 2i + j − k ,
dacă (a, b ) = 3 .
Soluţie: Aşa cum vectorul b este coliniar vectorului a , a ≠ 0, atunci există numărul
α ∈ R astfel încât b = α a = (2α , α ,−α ) . Dar atunci (a, b ) = (a, α a ) = (
α a, a = )
= α a = α (2 2 + 12 + (− 1)2 ) = α 6 = 3. Deci α =  1
2 1 1
b = 1, ,−  .
2  2 2

Exemplul 11. Determinaţi coordonatele vectorului b perpendicular vectorilor

( )
a1 = (2,3,−1) , a 2 = (1,−2,3) , dacă b, c = −6 , unde c = (2,−1,1) .

5
 ER 1.2. VECTORI ÎN PLAN ȘI ÎN SPAȚIU

Soluţie: Vom nota prin x, y, z coordonatele vectorului b . Atunci conform condiţiei:

(b, a ) = 0 , (b, a ) = 0 , (b, c ) = −6 ,

1 2 deci rezultă următoarele relaţii din care vom
determina x, y, z :
2 x + 3 y − z = 0,

 x − 2 y + 3 z = 0,
2 x − y + z = −6.


Soluţia acestui sistem este: x = −3, y = 3, z = 3 . Deci:

b = −3i + 3 j + 3k = (− 3,3,3).

Exemplul 12. Determinaţi coordonatele vectorui c , orientatat de-a lungul bisectoarei

unghiului dintre vectorii a = (− 3,0,4 ) şi b = (5,2,14 ) .
Soluţie: Să determinăm versorii a 0 şi b 0 ai vectorilor a şi b :
 3 4
a = (− 3)2 + 0 2 + 4 2 = 5, a0 =
a
=  − ,0,  ; b = 52 + 2 2 + 14 2 = 15 ,
a  5 5

b  5 2 14 
b0 = = , , .
b  15 15 15 

Translăm vectorii a 0 , b 0 spre una şi aceeaşi origine О (vezi fig. 28). Atunci suma lor
a

a 0 + b0

a0

b0

О b
Fig. 28

6
 ER 1.2. VECTORI ÎN PLAN ȘI ÎN SPAȚIU

 4 2 26 
a 0 + b0 =  − , ,  este coliniară diagonalei rombului construit pe versorii a 0 ,
 15 15 15 

b 0 . Prin urmare, vectorul a 0 + b 0 este orientat după bisectoarea unghiului dintre vectorii

a şi b . Această condiţie va fi verificată de orice vector coorientat cu a 0 + b 0 , care poate

fi scris într-o formă mai compactă: c = λ (− 2,1,13) , λ >0.

Exemplul 13 . Vectorul a formează cu axele de coordonate Ox şi O y unghiurile α = 60 0 ,

β = 120 0 iar cu axa Oz - un unghi obtuz. Determinaţi coordonatele sale, dacă a = 2 .

Soluţie: Unghiurile, formate de vectorul a cu axele de coordonate, verifică relaţia:

2 2

( ) ( )  ∧  1  1  ∧ 
cos 2 60 0 + cos 2 120 0 + cos 2  a , k  =   +  −  + cos 2  a , k  = 1 . Aşa cum
  2  2  

unghiul dintre vectorii a şi k - este obtuz, vom obţine consecutiv:

 ∧  1  ∧  1  ∧  1
cos 2  a , k  = , cos a , k  = ± , cos a , k  = − . Cercetăm
  2   2   2

versorul a0 al vectorului a . Coordonatele sale reprezintă cosinusurile directoare ale

1 1 1 
vectorului a . Deci a 0 =  ,− ,−  . Deoarece a = a ⋅ a 0 = 2a 0 , atunci
2 2 2

(
a = 1,−1,− 2 . . )