Model Manager
Model Manager
Ghid de utilizare
Drepturi de autor:
Acest document se referă la proprietatea asupra softului pentru calculator care este protejat prin
drepturile de autor. Toate drepturile rezervate. Copierea sau alte feluri de reproducere alea acestui
manual sau a programelor legate de acesta este interzisă fără consimţământul scris al DHI Water &
Environment (DHI). Pentru detalii consultaţi „Contractul de licenţă DHI Software”
Răspundere limitată
Răspunderea DHI este limitată după cum se specifică în Secţiunea a III a din „Contractul de Licenţă DHI
Software”:
„ÎN NICI O CIRCUMSTANŢĂ DHI SAU REPREZENTAŢII SĂI (AGENŢI SAU FURNIZORI) NU POT FI
RĂSPUNZĂTORI PENTRU ORICE DAUNĂ INCLUSIV, FĂRĂ LIMITĂRI, DAUNE SPECIALE,
INDIRECTE, INTÂMPLĂTOARE SAU REPERCURSIUNI SAU PIERDERI DE PROFIT SAU ECONOMII,
ÎNTRERUPERI ALE ACTIVITĂŢII, PIERDEREA DE INFORMAŢII APARŢINÂND COMPANIEI SAU ALTE
PIERDERI PECUNIARE REZULTATE DIN FOLOSIREA SAU INCAPACITATEA DE FOLOSIRE A
PRODUSULUI DHI SOFTWARE, CHIAR DACĂ DHI A FOST ÎNŞTIINŢATĂ DE POSIBILITATEA
APARIŢIEI ACESTOR PIERDERI. ACEASTĂ LIMITARE SE APLICĂ ŞI ÎN CAZUL RECLAMAŢIILOR
PREJUDICIILOR PERSONALE ÎN LIMITA LEGII. UNELE ŢĂRI SAU STATE NU PERMIT EXCLUDEREA
SAU LIMITAREA RĂSPUNDERII PENTRU DAUNE ÎNTÂMPLĂTOARE, SPECIALE, INDIRECTE,
REPERCURSIUNI, ŞI, ÎN CONSECINŢĂ, UNELE DIN PĂRŢILE ACESTEI LIMITĂRI ESTE POSIBIL SĂ
NU SE APLICE ÎN CAZUL DUMNEAVOASTRĂ. PRIN DESHIDEREA PACHETULUI SIGILAT SAU
INSTALAREA ŞI FOLOSIREA PROGRAMULUI AŢI ACCEPTAT CĂ LIMITĂRILE DE MAI SUS SAU
MAXIMUL MULTŢIMII LEGALE A ACESTORA SE APLICĂ ÎN CAZUL ACHIZIŢIONĂRII DE CĂTRE
DUMNEAVOASTRĂ A PROGRAMULUI.”
Istoricul tiparirii
2 ÎNCEPUT .................................................................................................................. 25
2.1 Cum să pornim MIKE URBAN ....................................................................... 25
2.2 Ajutor pe internet ........................................................................................... 25
2.3 Meniul principal ............................................................................................. 25
Meniul fişier .................................................................................... 26
Meniul editare ................................................................................. 26
Meniul bunuri .......................................................................... ....... 26
Meniul MOUSE (CS) ..................................................................... 27
Meniul SWMM 5 (CS) ............................................................. ...... 27
Meniul de modelare (WD) ........................................................ 27
Meniul simulare .............................................................................. 27
Meniul rezultate modelare ....................................................... ... 27
Meniul vizualizare ........................................................................... 27
Meniul instrumente ......................................................................... 27
Meniul fereastră ............................................................................ 27
Meniul ajutor ........................................................................... 27
2.4 Barele de instrumente ............................................................................. ...... 27
2.5 Limbi ............................................................................................................... 28
2.6 Selectarea unui sistem de coordonate ........................................................ 28
2.7 Începerea unui proiect nou ............................................................................. 31
2.8 Instrumente în MIKE URBAN ........................................................................ 32
2.8.1 Instrumente de selecţie ................................................................. 32
Selectare ................................................................................... 32
Selectare prin poligon ............................................................... 33
Deselectare .............................................................................. 33
Selecţie nouă .......................................................................... 33
MIKE URBAN este un sistem flexibil de modelare şi proiectare a reţelelor de distributie a apei, a
sistemelor de colectare şi a apei de ploaie.
MIKE URBAN se bazează pe o bază de date pentru stocarea reţelelor ca şi pentru modelarea
datelor hidraulice. Această baza de date se bazează pe geo-baza de date ESRI. Geo-baza de date
este structură din vârful unei baze de date relaţionale normale – însemnând că tehnologia subliniată
se poate baza pe oricare dintre vânzătorii majori de baze de date (Microsoft, Oracle, IBM, etc.).
Geo-baza de date este un depozit nativ pentru datele GIS şi poate fi operată direct din aplicaţiile
standard GIS.
Structura modulară a lui MIKE URBAN poate fi vizualizată în figura 1.1. Modulul nucleu, MIKE
URBAN; conţine posibilitatea de modelare atât a sistemelor de distributie cât şi de colectare a apei.
Modelul Manager este modulul principal al MIKE URBAN şi include un modul de date comun pentru
sistemele de colectare şi distribuţie a apei. Editorii de admisie sunt incluşi pentru toate motoarele de
simulare, indiferent de motoarele de simulare instalate. Este posibilă încărcarea fişierelor SWMM5 şi
EPANET şi încărcarea fişierelor de rezultat de orice mărime. Motorul SWMM5 este inclus pentru
modelarea apei pluviale şi modelarea canalizării, pe când EPANET este inclus pentru modelarea
reţelei de distribuţie a apei. Este astfel posibil să se facă simulări cu aceste motoare numerice şi
vizualizarea rezultatelor.
1.1.1 EPANET
Calitatea apei
Analiza calităţii apei este folosită pentru a calcula vârsta apei, executarea urmăririi sursei, calcularea
sorţii unei substanţe dizolvante sau determinarea creşterii sau scăderii unei substanţe. Soluţionarea
calităţii apei este bazata pe o metoda eficientă Lagrangiană condusă de timp. Sursele calităţii apei
sunt definite după termeni de rată masivă de influx în adaos la nivelul de concentraţie. Reacţiile
debitului încărcat pot fi modelate cu ordine cinetică n-th, reacţiile ţevilor din pereţi pot fi modelate cu
ori zero sau unu ordine cinetică, un constituent de creştere sau scădere a calităţii apei poate fi
modelat până la un potenţial limitat, şi coeficienţii reacţiilor ţevilor din pereţi pot fi corelaţi cu
coeficientul de rugozitate a ţevilor.
Controlul PID
Modulul de controlul PID (Proporţional – Integral – Diferenţial) oferă control avansat în timp real a
simulării pentru sistemele de aprovizionare cu apă sau distribuţia apei. Permite descrierea unor
dispozitive controlabile multiple şi oferă definirea operaţiilor logice complexe pentru regulatori
independenţi complet transparenţi şi eficientizarea timpului.
- Valvă de control (VRP- Valvă de reducere a presiunii, VSP - Valvă de susţinere a presiunii, VIP -
Valvă de întrerupere a presiunii, VFC - Valvă fluture de control, VCF - Valvă de control a debitului)
- Pompă
Simularea hidraulică
Modelul fluxului MOUSE hidro-dinamic al ţevilor rezolvă ecuaţia completă St. Venant (debit dinamic)
prin sistemul de drenare (deviant şi dendritic), care permite modelarea efectelor apei stătătoare,
inversarea debitului supraîncărcarea în gurile de vizitare, suprafeţe libere şi presiunea debitului,
dejecţiile mareice şi bazinele de stocare.
Schema de calculaţie foloseşte o implicită, diferenţă finită, numerică soluţie a ecuaţiei debit St.
Venant. Algoritmul numeric foloseşte un pas de timp auto – adaptat, care oferă soluţii eficienţe şi
exacte în ramuri multiple conectate şi reţele de ţevi ce au conducte de deviaţie. Această schemă de
calcul este aplicabilă în condiţiile unui debit instabil ce apare în ţevi cu raza de la colectori cu profiluri
mici pentru canalizarea urbană detaliată la ţevile mari de canalizare, adesea presurizate, cu
orizontală mică, afectate de variaţiile de nivel ale apei de evacuare. Atât debitele sub - critice cât şi
cele supra - critice sunt rezolvate cu ajutorul aceleaşi scheme de calculaţie care se adaptează la
condiţiile locale ale debitului. Pe lângă aceasta, fenomenul de debit, cum ar fi efectele apei
stătătoare şi supraîncărcarea, sunt precis simulate.
Proiectarea ţevilor
Modulul de proiectare a ţevilor MOUSE este o unealtă cu ajutorul căreia este rapid şi simplu să se
proiecteze diametre de ţevi pentru noile sistem cât şi pentru ţevi ce există deja în sistem. Baza
pentru proiect poate fi o introducere brută a noului sistem cu informaţii geometrice despre locul unde
ţevile ar trebui să fie şi valori iniţiale despre diametre şi rugozitate (a materialului) sau poate fi un
deja existent model MOUSE pentru un sistem complex unde unele ţevi ar trebui re-proiectate.
În ambele cazuri modulul de proiectare va fi de un real ajutor pentru a accelera procesul prin
proiectarea mărimii exacte care este necesară pentru a îndeplini criteriile de proiectare şi pentru ca
în final să se poată verifica dacă sistemul este corect proiectat.
MIKE URBAN CS - - apă pluvială – scurgere include motorul MOUSE pentru apă pluvială - scurgere.
Cu MIKE URBAN CS - apă pluvială – scurgere primiţi acces la:
Suprafaţa de scurgere
Suprafaţa de scurgere MOUSE include câteva tipuri de calculaţii ale suprafeţelor de scurgere pentru
descrierea suprafeţelor urbane de captare. Această înseamnă că acele calculaţii ale suprafeţei de
scurgere pot fi ajustate după cantitatea de informaţie existentă. Modelul merge cu parametri
hidrologici deja dovediţi care pot fi ajustaţi pentru o acurateţe mai bună. Hidrografiile computerizate
sunt folosite ca intrare pentru modelul debit al ţevilor MOUSE.
1.3.3 CS – Control
Controlul CS MIKE URBAN pentru MOUSE permite ca controlul în timp real al mecanismelor să fie
inclus în definirea modelelor de reţele de canalizare urbane. O selecţie de mecanisme controlabile
este prevăzută, împreună cu specificaţii generice ale regulilor de control pentru orice schemă,
complexă sau simplă, de control global. Sistemul permite aplicarea setărilor sau a funcţiilor bazate
pentru un punct de control setat (PID), selectate pe baza evaluărilor logice statutului sistemului real
(control relativ) sau după seriile de timp specificate.
Sunt numele comun de CS transportul poluării sau CS Procese biologice, motorul MOUSE oferă
câteva module pentru simularea transportului sedimentelor şi a calităţii apei pentru suprafeţele de
captare urbane şi sistemele de canalizare. Deoarece poluanţii sunt transportaţi de sedimente,
procesul de transport al sedimentelor şi calitatea apei în sistemele de canalizare sunt interconectate
în mod strâns. Acest lucru este important pentru înţelegerea fenomenului ca primului jet de apă,
care poate fi simulat doar cu o descriere a distribuţiei temporale şi spaţiale a depozitelor de
sedimente în suprafeţele de captare şi în sistemul de canalizare. MOUSE poate modela aceste
mecanisme complexe folosind module precum Calitatea suprafeţei de scurgere (SRQ), Ţevi de
transport a sedimentelor (ST), Ţevi de dispersie a advecţiei (AD), şi Ţevi de calitate a apei (WQ).
Debitul final al acestor module, cum ar fi grafice ale poluanţilor pentru deversări combinate alea
canalizărilor, pot fi aplicate direct la modelele de primire a apei MIKE 11 şi MIKE 12 din DHI.
Folosirea lui MIKE 11 şi MIKE 12 în combinaţie cu MOUSE permite impunerea calităţii apei din
corpurile de apă primind aceste deversări ale canalizării, cum ar râuri, fluvii, lacuri şi ape de coastă.
În MIKE URBAN CS – transportul poluării următoarele pot fi modelate:
- Calitatea suprafeţei de scurgere (SRQ)
- Transportul sedimentelor (ST)
- Dispersie - advecţie (AD)
Modulul MIKE URBAN CS procese biologice lucrează în legătură cu partea de Advecţie - Dispersie
din MIKE URBAN CS transportul poluanţilor. Transportul oferă multiple opţiuni pentru descrierea
proceselor de reacţie din sistemele multi – compuse, incluzând degradarea materiei organice,
moarte bacteriologică, schimbul de oxigen cu atmosfera şi cererea de oxigen de la sedimentele
erodate din canalizări. Aceasta permite analiza reală a fenomenului complex legat de calitatea apei
în sistemele de canalizare. Modulul include variaţii diurne ale descărcărilor murdare de debit şi
concentraţii specificate de utilizator ale componentelor debitului murdar. Tipurile de sedimente
incluse în interacţiuni cu CS procese Biologice sunt sedimente organice murdare ale debitului şi
minerale depuse în rânduri cu ochiuri mici în ţevi originare din captarea scurgerilor, gropi şi bazine
de dispersare, următoarele pot fi menţionate despre modul:
Ajutorul pe internet este disponibil pentru MIKE URBAN. Sistemul de ajutor MIKE URBAN foloseşte
tehnologia de ajutor Microsoft cunoscută ca ajutor HTML.
Sistemul de ajutor poate fi accesat în două modalităţi:
- Fişier (File)
- Editare (Edit)
- (MOUSE)
- Vizualizare (View)
- Instrumente (Tools)
- Fereastră (Window)
- Ajutor (Help)
- Simulare (Simulation)
- Vizualizare (View)
- Instrumente (Tools)
- Fereastră (Window)
- Ajutor (Help)
2.5 Limbi
MIKE URBAN poate fi rulat în multe limbi. Vă rugăm să contactaţi DHI sau agentul local pentru a
obţine o listă cu limbile disponibile.
Puteţi schimba limba pe loc în MIKE URBAN alegând meniul instrumente - limbi, apoi deruland
până la limba dorită.
Alegerea unui sistem de coordonate pentru baza de date MIKE URBAN poate fi o parte importantă a
procesului de configurare a bazei de date MIKE URBAN. Setarea implicită a sistemului de
coordonate este "Necunoscută" şi vă permite să lucraţi cu majoritatea caracteristicilor din MIKE
URBAN fiind tratat ca un sistem dreptunghiular cu unităţi necunoscute.
Totuşi, câteva caracteristici din MIKE URBAN vor deveni operabile numai când sistemul de
coordonate este setat corespunzător. Dacă oricare dintre punctele de mai jos se aplică în cazul
dumneavoastră, ar trebui să luaţi în considerare setarea sistemului de coordonate în mod corect :
- Trebuie să calculaţi lungimea ţevii şi alte măsuri geografice într-o unitate specifică.
- Aveţi un GIS de corporaţie şi veţi folosi date din acesta în MIKE URBAN
- Aţi primit date şi proiecte în sisteme diferite de coordonate şi trebuie să le acoperiţi corect.
- Vreţi să folosiţi caracteristicile MIKE URBAN care cer sistemului să calculeze scala. (hărţi pentru
scalare, închiderea şi deschiderea caracteristicilor / etichetelor după scală, etc.)
Acestea vor funcţiona corect numai dacă MIKE URBAN ştie despre unităţi şi alte definiţii ale
sistemului de coordonate.
În dialogul pentru definirea proprietăţilor pentru referinţe spaţiale, a se vedea figura 2.1, ce se ocupă
de setarea sistemului de coordonate, sunt patru taburi:
Sistemul de coordonate
Veţi putea, aproape întotdeauna, să definiţi sistemul de coordonate prin selectarea unui sistem
predefinit sau prin importul (butonul "import") acestora din altă geo - bază de date. Conceptul de
creare şi editare a sistemul de coordonate este descris în documentaţia ESRI. Când deschideţi
opţiunea "Selectare" va apărea dialogul din figura 2.2 .
Cel mai des sistemele de coordonate folosite în MIKE URBAN vor fi de tipul „Sistem de coordonate
proiectat”, răsfoiţi prin opţiuni şi apoi selectaţi datele corespunzătoare. Apăsaţi OK şi sistemul de
coordonate este definit. După selectarea sistemului ar trebui să faceţi dublu clic pe valorile din
domeniul X/Y deoarece valorile implicite sunt schimbate când selectaţi un sistem de coordonate.
Fişierul de proiect MIKE URBAN, fişierul *.mup, conţine date aşa cum sunt reprezentate în baza de
date împreună cu referinţe despre straturile din fundal care pot fi încărcate. Schimbările de
simbologie vor fi salvate în fişierul *.mup. Este, astfel posibil să aveţi mai multe fişiere *.mup care se
referă la aceeaşi bază de date.
În bara de titlu din aplicaţiile MIKE URBAN puteţi vedea dacă sunt referinţe despre ori baza de date
(*.mdb) sau fişierul proiect (*.mup). Implicit un fişier de proiect va fi salvat cu acelaşi nume ca baza de
date dacă nu se specifică un nume de fişier de proiect.
În meniul fişier o listă cu ultimele proiecte şi / sau baze de date deschise este găsit. Este posibil să
se creeze o „copie de rezervă” la baza de date MIKE URBAN prin utilizarea „fişier / copie de rezervă
baza de date”. Este necesar să ieşiţi din sesiunea de editare pentru a face copie de rezervă la baza
dumneavoastră de date.
Selectare
Faceţi clic pe caracteristica pe care vreţi să o selectaţi sau faceţi clic şi trageţi o cutie împrejurul
caracteristicii pe care vreţi să o selectaţi.
Deselectare
Pentru deselectarea deodată a tuturor caracteristicilor selectate, faceţi clic pe partea de hartă unde
nu sunt caracteristici, sau faceţi clic pe meniul selectare şi apoi faceţi clic pe „Deselectaţi
caracteristicile selectate”.
Selecţie nouă
Pentru a deselecta toate caracteristicile selectate deodată şi pentru a începe selectarea de noi
caracteristici faceţi clic pe Selecţie nouă.
Adăugaţi la selecţie
Pentru a adăuga o caracteristică în selecţia curentă faceţi clic pe Adăugare la selecţie. Faceţi clic pe
o caracteristică selectată pentru a o adăuga în selecţia curentă.
Încărcarea selecţiei
Pentru a încărca caracteristicile selectate din listă faceţi clic pe încărcare selecţie şi selectaţi numele
fişierului listei de selecţie.
2.8.2 Localizare
Reţeaua de localizare
Pentru a verifica reţeaua de conectivitate faceţi clic pe localizare reţea. Faceţi clic pe orice nod de
reţea pentru a selecta toate ţevile conectate la nodul selectat din reţea.
După rularea unei simulări de reţea şi încărcarea rezultatelor analizei, utilizatorul poate efectua
localizări înainte şi înapoi a debitului pentru a arăta unde merge apa şi unde îşi are originile dintr-un
anumit nod.
O imagine de fundal poate fi de exemplu adăugată în MIKE URBAN prin alegerea Editare –
inserează strat.
Imaginile sunt interpretate ca un raster de date, unde fiecare celulă din imagine are un număr de
coloană şi de rând. Pentru a afişa imagini cu datele GIS, este necesar să se stabilească o imagine a
lumii pentru transformare care converteşte coordonatele imaginii în coordonate reale.
Unele formate de imagine cum ar fi GeoTIFF şi grilele ESRI, înmagazinează informaţii geo –
referenţiale în hederul fişierului imagine. MIKE URBAN foloseşte aceste informaţii dacă sunt
prezente. Totuşi alte formate de imagini înmagazinează aceste informaţii separat în fişiere ASCII.
Acest fişier se numeşte generic fişier lume deoarece conţine informaţii despre transformarea din
lumea reală folosite de imagine. Fişierele lume pot fi create cu orice editor.
- fişierele lume
- fişierele cap (dacă tipul de imagine suportă unu)
- din informaţiile din rând / coloană ale imaginii (o transformare a identităţii)
Deoarece un fişier lume are o prioritate crescută puteţi suprascrie transformarea fişierul cap prin
crearea propriului dumneavoastră fişier lume.
20.17541308822119
0.00000000000000
0.00000000000000
20.17541308822119
424178.11472601280548 4313415.90726399607956
x1 = Ax + By + C
y1 = Dx + Ey + F
Unde:
x1 = coordonata x calculată la pixelul de pe hartă
y1 = coordonata z calculată la pixelul de la hartă
x = numărul coloanei unui pixel din imagine
y = numărul rândului unui pixel din imagine
A = scala x; dimensiunea unui pixel în unităţi de hartă în direcţia x
B, D = termeni de rotaţie
C, F = termeni de translaţie; x,y coordonatele hărţii din centrul pixelului din stânga sus
NOTĂ: Scala y este negativă (E) pentru că originile unei imagini şi ale unui sistem de coordonate
geografic sunt diferite. Originea unei imagini este localizată în colţul din stânga sus, pe când origina
unui sistem de coordonate hartă este localizat în colţul din stânga jos. Valorile rândurilor din imagini
cresc de la origine în jos pe când valorile coordonatei y de pe hartă cresc de la origine în sus.
20.17541308822119 - A
0.00000000000000 - D
0.00000000000000 - B
-20.17541308822119 - E 424178.11472601280548 - C
MIKE URBAN este foarte flexibil în ceea ce priveşte unităţile aplicate pentru atribute numerice,
numărul de zecimale şi valorile implicite pentru orice atribut din baza de date. Sistemul permite o
selectare între doisprezece medii implicite şi oferă posibilitatea de ajustare individuală. Datorită
acestora orice utilizator MIKE URBAN poate seta proiectul actual din MIKE URBAN pentru a se
încadra în standardele şi convenţiile stabilite de corporaţii sau naţionale, ca şi în preferinţele
personale.
Unitatea de mediu prezentă este validă pentru tot proiectul MIKE URBAN ex.: şi pentru distribuţia
apei şi pentru sistemul de colectare.
Într-adevăr pe lângă menţinerea datelor în geo – baza de date şi prezentarea rezultatelor calculate în
unităţile dorite, sistemul asigură conversia unităţilor în timpul importului proiectelor deja existente din
sistemele de modelare implicate (MOUSE, SWMM5, MIKE NET) fără intervenţia utilizatorului. De
asemenea, sistemul protejează datele proiectului: când sunt supuse calculaţiei sunt convertite
automat în unităţi de sistem "ce pot fi înţelese" de respectivul motor de calcul.
Termenul „unitate de mediu” semnifică un set de definiţii pre - definite pentru unităţi, valori implicite
şi formate de afişare. Sunt doisprezece unităţi de mediu pre – definite împărţite în două grupe
majore: grupul SI (desemnează sistemul de unitate SI) şi grupul US (desemnează sistemul de
unitate american). În fiecare din cele două grupuri este un număr de unităţi de mediu diferite de
celelalte prin unităţile aplicate pentru debite şi volume.
Utilizatorul selectează unitatea de mediu dorită din listă înainte de a crea o nouă baza de date.
Unitatea de mediu devine parte din configuraţia iniţială a bazei de date dar poate fi în mode complet
schimbată sau modificată în oricare din stadiile proiectului prin folosirea instrumentelor disponibile.
(instrumente - unităţi personalizate).
Pentru a ajusta configuraţia pentru atribute individuale, utilizatorul trebuie să selecteze tabelul în
care atributul care îl interesează este localizat (folosiţi caseta „grup”). În tabelul ce apare mai jos
este afişată o listă completă de atribute din tabelul selectat. Făcând clic pe câmpul „unitate” de lângă
atributul care ne interesează, se deschide o casetă răsturnabilă, conţinând mai multe opţiuni de
unităţi disponibile pentru acest atribut, ex.: toate unităţile de măsură (metru, milimetru, kilometru,
picior, milă, etc.) vor fi afişate pentru atributul de lungime al unei ţevi.
Este posibil să schimbaţi valoarea implicită pentru parametri de intrare ca şi numărul zecimalelor ce
vor fi afişate.
Dacă marca tic este setată pe „recalculare” o nouă valoare reflectând schimbarea unităţii va fi
calculată.
Toată baza de date poate fi recalculată din mediul unităţii curente la alta prin luarea mediului dorit
din pătratul plutitor „mediu”.
3.2 Limbi
Puteţi schimba limba foarte repede cu MIKE URBAN prin alegerea „Instrumente – Limbi” şi apoi
selectarea limbii dorite.
Bare de instrumente individuale pot fi închise şi deschise. MIKE URBAN salvează combinaţia de
bare de instrumente actuală pentru următoare sesiune MIKE URBAN. Barele de instrumente afişate
sunt activate – dezactivate în mode automat în concordanţă cu fereastră grafică sau dialogul activ în
prezent.
Prin apăsarea butonului „nou” o nouă bara de instrumente poate fi definită. Dialogul prezentat în
figura 3,5 apare şi stabiliţi numele noii bare de instrumente. Prin apăsarea butonului „ok” o nouă
bară de instrumente va fi adăugată.
3.4 Meniuri
Meniurile în MIKE URBAN sunt dependente de modul de lucru. Când suntem în modul sistem de
colectare puteţi alege să aveţi meniul „bunuri”, MOUSE” sau „SWMM5” deschise. Când suntem în
modul distribuţia apei
3.5 Simboluri
MIKE URBAN vine cu un set de simboluri predefinite pentru diferitele elemente (noduri, bazine,
legături, valve, etc.). Puteţi schimba aceste simboluri şi MIKE URBAN va folosi simbolurile preferate
de dumneavoastră. Acest lucru se poate face prin managerul ArcMap:
- Porniţi ArcMap
- Selectaţi „Instrumente – stiluri – manager de stil „
- Faceţi clic pe butonul „Stiluri” si alegeţi „Adăugaţi”
- Alegeţi fişierul [Link] localizat în dosarul cfg din dosarul de instalare MIKE URBAN
- Acum puteţi edita simbolurile şi le puteţi salva pentru a fi accesate următoare data când porniţi
programul MIKE URBAN
MIKE URBAN oferă o extensie cadru pe care dezvoltătorii o pot folosi pentru a crea comenzi şi
instrumente ce pot fi folosite în aplicaţii. Acest cadru lucrează într-un mod similar cu crearea unei
extensii la o aplicaţie AcGIS – chiar şi interfaţa nucleu este identică.
O extensie poate oferi tipuri diferite de funcţionalităţi cum ar fi: forme de distributie, prelucrează
evenimentele, salvează datele, validează, etc.
Extensiile sunt încărcate în momentul în care MIKE URBAN porneşte pentru prima dată, şi nu poate
exista decât o singură instanţă a unei extensii per aplicaţie ce rulează.
3.6.2 Interfeţe
ICommand
Oferă acces membrilor care definesc o comandă COM. Folosiţi ICommand pentru a crea propriul
meniul de instrumente. O acţiune simplă este făcută atunci când meniul de instrumente este
accesat. Interfaţa ICommand setează proprietăţile comenzii cum ar fi: titlu, permite statutul şi obţine
o legătură în aplicaţie. De asemenea defineşte ce acţiune porneşte când se face clic pe comandă.
Categorie int Nu
Bifat bool Nu
Activat bool Da Indică dacă meniul ţintă este
Un sistem de evenimente este pus
să vadăstatutul comenzilor indicând
care este activată.
HelpContextID int Nu
Fişier ajutor string Nu
Mesaj string Nu
Nume string Nu
ITool
Instrumentele sunt similare cu butoanele dar cer interacţiune cu afişarea aplicaţiei . Când creaţi un
nou instrument COM trebuie să implementaţi şi interfaţa ICommand şi interfaţa ITool în clasa de
cod. În interfaţa ITool puteţi defini ce se întâmplă la evenimente ca mutarea mouselului, apăsarea –
eliberarea butoanelor acestuia, apăsarea – eliberarea butoanelor tastaturi, dublu clic, clic dreapta.
Shift indică daca tasta Shift, tasta Ctrl, sau tasta Alt sunt apăsate când butonul mouselului este
apăsat.
Argumentul Shift este un câmp bit. Câteva, toate sau nici unul dintre bituri poate fi setat să indice că
toate, nici una sau câteva dintre tastate sunt apăsate. Valorile lui Shift sunt:
- 4 - Alt apăsată
Butonul argument este un câmp bit. Câteva, toate sau nici unul dintre bituri poate fi setat să indice
că toate, nici una sau câteva dintre butoanele mouselului sunt apăsate. Valorile pentru buton sunt:
- 1 – Butonul stânga
- 2 – Butonul dreapta
- 7 – Toate butoanele
X este coordonata X, în unităţile de mecanism, unde butonul de mouse a fost apăsat. Y este
coordonata Y, în unităţile de mecanism, unde butonul de mouse a fost apăsat.
Instrumentele ImuShell
Instrumentele interfeţei ImuShellTool oferă legătură în programul MIKEURBAN. Când creaţi o nouă
extensie COM, trebuie să ascundeţi interfaţa pentru a accesa interfeţele aplicaţiei principală ca de
ex.: IHartă, ISpaţiu de lucru şi proprietăţile reţelei.
Acest exemplu demonstrează implementarea unui instrument simplu de mărire în MIKE URBAN.
Prima sarcină este crearea unui fişier dll în limbajul COM suportat. În exemplu interoperabilitatea C#
şi COM cu .Net framework este folosită. Clasa instrumentului implementează interfeţele ICommand
şi ITool. Pentru crearea oricărui tip de comandă în C# pentru a fi utilizată în ArcGIS trebuie să
implementaţi ICommand. Din moment ce creăm instrumente veţi dori să implementaţi şi interfaţa
ITool. Chiar dacă nu aveţi nevoie să scrieţi un cod pentru toate legăturile şi situaţiile pe aceste
interfeţe pentru a întruni specificaţiile proiectul comenzii trebuie măcar să creaţi un cod de
introducere pentru toate proprietăţile şi situaţiile.
Instrumentul mostră din exemplu copiază instrumentul măreşte, unde un utilizator face clic pe afişaj
şi trage dreptunghiul peste afişajul hartă pentru a defini zona de mărire. Pentru a crea instrumentul
creaţi o nouă clasă librărie cu extensia mu şi implementaţi şi ICommand şi ITool în clasa Uneltele
Mele:
Nu trebuie să scrieţi un cod pentru toate proprietăţile şi metodele interfeţelor atâta timp cât un cod
de introducere este pus. În acest exemplu vom implementa numai părţile ce sunt cerute de un
anumit instrument.
Metoda OnCreate apare după ce comanda este începută şi oferă o legătură cu obiectul aplicaţiei
care a început comanda. O dată ce aveţi această referinţă a obiectului aplicaţiei puteţi accesa
celelalte obiecte din aplicaţie. Această referinţă este stocată într-o variabilă a membrului.
Tipul de legătură primit de un instrument poate depinde de modul în care instrumentul a fost pornit şi
de aplicaţia care găzduieşte comanda. În MIKE URBAN legătura va fi întotdeauna o referinţă la
ImuShellTool dar dacă intenţionaţi ca această comandă să fie folosită nu numai în MIKE URBAN dar
şi în ArcGIS MapControl, PageLayoutControl şi ToolbarControl, veţi dori să folosiţi un obiect
capsulat pentru stocarea referinţei. Un astfel de obiect va reda referinţele după tipul de aplicaţie de
unde este iniţiat instrumentul. In cazul în care creaţi instrumentul pentru a lucra din MIKE URBAN:
<Group Name="MUTools">
<Metadata>
<Rows>
<R clsid="[Link]"/>
</Rows>
</Group>
Când deschideţi MIKE URBAN acesta va crea un exemplu al instrumentului dumneavoastră şi noul
instrument va apărea la Instrumente – Instrumentele utilizatorului .
Figura 3.9
Pentru a activa instrumentul: selectaţi instrumentul din meniul ţintă unde vreţi să setaţi instrumentul
curent activ. Folosiţi butonul „Instrumentul utilizatorului” pentru această caracteristică ca sa editaţi
bara de instrumente pentru activarea instrumentului curent activ. Butonul „instrumentul utilizatorului
se referă la instrumentul selectat, numai o extensie poate fi activă la un moment dat.
Puteţi foarte uşor accesa informaţii în MIKE URBAN de pe internet. Două legături directe sunt
disponibile în MIKE URBAN pe internet.
ArcMap este programul principal de desktop din ESRI. Depinzând de condiţiile la care este supusă
licenţa dumneavoastră veţi avea un număr de posibilităţi în ceea ce priveşte funcţionalitatea MIKE
URBAN cu mai multe funcţii principale găsite în ArcMap.
MIKE URBAN operează cu o geo-bază de date personală şi salvează toate datele într-o structura de
date desemnată. Această structură de date este documentată continuu în tabelele MIKE URBAN şi
în diagramele de privire generală.
Deoarece ArcMap este o aplicaţie desktop GIS este important să realizăm că ArcMap nu suportă
verificările de consistenţă a datelor şi alte mecanisme de protecţie ce sunt în mod normal oferite de
programul înveliş din MIKE URBAN.
Vizualizarea datelor
- Fără restricţii. Atâta timp cât ArcMap nu este în modul „editare” nu există niciun pericol de corupere
a datelor. Exemple de operaţiuni – obiective ce pot fi îndeplinite în modul vizualizare:
Editarea datelor
- Editarea datelor nedecisive în baza de date MIKE URBAN poate corupe foarte uşor baza de date şi
o poate face inutilizabilă în MIKE URBAN. Totuşi un instrument foarte puternic există în ArcMap şi
poate fi utilizat pentru editare. Dacă aveţi grijă să respectaţi regulile editarea în ArcMap poate fi un
instrument foarte puternic.
Editarea geometrică – în general editarea geometrică (forma ţevii, amplasarea găurilor de canal şi
captările) poate fi făcută fără a exista pericolul coruperii structurii bazei de date. Aceasta este şi
perimetrul unde obţinem cele mai multe beneficii din lucrul cu ArcMap şi instrumentele de editare
sunt mai avansate decât în MIKE URBAN.
Inserarea şi ştergerea înregistrărilor ar trebui evitată dacă nu aveţi cunoştinţe foarte bune despre
structura datelor în MIKE URBAN. Ştergerea şi inserarea în MIKE URBAN de obicei declanşează un
număr de operaţii în decor care actualizează alte tabele astfel în cât consecinţa de a face acest lucru
în afara lui MIKE URBAN poate rezulta într-o baza de date coruptă
- Editarea complexă şi analiza datelor cer adunarea şi relaţionarea câtorva tabele din diferite surse.
- Sarcini ce implică analiza spaţială complexă, unirea spaţială a datelor.
- Geo – procesarea sarcinilor a intersectarea, acoperirea, etc. diferită faţă de sarcinile predefinite
existente în MIKE URBAN .
- Lucrul cu trasări, cartografierea la scară şi reportări similare la acelaşi nivel.
- Editarea stilului CAD
- Unele organizaţii au dezvoltat instrumente ArcMap interne pentru a efectua anumite funcţii. Pentru
ca aceste funcţii să fie efectuate în MIKE URBAN va trebui să transferaţi documentele din ArcMap.
5.1.1 Exemple
Următorul este o încercare de a descrie în detaliu cum ArcMap poate fi folosit împreună cu datele
GIS non MIKE URBAN pentru a actualiza procentul de impermeabilitate în baza de date MIKE
URBAN .
Pe scurt înseamnă a lua un strat GIS ce conţine poligoane ce descriu zonele impermeabile,
acoperindu-l cu poligoanele din MIKE URBAN ce descriu captările şi apoi calcularea procentului de
la o zonă la alta şi în sfârşit actualizarea câmpurilor din baza de date MIKE URBAN .
2 Folosiţi „adăugare date” pentru a localiza baza de date MIKE URBAN , vedeţi Figura 5.1
Toate clasele de caracteristici MIKE URBAN sunt stocate în setul de date mu_geometry
4 Încărcaţi un strat poligonal reprezentând zone impermeabile ca clădiri din orice baza de date
externă, fişiere formă sau date similare de fundal.
7 Deoarece fiecare captare poate avea zonele ei impermeabile acum vrem să rezumăm aceste
zone pentru a avea un total pentru fiecare captare. Pentru a face aceasta deschidem tabelul de
atribute al unui nou strat şi rulăm instrumentul de rezumare (clic dreapta pe titlul coloanei) rezumaţi
zona pe baza captării ID, captare ID este coloana UIED. Acesta va crea un nou tabel numit
sum_output, pe care îl găsiţi sub tabul „sursă” din conţinut. Acest tabel conţine zonele impermeabile
dorite pentru fiecare captare.
8 Din cauza definiţiilor diferite de zone impermeabile numărul real este stocat în tabele de
parametri din modele de scurgere individuale. În acest exemplu vom folosi modelul A MOUSE.
Trebuie să încărcam modelul de scurgere A cu parametrul tabelar numit msm_HModA în ArcMap.
Notă: acest tabel trebuie să fie tabelul în care toate se alătură în paşii următori
9 Folosind dialogul de alăturare (clic dreapta pe stratul TOC şi apoi selectaţi alăturare) acum
alăturăm tabelul ms_Acatchment la msm_HModA folosind ID captare ca cheie comună.
10. Repetaţi procedura prin alăturarea tabelului rezumat la tabelul msm_HModA folosind ID captare
drept cheie comună. Acum avem atributele de care avem nevoie pentru a calcula procentul de zone
impermeabile care apar în câmpul msm_HModA.ImpArea.
11. Acum folosim câmpul calculator (clic dreapta pe titlul coloanei) pentru a actualiza câmpul
ImpArea cu zona clădirilor împărţită de totalul zonelor de captare. Aveţi grijă la Unităţi, zone
calculate automat sunt în unităţile hărţii (de obicei m2 sau ft2) unde zona de captare MOUSE este
definită în ha.
12. Ca un rapid control de calitate puteţi alătura clasa de caracteristici ale captării la tabelul HModA
şi puteţi schimba simbologia care reflectă impermeabilitatea.
Proiectul de baza de date MIKE URBAN include modele de date pentru distribuţia apei şi sistemele
de reţele de colectare. De altfel înăuntrul regiunii acestor două sisteme distincte există posibilitatea
de a studia respectivele reţele independent, în câteva instanţe fiecare reprezentând a reţea
independentă cu o multitudine de caracteristici.
Pe partea de distribuţie a apei (WD) MIKE URBAN include reţeaua ASSET şi reţeaua MODEL.
Pentru sistemul de colectare (CS) sunt disponibile trei reţele inclusiv reţeaua ASSET, reţeaua
MOUSE şi în reţeaua model SWMM5 reţea. Acesta înseamnă un total de cinci reţele.
Reţelele ASSET sunt făcute pentru a conţine o întreagă topologie (ex.: reţea de trasare) bazate pe
reţeaua de bunuri de informaţii şi o selecţie de atribute pentru reţelele de elemente. Reţeaua
ASSET ar trebui să prezinte cea mai bună imagine posibilă a reţelei reale în condiţii de mediu mai
puţin riguroase decât modelele numerice, cu privire la informaţia lipsă, parametrii model, categoriile
de elemente flexibile, etc. Reţeaua ASSET poate fi imagine a unei surse de date externe (ex.: GIS)
sau a reţelei în sine. De fapt MIKE URBAN ASSET poate servi a un mediu primar de stocare de date
pentru distribuţia apei urbane şi a reţelelor de colectare şi a modelării surselor de date.
O reţea MODEL reprezintă o reţea de apă urbană într-o formă aşteptată de modelul de motor de
calculaţie. De asemenea este supusă la cerinţe de date strict model specifice definite şi fixate în
catalogul de tipuri elemente (în mod normal diferite de cele din ASSET), simplificări, etc. O reţea
MODEL include elemente de o diferenţa semnificativă decât în ASSET şi în mod frecvent elemente
fictive cerute de consistenţa modelului, care duce în mod inevitabil la modificarea topologiei reţelei
originale.
Un exemplu de situaţie tipică cu privire la diferenţele de date în acelaşi segment din reţeaua de
colectare sunt ilustrate în figura 6.1. În timp ce sursele externe (stânga) nu este de obicei nici o
relaţie între noduri şi legături (ex.: nu există nici o structură de reţea reală), după ce ne mutăm în
MIKE URBAN CS Asset o reţea de structuri se stabileşte. Acelaşi segment din reţea când este
transferat în reţeaua model MOUSE
Cât timp prezenta arhitectură, MIKE URBAN foloseşte aceasta şi situaţii similare prin rutina de
import şi procesare a datelor într-o singură bază de date dintr-un proiect cu posibilitatea de a
acoperi multiple „versiuni” ale reţelei în acelaşi proiect.
Figura 6.1 Modificări tipice a topologiei reţelei de colectare când se mută din GIS extern (stânga) în CS Asset
(centru) şi la CS MOUSE. Paşi adiţionali sunt relaţionaţi cu simplificare reţelei model.
Instrumente sunt disponibile pentru transferul automat între reţele din WD şi CS, respectiv
„Instrumente – trimitere date”. În primul rând, după transfer, datele din sursă şi reţeaua ţintă sunt
identice în ceea ce priveşte topologia şi atribute plane comune amânduror reţele. Când nu sunt
direct comparabile instrumentul de transfer a datelor oferă re-interpretare automată a caracteristicilor
şi atributelor.
Consistenţa acestor trei „versiuni” este menţinută printr-o aplicaţie sistematică următoare a
instrumentelor de transfer a datelor în modul "actualizare". Totuşi, ar trebui notat că instrumentele
sunt capabile să ţină topologia reţelei şi atributele bazei de date actualizate, numai atâta timp cât
identificatorii elementelor individuale sunt menţinute identice prin toate reţelele implicate.
Trebuie înţeles că utilizarea a trei reţele paralele în CS (şi două în WD) este opţional. Ex.: sistemul nu
„prescrie” orice organizare specifică de proiect: totul ţine numai de preferinţele utilizatorului şi până la
scopul real al proiectului MIKE URBAN , ce combinaţie de reţele va fi folosită. Datele din surse
externe pot fi importate în oricare din reţele şi pot fi mutate între oricare două reţele în ambele direcţii
în orice moment. Bineînţeles nu este posibil să transferaţi date între CS şi WD.
Figura 6.2 Prezentare schematică a celor trei reţele independente în MIKE URBAN CS
cu instrumentul „trimitere date” pentru transferul uşor de date şi consistenţe de întreţinere între oricare două reţele
În concluzie sistemul arhitectural MIKE URBAN cu reţelele ASSET şi MODEL ce permit ca sistemul
MIKE URBAN să fie folosit pentru orice alt scop decât modelare numerică ex.: pentru înregistrarea
bunurile apei urbane, dezvoltarea planurilor, prezentări şi în sfârşit pentru managementul bunurilor
apei urbane. Chiar dacă „managementul bunurilor” nu este o problemă, arhitectura MIKE URBAN
oferă un „pod” sigur între bazele de date / managementul sistemului de bunuri existente şi modelele
numerice.
Stocare de date MIKE URBAN este împărţită într-un număr de înmagazinare de date. Stocarea
principală pentru model este Geo – baza de date. Dar un număr de fişiere adiţionale
6.2.1 Terminologie
Geo – baza de date MIKE URBAN este numită „Geo – baza de date personală”, acesta însemnând
că se bazează pe baza de date Microsoft ACCESS şi că poate fi găsită în mod normal pe
calculatorul unde este folosită.
Geo – baza de date este ca o bază de date normală fiind alcătuită din tabele ce au coloane (sau
câmpuri). Ceea ce o face specială este:
- Geo – baza de date conţine a structură de date pre-definită de care este nevoie în GIS pentru a
opera corect în baza de date.
- Unele tabele sunt numite „clase de caracteristici” pentru că conţin o coloană binară special
formatată definind geometria spaţială a obiectului (rând).
Geo – baza de date poate conţine o varietate de scenarii pentru fiecare model. Aceste scenarii sunt
conduse de managerul de scenarii MIKE URBAN Scenariile sunt de obicei stocate ca tabele diferite
- folosirea şi documentarea acestora depăşesc scopul acestei documentaţii.
Trebuie totuşi notat că atunci când este deschisă cu orice instrument baza de date va prezenta
scenariul activ din MIKE URBAN.
Baza de date MIKE URBAN va conţine toţi parametrii model pentru modelul de instrumente active.
Date sunt stocate ori în:
- Clase de caracteristici, acestea sunt tabele de baze de date cu conţinut spaţial. (cum ar fi ţevi,
noduri, etc. )
- Tabele de baze de date „standard”, tabele fără conţinut spaţial.
Toate clasele de caracteristici sunt colectate într-o baza de date de caracteristici denumită
mu_Geometry, setul de date asigură ca toate clasele de caracteristici din MIKE URBAN împart
aceleaşi referinţe spaţiale.
Convenţii de denumire
Toate clasele de caracteristici şi tabele u aceleaşi convenţii de denumire:
Tabel Descriere
m_ Înseamnă ca tabelul este un tabel general în MIKE URBAN convertind toate părţile din
MIKE URBAN (tipic informaţii de configurare )
ms_ Înseamnă că tabelul aparţine părţii de sisteme de colectare din MIKE URBAN
Comun pt. modelele MOUSE şi SWMM
mw_ sunt tabele ce aparţin sistemului de distribuţie a apei din MIKE URBAN
Tabel Descriere
mss_ sunt tabele specifice modelului SWMM din sistemul de colectare
Informaţii despre câmpurile individuale ale bazei de date pot fi găsite în secţiunea unde se descriu
parametrii individuali. Numele de câmpuri din baza de date sunt de asemenea prezentate în
instrumentele „pont” în editorii de date individuali când trecem cu [Link] peste acest câmp.
Importul multiplelor date din sisteme externe în proiectul MIKE URBAN este foarte mare importanţă
când lucraţi la proiectul dumneavoastră. Exportul proiectului MIKE URBAN în multiple formate
externe este la fel de important. Ca o varietate de formate folosite frecvent pentru stocarea şi
managementul sistemelor de date de apă urbană un instrument foarte flexibil şi versatil este de
necesitate.
MIKE URBAN vine cu un număr de rutine standard pentru importul şi exportul celor mai folosite
formate, care sunt esenţiale pentru importul proiectelor MOUSE, MIKE NET şi SWMM5 şi / sau
copiile de rezervă ale bazelor de date. Pe lângă acestea este posibil să creaţi şi să configuraţi un
număr de servicii de import şi export personalizate care vă pot servi nevoilor dumneavoastră.
Acest capitol oferă informaţii detaliate despre decorul tehnic, procesul de import / export, modul
avansat de import / export şi predefinite sau personalizate servicii de import / export.
Orice sesiune de import / export este iniţial îndeplinită prin procesul de import / export. Procesul îl
ajută pe utilizator prin cele mai comune sarcini de import / export şi îl ghidează pe utilizator în
crearea de servicii de import / export noi .- a se vedea capitolul 7.3. În mod opţional modul avansat
de import / export poate fi folosit – unde a rază de opţiuni este disponibilă utilizatorului - a se vedea
capitolul 7.4.
Când se importă date într-o bază de date MIKE URBAN din surse externe, datele externe sunt
referite ca „sursă” şi baza de date MIKE URBAN este referită ca ”ţintă”. Pentru lucrările de export
situaţia este inversată – baza de date MIKE URBAN este referită ca „sursă” şi baza de date sau
fişierul unde doriţi să exportaţi date din MIKE URBAN sunt referite ca „ţintă”.
După cum sugerează figura sarcinile de import / export sunt în totdeauna executate urmând aceeaşi
schemă de procedură, incluzând stocarea driverelor ( aşa numitul „muStorages”) – programe care
citesc datele (de la sursă la memoria calculatorului numită „cache”) şi date scrise (din memoria
calculatorului: de la „cache” la ţintă), şi un convertor de date (numit „muBridge”) – un program care
transferă datele de la cacheul sursă la cacheul ţintă.
Figura 7.2 ilustrează procesul de import în termeni specifici.
„Driverele de stocare” sau „muStorages” pot fi privite ca drivere de date ce pot citi / scrie o sursă
specifică de date (ODBC, ASCII, fişier formă, etc.) la / de la memoria calculatorului. Aceasta
înseamnă că este posibil să citească / scrie numai acele formate de date care sunt acoperite de un
driver de date corespunzător.
Procesarea în convertorul de date este controlată de un fişier de configurare XML. În mod normal
acest fişier este editat prin dialogul de import / export în MIKE URBA, dar poate fi editat şi folosind
orice editor de texte pentru a atinge procese speciale care nu sunt suportate în mod direct de
interfaţă utilizatorului.
Sunt în principiul două metode de import / export a datelor - fie prin intermediul procesului sau
printr-un dialog avansat. Intenţia procesului este de a creşte liniile de câmp ale utilizatorului pentru
importul / exportul standard şi ghidarea utilizatorului când creează un nou import / export.
Procesul funcţionează printr-o bulcă dublă, o buclă exterioară pentru creare / editare / ştergere a
lucrărilor de import / export şi o bulcă interioară pentru crearea / editarea / ştergerea tabelelor de
configurare.
Pentru alte servicii de import / export (ex.: din ACCESS, EXCEL şi fişiere formă) importul / exportul
trebuie specificat de utilizator. Buclele îl vor ghida mai apoi pe utilizator prin procedura specifică
pentru serviciile de import / export diferite şi tabelele de configuraţie.
Importul / exportul antrenat de proces nu va suporta toate funcţionalităţile. Pentru utilizatorii care au
nevoie de opţiuni mai avansate un dialog avansat de import / export poate fi găsit prin selectarea
„opţiuni avansate” – a se vedea mai multe în capitolul 7.4.
Când este selectată opţiunea „folosiţi procesul” diferite opţiuni sunt disponibile în grupul import /
export.
- Import din
- Export la
- încărcarea fişierului de configurare Import / Export
-ESRI CAD, geo – baza de date ESRI, ESRI OleDB, ESRI SDE, forme ESRI, MapInfo, ODBC,
Oracle Spatial nu au predefinit importul aşa că au nevoie de specificaţiile utilizatorului pentru aceste
servicii de import prin bucle.
“Export la”
Exportul predefinit există pentru următoarele medii de stocare.
- MOUSE, SWMM5 şi EPANET.
Exportul spre alte medii de stocare ca:
-ESRI CAD, geo – baza de date ESRI, ESRI OleDB, ESRI SDE, forme ESRI, MapInfo, ODBC,
Oracle nu au predefinit exportul aşa că au nevoie de specificaţiile utilizatorului pentru aceste servicii
de export prin bucle.
Când bucla serviciului este intrată sunt diferite opţiuni disponibile pentru utilizator. Serviciile
disponibile pentru editare sunt listate în dreapta paginii procesului.
Pentru serviciile de import este opţional să activaţi procesarea topologică . Procesarea topologică
poate fi folosită când importăm de exemplu un fişier formă cu ţevi care nu conţine informaţii despre
conectivitate (amonte / aval nod). Apoi instrumentul de procesare a topologiei poate procesa datele
şi poate crea o reţea conectată şi poate adăuga noduri acolo unde lipsesc. O toleranţă la pocnire
poate fi dată ca un parametru adiţional de intrare ce va afecta modul în care ţevile sunt conectate.
Unitatea pentru toleranţa la pocnire este aceeaşi cu unitatea de hartă. Alte setări pentru topologie
sunt setate automat de către proces.
Setarea de transfer pentru serviciu este specificată pe pagina următoare, A se vedea figura 7.6.
Următoarele opţiuni sunt disponibile:
- Importul şi înlocuirea
- anexarea în datele existente
Când tabelul de configurare a buclei este deschis mai multe opţiuni sunt disponibile utilizatorului.
Tabelul de configuraţii disponibil pentru editare este listat în partea din dreapta paginii. Lista are ca
scop să dea utilizatorului o privire de ansamblu, dar este numai o listă de afişare şi nu poate fi
folosită pentru activarea instrumentelor listate.
În următoarea pagină din proces tabelul sursă este selectat prin două casete de dialog. În mod
suplimentar transferul de setări între tabelul sursă şi tabelul ţintă este ales. Următoarele opţiuni sunt
disponibile pentru fiecare tabel de configurare:
Pentru „Doar actualizare”, „actualizare şi indexare” şi „indexare” trebuie selecte ID sursă şi ID ţintă.
În această pagină a procesului repartizările reale numite mapare datelor se face între tabelul sură şi
tabelul ţintă. Setarea implicită a paginii procesului este maparea făcură într-un singur pătrat. dacă
este necesară o mapare mi avansată atunci „Editare avansată” schimbă pătratul de sus în NotePad
unde utilizatorul poate crea reguli mai avansate ca folosirea afirmaţiei „unde”, etc. După intrarea în
vizualizatorul NotePad nu mai este posibil să reveniţi înapoi la pătrate fără a pierde schimbările
făcute în modul avansat.
Pătratul de jos este activat dacă ”unitate specifică” este bifat. Setarea implicită este pe deactivat. În
pătratul inferior unitatea sursei poate fi setată. În MIKE URBAN este o unitate server care urmărește
ce unitate este disponibilă. Apoi prin specificarea unității de sursă variabilă, sursa variabilă va fi
conferită unităţii specificate în MIKE URBAN. ”Ștergere unități” operează pe pătratul inferior numai şi
șterge toate specificațiile unității.
Atât câmpul de celule ”sursă” cât şi câmpul de celule ”unitate” acționează ca niște casete de dialog
cu atribute valabile – făcând să fie mai ușor pentru utilizator să facă atribuiri şi să evite greșelele de
tastare sau de gramatică. Câmpul ”unitate” listează unitățile disponibile în MIKE URBAN.
Înainte să se ajungă la pagina finală a procesului este posibil să activaţi / dezactivaţi servicii şi
configuraţii ale tabelelor. Această pagină oferă de asemenea posibilitatea de a salva un fişier de
configurare pentru o folosire ulterioară.
Pagina finală a procesului oferă utilizatorului o privire generală a serviciilor şi configurării tabelelor ce
vor fi executate în momentul în care se face clic pe ”terminare”.
Când se alege modul avansat în procesul import / export dialogul avansat import / export apare, a
se vedea figura 7.13. În partea stângă a dialogului se afişează sarcinile de import export disponibile.
Iniţial acestea sunt sarcini predefinite dar importul / exportul specificat de utilizator va apărea aici. În
dialogul avansat import / export serviciile de import / export sunt numite sarcini de import / export şi
tabelele variate configuraţii sunt numite secţiuni.
Funcţionalitatea acestor sarcini predefinite este mai mult sau mai puţin auto – explicativă. Informaţii
mai detaliate despre fiecare punct urmează mai târziu în acest capitol.
Partea dreaptă a dialogului conţine detalii despre sarcinile prezente. Dacă facem clic pe ”arăta
detalii” se va face trecerea de vederea simplă la cea detaliată. Cu ”arată detalii” bifată mai multe
taburi pot fi accesate conţinând detalii despre configurarea sarcinilor – pentru mai bună înţelegere şi
ajustarea sarcinilor predefinite sau pentru definirea sarcinilor obişnuite.
Butonul acţiune din colţul stânga jos operează pe principiul lăsare să cadă. Făcând clic pe săgeată
se deschide o listă de opţiuni disponibile.
O dată ce setările definite de utilizator au fost salvate sistemul „îşi aduce aminte” şi le încarcă
automat, în loc de setările implicite.
Încărcarea setărilor …
Înlocuieşte setările curente cu un fişier de configurare (XML) salvat anterior.
Verificarea consistenţei
Nu este implementată
OK
Iniţiază executarea tuturor sarcinilor de import / export selectate ş închide dialogul.
Aplicare
Iniţiază executarea tuturor sarcinilor de import / export selectate dar lasă dialogul deschis.
Închidere
Închide dialogul avansat de import / export
Mărire / Colaps
Cuvântul comun pentru procedura de import / export este „sarcină”. O sarcină poate consta în mai
multe „secţiuni”. O sarcină de import / export constă în mode normal din mai multe secţiuni, făcând
un import complet. Fiecare secţiune în sarcină relaţionează cu un tabel individual sau o clasă de
caracteristici.
Mărire / colaps se roteşte în jurul afişării ascunderii secţiunilor individuale. Acesta este sincronizat cu
partea dreaptă a dialogului care schimbă înfăţişarea după: secţiunile în colaps, secţiunile mărite –
dialogul dă acces la funcţii relaţionate cu secţiunile individuale. (luminoase).
Cache
Opţiunile locale de sub Cache, a se vedea figura 7.16, oferă funcţii utile multiple. Aceste funcţii pot
fi de mare ajutor atunci când se face depanarea procedurii de import, pentru că activează procesul
de import / export pas înţelept.
Salvarea cacheului
Salvează cacheul la ţinta de înmagazinare a datelor (fişier sau baza de date).
Curăţă cacheul
Goleşte cacheul.
Copiere sarcină
Copie o sarcină deja existentă.
Ştergerea sarcinii
Şterge orice sarcină deja existentă.
Această opţiune împreună cu funcţiile din butonul acţiune „creează sarcină nouă”, „copiere sarcină”,
„salvează ca” şi „încărcare” oferă un set complet de instrumente pentru compunerea şi manipularea
configurărilor de import / export personalizate.
Pe nivelul de secţiune, meniul local oferă posibilitatea creării, copierii şi ştergerii secţiunilor (Figura
7.17). Funcţionalitatea acestor opţiuni se explică singură.
Instrumente secţiune
Opţiunea „instrumente” (Figura 7.18) conţine un număr de instrumente care suport lucrul eficient cu
secţiuni individuale.
Revenirea atributelor
O atribuire este un set de comenzi care controlează conversia datelor de la un tabel sursă la un
tabel ţintă (mai multe detalii sunt date înainte în acest capitol). Iniţial atribuirea nouă conţine doar
partea din stânga a comenzilor de conversie, care este de fapt o listă a tuturor atributelor în tabelul
ţintă. Partea dreaptă a comenzilor de atribuire este goală cu excepţia momentului când şi tabelul
sursă şi tabelul ţintă conţin atribute cu acelaşi nume. În acest caz sistemul îţi asumă că astfel de
atribute ar trebui convertite direct 1:1.
„Revenirea atributelor” scoate orice atribut specificat de utilizator din selecţia curentă şi revine la
atribuirea implicită.
Structura sursei de date nu este încărcată automat în spaţiul de lucru al importului / exportului după
activarea câtorva sarcini. Dacă este dorit din orice motiv (ex.: revizore, modificare sau proiectul
sarcinii) utilizatorul poate încărca şi face sursa de date disponibilă aici.
Date sunt „recunoscute” ca noi de către „cheia primară”, care este definită pentru fiecare tabel de
baze de date MOUSE URBAN. În majoritatea cazurilor „cheia primară” este un identificator unic în
MIKE URBAN (MUID), pe când în câteva cazuri sunt alţi identificatori (unde tablele sunt relatate 1:1)
sau o combinaţie unică de două atribute. Definiţia cheii primare este disponibilă în documentaţia
bazei de date.
Dacă valoarea atributului sursă atribuit la tabelul „cheie primară” din MIKE URBAN nu este găsită în
MIKE URBAN este definită ca nouă.
Modul selectat de import depinde de scopul sarcinii de import şi ar trebui calculată cu grijă înainte de
a executa orice sarcină de import.
7.4.6 Sarcini pre - definite import şi expert, sarcini de copie de rezervă / revenire şi
conectori
- Import MOUSE
- Import SWMM5
- Import MIKENET
- Import EPANET
- Export MOUSE
- Export SWMM5
- Export EPANET
- WD-ImportSHP-Ţevi
- WD-ImportSHP-Ţevi&Noduri (importă ţevi şi noduri din orice fişier formă şi construieşte o
topologie)
- CS-ImportSHP- Ţevi&Noduri (importă ţevi şi noduri din orice fişier formă şi construieşte o
topologie)
- WD-ImportXML-Ţevi (importă ţevi din fişier xml)
- WD-Export la fişiere formă (exportă la un fişier formă)
- CS- Export la fişiere formă (exportă la un fişier formă)
Câteva dintre aceste sarcini sunt descrise în următoarele rânduri şi un tutorial poate fi găsit în
manualul modelul manager MIKE URBAN.
În esenţă, fiecare sarcină de import / export pre-definită cere doar specificarea sursei / ţintei (nume
de fişier şi cale). Deoarece sarcinile de import / export de la / la formate speciale (proiectele
MOUSE, SWMM5, EPANET şi MIKE NET ) au configuraţii implicite disponibile aplicaţia este
deschisă. Pe altă parte importul / exportul din / la formate generice
Vă rugăm să notaţi că pentru proiecte mari sarcinile de import export pot lua mult timp.
'Copie de rezervă la XML Simplu' merge pe întreaga bază de date şi produce un copie de rezervă al
acesteia în format XML.
'Revenirea de la XML Simplu' revine la baza de date iniţială din fişierul XML respectiv.
Conectori
Pe lista de sarcini de import şi export pre-definite unele sunt numite „conectori”. Acestea real nu
convertesc între formate deoarece sunt conectate la acelaşi tip de modul de date ('muStorage') pe
ambele părţi (Sursă şi ţintă). Acest lucru poate fi uşor verificat prin privirea la detaliile sarcinii unde
sarcina sursă şi sarcina ţintă sunt totdeauna în acelaşi spaţiu de stocare. Implicit acest lucru
înseamnă că nicio conversie de date se face printr-un singur conector.
Conectorii pre-definiţi pot fi folosiţi singuri sau în combinaţii. Un scop posibil de utilizare a uni singur
conector este de a încărca sursa de date într-un cache ('Cache| Încarcă sursa la cache'), care
deschide posibilitatea de reînnoire a datelor.
Folosirea mai multor conectori în aceeaşi operaţie poate de exemplu include încărcarea următoare
de date din multiple surse la cache. Acest lucru este arhivat prin repetarea acţiunii descrise în
paragraful anterior, doar prin folosirea mediilor de stocare corespunzătoare. O dată ce toate datele
dorite sunt în cache, datele pot fi revizualizate şi întregul conţinut al cacheului (sau o sub-listă) poate
fi salvată în orice format ţintă disponibil. De exemplu conţinutul câtorva fişiere .pfs ('pfs' înseamnă
„parametru al fişierului sistem” şi este un format generic pentru înmagazinarea de date dezvoltată de
DHI şi folosită de cele mai multe produse ale DHI software) poate fi încărcată în cache şi apoi
salvată într-un singur fişier *.xml.
Sau, întreaga baza de date de proiecte MIKE URBAN poate fi exportată într-un fişier *.pfs. Acesta
este arhivat folosind „conector la proiect” şi „ conector la PFS simplu” în următorul mod:
În mode similar geo baza de date MIKE URBAN face o copie de rezervă într-un fişier XML.
Fiecare sarcină este descrisă de nişte setări / proprietăţi generale. Pentru sarcina selectată curentă
(luminată prin clic) aceste setări sunt afişare în partea dreaptă a dialogului în al cincilea tab al
paginii. Utilizatorul poate trece de vedere detaliată la vedere normală prin bifarea „arată detalii” din
caseta de dialog.
Normal
- Sursă: Defineşte sursa de date din sarcina curentă. Pentru sarcinile de import sursa este numele
bazei de date, fişierului sau directorului ce conţine datele ce vor fi importate. În sarcinile de export
implicit este definită ca „Runtime Spaţiu de lucru „ care este o referinţă la proiectul real MIKE
URBAN. Acesta poate fi înlocuit cu orice alt fişier proiect bază de date din MIKE URBAN.
- Ţintă: Defineşte destinaţia (ţinta) datelor pentru sarcina curentă. Pentru sarcinile de import
predefinite ţinta este întotdeauna baza de date de proiect curentă din MIKE URBAN (Nu poate fi
schimbată). Pentru sarcinile de export ţinta este numele bazei de date, fişierului sau directorului
unde datele trebuie să exportate.
- Modul transfer: Acesta este relevant numai pentru sarcinile import (vedeţi capitolul 4 pentru
descriere).
- Doar selectate: Acesta este disponibilă doar pentru sarcinile predefinite de export. Exportă doar
datele care sunt „selectate”.
Sursa
Această pagină tab oferă informaţii esenţiale relaţionate cu sursa datelor.
- Înmagazinare: Defineşte driverul de stocare ('muStorage') care este pentru a fi folosit în asociere
cu sursa. Utilizatorii pot doar selecta între spaţiile de stocare înregistrate ce apar în listă.
- Mascarea modulelor : Controlează care din tabele sursă pot participa în executarea unei sarcini.
Intrările individuale de pe listă sunt separate prin semi - coloane. Numele întregi ale taburilor pot fi
scrise, dar expresii regulate (ex.: wildcards '.*') pot fi folosite ca înlocuitor pentru orice caracter
singular sau pentru un şir de caractere. Mascarea modulelor goale implică includerea tuturor
tabelelor sursă în executarea sarcinii. Scopul mascării modelelor este de a limita operaţiile doar la
tabele relevante şi prin aceste mijloace îmbunătăţirea eficienţei operaţiei. Totuşi, în implementarea
curentă, mascarea modulelor are efect numai pentru „sarcini globale”, i.e. sarcini fără secţiuni, şi în
timpul „încărcarea sursei la cache” manuală (folosită în principal pentru a grăbi lucrările de depanare
în timpul dezvoltării de atribuiri complicate). Mascarea modulelor nu are nici un efect în execuţia
directă a sarcinilor complexe incluzând secţiuni.
Ţintă
Această pagină tab oferă informaţii esenţiale relaţionate la sarcina ţintă.
Pod
Această pagină tab oferă informaţii esenţiale relaţionate la podul folosit în sarcina curentă.
- Pod: Defineşte motorul de conversie de date care este folosit în asociere cu sarcina. Utilizatorul
poate doar selecta podurile disponibile în listă. Pentru cele mai multe sarcini predefinite este folosit
'Podul Standard MU DM ' , sau de altfel „Podul EPANET 2.0'. Pentru sarcinile specificate de
utilizator „Podul Standard DM Bridge” va fi OK. În cazuri excepţionale un nou tip de pod poate fi
dezvoltat. Pentru detalii vedeţi documentaţia tehnică asociată.
- Proprietăţile podului: Proprietăţile podului sunt parametri care controlează comportamentul podului
în diferite aspecte. Această secţiune din dialog afişează o listă de proprietăţi relevante pentru podul
real şi valorile proprietăţii după cum sunt setate în sarcina curentă. Când se creează o nouă sarcină
şi se selectează un nou pod, lista proprietăţile podului este populată cu toate proprietăţile disponibile
şi valorile lor implicite. O nouă proprietate poate fi adăugată în listă dat nu va fi recunoscută de pod
şi va fi ignorată. Dacă o proprietate este ştearsă din listă valoarea ei implicită va fi aplicată. Lista cu
proprietăţi disponibile ale diferitelor poduri, înţelesul lor şi valorile posibile sunt oferite în
documentele respective asociate.
Topologie
O parte importantă a reţelei de import de date este stabilită prin reţeaua topologică, i.e. relaţii între
noduri şi legături. O reţea MIKE
URBAN este numită „reţea directă”, unde fiecare legătură este emanată de un nod şi se termină la
alt nod. În mod frecvent asemenea relaţii nu există (sau sunt incomplete) în sursa de date, şi trebuie
să fie stabilite în timpul procesului de import. Un caz tipic sunt fişierele GIS unde nodurile şi ţevile
sunt stocate în straturi separate, fără nicio relaţie de date explicită, deoparte de orice poziţie
geografică. Situaţiile care au fost rezolvate de rutina importului include de exemplu împărţirea unei
singure legături în două sau mai multe legături conform cu nodurile depuse, asocierea („plezneală”)
marginilor legăturii cu nodurile dinăuntrul „toleranţei la plesnire”, inserarea de noduri lipsă la
marginile legăturii, inserarea de noduri lipsă la intersecţia şi / sau joncţiunile legăturii, etc. În orice
sarcină de import, un proces automat
- Topologia reţelei după proces: această casetă de dialog activează sau dezactivează topologia post
proces. Dacă nu este activată reţeaua va importată exact în aceeaşi formă cum este găsită în sursă.
.
- Setări: Setările sunt parametri care controlează comportamentul post proces a reţelei din diferite
aspecte. Această secţiune a dialogului afişează o listă de setări relevante pentru algoritmul post
proces şi setările valorilor aşa cum sunt în sarcina curentă. Când se creează o nouă sarcină şi se
activează post procesarea lista de setări este populată cu setările disponibile. Utilizatorul trebuie să
specifice valorile corespunzătoare pentru a putea face algoritmul post proces funcţional. Această
listă de proprietăţi disponibile pentru topologia algoritmului post procesare, înţelesul lor şi valorile
posibile sunt oferite în documentaţia tehnică asociată.
Figura 7.23 Dialogul Import / Export dialog cu pagina tab de sarcină „topologică”
Sarcinile de Import / Export pot conţine câteva secţiuni. Fiecare secţiune se referă la o singură
secţiune tabel ţintă care poate fi accesată (ex.: pentru revizualizare sau editare) prin extinderea
sarcinii curente selectate. Când o secţiune este selectată (luminată prin clic) partea dreaptă a
dialogului afişează mai multe informaţii referitoare la secţiune până la cinci pagini tab. Utilizatorul
poate merge între vizualizare detaliată şi vizualizare simplă prin bifarea „arată detalii” din caseta din
pagina tab „normal”.
Paginile tab conţin următoarele informaţii:
- Evacuare : Această opţiune evacuează orice dată existentă în cacheul tabelul ţintă real şi le
înlocuieşte conform cu atribuirea. Acesta este un mode de transfer de bază.
- Adăugare : Această opţiune doar adaugă noi înregistrări dar nu suprascrie valorile atributelor deja
existente în cacheul tabelului ţintă în datele existente. Acest mode este de obicei folosit când tabelul
ţintă este compus din înregistrări din două sau mai multe tabele sursă.
- Actualizare : Această opţiuni nu numai adaugă noi date (i.e. adaugă înregistrări noi), dar şi
actualizează (suprascrie) valorile atribut existente cu noi valori. Acest mod este folosit când
înregistrările din tabelul ţintă includ înregistrări din două sau mai multe tabele sursă.
- Filtru sursă: Înainte de conversia reală înregistrările în modulul sursei de date pot fi filtrate.
Numai acele înregistrări care corespund definiţiei filtrului sunt convertite în modului ţintă. Pentru
filtrul sintaxă şi expresiile valide ale filtrului, vă rugăm să vă adresaţi documentaţiei tehnice asociate.
- Sortare sursă : Înainte de conversia reală în sursă modulul de date poate fi sortat. Pentru detalii
despre funcţionalitatea de sortare şi sintaxă vă rugăm să consultaţi documentaţia tehnică asociată.
- Sursă distinctă: Această proprietate defineşte că numai acele înregistrări din sursa modului de
date care au valori unice în atributul specificat vor fi folosite pentru conversie. Valoarea acestei
proprietăţi este numele atributului cerut.
Figura 7.24 Dialogul Import / Export cu pagina tab „de bază” afişată în mod „detaliat”
Atribuire
Pagina tab „Atribuire” conţine o listă de comenzi pentru secţiunea curentă. Comenzile sunt scrise
urmând regula sintaxei XML . Mai multe informaţii despre sintaxă şi funcţii disponibile pot fi găsite în
documentaţia tehnică asociată şi în documentaţia standard XML.
Fiecare comandă de atribuire include atributul ţintă pe partea stângă a semnului egal şi expresii mai
mult sau mai puţin complicate pe partea dreaptă a semnului egal. Cea mai simplă expresie este
numele atributului sursă care este folosit atunci când o conversie simplă 1:1 de date este aplicată.
Iniţial sistemul oferă atribuiri pentru toate atributele ţintă. Ele sunt incomplete şi numai acelea unde
atributele sursei şi ţintei sunt identice sunt completă sumând o conversie 1:1. Utilizatorul trebuie să
completeze atribuirile prin editare.
Geo codarea
Pagina tab „Geo codare” conţine informaţii care controlează procesul de geo codare.
În acest context geo codarea înseamnă găsirea pentru fiecare sursă înregistrarea corespunzătoare
în modulul de date ţintă geo codat specificat şi extinderea sursei de date prin geo codarea
înregistrării ID ţintă şi câmpul distanţă. Deci, daca datele sursă sunt geo codate este sunt complete
ca înainte de geo codare, cu excepţia că pot conţine câteva atribute adiţionale şi câteva atribute
originale pot fi redenumite datorită numelor unice.
- Folosirea geo codării: Casetă de bifat activează sau dezactivează algoritmul geo codării.
- Tipul geometriei sursă: Defineşte tipul de geometrie de date pentru a fi utilizat în procesul de geo
codare. Curent două posibile tipuri sunt suportate: forma ESRI şi geometria X-Y
- Câmpul sursă X: Defineşte numele coloanei de coordonate X în sursă dacă tipul geometric sursă
este setat pe 'XY'.
- Câmpul sursă Y: Defineşte numele coloanei de coordonate Y dacă tipul geometric sursă este setat
pe 'XY'.
- Toleranţă la plesnire: Defineşte toleranţa al plesnire a procesului de geo codare.
- Geo cod cu: Defineşte numele modulului de date (tabel) din ţintă care poate fi folosit pentru geo
codare.
- Metoda de agregare: Dacă aceeaşi înregistrare ţintă geo cod este atribuită la mai mult decât o
înregistrare sursă agregarea poate fi folosită . Valorile posibile sunt: nici una, adunare, poziţie
balansată, poziţie egală
Figura 7.26 Dialogul Import / Export cu pagina tab din secţiunea „ geo codare” afişată
Sursă
Această pagină tab permite afişarea şi editarea structurii de date din tabelul sursă.
- Structura datelor specificată: Caseta de dialog merge între modul „numai citire” şi „editare” a
pătratului structurii datelor. Cu caseta bifată utilizatorul poate edita câmpul nume, tip şi unitate.
Acesta este foarte important pentru editarea câmpului unitate. Cu unitatea corespunzătoare
specificată pentru atributele numerice, sistemul va controla automat procesul de import şi va face
recalculările necesare ale valorilor, conform cu unităţile reale specificate pentru proiectul curent.
Dacă unitatea nu este specificată, importul va fi făcut fără nici o conversie, sau conform cu o
expresie aritmetică specifică în atribuire. Unităţile trebuie specificate de un şir valid de identificatori
pentru a fi recunoscut de sistem. O listă completă de unităţi pe care MIKE URBAN le suportă şi
relaţiile lor poate fi găsită în documentaţia tehnică asociată.
- Unitatea sursă externă : Dacă repartizarea implică date din alte taburi decât acesta unităţile pentru
aceste atribute pot fi specificate aici. Aceasta va permite ca aceste atribute să fie convertite corect.
Ţintă
Această pagină tab permite afişarea şi editarea structurii de date din tabelul ţintă.
-Structura datelor specificată: Aceasta oferă exact aceeaşi funcţionalitate ca în pagina tab „sursă”,
dar operează pentru tabelul ţintă.
Figura 7.28 Dialogul Import / Export pagina tab cu secţiunea „ţintă” afişată
1 Clic dreapta pe lista sarcini si selectarea „Creaţi sarcină nouă”. Acesta inserează o nouă sarcină
în listă. Este posibil să redenumiţi sarcina nouă cu un nume potrivit.
Sunt un număr de instrumente (clic dreapta pe sarcină şi selectaţi meniul „cache”), care vă vor ajuta
să mergeţi prin acest proces.
Conversia de date reală este condusă de o listă de secţiuni de conversie sub sarcini.
1 Clic dreapta pe sarcină şi selectaţi „creaţi secţiune nouă”. Aici ar trebui să puteţi vedea caseta
de bifare „arată detalii” şi să specificaţi ultima sursă şi ţintă pe pagina tab „de bază” şi se va converti
la pagina tab „ atribuire”.
2 Este un număr de instrumente (clic dreapta pe selecţie şi selectaţi meniul „instrumente”) care vă
poate ajuta pe parcursul procesului.
Documentare
Următoarele documente tehnice sunt disponibile:
- [Link]
- [Link]
MIKE URBAN oferă abilitatea de a urmări datele dumneavoastră într-un mod foarte flexibil,
urmărirea este făcută prin atribuirea de „marcaje” definite de utilizator datelor. După cum marcajele
sunt definite de utilizator şi după cum utilizatorul are controlul complet al setărilor marcajelor acestea
pot fi folosite într-o varietate de scopuri.
Marcajele sunt atribute adiţionale de date în baza de date care pot fi setate pentru o valoare număr
întreg. Valorile valide şi înţelesul valorii număr întreg sunt controlate de "Domenii de valori codate".
Un domeniu de valoare codată este o listă de numere întregi şi valorile lor corespondente, în mod
tipic codul va fi automat tradus la valoarea corespondentă când este arătat în interfaţa utilizatorului
sau pe hartă.
Marcarea poate fi ataşată la toate tabelele reprezentând modelul fizic (i.e. ţevi, găuri de canal,
noduri, captări, etc.) şi marcajele există pe două nivele:
- Înregistrarea marcajelor: Acest marcaj este ataşat la întreaga înregistrare, o utilizare tipică ar putea
fi pentru a urmări sursa datelor. Atributul dată corespondente este întotdeauna numit 'Element_S'.
- Marcarea atributelor : Atributele geometrice majore a elementelor model cum ar fi : diametru,
mărime, nivel au marcajele lor individuale pe nivelul atribut. Aceste marcaje sunt tipic folosite pentru
urmărirea manipulării datelor şi operaţii de editare. Atributul bazei de date de a ţine aceste marcaje
este numit XX_S, unde partea XX este înlocuită cu numele atributului marcat i.e. asemenea
Diametru_S.
MIKE URBAN va avea câteva valori pre-definite în domeniul marcajelor, dar de obicei prima sarcină
va fi de definire şi implementare a sistemului d marcaje care este relevant pentru fluxul de muncă.
Va trebui să definiţi o listă de coduri şi valori corespondente ca:
- 1 - Data OK
- 2 – Trebuie verificate
- 3- Măsurate
- 4 - Interpolate
- etc.
Puteţi edita valorile codului în editorul găsit în meniu la Instrumente – Personalizare – Statutul
Codurilor, dup cum se vede în figura 8.1.
Valoarea codurilor poate fi editată pe loc oricând. Dacă codurile sunt şterse câmpul statut va reţine
valoarea lor numerică dar codul nu va mai fi tradus în GUI.
Valoare implicită pentru toate marcajele este „nul”. Valoarea marcajelor poate fi setată prin câteva
metode diferite:
În timpul importului
Setarea simplă a valorii marcajului în timpul importului este cel mai uşor mod de a urmări sursa de
date în caz că primiţi date din câteva surse sau în serie. Repartizarea este făcută în specificaţiile
repartizării după cum se vede în figura 8.2.
Notaţi că trebuie să folosiţi valoarea cod în specificaţiile repartizării. Dacă sistemul dumneavoastră
extern are un sistem de urmărire / marcare acesta poate bineînţeles fi folosit pentru a ţine cele două
baze de date sincronizate. În cazul în care trebui să repartizaţi valori marcaje din câmpuri externe ca:
Diameter_S = QC_Status
Notaţi că acest instrument nu va seta marcaje pentru toate înregistrările dacă nu este ceva selectat;
acest comportament este ales pentru a evitat greşelile.
Instrumentul este comun folosit după un proces de analiză GIS ce include multiple instrumente de
selectare. O dată ce înregistrările au fost identificate (selectate) marcajele pot fi setate să marcheze
acţiunea ce urmează a fi făcută în acele înregistrări. Un exemplu ar fi să comparaţi cotele terenului
cu nivele inversate pentru a identifica toate gurile de canal cu adâncimi ireale, să le marcaţi şi apoi
să le programaţi pentru controlare.
Unele din instrumentele din MIKE URBAN care schimbă datele se vor oferi să marcheze
înregistrările / atributele influenţate. Prin selectarea marcării dorite când suntem solicitaţi de proces
datele calculate într-o sesiune specifică cu un instrument specific pot fi marcare pentru procesare /
verificare ulterioară.
Figura 8.4 arată un exemplu din instrumentele de atribuire unde casetele bifate din partea de jos
forţează instrumentul să atribuie valori marcaj de „ verificare necesară” şi „ interpolare” câmpurilor de
statut.
Acesta este făcută prin selectarea, depinzând de statutul câmpului (_S), în mod direct. Apăsarea
butonul „luaţi valori unice” vă va arăta valorile codate şi care din ele sunt folosite.
Valorile marcaj sunt ideal convenabile pentru metoda simbologică numită „ Categorii – Valori unice”.
Aici puteţi din nou lăsa sistemul să vă arate toate valorile folosite şi apoi puteţi alege o simplă scală
de culori, după cum se poate vedea în figura 8.6, puteţi atribui marcajelor individuale propriul lor
simbol sau culoare. În acest mod este uşor de a oferi atât o privire generală şi în acelaşi timp
luminează caracteristicile importante ale unei anumite categorii.
MIKE URBAN este extrem de flexibil la felul cum modelele distribuţia apei sau sistemul de colectare
pot fi dezvoltate. Utilizatorul poate dezvolta un model din nimic folosind multiple metode de intrare
incluzând importul de fişiere dintr-o baza de date GIS sau din modele de distribuţie a apei pre -
existente, prin desenarea schematică a reţelei de apă sau intrare simplă de date.
Dacă o hartă a apelor sau a sistemelor de ape reziduale este disponibilă MIKE URBAN poate
importa această hartă şi o poate afişa ca imagine de fundal - permiţând utilizatorului să
construiască geografic şi să expună sistemul de reţele de ţevi folosind fereastra hartă.
Componentele reţelei selectate din bara de instrumente Componente (plutitoare) pot fi grafic plasate
pe ecran la locaţia precisă a fiecărei componente.
Instrumentele de editare sunt disponibile pentru editarea componentelor model ale reţelei (cum ar fi
ţevi de joncţiune, ţevi, găuri de canal de scurgere, spaţii de înmagazinare, rezervoare, pompe, valve),
componentele reţelei de bunuri (cum ar fi ţevi de serviciu, hidranţi, valve de selectare), puncte de
cerere (puncte de consum) sau captări (captările scurgerilor).
Toate editările au loc în cadrul unei sesiuni de editare. Alterările / schimbările pe care le faceţi sunt
imediat vizibile pe hartă dar nu vor fi salvate în baza de date până nu alegeţi dumneavoastră să
faceţi aşa
- Începere editare: Faceţi clic pe meniul editare şi clic pe începere editare. Bara de instrumente
editor este acum activă.
- Salvarea editărilor : Faceţi clic pe meniul editare şi clic pe salvaţi editări. Orice editare făcută este
salvată în baza de date.
- Oprire editare : Faceţi clic pe meniul editare şi clic pe oprire editare. Faceţi clic pe Da pentru a
salva schimbările. Clic pe Nu pentru a încetă fără a schimba salvările.
Cel mai simplu mod de definire a reţelei de date este de o defini grafic în fereastra hartă. Pentru a
afişa fereastra hartă selectaţi Vizualizare | Plan orizontal. Pentru că nu sunt date definite pentru
acest proiect fereastra plan orizontal este deschisă folosind extensia de coordonate implicită.
Extinderea de coordonate implicită poate fi definită în caseta de dialog Creare Proiect Nou. În acest
exemplu vom folosi extinderea de coordonate implicită pentru definirea reţelei de distribuţie a apei şi
a apei rezidualei.
Pentru a desena rapid o expunere a reţelei faceţi clic pe instrumentul creaţi caracteristică din bara de
instrumente plutitoare Editarea caracteristicilor aşa cum se arată în figura 9.1. Iconiţa va deveni
activă ( va apărea ca apăsată) şi veţi putea să arătaţi şi să faceţi clic în fereastra hartă pentru a
adăuga grafic locaţii de noduri de găuri de canal. Când aţi terminat faceţi clic pe instrumentul
adăugaţi noduri din nou (va reveni fereastra) şi terminaţi inserarea de noduri de guri de canal.
Pentru a reprezenta interactiv componentele reţelei de canalizare activaţi modul CS prin selectarea
Fişier | Mod | sisteme de colectare din meniul principal al programului. Pentru a desena legături
selectaţi instrumentul legături din bara de instrumente Editarea caracteristicilor şi faceţi clic în
fereastra hartă pentru a adăuga grafic legături. Notă: cursorul îşi poate schimba culoarea când sare
la nodurile existente.
Figura 9.2 Folosiţi bara de instrumente editare caracteristici pentru a reprezenta interactiv
reţeaua de componente în modul CS
Figura 9.3 Folosiţi bara de instrumente editarea caracteristicilor pentru a reprezenta interactiv
reţeaua de componente în modul WD
Modelul de date MIKE URBAN constă în câteva definiţii de reţele geometrice. Sunt folosite pentru a
stoca date model şi bunuri atât în sistemul de colectare (CS) cât şi în modul distribuţia apei (WD).
Clasele de caracteristici reprezentând model de elemente cum ar fi găuri de canalizare, ţevi de
canalizare, sunt toate parte integrantă a reţelei sistemului de colectare „msm_net“, pe când clasele
de caracteristici cum ar fi joncţiuni ale apei, ţevi de apă sunt toate parte integrantă a reţelei sistemului
de distribuţie a apei “wd_net“.
Alegerea corectă a reţelei geometrice este cerută pentru editare grafică şi pentru urmărirea reţelei
cât şi pentru alte operaţii de bază ale reţelelor. Următoarele reţele geometrice sunt disponibile în
MIKE URBAN:
Bare de instrumente editarea caracteristicilor sunt folosite pentru trasarea interactivă a reţelei de
componente a sistemelor de colectare şi distribuţie a apei depinzând de modul selectat.
Mai jos este o listă a instrumentelor de editare a caracteristicilor cu o scurtă descriere dată pentru
fiecare instrument.
Editare poligon
Acest instrument este folosit pentru a insera o nouă captare.
Împărţire poligon
Acest instrument este folosit pentru a împărţi o captare existentă în 2 captări mai mici.
Împărţirea se face de-a lungul liniei desenate peste captări (desenarea trebuie să înceapă şi
să se termine în afara conturilor captării). Instrumentul şterge automat înregistrarea captării
existente şi inserează două noi înregistrări de captări.
Anexarea poligonului
Acest instrument este folosit pentru a insera o nouă captare grafică prin anexarea ei la
conturile externe ale zonei de captare deja existente. Desenarea unei noi captări trebuie să
înceapă şi să se termine în zona captării existente.
Puteţi folosi tastele scurtătură pentru a executa anumite funcţii în mediul din MIKE URBAN.
Scurtăturile din tastatură sunt disponibile pentru crearea unui proiect nou, accesarea editorilor de
modelare, selectarea instrumentelor grafice şi altele similare. De exemplu Ctrl+S este scurtătura din
tastatură pentru a salva un proiect. Scurtăturile din tastatură sunt afişate alături de meniu.
Instrumente | Personalizare | Scurtături vă permite să definiţi propriile dumneavoastră scurtături în
aplicaţie.
Cu MIKE URBAN sistem de colectare puteţi modela sistemul dvs. de apă reziduală sau pluvială.
Puteţi insera date de modelare convenabile pentru alegerea dvs. de motoare numerice MOUSE
(dezvoltat de DHI) sau SWMM5 (domeniu public). Puteţi de asemenea introduce date „bun”
convenabile pentru un sistem de colectare. Motorul SWMM 5 poate fi rulat din Modelul Manager pe
când rularea MOUSE cere să aveţi licenţă pentru MIKE URBAN sistemul de colectare a fluxului
ţevilor sau modulul sistem de colectare a apei pluviale – scurgere.
4 Apoi alegeţi meniurile pentru afişare iniţială. Dacă plănuiţi să introduceţi date în modelul
MOUSE alegeţi ‘MOUSE’ deschis, dacă doriţi să introduceţi date pentru SWMM5 alegeţi ‘SWMM’
deschis. ‘Asset’ va activa meniul Bunuri pentru sistemele de colectare – relevant pentru sistemele
de colectare în general. Puteţi oricând să vă schimbaţi alegerea iniţială cu privire la ce meniuri să
activaţi / dezactivaţi după aceea din MIKE URBAN.
5 Alegeţi un sistem de coordonate din lista cu sisteme de coordonate disponibile, vedeţi 2.6.
Această opţiune nu mai poate fi schimbată mai târziu pentru proiectele în discuţie.
6 Alegeţi un sistem de unitate cu care să lucraţi din lista cu sisteme de unitate disponibile.
7 Mergeţi la Fişier | Nou şi în caseta de dialog care apare. A se vedea figura 10.1.
8 De asemenea trebuie să alegeţi sistemul de unitate cu care să lucraţi. Această opţiune completă
de unitate nu mai poate fi schimbată mai târziu pentru proiectul în discuţie. Puteţi totuşi alege să
folosiţi unităţi pentru atribute specifice mai târziu. A se vedea 3.1 pentru asta.
Acum sunteţi pregătit să intraţi date în modelul dvs. Acest lucru poate fi făcut prin tastarea manuală a
datelor, importarea acestora prin conectarea la o sursă de stocare externă sau prin intrarea grafică
de date. Sau un mixt al celor trei metode.
Înainte de a începe să tastaţi date sau de a adăuga grafic date trebuie să fiţi în modul editare
(importul va deschide automat MIKE URBAN în modul editare în timpul importului ). Intraţi în modul
editare prin :
În timpul unei sesiuni în modul editare puteţi intra date şi aveţi acces la un număr nelimitat de
„anulare” şi „revenire”. Acesta este făcut prin accesarea „Editare – anulare” pentru a anula
schimbările. Schimbările vor fi anulate în ordinea în care au fost introduse. „Editare – revenire” va
reface schimbările în ordinea în care au fost anulate. „Editare – Stop Editare” vă va cere să salvaţi
sau nu schimbările făcute în sesiunea de editare.
- Asset
- MOUSE
- SWMM5
Activarea / dezactivarea meniurilor este făcută din meniul Fişier după cum se poate vedea în figura
10.3.
Informaţiile despre proiect vor fi oferite pentru meniurile pe care le aveţi activate în acel moment.
Ex.: dacă aveţi activate Asset, MOUSE, SWMM 5 în dialogul de informaţii despre proiect, ase vedea
figura 10.4, vor fi afişate trei taburi cu informaţii despre fiecare dintre acestea; când aveţi de exemplu
numai meniul ‘MOUSE’ activ informaţii despre proiect va afişa numai tabul pentru MOUSE .
Folosind „salvaţi” pe dialog va salva informaţiile din tabul activ într-un fişier text cu un nume specificat
de utilizator. Folosind „Salvaţi tot” va salva informaţiile găsite în toate taburile vizibile într-un fişier text
cu un nume specificat de utilizator.
Editorii pentru reţeaua de bunuri de editori de componentă CS sunt disponibile din meniul Bunuri CS
, după cum se poate vedea în figura 10.5.
Notaţi că un număr de editori de reţea de bunuri (Structuri / clădiri, canale, deţinători, operatori,
sisteme, sub-sisteme, străzi) sunt comune pentru sistemele de colectare şi distribuţie. Nici unul
dintre acestea nu este legat de structura reţelei în mod organic. Acestea sunt descrise într-un capitol
separat.
Structura de bunuri CS reprezintă nodurile reţelei sistemului de colectare – găuri de canal, puţuri de
vizitare, joncţiuni, bazine, etc., I.e. atât obiectele bunuri reale cât şi punctele de relevanţă pentru
topologia reţea (joncţiuni, fundături, bazine naturale, etc. fără înţeles în termeni de bunuri.
Structurile Bunuri CS pot fi se asemenea inserate interactiv prin fereastra hartă folosind instrumentul
adăugare din bara de instrumente editare caracteristici. Alte instrumente grafice precum „mutare
selecţie” pot fi de asemenea utilizate.
CS ţevi BUNURI şi canale include toate tipurile de legături ale reţelei de sistem de colectare
(conducte) – ţevi de canalizare, conducte principale de presiune, canale, izvoare naturale, etc. - i.e.
toate corpurile de apă lineare relevante pentru apa pluvială – sau colectarea apei reziduale şi
transfer.
Editorul CS ţevi BUNURI şi canale permite specificarea tipului de legătură, proprietăţilor fizice de
bază, cât şi a informaţiilor esenţiale privind statutul structurii administrative în termeni de deţinere şi
poziţionare a sistemului de management de bunuri. Editorul CS ţevi BUNURI şi canale poate fi
accesat prin selectarea CS bunuri –ţevi şi canale.
CS bunuri conductori şi orificii conţine informaţii despre elemente funcţionale individuale în reţelele
de sistem de colectare, precum conductori de revărsare, porţi, orificii şi obiecte similare. CS bunuri
conductori şi orificii în MIKE URBAN sunt reprezentate drept caracteristici punct, dar spre deosebire
de SC bunuri structură, CS bunuri conductori şi orificii nu sunt elemente constitutive ale
Editorul CS bunuri conductori şi orificii permite specificare tipului mecanismului, locaţia sa în reţea,
proprietăţile fizice şi funcţionale de bază, cât şi informaţii esenţiale privind statutul administrativ al
mecanismului în termeni de deţinere şi poziţie în sistemul de management de bunuri. Editorul CS
bunuri conductori şi orificii poate fi accesat prin selectarea CS bunuri - Conductori şi Orificii.
CS bunuri conductori şi orificii poate fi de asemenea inserat interactiv în fereastra hartă folosind
Adăugare instrument în bara de instrumente editare caracteristici. Alte instrumente grafice precum
„mutare selecţie” pot fi de asemenea utilizate.
CS bunuri pompe conţine informaţii despre unităţile individuale de pompe în sistemul de colectare.
CS bunuri pompe în MIKE URBAN sunt reprezentate
Editorul CS bunuri pompe permite specificare tipului pompei, locaţia sa în reţea, proprietăţile fizice şi
funcţionale de bază, cât şi informaţii esenţiale privind statutul administrativ al pompei în termeni de
deţinere şi poziţie în sistemul de management de bunuri.
Pompele (sau staţiile de pompare) sunt reprezentate prin „puncte” în reţeaua model MIKE URBAN .
Pompele sunt ori definite interactiv pe fereastra hartă folosind instrumentul adaugă, sau prin intrarea
manuală de date folosind Editorul de pompe arătat în figura 13.7. Editorul de staţii de pompare
permite definirea Id-ului pompei, descrierea şi alte atribute. .
Editorul CS ASSET tipuri de legătură permite definirea tipurilor de legături asset în concordanţă cu
clasificarea reală folosită în sistemul curent ex. canal de drenaj, tunel, interceptor principal, etc.
Tipurile specificate includ o referinţă a un alias corespunzător (presiunea ţevii, canal deschis), care
suportă funcţie mai intuitivă pentru editorul CS ASSET ţevi şi canale şi un transfer de date mai lin la
modelele sistemului de colectare MOUSE şi SWMM5. Editorul CS ASSET tipuri de legătură poate fi
accesat prin selectarea Asset CS – tipuri de legătură.
Editorul CS Asset tipuri de nod permite definirea tipurilor de nod ASSET în concordanţă cu
clasificarea reală folosită în sistemul curent ex.: găuri de canal, joncţiuni, iazuri de detenţie, etc.
Tipurile specifice includ o referinţă la un alias corespunzător (joncţiuni, bazine, găuri de canal,
defulări, etc.) care suport mai intuitiv funcţionarea dialogului structurilor CS ASSET şi un transfer de
date mai lin pentru modelele de sistem de colectare MOUSE şi SWMM5. Editorul CS Asset tipuri de
nod poate fi accesat prin selectarea Asset CS – tipuri de nod.
Editorii CRS şi topografici permit definirea conduitei secţiunii transversale şi topografiei izvoarelor
naturale, în concordanţă cu definirile dvs. pentru următoarele:
Pentru specificarea geometriei bazinului în reţeaua ASSET acelaşi editor este folosit pentru modelul
de reţea MOUSE. Acest lucru implică ca un număr de tipuri de curbe sunt prezentate care nu au nici
o relevanţă pentru reţeaua CS ASSET. Utilizatorul trebuie doar să ignore tipurile depăşite de curbe
în reţeaua CS ASSET.
Geometria bazinului este specificată cu cel puţin două seturi de trei valori:
-H = înălţime
-Ac = zona hidrofobă secţiune transversală, perpendicular pe direcţia principală a fluxului.
-As = Zonă de suprafaţă
Tabelul este specificat corect dacă valorile lui H şi Ac sunt monoton crescânde.
Fiecare legătură CS ASSET poate fi atribuită cu un material. MIKE URBAN aplică aceeaşi listă de
materiale pentru CS ASSET şi reţelele MOUSE. MIKE URBAN vine cu o listă implicită de materiale,
care pot fi modificate / expandate în concordanţă cu nevoile reale.
Este posibil să se transfere date introduse între Asset, MOUSE şi SWMM5. Acest lucru se face de
la „Instrumente | Trimitere date’, a se vedea figura 10.16
Aceasta înseamnă că dacă dvs. de exemplu începeţi modelul prin importul de date în stratul Asset
din de exemplu sistemul GIS, puteţi apoi foarte uşor începe modelarea în de exemplu MOUSE sau
SWMM 5 prin transferarea acelor date care sunt relevante pentru modelarea dvs. În acelaşi mod
puteţi de exemplu primi un model SWMM 5 şi apoi să transferaţi datele ce pot fi transferate la
MOUSE pentru a continua modelarea în MOUSE.
Puteţi transfera date în trei moduri diferite, vedeţi pentru exemplificare figura 10.17. ID – ul unic
pentru elemente va fi folosit pentru identificare dacă o înregistrare este nouă sau deja existentă.
Dacă „doar selectaţi” este activat în dialog numai înregistrările selectate vor fi transferate. Cele trei
moduri de transfer:
-Importul şi înlocuirea datelor existente: Acesta va adăuga noi înregistrări în structura datelor unde
datele sunt transferate cât şi înlocuirea datelor existente.
- Adăugare în datele existente: Acesta va adăuga înregistrări noi în structura de date unde datele vor
fi transferate. Nicio înregistrare nu va fi actualizată sau înlocuită.
-Importul şi actualizarea datelor existente : Acesta va adăuga înregistrări noi în structura de date
unde date vor fi transferate cât şi va actualiza înregistrările existente.
10.4 SWMM 5
Este posibil să se execute motorul SWMM 5 din Model Manager MIKE URBAN. Intrarea de date din
modelul SWMM 5 este făcută din meniul SWMM 5, a se vedea figura 10.18.
Dialogul care apare , figura 10.20, vă va permite să faceţi setările de calcul ca şi cum aţi face o
simulare.
Pentru informaţii mai detaliate pentru intrarea datelor de intrare pentru SWMM 5, vedeţi
documentaţia despre modelarea sistemelor de colectare cu SWMM 5.
Cu sistemul de distribuţie a apei MIKE URBAN puteţi modela sistemul de alimentare cu apă şi
sistemul de distribuţie a apei. puteţi intra datele de modelare în concordanţă cu nevoile dvs. pentru
motorul numeric EPANET (domeniu public motorul EPANET dezvoltat de EPA, US), motorul soc
hidraulic (dezvoltat de DHI) şi / sau Instrumentele WD (suită de instrumente DHI cum ar fi analiza
debitului focului, calibrarea rugozitatii ţevii, pompă cu viteză variabilă, control extins pe motorul
modificat EPANET). Puteţi de asemenea intra date „Asset” în concordanţă cu nevoile dvs. pentru
sistemul de alimentare şi distribuţie a apei. Motorul domeniu public EPANET poate fi rulat din Model
Manager, în timp ce rulaţi instrumentele WD dar necesită să aveţi licenţă pentru sistemul de
distribuţie a apei MIKE URBAN cu instrumentele WD. Rulând modulul soc hidraulic se cere licenţă
pentru modulul WD-WH.
2 În dialogul care apare, a se vedea figura 11.1, alegeţi locaţia şi numele bazei de date
4 Apoi alegeţi meniurile care să fie afişate iniţial. Dacă plănuiţi să introduceţi date pentru modelul
distribuţia apei alegeţi „Model”. ‘Asset’ va activa meniul Asset din sistemul distribuţia apei – relevant
pentru sistemul de distribuţie a apei în general. Puteţi oricând să vă schimbaţi alegerea iniţială cu
privire la ce meniuri să activaţi / dezactivaţi după aceea din MIKE URBAN.
5 Alegeţi un sistem de coordonate din lista de sisteme de coordonate disponibile, a se vedea 2.6.
Această opţiune nu mai poate fi schimbată pentru acest proiect.
6 Alegeţi un sistem de unitate din lista cu sisteme de unitate disponibile. Această opţiune nu mai
poate fi schimbată pentru acest proiect. Puteţi totuşi alege să personalizaţi unităţile pentru atribute
specifice mai departe.
Sunteţi acum pregătiţi să introduceţi date în model. Acest lucru se poate face prin introducerea
manuală a datelor, prin importul acestora prin conectarea la o sursă de stocare externă sau prin
introducerea grafică de date. Sau un mixt din cele trei metode.
Înainte de a putea începe să introduceţi date sau să adăugaţi grafic date trebui să fiţi în modul
editare (importul va activa automat modul editare în timpul importului în MIKE URBAN). Puteţi
accesa modul editare prin:
În timpul unei sesiuni în modul editare puteţi introduce date şi puteţi avea acces la un număr
nelimitat de „anulare” şi „ revenire”. Acesta se poate face prin accesarea Editare – „anulare” pentru a
anula modificările. Modificările vor fi „anulate” în ordinea în care le-aţi introdus. „Editare – Revenire”
va reveni la modificările făcute în ordinea în care au fost "anulate".
În modul de lucru sistem de distribuţie a apei puteţi alege să aveţi următoarele meniuri activate:
-Asset
-Model (motorul EPANET, Instrumente WD, modulul socuri hidraulice WD-WH )
Activarea / dezactivarea meniurilor se face din meniul Fişier, ase vedea figura 11.3.
Informaţiile despre proiect vor fi oferite de meniurile pe care le aveţi active acum. Ex.: Dacă aveţi
active meniurile Asset şi Model dialogul de informaţii despre proiect, a se vedea figura 11.4, va afiş
două taburi cu informaţii pe fiecare din ele, şi dacă avem numai, de exemplu, meniul ‘Model’ activ
informaţii despre proiect va afişa numi tabul Model.
Folosind „salvaţi” în acest dialog va salva informaţiile din tabul activ într-un fişier txt cu un nume
specificat de utilizator. Folosind „salvaţi tot” va salva informaţiile găsite în toate taburile într-un fişier
txt cu un nume specificat de utilizator.
Următoarele secţiuni vor descrie multiplele componente editoare asset (GIS) (i.e., ţevi, ţevi de
serviciu, pompe, rezervoare, şi altele). Aceste componente editoare asset vă permit să definiţi
fiecare componentă individual folosind intrări de date. Acest lucru vă permite să vedeţi şi să editaţi
atributele tuturor componentelor care au fost definite. Aceşti editori de componente vă permit de
asemenea să definiţi o reţea de modelare fără o expunere grafică, dacă este necesar.
Editorii de componente asset sunt disponibili din meniul Asset WD, după cum se vede în figura 11.5.
Ţevile sunt folosite pentru transportul apei de la un nod la altul. Ţevile trebuie întotdeauna să
înceapă şi să se termine la un nod.
Ţevile sunt ori definite interactiv în fereastra hartă folosind instrumentul adăugare sau prin
introducerea manuală de date folosind editorul de ţevi după cum se arată în figura 11.6. Editorul de
ţevi vă permite să definiţi ID-ul ţevii , diametrul, descrierea şi alte atribute. Editorul de ţevi poate fi
accesat prin selectarea WD Asset – ţevi.
O listă a intrărilor de date a editorului de ţevi urmează, ase vedea figura 11.6, cu o scurtă descriere
dată la fiecare intrare.
Asset ID
Această intrare de date este folosită pentru a specifica un ID ţeavă asset corespondent care
identifică în mod unic ţeava de legătură în sistemul de managementul (cum ar fi GIS de exemplu).
ID ţeavă
Această intrare de date este folosită pentru a specifica un ID care identifică în mod unic ţeava de
legătură. Un nou ID ţeavă este în mod automat sugerat de MIKE URBAN când o nouă ţeavă asset
este plasată într-o listă prin apăsarea „inserare”. Când definim ţevile grafic în fereastra hartă folosind
instrumentul adăugare ţeavă, ID-ul ţevii este în mod automat definit.
Descriere
Această intrare de date vă permite să introduceţi o descrierea pentru identificarea ţevii intrate.
Această descriere poate fi în mod opţional afişată în fereastra hartă şi în raportul generat de
Generatorul de Rapoarte.
Sursa datelor
Aceasta intrare este folosită pentru a specifica sursa datelor asset corespondentă , care identifică în
mod unic locaţia ţevilor (la fel ca tabelul bazei de date sau numele fişierului bazei de date) în
sistemul de management asset.
Lungime
Această intrare de date defineşte lungimea ţevii în unitate picioare sau metri de exemplu.
Material
Această opţiune permite utilizatorului să definească materialul de construire a ţevii. .
Numele străzii
Acest câmp este utilizat pentru a defini numele străzii. Este un câmp opţional şi poate fi utilizat pentru
o mai bună navigare prin reţeaua de ţevi şi pentru scopuri de raportare.
Populaţie
Această intrare de date defineşte numărul de persoane deservite de o ţeavă.
Detalii
Notă: puteţi introduce mai multe de o singură data prin selectarea mai mult | detalii în editorul asset
ţevi.
Figura 11.7 Editorul detalii vă permite să definiţi mai mulţi parametri ce definesc ţeava asset
Localitate
Această intrare de date defineşte numele localităţii ţevii. Notă: puteţi selecta numele localităţii din
listă.
Tip de articulaţie
Această intrare de date defineşte tipurile de articulaţii cum ar fi CM, FL, MECH, şi altele. Notă: puteţi
alege tipurile de articulaţie din listă.
Tip de suprafaţă
Această intrare de date defineşte tipul de suprafaţă. Notă: puteţi selecta tipul de suprafaţă din listă. .
Adâncimea impunerii
Această intrare de date defineşte adâncimea impunerii.
Tipul impunerii
Această intrare de date defineşte tipul impunerii, cum ar fi „în pământ”, „protecţia ţevii”, colector”, şi
altele. Notă: puteţi alege tipul impunerii din listă.
Grosimea zidului
Această intrare de date defineşte grosimea zidului.
Presiune normală
Această intrare de date defineşte presiunea normală de operare asset.
Tipul ţevii
Această intrare de date defineşte tipul ţevii asset. Notă: puteţi alege tipul ţevii asset din listă.
Starea ţevii
Această intrare de date defineşte starea ţevii cum ar fi „ bună”, „rea”, „stricată”, „critică”, şi altele.
Notă: puteţi alege starea ţevii din listă.
Detalii
Notă: puteţi introduce mai multe date prin selectarea „ mai mult „ | Detalii din editorul de ţevi asset.
Municipalitate
Această intrare de date defineşte numele municipalităţii deservită de ţeavă.
Partea municipalităţii
Această intrare de date defineşte partea municipalităţii deservită de ţeavă.
Numele străzii
Această intrare de date defineşte numele străzii deservită de ţeavă. Notă: puteţi alege numele străzii
din listă.
Cadastru
Această intrare de date defineşte numele cadastrului ţevii.
Deţinător
Această intrare de date defineşte numele deţinătorului ţevii. Notă: puteţi alege numele deţinătorului
din listă.
Operator
Această intrare de date defineşte numele operatorului ţevii. Notă: puteţi alege numele operatorului
din listă.
Proprietate
Această intrare de date defineşte numele proprietăţii ţevii.
Sub-sistem
Această intrare de date defineşte numele sub-sistemului ţevii. Notă: puteţi selecta numele sub-
sistemului din listă
Numele construcţiei
Această intrare de date defineşte numele construcţiei ţevii.
Date de inspecţie
Această intrare de date defineşte data de inspecţie a ţevii.
Data de acceptare
Această intrare de date defineşte data de acceptare a ţevii.
Documentaţie
Notă: puteţi introduce mai multe date prin selectarea „ mai mult „ | Documentaţii din editorul de ţevi
asset.
Figura 11.9 Editorul documentaţie vă permite să definiţi mai mulţi parametri de documentare
prin definirea ţevii
Tipul documentaţiei
Această intrare de date defineşte tipul documentaţiei cum ar fi „fotografie a ţevii”, „fotografie a
rupturii ţevii”, „documentaţie” şi altele. Notă: puteţi selecta mai multe tipuri de documentaţie din listă
Dată
Această intrare de date defineşte data documentaţiei.
Imprimare la paşaport
Această intrare de date defineşte opţiunea documentaţiei de imprimare la paşaport.
Nume fişier
Această intrare de date defineşte numele fişierului documentaţiei.
Descriere
Această intrare de date defineşte descrierea opţională a documentaţiei.
Cost
Costurile de construire şi aprovizionare a componentelor asset corespondente pot fi definite folosind
costuri de construire şi aprovizionare per articol şi / sau per unitate de măsură. Costul total al părţilor
selectate a sistemului asset sau al întregului sistem pot fi calculate folosind costuri de construire şi
aprovizionare.
Serviciu ţevi reprezintă conectările casă şi ele nu sunt incluse în mod tipic în modelul hidraulic.
Serviciu ţevi nu cere ca ţeava principală sa fie împărţită
Serviciu ţevi poate fi definit ori interactiv în fereastra hartă folosind instrumentul adăugare sau prin
introducere manuală de date folosind Editorul serviciu de ţevi, a se vedea figura 11.10. Serviciu ţevi
vă permite să definiţi ID-ul ţevii, diametrul, descrierea şi alte atribute. Editorul de ţevi poate fi accesat
prin selectarea Asset WD | Serviciu ţevi.
Figura 11.10 Editorul serviciu ţevi vă permite să definiţi ţevile care fac conectările la case
O listă de editori de introducere de date a serviciului de ţevi pentru figura 11.10 urmează cu o scurtă
descriere dată la fiecare.
Asset ID
Această intrare de date este folosită pentru a specifica un ID asset al ţevii corespondente, care
identifică în mod unic ţeava de legătură în sistemul de management asset (cum ar fi GIS de
exemplu).
ID-ul ţeavă
Această intrare de date este folosită pentru a specifica un ID care identifică în mod unic ţeava de
legătura. Un nou ID este sugerat în mod automat de MIKE URBAN oricând o nouă ţeavă asset este
plasată în listă prin apăsarea „inserare”. Când se defineşte ţeava grafic în fereastra hartă folosind
instrumentul adăugare ţeavă, ID-ul ţevii este definit automat.
Sursa datelor
Această intrare de date este folosită pentru a specifica o sursă de date asset corespondentă care
identifică în mod unic locaţia ţevii (cum ar fi baza de date sau numele fişierului bazei de date) în
sistemul de management asset.
Lungime
Această intrare de date defineşte lungimea ţevii în unitate picioare sau metri de exemplu.
Diametru
Această intrare de date defineşte diametrul intern al ţevii în inch sau milimetri.
Material
Această intrare de date defineşte materialul de construire a ţevii.
Numele străzii
Acest câmp este utilizat pentru a defini numele străzii. Este un câmp opţional şi poate fi utilizat pentru
o mai bună navigare prin reţeaua de ţevi şi pentru scopuri de raportare.
Populaţie
Această intrare de date defineşte numărul de persoane deservite de o ţeavă.
Detalii
Notă: puteţi introduce mai multe de o singură data prin selectarea mai mult | detalii în editorul asset
ţevi.
Documentaţie
Notă: puteţi introduce mai multe date prin selectarea „ mai mult „ | Documentaţii din editorul de ţevi
asset.
Hidranţii sunt reprezentaţi prin „puncte” în modelul de reţea MIKE URBAN. Hidranţii sunt ori definiţi
interactiv în fereastra hartă folosind instrumentul adăugare sau prin introducere manuală de date
folosind editorul de hidranţi arătat în figura 11.11. Editorul de hidranţi vă permite să definiţi ID-ul
hidrantului, diametrul, descrierea şi alte atribute. Editorul ţevi poate fi accesat prin selectarea Asset
WD | Hidranţi.
Figura 11.11 Editorul de hidranţi vă permite să definiţi hidranţii care fac parte din reţeaua de distribuţie a apei
O listă cu intrările de date în editorul de hidranţi pentru figura 11.11 urmează, cu o scurtă descriere
pentru fiecare intrare.
Asset ID
Această intrare de date este folosită pentru a specifica un ID asset al hidrantului corespondente,
care identifică în mod unic hidrantul în sistemul de management asset (cum ar fi GIS de exemplu).
ID-ul hidrant
Această intrare de date este folosită pentru a specifica un ID care identifică în mod unic hidrantul.
Un nou ID este sugerat în mod automat de MIKE URBAN oricând un ou hidrant de ţeavă este
plasată în listă prin apăsarea „inserare”. Când se defineşte hidrantul grafic în fereastra hartă folosind
instrumentul adăugare hidrant, ID-ul hidrantului este definit automat.
Sursa datelor
Această intrare de date este folosită pentru a specifica o sursă de date asset corespondentă care
identifică în mod unic locaţia hidrantului (cum ar fi baza de date sau numele fişierului bazei de date)
în sistemul de management asset.
Ridicarea hidrantului
Această intrare de date defineşte ridicarea hidrantului în unitate picioare sau metri de exemplu.
Presiune minimă
Această intrare de date defineşte presiunea minimă acceptabilă.
Presiunea cerută
Această intrare de date defineşte presiune cerută de operare, în unitate psi sau m de exemplu.
Debit cerut.
Această intrare de date defineşte debitul de foc cerut în unităţi de cfs, gpm, sau l/s, de exemplu.
Detalii
Notă: puteţi introduce mai multe date prin selectare ”mai mult” | Detalii din editorul de hidranţi asset.
Documentaţie
Notă: puteţi introduce mai multe date prin selectare ”mai mult” | Documentare din editorul de
hidranţi asset.
Costuri
Notă: puteţi introduce costurile de construire şi aprovizionare al elementului asset corespondent.
Figura 11.12 Editorul de valve vă permite să definiţi valvele care alcătuiesc sistemul de distribuţie a apei
O listă cu intrările din editorul de valve pentru Figura 11.12 urmează, cu o scurtă descriere
pentru fiecare intrare.
ID active
Această intrare este utilizată pentru a specifica un ID corespunzător pentru valve, care
identifică în mod unic valva în sistemul de management a activelor (cum ar fi GIS, de exemplu).
ID valvă
Această intrare este utilizată pentru a specifica un ID care identifică în mod unic valva. Un nou
ID de valvă este sugerat în mod automat de MIKE URBAN de fiecare dată când o nouă ţeavă
este introdusă pe listă, apăsând «Insert» (introducere).
Atunci când este definită valva în mod grafic pe Fereastra cu Hartă utilizând instrumentul de
adăugare (Add) , IDul valvei este definit în mod automat .
ID ţeavă
Această introducere de date este utilizată pentru a specifica un ID pentru ţeava pe care este
instalată valva .
Sursa de date
Această introducere de date este utilizată pentru a specifica o sursă de date corespunzătoare,
care identifică în mod unic locaţia valvei (cum ar fi tabelul cu baza de date sau denumirea
fişierului bazei de date) in sistemul de management al activelor.
Ridicarea valvei
Această intrare de date defineşte ridicarea valvei
Detalii
Notaţi faptul că puteţi introduce mai multe date selectând More | Details from within the Asset
Valves Editor (Detalii din cadrul Editorului de valve).
Active
Notaţi faptul că puteţi introduce mai multe date selectând More | Details from within the Asset
Valves Editor (Detalii din cadrul Editorului de valve)
Documentaţie
Notaţi faptul că puteţi introduce mai multe date selectând More | Details from within the Asset
Valves Editor (Detalii din cadrul Editorului de valve).
Costuri
Notaţi faptul că puteţi introduce costurile de furnizare şi de construcţie pentru elementele active
corespunzătoare.
Staţiile de pompare (sau pompele) sunt reprezentate de “puncte“ in modelul de reţea MIKE
URBAN. Pompele sunt fie definite în mod interactiv pe Fereastra cu Hartă utilizând
instrumentul de adăugare (Add) , sau manual, utilizând editorul de pompe după cum se arată
in Figura 11.13. Editorul de Staţii de pompare vă permite să definiţi IDul pompei, diametrul,
descrierea şi alte atribute. Editorul de pompe este găsit selectând Asset WD | Pumping
Stations.
O listă cu intrările din editorul staţiilor de pompare pentru Figura 11.13 urmează, cu o scurtă
descriere pentru fiecare intrare.
ID active
Această intrare este utilizată pentru a specifica un ID corespunzător pentru pompe, care
identifică în mod unic staţia de pompare în sistemul de management a activelor (cum ar fi GIS,
de exemplu).
ID pompă
Această intrare este utilizată pentru a specifica un ID care identifică în mod unic pompa. Un nou
ID de pompă este sugerat în mod automat de MIKE URBAN de fiecare dată când o nouă ţeavă
este introdusă pe listă, apăsând «Insert» (introducere).
Atunci când este definită pompa în mod grafic pe Fereastra cu Hartă utilizând instrumentul de
adăugare (Add) , IDul pompei este definit în mod automat .
ID nod
Această introducere de date este utilizată pentru a specifica un ID pentru modelul de nod la
care este conectată pompa .
Descriere
Această introducere de date vă permite să introduceţi o descriere prin care se identifică pompa
care a fost introdusă. Această descriere poate fi afişată, în mod opţional, pe Fereastra cu Hartă
şi în rapoartele generate de Generatorul de rapoarte.
Sursa de date
Această introducere de date este utilizată pentru a specifica o sursă de date corespunzătoare,
care identifică în mod unic locaţia staţiei de pompare (cum ar fi tabelul cu baza de date sau
denumirea fişierului bazei de date) in sistemul de management al activelor.
Active
Notaţi faptul că puteţi introduce mai multe date selectând More | Details from within the Asset
Pumping Stations Editor (Detalii din cadrul Editorului staţiilor de pompare).
Documentaţie
Notaţi faptul că puteţi introduce mai multe date selectând More | Details from within the Asset
Pumping Stations Editor (Detalii din cadrul Editorului staţiilor de pompare).
Costuri
Notaţi faptul că puteţi introduce costurile de furnizare şi de construcţie pentru elementele active
corespunzătoare.
Rezervoarele de apă sunt reprezentate prin “puncte“ in modelul de reţea MIKE URBAN.
Rezervoarele de apă sunt definite fie în mod interactive, pe Fereastra cu Hartă utilizând
instrumentul de adăugare (Add) , sau prin introducerea manuală de date, utilizând Editorul de
pompe aşa cum se arată în Figura 11.14. Editorul pentru rezervoare de apă vă permite să
definiţi ID-ul rezervorului, descrierea şi alte attribute ale acestuia. Editorul pentru rezervorul de
apă poate fi accesat selectând Asset WD | Water Tanks.
Figura 11.14 Editorul pentru rezervoare de apă vă ajută să definiţi rezervoarele care alcătuiesc
sistemul de distribuţie al apei
O listă cu intrările de date din Editorul pentru rezervorul de apă din Figura 11.14 urmează, cu o
scurtă descriere pentru fiecare intrare.
ID rezervor
Această intrare de date este utilizată pentru a specifica un ID care identifică în mod unic
rezervorul de apă. Un nou ID este sugerat automat de MIKE URBAN de fiecare dată când o
nouă valvă de la rezervorul de apă este plasată pe listă, apăsând «Insert». Când definiţi
rezervorul de apă grafic pe Fereastra cu Hartă utilizând instrumentul de adăugare (Add) , ID-ul
rezervorului de apă va fi definit în mod automat.
ID nod
Această introducere de date este utilizată pentru a specifica un ID pentru modelul de nod la
care este conectat rezervorul de apă.
Descriere
Această introducere de date vă permite să introduceţi o descriere prin care se identifică
rezervorul de apă care a fost introdus. Această descriere poate fi afişată, în mod opţional, pe
Fereastra cu Hartă şi în rapoartele generate de Generatorul de rapoarte.
Sursa de date
Această introducere de date este utilizată pentru a specifica o sursă de date corespunzătoare,
care identifică în mod unic locaţia rezervorului de apă (cum ar fi tabelul cu baza de date sau
denumirea fişierului bazei de date) in sistemul de management al activelor.
Detalii
Notaţi faptul că puteţi introduce mai multe date selectând More | Details from within the Asset
Water Tanks Editor (Detalii din cadrul Editorului rezervorului de apă).
Active
Notaţi faptul că puteţi introduce mai multe date selectând More | Details from within the Asset
Water Tanks Editor. (Detalii din cadrul Editorului rezervorului de apă).
Documentaţie
Notaţi faptul că puteţi introduce mai multe date selectând More | Documentation from within the
Asset Water Tanks Editor. (Detalii din cadrul Editorului rezervorului de apă).
Costuri
Notaţi faptul că puteţi introduce costurile de furnizare şi de construcţie pentru elementele active
corespunzătoare.
Puteţi importa fişiere de date MIKE NET (versiunea 2000 şi mai târzii). Importarea fişierelor de
date MIKE NET se bazează pe importarea datelor utilizând o conexiune ODBC la fişierul GDB
cu un model de date. Dispozitivul ODBC este instalat şi configurat în timpul procedurii de
instalare a MIKE URBAN.
Vă rugăm consultaţi secţiunea “Distribuţia de apă – Lecţii, Lecţia 9” pentru mai multe informaţii
referitoare la importarea de fişiere MIKE NET.
Procedura de importare converteşte întregul model al bazei de date MIKE NET într-o bază de
date de tip MIKE URBAN cu scopul de a furniza compatibilitatea completă cu setarea originală
a modelului. Există totuşi mai multe locuri, unde structura datelor nu se potriveşte în totalitate şi
unde datele convertite pot să difere uşor faţă de datele originale.
Şabloane
Conceptul MIKE URBAN pentru manevrarea curbelor şi şabloanelor diurne este diferit de MIKE
NET. Şabloanele MIKE NET sunt serii de multiplicatoare de orice lungime, în timp ce curbele
diurne MIKE URBAN sunt serii fixe de 24 de ore, care pot fi grupate împreună cu calendarul
şablon pentru a forma profile ciclice. Şabloanele MIKE NET mai scurte de 24 de ore vor fi
extinse în mod automat la 24 de ore; şabloanele MIKE NET mai lungi de 24 de ore vor fi
împărţite în maximum 7 şabloane diurne de 24 de ore şi vor fi grupate în profiluri ciclice .
Cerere suplimentară
Cererea suplimentară este importată de la MIKE NET la cererea multiplă MIKE URBAN. MIKE
NET 2004 a schimbat felul în care cererea suplimentară este utilizată în distributia cererilor
astfel încât valoarea cererii suplimentare să fie scoasă din cererea totală a reţelei utilizată
pentru distributia cererii şi a cererii suplimentare utilizată pentru analiza MIKE NET 2004.
fişierele MIKE NET 2004 sunt compatibile cu MIKE URBAN. La importarea fişierelor MIKE NET
2003 sau mai vechi MIKE NET în MIKE URBAN, utilizaţi Distribuţia cererii MIKE URBAN pentru
a redistribui cererile nod .
Datele pot fi transferate între modelele de date Active şi Model. Aceasta se poate face utilizând
‘Tools | Send Data’, vezi Figura 11.15.
Acest lucru înseamnă că ex.: dacă porniţi modelul importând date în stratul Active de la
sistemul dvs. GIS, puteţi porni foarte uşor modelarea transferând datele corespunzătoare în
baza de date a modelului. Aceasta vă va permite să editaţi şi să menţineţi atât datele originale
(GIS) şi datele modelului din acelaşi proiect MIKE URBAN. Notaţi că puteţi importa datele GIS
în datele modelului direct dacă nu doriţi să menţineţi datele originale GIS în MIKE URBAN.
Puteţi transfera datele în trei moduri diferite, consultaţi Figura 11.16. ID-ul unic pentru elemente
va fi utilizat pentru identificare dacă înregistrarea este nouă sau există deja. Dacă este bifat
‘Selected Only’ (Numai selectat) în căsuţa de dialog, vor fi transferate numai datele existente.
Cele trei moduri de transfer:
Transferul datelor Active în datele Model şi vice versa poate fi utilizat pentru crearea de ţevi
model din active (GIS), de exemplu.
Unele editoare sunt aceleaşi pentru Active CS şi pentru meniul de Active WD. Datele sunt
stocate în tabele diferite aparţinând CS şi respective WD, dar câmpurile de intrare sunt
aceleaşi. Aceste editoare sunt similare cu descrierile din această secţiune.
Editorul structurilor active permite specificarea tipului de clădire şi a unor informaţii esenţiale
privind statutul administrativ al clădirii în termini de proprietate şi poziţie în sistemul de
management al activelor. Editorul pentru clădirile active poate fi accesat selectând Asset CS |
Structures/Buildings (când se află în modul CS) sau din Asset WD | Structures/ Buildings
(pentru modul WD).
O listă cu intrări de date pentru Editorul de Străzi active pentru Figura 12.1 este prezentată în
continuare, cu o scurtă descriere pentru fiecare intrare.
ID Structură
Această intrare de date este utilizată pentru a specifica numele structurii corespunzătoare.
Tipul de structură
Această intrare de date este utilizată pentru a specifica tipul structurii corespunzătoare.
Sistemul
Această intrare de date este utilizată pentru a specifica denumirea sistemului corespunzător.
Notaţi faptul că puteţi selecta denumirea sistemului din listă.
Numele străzii
Această intrare de date este utilizată pentru a specifica un nume de stradă pentru structura
corespunzătoare. Notaţi faptul că puteţi selecta denumirea străzii din listă.
Informaţii generale
Această intrare de date este utilizată pentru a furniza informaţii opţionale.
Proprietar
Această intrare de date este utilizată pentru a specifica numele proprietarului structurii
corespunzătoare. Notaţi faptul că puteţi selecta denumirea sistemului din listă.
Operatorul
Această intrare de date este utilizată pentru a specifica numele operatorului structurii
corespunzătoare. Notaţi faptul că puteţi selecta denumirea sistemului din listă.
Conductele active, reprezentate drept caracteristici de cu multi linii, servesc în special scopului
unei vizualizări convenabile a diferitelor conducte în sistemul de colectare. În timp ce, în termini
de topologie a reţelei, legăturile joacă un rol esenţial, prelungirea între două noduri ("From" (de
la) şi "To" (la)), Conductele active se presupune să afişeze dimensiunea corectă a diferitelor
conducte independent de nodurile reţelei. O linie multiplă de conducte poate fi prelungită de-a
lungul unei singure legături (ex. curs natural), în timp ce în alte cazuri poate acoperi un
segment lung a unei anumite ţevi, prin mai multe noduri. Ex. o conductă activă identificată
drept interceptor ar îmbrăţişa toate nodurile şi legăturile aparţinând acestei ţevi.
Editorul pentru Conducte active permite specificarea tipului de conductă şi a anumitor informaţii
esenţiale privind starea administrativă a conductei în termeni de proprietate şi poziţie în cadrul
sistemului de management al activelor.
Editorul pentru Conducte active este accesat selectând Asset CS |Conduits (dacă este în
modul CS) sau selectând Asset WD |Conduits (dacă este vorba de modul WD).
O listă cu intrări de date pentru Editorul de Străzi active pentru Figura 12.2 este prezentată în
continuare, cu o scurtă descriere pentru fiecare intrare.
Tipul de conductă
Această intrare de date este utilizată pentru a specifica tipul conductei corespunzătoare.
Sistemul
Această intrare de date este pentru a specifica denumirea sistemului corespunzător.
Notaţi faptul că puteţi selecta denumirea sistemului din listă.
Sub-sisteme
Această intrare de date este utilizată pentru a specifica denumirea sub-sistemului
corespunzător.
Notaţi faptul că puteţi selecta denumirea sistemului din listă.
Numele străzii
Această intrare de date este utilizată pentru a specifica un nume de stradă pentru conducta
corespunzătoare. Notaţi faptul că puteţi selecta denumirea străzii din listă.
Informaţii generale
Această intrare de date este utilizată pentru a furniza informaţii opţionale.
Proprietar
Această intrare de date este utilizată pentru a specifica numele proprietarului conductei
corespunzătoare. Notaţi faptul că puteţi selecta denumirea sistemului din listă.
Operatorul
Această intrare de date este utilizată pentru a specifica numele operatorului conductei
corespunzătoare. Notaţi faptul că puteţi selecta denumirea sistemului din listă.
Fiecare dintre elementele active pot fi atribuite în mod opţional unui "Proprietar" şi "Operator".
"Proprietar" şi "Operator" sunt referinţe pentru agenţiile implicate. În cadrul prezentului sistem,
aceste atribute pot fi utilizate ex. pentru pregătirea hărţilor tematice bazate pe proprietatea şi
/sau condiţiile operaţionale pentru sistemul tarta de proiect.
Lista de "Proprietari" şi "Operatori" poate fi editată cu ajutorul editoarelor respective din Asset
CS | Proprietars şi Asset CS | Operators in modul CS şi Asset WD | Proprietars şi Asset
WD | Operators in modul WD.
ID Operator
Această intrare de date este utilizată pentru a specifica numele operatorului activei companiei /
agenţiei.
Fiecare dintre elementele active pot fi atribuite în mod opţional unui "Sistem" şi "Sub-Sistem".
Apoi, poate fi specificată o micro-locaţie (adresă, numele străzii, şantier…).
"Sistem" şi "Sub-Sistem" sunt referinţe pentru o divizie administrativă sau tehnică a reţelei
analizate în secţiuni mai mici. În cadrul acestui sistem, aceste atribute pot fi utilizate de ex.
pentru pregătirea hărţilor tematice bazate pe condiţiile administrative sau funcţionale pentru
sistemul tratat în proiect.
O listă cu Editoarele de Sisteme active pentru Figura 12.5 este prezentată în continuare, cu o
scurtă descriere pentru fiecare intrare.
ID Sistem
Această intrare de date este utilizată pentru a specifica numele sistemului corespunzător.
.
Figura 12.6 Editorul de Sub-Sisteme permite definirea unei liste de sub-sisteme
pentru reţelele implicate
O listă cu Editoarele de Sub-Sisteme sisteme active pentru Figura 12.6 este prezentată în
continuare, cu o scurtă descriere pentru fiecare intrare.
ID Sistem
Această intrare de date este utilizată pentru a specifica numele unui sistem sursă
corespunzător.
Figura 12.7 Editorul de Străzi permite dezvoltarea listei de străzi sau şantiere
O listă cu intrările de date pentru Editorul de Străzi pentru Figura 12.7 este prezentată în
continuare, cu o scurtă descriere pentru fiecare intrare.
Numele străzii
Această intrare de date este utilizată pentru a specifica numele străzii sau şantierului
corespunzător .
Bazinele de captare MIKE URBAN sunt caracteristici geografice de tip poligon care reprezintă
drenajele urbane sau zonele de drenaj pentru ape menajere. Astfel, bazinele de captare MIKE
URBAN pot fi utilizate pentru modelarea hidrologică sau ca sursă de apă menajeră pentru
ambele modele disponibile în Colecţia de Sisteme MIKE URBAN (MOUSE şi SWMM5). Apoi,
bazinele de captare MIKE URBAN pot servi pentru diverse analize, independent de orice
model computaţional.
Bazinele de captare MIKE URBAN sunt prezentate ca un singur strat, independent de orice
reţea. Numai după definirea conexiunilor la un model de reţea bazinele de captare devin sursă
de încărcătură pentru un model de reţea.
Drenajele MIKE URBAN pot fi administrate atât grafic cât şi prin editorul "drenaje". Cele două
moduri se completează reciproc. Numai printr-o aplicaţie comună ale celor două moduri poate fi
obţinut un management eficient şi complet al datelor de drenaj .
Modul grafic ("Feature Edit") permite digitalizarea dimensiunilor drenajului prin intermediul unor
instrumente cum ar fi "Insert", "Edit", "Move", "Append", "Split" şi "Merge". Într-adevăr, modul
grafic nu specifică foarte bine diferitele atribute de drenare.
Editorul de "drenaj" este utilizat la nivel primar pentru editarea atributelor de drenare. Puteţi
introduce drenajele prin editor, acestea sunt prezentate sub formă schematică, pătrată.
Diferitele instrumente pentru eitarea grafică a drenajelor pot fi accesate din meniul
(EDIT|Feature Edit) sau cu ajutorul barei de date "Feature Edit". Mai mult decât atât, unele
instrumente sunt disponibilr în meniul local al hărţii (click dreapta), atât timp cât aplicaţia este în
"catchment edit mode".
Bara de date "Feature Edit"' este setată în modul "drenaj" selectând sratul de drenaj ca fiind
"Active Layer".
Toate instrumentele pentru editare grafică sunt suportate în totalitate de funcţia "Undo"
(Edit|Undo).
Când instrumentul este activ, va fi afişată o mică iconiţă pătrată lângă cursor.
Poligonul este digitalizat dând click pe cursor de-a lungul perimetrului de drenare dorit. Un
dublu-click completează procesul curent de digitalizare iar sistemul este imediat pregătit pentru
următorul drenaj.
Dacă apăsaţi <Shift> în timp ce daţi click iar cursorul se află în cadrul spaţiului de toleranţă a
unui punct existent într-un alt drenaj, punctul introdus va fi creat în aceeaşi locaţie ca şi punctul
existent.
Fiecare poligon nou de drenaj este adăugat ca înregistrare nouă în tabelul de atribute ale
drenajului. Din fabricaţie, o denumire ( identificator) este dată sub forma "Catchment_n", unde
"n" înseamnă indexul intern al drenajului. Identificatorul de bază va fi schimbat, în mod normal,
într-o denumire specifică.
Când este activat, instrumentul aduce drenajul în modul de editare cu un click în interiorul
drenajului. Drenajul devine roz iar marginile poligonului sunt îngroşate.
Marginile individuale pot fi "lipite" de cursor (iconiţa se transformă într-o iconiţă "+") şi trase n
poziţia dorită. Marginile existente pot fi şterse sau pot fi introduse margini noi, la nevoie.
Instrumentele pentru ştergere /introducere de margini sunt accesibile din meniul local (click
dreapta), când se află în modul "Edit". Instrumentul disponibil este comutat în funcţie de poziţia
curentă a cursorului: dacă cursorul este plasat pe sau foarte aproape de margine, instrumentul
"Delete Point" este activ. Altfel, "Insert Point" va fi activ.
"Delete Point" şterge o margine şi conectează cele mai apropaite două margini adiacente de-a
lungul perimetrului de drenaj cu o linie îngustă. "Insert Point" introduce o margine în punctul cel
mai apropiat de perimetrul de drenaj. Noua margine poate fi trasă ulterior în poziţia dorită .
Dacă apăsaţi <Shift> în timp ce mişcaţi o margine şi dacă acea margine este identică cu unul
sau mai multe drenaje, toate drenajele relevante vor fi editate în acelaşi timp.
Dând click în afara drenajului, sesiunea de editare este finalizată (drenajul revine la culoarea
originală), iar sistemul este gate pentru editarea unui nou drenaj .
Un poligon de drenare individual sau un grup de drenaje poate fi mutat (translatat) într-o nouă
poziţie.
Instrumentul "Move" acţionează pe setul de drenaje selectat. Acest instrument rămâne activ
atât timp cât un alt instrument este activat de asemenea.
Primul click TREBUIE să fie în afara poligonului ce urmează să fie împărţit. Linia se desenează
cu clickuri succesive, până când se obţine perimetrul de drenaj dorit. Un dublu click în afara
poligonului (în mod obişnuit pe partea opusă) pune capăt procesului de împărţire. La finalizarea
digitalizării liniei de separare, sistemul notifică utilizatorului să confirme împărţirea. În acest
punct este nevoie de atenţie, pentru că sistemul şterge înregistrarea de drenaj originală şi pot fi
pierdute informaţii valoroase. De asemenea, conexiunea reţelei (dacă există) pentru drenajul
original va fi ştearsă, adică noile drenaje trebuie să fie re-conectate.
Dacă utilizatorul confirmă separarea, sistemul şterge drenajul original şi introduce cele două
drenaje noi. Identificatorii furnizaţi în mod automat pot fi schimbaţi cu denumiri specifice.
Figura 13.4 Procesul de separare începe cu un drenaj existent (A); linia de separare se desenează de-a lungul căii
dorite. Acţiunea de separare se face iniţial printr-un dublu click. Utilizatorul trebuie să confirme acţiunea de separare;
drenajul iniţial este împărţit în două drenaje adiacente .
Acolo unde este posibil şi util, atributele noului drenaj sunt alocate în mod automat noilor
drenaje.
Un nou bazin de captare poate fi adăugat unui bazin deja existent. Rezultatul acestei acţiuni
este identic cu instrumentul "Create catchment", cu excepţia faptului că o parte din perimetrul
bazinului de captare coincide cu perimetrul bazinelor de captare adiacente.
Figura 13.5 Poligoanele bazinelor de captare existente (stânga); Digitalizarea porneşte şi se finalizează ÎN
INTERIORUL poligonului existent (mijloc); Noul bazin de captare a fost adăugat (dreapta).
Acest instrument îmbină două sau mai multe bazine de captare existente într-un bazin nou.
Bazinele ce vor fi îmbinate trebuie să fie selectate. La activarea instrumentului, sistemul cere
utilizatorului să confirme îmbinarea. Trebuie să aveţi grijă, pentru că sistemul şterge
înregistrările bazinelor existente şi pot fi pierdute informaţii valoroase. De asemenea,
conexiunile la reţea (dacă există) pentru bazinele originale vor fi şterse, ceea ce înseamnă că
noul bazin rezultat din îmbinare va trebui să fie re-conectat.
Instrumentul suportă îmbinarea oricăror bazine; chiar şi bazinele detaşate pot fi îmbinate într-
un singur bazin. De asemenea, bazinele intersectate pot fi şi ele îmbinate. În acest caz,
suprafaţa noului bazin va fi egală cu suma suprafeţelor iniţiale, mai puţin suprafeţele
intersectate.
Dacă au fost selectate bazine de tipuri diferite pentru îmbinare, sistemul va cere utilizatorului să
specifice tipul de bazin care va fi îmbinat. Bazinele selectate de alte tipuri (dacă există) nu vor fi
incluse în îmbinare, din moment ce acestea nu au fost selectate .
Identificatorul generat automat poate fi schimbat cu o denumire specifică. Acolo unde este
posibil şi util, atributele noului bazin sunt alocate în mod automat noului bazin.
Pentru a utiliza bazinele de captare MIKE URBAN în contextul reţelei de modelare, acestea
trebuie să fie conectate la reţea.
În cadrul Sistemului de Colectare MIKE URBAN, bazinele de colectare pot fi conectate în mod
independent la reţelele MOUSE şi SWMM5.
În prezent, MIKE URBAN suportă numai conexiuni N:1, adică bazine multiple într-o singură
locaţie de reţea (nod). Conexiunile de tip 1:M nu sunt suportate încă.
Definirea şi managementul conexiunilor bazinelor sunt suportate atât prin editoare cât şi printr-
un set de instrumente de conectare grafice.
Acest instrument permite conectarea unuia sau mai multor bazine la un singur nod de reţea.
Acest instrument este accesibil dacă este selectat unul sau mai multe bazine.
După alegerea instrumentului şi după ce aţi dat click în apropierea nodului dorit ca punct de
conexiune, sistemul subliniază bazinele selectate şi nodul de conexiune, desenează simbolul
de conexiune şi cere utilizatorului să confirme conexiunea.
Acest instrument selectează toate bazinele fără conexiuni la reţeaua activă curentă.
Graficile subliniate pot fi îndepărtate cu ajutorul instrumentului "Refresh".
Acest instrument subliniază nodurile reţelei din reţeaua curentă activă conectată la bazinele
selectate şi desenează simbolul de conectare.
Instrumentul este activ dacă selectaţi unul sau mai multe bazine.
Graficile subliniate pot fi îndepărtate cu ajutorul instrumentului "Refresh".
Selectarea stratului actual vă permite să selectaţi orice strat din tipul relevant, reprezentat în
Cuprins.
Următorul pas este selectarea limitei exterioare pentru delimitare, vezi Figura 13.16.
O toleranţă la rupere poate fi specificată – ceea ce înseamnă că numai trapele care se află cel
mai aproape de centrul bazinului vor fi luate în calcul.
Pentru acele locuri unde doriţi să conectaţi bazinele în mod diferit, conexiunile pot fi mutate cu
uşurinţă utilizând instrumente de editare grafică, conform descrierii din secţiunea 13.5.
MIKE URBAN suportă alocarea punctelor determinate în mod geografic pentru nodurile
sistemului de colectare (numai MOUSE în producţiile prezente) prin diferite metode de geo-
codare . încărcăturile alocate pot constitui o componentă din încărcătura reţelei întregi pentru
modelul sistemului de colectare hidraulic.
Prezentele eliberări MIKE URBAN suportă numai încărcăturile din punctele de apă, adică
proprietăţile de calitate a apei (dacă este cazul) nu pot fi utilizate.
Originea tipică pentru seturile de puncte de încărcătură vor reprezenta înregistrări de consum,
în mod normal disponibile în aplicaţiile GIS legate de managementul utilităţilor reţelelor de apă
urbană. O sursă specifică de puncte de încărcătură o reprezintă cererea de alocare din tabelele
proiectului de Distribuţie a apei MIKE URBAN, adică solicitările de distribuţie a apei pot fi
importate direct în proiectul Sistemului de colectare, care va fi utilizat drept încărcătură de reţea
MOUSE.
Apoi, pentru a include punctele de încărcătură alocate în calculele modelelor hidraulice, trebuie
dată o definiţie adecvată a limitelor încărcăturii.
La nivel general, punctele de încărcătură sunt manevrate fie prin importarea din sistemele de
Distribuţie a Apei MIKE URBAN sau prin surse externe definite de utilizator.
Modul de editare grafic ("Feature Edit") permite digitalizarea punctelor de încărcătură cu ajutorul
instrumentelor "Insert", "Move" şi Delete". Un instrument grafic special este disponibil pentru
alocarea încărcăturii (conexiuni) la nodurile de reţea.
Editorul "Load allocation" este utilizat în mod primar pentru revizuirea şi editarea atributelor
punctelor de încărcare, ştergând punctele învechite şi pentru accesul la instrumentele vitale
pentru geo-codare şi adunare.
Editorul "Load Allocation" poate fi accesat din meniul (MOUSE|Load Allocation). De asemenea,
bara de instrumente "Load allocation" include un instrument pentru acces direct la editorul
"Load Allocation".
Tabel 14.1 Privire generală asupra atributelor de alocare a încărcăturii editabile (Tabel ‘ms_LALoadAlloc’)
In proiectele MIKE URBAN care includ atât sistemele de distribuţie cât şi pe cele de colectare a
apei, punctele de încărcare pentru sistemele de colectare vor fi importate în mod normal din
partea de distribuţie a apei a proiectului. Adică, cererea de apă este specificată pentru reţeaua
de distribuţie a apei ca puncte de cerere echivalent cu puntele de încărcare ale sistemului de
colectare, ceea ce înseamnă că cererea de apă este trecută în încărcătura sistemelor de
colectare.
MIKE URBAN suportă acest transfer printr-un instrument tipic pentru transferul intern al datelor
(TOOLS/Send Data/WD Demands to CS Loads). Dacă datele privind punctele de cerere există
în Distribuţia apei, instrumentul copiază caracteristicile punctelor şi atributele relevante din
stratul de Distribuţie a apei "Water Demand Allocation" (tabel din baza de date mw_DemAlloc)
în startul Sistemului de colectare "CS Load Points" (tabel din baza de date ms_LALoadAlloc).
La finalizarea transferului de date, datele încărcăturilor sunt pregătite pentru procesarea
ulterioară în proiectul Sistemului de colectare.
Punctele de încărcare se găsesc în mod obişnuit sub formă de strat în aplicaţiile GIS sau sub
formă de date catalogate în tabelele din bazele de date, fişe distribuite sau fişiere ASCII.
Acestea reprezintă în mod obişnuit înregistrări ale consumului de apă sau apa menajeră şi /sau
emisiile poluante conform permiselor de descărcare.
Dacă datele privind punctele de încărcare fac parte din GIS, atunci informaţiile geografice sunt
prezente în mod intrinsec. Când sunt stocate în format de tabel, tabelul trebuie să includă
coloane cu coordonatele X şi Y. Într-adevăr, în ambele cazuri, pentru acoperirea corectă a
datelor de reţea şi ale punctelor de încărcare, este esenţial ca sistemele coordonate ale
proiectului curent MIKE URBAN şi din sistemul extern GIS să fie identice.
În ceea ce priveşte GIS ca sursă de date, MIKE URBAN suportă importarea pentru fişiere de
formă (*.shp). toate sistemele majore GIS pot exporta datele sub formă de fişiere de formă .
Instrumentele pentru editarea grafică a punctelor de încărcare pot fi accesate din meniul
(EDIT|Feature Edit) sau din bara de instrumente "Feature Edit".
Bara de instrumente "Feature Edit"' este setată în modul "Load points" selectând punctele de
încărcătură în "active layer” (Strat activ”).
Figura 14.2 Bara de instrumente "Feature Edit" pregătită pentru editarea punctelor de încărcare
Toate instrumentele de editare grafică sunt sprijinite în totalitate de funcţia "Undo" (Edit|Undo).
Când acest instrument este activ, o mică iconiţă este afişată lângă cursor. Punctele de
încărcare sunt digitalizate dând click pe cursor în locaţia dorită de pe hartă.
Instrumentul este dezactivat selectând un alt instrument.
Un punct de încărcare individual sau un grup de puncte de încărcare pot fi mutate (translatate)
într-o poziţie nouă .
Instrumentul "Move" acţionează asupra setului de puncte de încărcare selectat. Instrumentul
Move rămâne activ atâta timp cât un alt instrument este activat.
Când daţi click pe acest instrument, acesta va şterge punctele de încărcare selectate.
Figura 14.5 Punctul de încărcare "999" va fi alocat nodului MOUSE "47". Sistemul trasează conexiunea şi cere
utilizatorului să confirme sau să respingă acţiunea de distributie .
Această metodă este adecvată pentru corectările individuale şi /sau pentru seturile mai mici de
puncte de încărcare.
MIKE URBAN suportă distributia automată a punctului de încărcare către nodurile sistemului de
colectare prin procesul de geo-codare GIS. Procesul de geo-codare este iniţiat şi controlat prin
căsuţa de dialog "Geo-coding" (Figura 1-6).
Această căsuţă de dialog se deschide cu ajutorul butonului "Geo-coding" din editorul "Load
Allocation".
Model: în prezent, "MOUSE" este singura alegere disponibilă. Pe viitor, se va extinde astfel
încât să includă şi SWMM5.
Tipul de reţea: punctele de încărcare sunt distribuite numai pentru elementele de reţea (noduri
şi ţevi) din tipul de reţea specificată. Astfel, se evită ca apa menajeră să fie alocată reţelei de
drenaj pentru apa de ploaie prezent în acelaşi proiect.
– Raza de toleranţă la rupturi: valoarea specificată (în unităţile de hartă) determină distanţa cea
mai mare pentru care se realizează geo-codarea.
Toate punctele de încărcare care nu se află pe distanţa specificată, vor rămâne nedistribuite.
– diametrul maxim al ţevii: valoarea specificată (in unităţi pentru diametrul ţevii) limitează ţeava
cea mai mare care este considerată eligibilă pentru geo-codare, adică toate ţevile mai mari (ţevi
de scurgere) se presupune că nu pot să primească încărcături directe.
Geo-codarea este executată apăsând butonul "Compute". Procesul acţionează asupra setului
de puncte de încărcătură selectat sau asupra întregului set, dacă nu este selectat un punct
anume.
Utilizatorul ar trebui să ştie că geo-codarea unui set mare de puncte de încărcare este un
proces intensiv şi poate dura.
Dacă se încearcă geo-codarea pentru punctele deja distribuite, distribuirile existente vor fi
şterse şi înlocuite de altele noi.
Butonul "Reset" şterge toate atribuirile existente pentru tipul de reţea curent şi categoria de
încărcătură, adică "Reset" realizează o operaţiune inversă decât "Compute". În cazul în care
sunt implicate mai multe tipuri de reţea, veţi obţşine o resetare completă numai după resetarea
repetată a fiecărei reţele separat.
Distributia încărcăturilor aşa cum este descrisă în paragrafele anterioare nu este utilizată direct
ca modele de încărcături. Înainte de utilizarea de către un model, datele referitoare la distributia
încărcăturilor trebuie să fie transferate în motivul respectiv (în prezent tabelul din baza de date
MOUSE msm_LAAggrLoad). Conţinutul acestui tabel este accesibil spre vizualizare şi sub
formă de grilă ataşată căsuţei de dialog privind transferul de date şi agregarea. O privire de
ansamblu asupra tabelului este oferită în Tabel 14.2.
Opţional, în mod simultan cu transferul, distribuirile de încărcături se unesc sub forma unei
singure încărcături per nod, adică mai multe încărcături distribuite pe un singur nod se adună şi
sunt înlocuite de o singură încărcătură. În mod normal, astfel se reduce cantitatea de informaţii
care trebuie manevrată de un anumit model, fără a se pierde acurateţea.
Transferul de date şi (opţional) procesul de agregare este iniţiat prin butonul "Transfer to
MOUSE" din editorul Load Allocation şi este controlat de parametrii din căsuţa de dialog
„Transfer to MOUSE" (Figura 1-7).
Agregarea poate fi comutată pe ON (din fabrică) şi OFF. Dacă procesul de agregare este în
poziţie OFF, înregistrările sunt transferate în tabelul bazei de date msm_LAAggrLoad as 1:1.
Procesele de transfer şi de agregare pot fi executate pentru toate categoriile de încărcătură
simultan sau pe categorii individuale.
2. "All categories" ŞI agregare =OFF: toate înregistrările privind distributia încărcăturilor vor
fi transferate la MOUSE în 1:1.
15.1 Introducere
Sursa datelor (caracteristicile de unde sunt preluate datele) poate să fie orice strat de pe harta
MIKE URBAN, inclusiv stratul pe care l-aţi adăugat ca strat de fundal sau alte straturi
aparţinând unui alt model (Apă pentru MOUSE sau vice versa).
Instrumentul este generic în sensul că poate desemna orice date compatibile cu aproape orice
domeniu din baza de date. Aceasta înseamnă de asemenea că ar trebui să fie utilizat cu grijă,
întru-cât este evident că poate să facă alocări fără sens, dacă sunt specificate nume sau
domenii greşite.
Instrumentul este accesat din Tools|Interpolation and Assignment. Prima căsuţă de dialog care
apare este arătată in Figura 15.1. instrumentul este construit utilizând o abordare de expert.
In următoarele secţiuni sunt arătate diferite ecrane expert, cu explicaţii pentru diferitele opţiuni
de intrări .
După ce apăsaţi ‘Next’ în prima căsuţă de dialog, dialogul afişat în Figura 15.2 va fi arătat. Pe
această pagină selectaţi atributul căruia doriţi să îi alocaţi valori. Puteţi face aceasta selectând
prima hartă şi apoi selectând căsuţa de atribute cu atributele pe care doriţi să le actualizaţi /
alocaţi. În căsuţa de dialog trapele MOUSE sunt selectate şi este ales nivelul de bază ca
atribut.
După ce apăsaţi ‘Next’ imaginea de pe pagina următoare, Figura 15.3, vă permite să selectaţi
metoda pe care doriţi să o utilizaţi pentru sursa de date şi actualizarea pe care doriţi să o
utilizaţi pentru actualizarea atributului.
În primul rând trebuie să selectaţi metodele efective, întru-cât acestea vor influenţa alegerile
valide pentru sursa de date.
Alegerile sunt:
o Alocare din celulele raster - aceasta va desemna valoarea din celulele raster în care este
plasat un punct la atributul ţintă. Dacă ţinta este reprezentată de linii sau poligoane,
instrumentul va utiliza poziţia centrală pentru a determina celula corectă. Nu va fi efectuată nici
o interpolare.
o Interpolare de-a lungul reţelei – această opţiune va crea interpolare cu distanţă măsurată
de-a lungul căii către reţea. Dacă vecinătăţile directe nu conţin valori (nul), reţeaua va fi
descoperită până când se obţine valoarea sau când numărul de „hopuri” (numărul nodurilor de
reţea descoperite) depăşeşte o valoare maximă.
În funcţie de alegerea luată mai sus, cele două căsuţe de selectare pentru datele sursei vor fi
completate cu straturi / atribute compatibile cu metoda de alegere (numai straturile raster vor fi
afişate pentru alocarea raster).
După ce aţi selectat câmpurile sursei, puteţi apăsa „next” şi să mergeţi la o pagină nouă, în
funcţie de alegerile dvs.
Pagina din Figura 15.4 vă lasă să decideţi elementul din reţeaua alăturată pe care doriţi să îl
utilizaţi atunci când aţi ales metoda de alocare a reţelei .
• Cel mai apropiat nod - acesta va utiliza nodul aflat cel mai aproape de reţeaua căreia îi
va fi alocat. Această opţiune are relevanţă numai dacă atât ţinta cât şi sursa sunt noduri .
• Element în amonte – această opţiune va aloca de la elementul din amonte (amonte / aval
aşa cum sunt definite de reţeaua geometrică GIS şi pot diferi de direcţia de curgere efectivă
(care ar putea să nu fie constantă)
• Element în aval - această opţiune va aloca de la elementul din aval (amonte / aval aşa
cum sunt definite de reţeaua geometrică GIS şi pot diferi de direcţia de curgere efectivă (care ar
putea să nu fie constantă)
Pagina afişată in Figura 15.5 vă permite să controlaţi câte „hopuri” de reţea va căuta reţeaua
pentru a găsi o valoare.
În căsuţa de dialog afişată in Figura 15.6 puteţi controla ce trăsături sunt luate în considerare
pentru alocarea operaţiunii.
• Atribuire numai pentru valorile lipsă (NULL) – înseamnă că trăsăturile care au deja o
valoare în câmpul ţintă nu vor fi actualizate. Îndepărtarea acestui semn va duce la
suprascrierea oricărei trăsături
• Atribuire numai pentru trăsăturile aflate în gama stratului sursă – această opţiune previne
instrumentul să nu extrapoleze în afara marginilor startului sursă în momentul când căutaţi cea
mai apropiată trăsătură sau când se realizează interpolarea IDW.
Ultima pagină oferă un sumar al tuturor intrărilor dvs. Când apăsaţi 'Finish' va începe calculul.
Notaţi faptul că trăsăturile care trebuie actualizate sunt selectate pe hartă pentru a fi mai uşor
să verificaţi dacă numai trăsăturile dorite sunt incluse. Această selecţie nu verifică alte
constrângeri, respectiv valorile nule pot împiedica unele trăsături selectate să fie actualizate.
16.1 Introducere
Reţelele simplificate sunt utilizate în diferite contexte cum ar fi aplicaţiile de modele online
model, simulările pe termen lung, modelele strategice versus cele detaliate etc.
Instrumentul se găseşte la Tools|Simplification. Când este activat, apare căsuţa de dialog din
Figura 16.1.
• Selectarea unui model de zonă de interes pentru care simplificarea este validă
Procedura de simplificare este relevantă pentru straturile din modelele de reţea ale MIKE
URBAN, cum ar fi Sistemul de colectare (MOUSE, SWMM) şi Distribuţia Apei (EPANET).
Straturile model Asset ale MIKE URBAN nu pot fi simplificate. Selectarea fie a MOUSE,
SWMM sau EPANET este setată automat în funcţie de setarea proiectului curent, dar poate fi
modificată de utilizator.
Simplificarea se poate limita să acţioneze numai asupra unui model de reţea în cazul Sistemului
de Colectare cum ar fi Waste-, Storm- sau reţea combinată.
• Frecare
• Netezire
• Îmbinare
Netezirea
Netezirea este asociată cu procesul de îndepărtare a pieselor de reţea situate în afara ariei de
interes, adică linii de reţea mai mari. Elementele conectate cum ar fi bazinele de captare sau
solicitările pentru acele piese de reţea sunt netezite şi vor fi reconectate la elementele de reţea
rămase, pe baza specificaţiilor utilizatorului.
Îmbinarea
În mod frecvent, trecerea printre nodurile de reţea pare redundantă şi poate fi îndepărtată fără
vreo pierdere importantă de acurateţe. Îndepărtarea nodurilor interioare este asociată cu
îmbinarea legăturilor conectate într-o singură legătură cu proprietăţi hidraulice similare,
echivalente cu legăturile originale.
Elementele conectate cum ar fi bazinele de captare sau nevoile de apă la acele noduri
îndepărtate vor fi reconectate la elementele de reţea rămase pe baza specificaţiilor utilizatorului.
Nodurile şi legăturile care prezintă caracteristici speciale, conform celor prezentate în 16.3.4 nu
sunt selectate automat pentru îndepărtare. Selectarea unor astfel de noduri şi ţevi poate f făcută
numai manual.
Pentru opţiunea “Reţea completă”, selectarea elementelor de reţea care pot fi simplificate nu
este limitată. Pentru opţiunea “ Reţea în interiorul poligonului – selectarea unui poligon existent
pe hartă ”, selectarea elementelor de reţea care pot fi simplificate este limitată la acele
elemente din interiorul poligonului .
Frecare
Pentru Frecare pot fi setate patru criterii diferite.
- “îndepărtarea nodurilor nelegate”
- “îndepărtarea ţevilor nelegate”
- “îndepărtarea capetelor moarte de ţevi mai scurte de”
- “îndepărtarea ţevilor cu diametru mai mic de”
Criteriile de mai sus sunt identice atât pentru Sistemul de colectare cât şi pentru modelele de
reţele de distribuţie a apei.
Nodurile nelegate, ţevile nelegate şi capetele moarte de ţevi care prezintă caracteristicile listate
mai jos nu sunt selectate automat pentru îndepărtare. Selectarea acestor noduri şi ţevi poate fi
făcută numai manual.
Distribuţia apei
Elementele de reţea care îndeplinesc criteriile acestea sunt selectate pentru îndepărtare .
Îmbinare
Pentru îmbinare există trei criterii diferite de selectare pentru Sistemul de Colectare şi Reţelele
de Distribuţie a Apei .
Sistem de Colectare :
- Mărime similară
- Pantă similară
- Nivel de inversare a ţevilor similar
- Acelaşi Material
- Pierderi prin frecare similare
Distribuţia apei:
- Diametru similar
- Frecare similară
- Vechime similară
- Acelaşi Material
Nodurile şi legăturile care prezintă caracteristicile listate mai jos nu sunt selectate automat
pentru îndepărtare. Selectarea acestor noduri şi ţevi poate fi făcută numai manual.
Nod:
- Bazin
- Ieşire
- Nod de depozitare
- Încărcare de reţea alocată
- Noduri ce conţin pompe, cabluri şi orificii / porţi
Legătură :
- Suplimentar
- Reglementare pasivă şi RTC
- Valvă fără retur
- Încărcare de reţea alocată
Distribuţia apei
Atunci când elementele care îndeplinesc criteriile de îmbinare au fost selectate, trebuie să luaţi
în considerare elementele care ar trebui îmbinate. Metodele de îmbinare sunt diferite pentru
Sistemele de Colectare şi pentru Distribuţia apei. Numai ţevile de formă identică pot fi îmbinate.
Diametru
- Măsurare medie – diametrul mediu al ţevii măsurat în funcţie de lungimea utilizată ca diametru
de îmbinare
- Diametru minim – minim utilizat ca diametru îmbinat
- Diamteru maxim – maxim utilizat ca diametru îmbinat
Frecare
- Măsurare medie - pierdere medie prin frecare pe lungimea utilizată sub formă de pierdere prin
frecare
- Pierdere minimă – minimă prin frecare utilizată ca pierdere prin frecare
- Pierdere maximă – maximă prin frecare utilizată ca pierdere prin frecare
Pierdere locală
- Sumă – suma pierderilor locale
- Măsurare medie – pierderile medii locale măsurate în funcţie de lungimea utilizată ca pierdere
locală
- Pierdere minimă - minimă locală utilizată ca pierdere locală de îmbinare
- Pierdere maximă – maximă locală utilizată ca pierdere locală de îmbinare
Lungimea
- Suma – suma lungimilor utilizate
Viteza valului
- Măsurare medie – viteza medie a valului măsurată în funcţie de lungimea utilizată ca viteza
îmbinată a valului
- Viteza minimă – minimă a valului utilizată ca viteza îmbinată
- Maximum - maximum a valului utilizată ca viteza îmbinată
Cerere Coeff1
- Suma - suma cererii Coeff1
- Măsurare medie – Cererea medie Coeff1 măsurată după lungimea utilizată ca îmbinarea
Cererii Demand Coeff1
- Cerere minimă - minimă Coeff1 utilizată ca Cerere de îmbinare Coeff1
- Cerere maximă - maximă Coeff1 utilizată ca Cerere de îmbinare Coeff1
Cerere Coeff2
- Suma - suma cererii Coeff2
- Măsurare medie - Cererea medie Coeff2 măsurată după lungimea utilizată ca Cerere de
îmbinare Coeff2
- Cerere minimă - minimă Coeff2 utilizată ca Cerere de îmbinare Coeff2
- Cerere maximă - maximă Coeff2 utilizată ca Cerere de îmbinare Coeff2
Cerere Coeff4
- Suma - suma cererii Coeff4
- Măsurare medie - Cererea medie Coeff4 măsurată după lungimea utilizată ca Cerere de
îmbinare Coeff4
- Cerere minimă - minimă Coeff4 utilizată ca Cerere de îmbinare Coeff4
- Cerere maximă - maximă Coeff4 utilizată ca Cerere de îmbinare Coeff4
Atât pentru netezire cât şi pentru îmbinare, bazinele de captare şi necesităţile conectate vor fi
reconectate la reţeaua rămasă. Felul în care aceste bazine de captare şi necesităţi vor trebui
mutate este specificat de utilizator. Există următoarele variante:
Distribuţia apei
Frecare şi netezire
Elementele selectate prin procesul de frecare şi netezire sunt elementele care vor fi
îndepărtate. Această selecţie poate fi schimbată în plan orizontal manual cu ajutorul
Add/Removing prin selectarea planului orizontal utilizând instrumentele de selecţie generale
sau utilizând un fiş[Link]. aceasta poate fi făcută oricând în timpul procesului. Când ajungeţi la
pagina finală şi doriţi să faceţi unele modificări în selecţie, mergeţi în plan orizontal, operaţi
modificările şi apoi apăsaţi ‘Update’ în proces pentru a introduce aceste schimbări, vezi Figura
16.9. Numai după ce apăsaţi Finish de pe ultima pagină va fi activată acţiunea .
Îmbinare
Selectarea procesului de îmbinare reprezintă datele valabile pentru îmbinare, cum ar fi
îndepărtare, îmbinare, etc. Selecţia poate fi modificată în plan orizontal îndepărtând manual (nu
adăugând) din selecţie, utilizând instrumentele de selecţie generale sau utilizând un fiş[Link].
această selecţie poate fi modificată din nou, adică îndepărtarea nodurilor din selecţia care să
doreşte să fie păstrată în model - ex. Nodurile pe care s-a instalat un dispozitiv de măsurare.
Când apăsaţi Finish, se realizează procesul de îmbinare a datelor.
Vă rugăm să observaţi că întreg procesul de simplificare se realizează printr-o sesiune de
editare Edit Session , astfel încât este disponibilă funcţia de revenire după finalizarea
procesului.
Modelele de distribuţie a apei şi colectarea de ape menajere sunt folosite în mod curent pentru
analizele performanţelor şi în cadrul proceselor de planificare.
Aceste scenarii au întotdeauna legătură unele cu altele prin originea lor comună ('Baza') şi
diferenţele tipice reprezintă o mică parte din datele totale. Mai mult decât atât, scenariile
reprezentând o dezvoltare a sistemului în timp fac subiectul unor propagări în timp.
Cu alte cuvinte, lucrul cu scenariile ca proiecte separate este ineficient şi dificil. În schimb
Managerul de scenarii MIKE URBAN oferă o metodă uşoară pentru administrarea mai multor
scenarii, în cadrul unui singur proiect MIKE URBAN (i.e. o bază de date geografică).
Managerul de scenarii MIKE URBAN este o interfaţă pentru utilizator prezentând un set de
caracteristici MIKE URBAN , permiţând definirea, organizarea, administrarea şi raportarea
alternativelor de scenarii, cum ar fi:
- creşterea rezervoarelor de canalizare existente;
- creşterea încărcării apelor menajere de la un număr mai mare de populaţie;
- creşterea necesităţilor de apă pentru un număr mai mare de populaţie;
- design de încărcare alternativ, ex. perioade de ploi / secete;
- Alinierea alternativă a canalizării;
- construirea unui nou rezervor de canalizare şi a unei staţii de furnizare a apei pentru a
răspunde unei noi zone de dezvoltare;
- Etc;
in cadrul aceluiaşi proiect MIKE URBAN.
Fiecare grup de date poate apărea în cadrul proiectului MIKE URBAN într-un anumit număr de
Alternative. Alternativa iniţială este denumită după un nume presetat 'Bază'.
Orice alte alternative se creează la cererea utilizatorului şi va purta un nume dat de utilizator.
Alternativele pentru un anumit grup de date sunt organizate sub forma unei structuri în formă de
arbore, unde dependinţele se propagă odată cu ramurile – de la "părinţi" către toţi "moştenitorii"
i.e. "copiii".
Scenariul iniţial este denumit cu un nume presetat 'Bază', şi constă din alternativa de 'Bază'
pentru fiecare grup de date. Toate celelalte scenarii se creează la solicitarea utilizatorului şi va
avea un nume specific. Scenariile sunt organizate în structuri de tip arbore din "părinţi" şi
"copii".
17.2.2 Alternative
După cum s-a descris mai sus, alternativele reprezintă componentele unui scenariu. Diferitele
alternative conţin date efective aparţinând unui anumit grup de date. De fapt, fiecare alternativă
ulterioară conţine informaţiile din diferenţele legate de "părintele" imediat, în timp ce restul
datelor sunt moştenite de la "părinte " pe principiul moştenirii.
Gruparea diferitelor alternative aparţinând diferitelor grupuri de date în scenarii este uneori
limitată din cauză că grupurile de date nu au fost formate pe baza independenţei datelor, ci mai
degrabă urmând gruparea logică a datelor. Ex. alternativa "Conexiunilor bazinelor de captare"
CS care specifică o conexiune a bazinului de captare la nodul 'A', nu poate fi utilizată ca
alternativă pentru grupul de date "date de reţea" unde nodul 'A' a fost redenumit sau şters.
Evident, bazinul de captare ar rămâne deconectat.
Pentru Sistemul de Colectare, scenariile se compun din următoarele grupuri de date (vezi şi
Figura 17.1):
- Asset
- Conectarea bazinului de captare
- Bazin de captare
- Hidrologic
- Încărcări şi limite
- LTS
- Reţea
- Operaţional
- Profile şi curbe
- WQ
Pentru sistemele de Distribuţie a apei datele de intrare pot fi grupate în felul următor,
corespunzând diferitelor tipuri de alternative disponibile (vezi şi Figura 17.2):
- Asset
- Computaţional
- Reguli de control
- Cost şi energie
- Alocare
- Solicitare
- Expansiune
- Surse de foc
- Diverse
- Reţea
- Profile şi curbe
- Calitatea apei
Atunci când managerul de scenarii este activat pentru prima dată, sistemul oferă alternative de
„bază” pentru fiecare grup de date. Date de „bază” reprezintă rădăcina copacului de alternative.
A alternativă de „bază” pentru orie grup de date poate fi goală, dacă nu este specificată nici o
dată referitoare la acel grup. Ex. nici o dată operaţională nu poate fi specificată la început,
lăsând astfel Datele operaţionale goale. Astfel, deşi datele operaţionale sunt o parte din
scenariul de „bază”, aceasta nu înseamnă neapărat că acele date trebuie specificate. Se poate
adăuga un „copil” la alternativa de bază” a datelor operaţionale conţinând date operaţionale şi
se pot include aceste alternative într-un nou scenariu. În acest fel, scenariul care conţine datele
operaţionale poate fi testat iar rapoartele vor reflecta dacă acele date operaţionale au fost
modificate în „copii”.
Pot exista motive pentru a adăuga alternative „copii”. Ex. poate fi vorba de testarea
performanţelor sistemului dacă diametrele anumitor ţevi sunt prea mari, testarea efectelor
creşterii populaţiei sau testarea efectelor aplicării diferitelor strategii în timp real.
Prin activarea unui scenariu şi începerea editării datelor, toate alternativele care fac parte din
scenariu sunt activate automat şi astfel pot fi editate. Bara de titluri a fiecărei căsuţe de dialog
va enunţa denumirea alternativei editate, la fel cum o bară de titlu MIKE URBAN va afişa
denumirea scenariului .
Când se găseşte alternativa cea mai potrivită pentru un sistem, modificările pot fi îmbinate de la
alternativa aleasă şa alternativa de „bază”.
Este vorba în special de tabele care conţin date de uz general, data fără vreo referinţă la
reţeaua curentă - ex. în MIKE URBAN CS acestea includ secţiuni transversale, seturi de
parametrii, etc. aceste date ar trebui înţelese ca aparţinând unei baze de date dintr-un proiect
general.
Excepţia o reprezintă tabele cu o singură înregistrare care conţin mai mulţi parametrii (ex.
parametrii de calitate a apei ). Aceştia fac parte din managerul de scenarii, pentru a permite
aplicarea diferiţilor parametrii în cadrul aceluiaşi proiect.
Datele care nu sunt incluse în managerul de scenarii poate fi accesat din orice scenariu,
indiferent de alternativele care alcătuiesc acel scenariu specific .
Partea de scenariu este pentru crearea, editarea şi administrarea scenariilor, în timp ce partea
de alternative este pentru crearea, editarea şi administrarea alternativelor.
17.3.1 Scenarii
Îndepărtare,
Butonul de îndepărtare va şterge scenariul subliniat. Scenariul de bază nu poate fi şters. Notaţi
faptul că prin ştergerea scenariului nu veţi şterge alte date, cum ar fi datele alternative
(scenariile se referă numai la alternative). Comentariile pentru scenariu fiind şterse, vor fi şterse
de asemenea.
Redenumire ,
Butonul de redenumire va activa denumirea scenariului pentru a putea astfel să fie mai uşor de
redenumit. Aceeaşi funcţionalitate este obţinută dând click stânga pe numele scenariului.
Activare,
Butonul de activare va încărca scenariul, adică datele proiectului sunt manipulate la fel ca şi
toate editoarele care conţin datele adecvate. În funcţie de mărimea proiectului, ar putea dura
puţin.
17.3.2 Alternative
Partea alternativă a căsuţei de dialog constă dintr-un număr de butoane de-a lungul părţii
drepte. Alternativele cu referinţe într-un scenariu activ sunt afişate cu litere îngroşate. Dând
click derapta pe alternativa activă se deschide un meniu local, furnizând o scurtătură către toate
editoarele legate de acea alternativă, vezi Figura 17.5
Adăugare copil,
Butonul de adăugare copil adaugă o alternativă care este de fapt un copil al părţi subliniate (a
nu se confunda cu alternativa activă / curentă), adică pentru a începe cun alternativele unui
nou scenariu, va trebui să folosiţi acel scenariu subliniat. O denumire pentru noua alternativă va
fi sugerată din presetare. Denumirea poate fi modificată fie utilizând un buton de redenumire
sau dând click stânga pe denumire o dată şi apoi editând numele.
Îndepărtare,
Butonul de îndepărtare va şterge alternativa subliniată. Alternativa de bază nu poate fi ştearsă.
Ţineţi minte. Ştergerea unei alternative va şterge toate modificările efectuate la acea
alternativă.
Redenumire ,
Butonul de redenumire va activa denumirea alternativei pentru a putea astfel să fie mai uşor de
redenumit. Aceeaşi funcţionalitate este obţinută dând click stânga pe numele scenariului.
Duplicare,
Butonul de duplicare va face o copie după alternativa subliniată .
Aceasta înseamnă că toate modificările operate la alternativa subliniată vor fi transferate la
noua alternativă. O dată ce noua alternativă a fost creată, alternativa originală şi cea copiată vor
fi editate în mod independent una de cealaltă.
17.3.3 Exemplu
Dacă de exemplu va trebui să investigaţi felul în care mărirea anumitor ţevi şi adăugarea unor
sisteme de control în timp real poate afecta performanţele sistemului, începeţi prin a face două
alternative copii: unul pentru datele de reţea (întrucât ţevile sunt parte din această alternativă) şi
unul pentru datele operaţionale (întrucât sistemele de control în timp real sunt parte din acea
alternativă). Apoi, creaţi un scenariu care conţine noua alternativă de reţea şi noua alternativă
de date operaţionale şi activaţi acel scenariu. Apoi, porniţi editarea datelor (ex. mărirea ţevilor şi
adăugarea sistemelor de control în timp real). Observaţi că editoarele indică faptul că
alternativele active s-au modificat din „baza” în alternativele pe care tocmai le-aţi creat. Odată
ce aceste date au fost editate, puteţi efectua un test pentru a iniţia modificările.
Puteţi alege de asemenea să creaţi un nou scenariu care conţine de ex. alternativa de reţea
(dar nu alternativa de date operaţionale), pentru a vedea ce modificări în performanţă va aduce
îmbunătăţirea ţevilor. Şi aşa mai departe – combinaţiile sunt nelimitate.
Când creaţi toate aceste alternative şi scenarii, unul dintre cele mai importante aspecte este
ţinerea unei evidenţe cu modificările pe care le-aţi operat. La MIKE URBAN sunt disponibile un
număr de rapoarte foarte informative pentru a menţine o evidenţă şi pentru a documenta
modificările din diferite alternative şi scenarii.
Toate rapoartele pot fi produse în culori sau în alb / negru. Rapoartele sunt toate în format xml.
Există două tipuri diferite de rapoarte de bază: Rapoarte care afişează conţinutul datelor dintr-
un scenariu sau alternativă.
Prin datele locale de mai jos facem referinţă la datele modificate din alternativa curentă şi deci
definite local pentru acea alternativă.
Codarea prin culori utilizată este aceeaşi ca şi în cazul diferenţelor între rapoartele scenariilor.
Setarea marcajului ‘Include o secvenţă de modificări’ va găsi toate modificările efectuate la o
anumită înregistrare. Setarea ‘Include toate datele’ va include de asemenea înregistrările care
nu au fost modificate .
Ierarhia scenariilor
Va crea un raport cu ierarhia scenariilor.
Ierarhia alternativelor
Va crea un raport cu ierarhia alternativelor.
Designul rapoartelor generate poate fi particularizat din secţiunea ‘Settings’, vezi Figura 17.6.
stilul raportului poate fi fie ‘DHI Default’ (cu codarea de culori menţionată mai sus), ‘Printer
friendly’ (ajustat în momentul tipăririi raportului ulterior) şi ‘None’ (nu este aplicată nici o foaie
particularizată, doar un fişier xml apare).
Puteţi particulariza felul în care câmpurile goale apar în raport. Există două tipuri de înregistrări
goale:
- Dacă atributul unei înregistrări nu are valoare .
- Dacă atributul unei înregistrări nu s-a modificat (în rapoartele de diferenţe)
Implementarea presetată utilizează ‘NULL’ pentru a indica câmpurile goale din baza de date şi
‘NOTHING’ pentru a indica lipsa oricăror modificări. Ambele fire pot fi particularizate, ex. lăsat
alb.
Dacă toate tabelele sunt goale, acestea pot fi arătate sau pot fi omise (setând butonul radio de
sub ‘Afişare tabele goale’).
Scenariul activat este afişat cu litere îngroşate. De asemenea, toate alternativele care aparţin
de scenariul activ, sunt afişate cu litere îngroşate pe pagina 'Alternatives'.
La activarea unui anumit scenariu (care poate dura ceva timp), captarea fiecărui editor va afişa
numele alternativei curente. Astfel, utilizatorul are control total asupra datelor pe care le
editează.
Atât tabelele cu baza de date, graficile cât şi orice instrumente MIKE URBAN funcţionează
NUMAI cu datele aparţinând scenariului curent activ. Accesul la datele aparţinând altor scenarii
nu este posibil prin interfaţa MIKE URBAN.
18.1 Introducere
Diferitele verificări ale datelor sunt împărţite în grupuri care pot fi selectate individual din listă.
Conţinutul listei variază în funcţie de modelul curent MIKE URBAN.
Dacă există vreo eroare în baza de date, o opţiune va permite golirea jurnalului înainte de a
lansa instrumentul de verificare.
În cazul în care vreţi doar să reveniţi la lista existentă fără a face vreo verificare, apăsaţi butonul
'Show Log'
Dacă alegeţi opţiunea 'Show Log', iniţializarea va mai dura câteva minute.
Fereastra cu jurnalul de erori este o listă cu erorile descoperite şi avertizările conform celor din
Figura 18.2.
În afară de lista însăşi, fereastra cu jurnalul de erori conţine câmpuri pentru filtrarea listei
(secţiunea de top) şi un set de butoane de acţiuni.
-Marcat
Această coloană este utilizată de utilizator pentru a debifa erorile care au fost reparate.
- Lista poate fi sortată după orice coloană dând click pe titlul coloanei .
- dacă daţi click dreapta pe titlul coloanei „marcate” puteţi marca / demarca toate şirurile.
-dând click sau selectând titlul şirului veţi putea selecta elementul corespondent de pe harta
MIKE URBAN, încercând să identificaţi elementul care trebuie reparat. Selecţia poate fi făcută
numai pentru erorile aflate direct pe hartă, cum ar fi ţevi, pompe şi puţuri .
Erorile individuale provin de obicei din introduceri de date greşite, în timp ce erorile generale
provin din importarea datelor.
Erorile individuale sunt de obicei corectate utilizând editoarele MIKE URBAN. De exemplu,
utilizând procedura următoare:
2 daţi click pe titlul şirului cu eroarea pe care doriţi să o reparaţi, elementul corespondent este
apoi selectat pe hartă.
2 deschideţi instrumentul de distributie şi găsiţi modalitatea cea mai potrivită pentru a găsi
datele corecte (strat exterior, interpolare etc.)
3 Utilizaţi opţiunea 'Alocare numai pentru înregistrările selectate ' pentru a limita procesul de
distributie a înregistrărilor eronate .
Softwareul DHI pentru MIKE VIEW poate fi utilizat de asemenea pentru a vizualiza rezultatele.
Consultaţi documentaţia MIKE VIEW pentru mai multe detalii.
- va apărea o căsuţă de dialog cu alegerile privind datele de încărcat. Articolele afişate depind
de tipul fişierului de rezultate .
Un exemplu este arătat in l. Apăsând ‘OK’ cu toate elementele selectate vor alege toate
articolele din fişierul de rezultate. Numărul de serii de timp aparţinând fiecărui articol va fi de
asemenea afişat.
Rezultatele sunt încărcate în memorie şi deci nu vor fi disponibile după închiderea MIKE
URBAN.
Pentru a afişa rezultatele în plan orizontal aveţi nevoie de un strat de rezultate din Cuprins
(TOC).
- mergeţi la Model Results|Add Result Layer, vezi Figura 19.3
- în căsuţa de dialog ce apare, vezi Figura 19.4, alegeţi între fişierele de rezultate încărcate şi
tipul de date ce vor fi afişate în Cuprins (ex. nivelul apei în noduri, descărcarea branşamentelor
etc.). tipurile de date depind de fişierul de rezultate
Managerul rezultatelor este activat din Model Results|Results Manager. Managerul rezultatelor,
vezi Figura 19.6, afişează fişierele de rezultat încărcate în mod curent. Selectând un fişier de
rezultate şi apoi dând click pe butonul ‘Remove’ (Îndepărtare) fişierul de rezultate va fi
îndepărtat din memorie.
MIKE URBAN poate în plus faţă de rezultatele standard, să creeze rezultate suplimentare.
Pentru a crea aceste rezultate suplimentare, deschideţi căsuţa de dialog din managerul de
rezultate şi daţi click pe fişierul pe care doriţi să îl creaţi. Selectând unul dintre fişierele de
rezultat şi apăsând ‘Additional’ veţi permite calcularea unor valori statistice, de ex. fluxul în
noduri, presiunea robineţilor etc.
Rezultate SWMM
Rezultate EPANET
Odată ce rezultatele suplimentare sunt încărcate în MIKE URBAN, le puteţi afişa ca pe orice alte
rezultate, adică puteţi utiliza Browserul de rezultate, plabul de profile, serii de timp şi tabele de
rezultate .
Cu MIKE URBAN puteţi converti fişierele de rezultat din formatul EPASWMM5 în format fişier
compatibil cu fişierele de rezultat MIKE URBAN - MOUSE. Aceasta are loc aplicând
instrumentul, ‘SWMM5 to MOUSE’, de mai jos
Instrumentul utilizează fişierul de rezultate SWMM5 (.out) şi fişierul de intrare SWMM5 (.inp) ca
intrare. Instrumentul scrise două noi fişiere de rezultat: <Name>.PRF şi <Name>.CRF unde
<Name> este denumirea fişierului de rezultate specificat SWMM5.
Fişierul PRF va conţine rezultatele legate de reţeaua de ţevi, în timp ce fişierul CRF va conţine
hidrografele de la suprafaţa bazinului de captare. Dacă nu există nici un fel de subbazine de
captare în fişierul de intrare SWMM5 atunci numai fişierul PRF va fi produs de instrument.
Acest instrument face posibilă utilizarea hidrografelor pentru calcularea SWMM5 ca intrare
pentru calculul MOUSE. Este deci posibilă şi utilizarea sistemului de vizualizare liberă a
rezultatelor, MIKE VIEW, pe rezultatele SWMM5.
- cele patru opţiuni din căsuţa de dialog sunt: General, Aspectul etichetei, Culoare, Săgeţi.
Pentru a modifica etichetarea şi simbolurile utilizate, mergeţi la căsuţa corespunzătoare şi daţi
click pe ‘Apply’ – sau ‘OK’ dacă doriţi să aplicaţi noile setări şi închideţi căsuţa de dialog .
General
Opţiunea ‘General’, vezi Figura 19.9, vă permite să modificaţi scara la acer va fi afişat stratul.
Aspectul etichetei
Opţiunea ‘Aspectul etichetei’, vezi Figura 19.10, vă permite să adăugaţi etichete în plan
orizontal. Plasarea, caracterele şi locul afişării vor fi de asemenea setate.
Culoare
Săgeţi
Din opţiunea ‘săgeţi ’, vezi Figura 19.12, puteţi comuta afişarea săgeţilor on / off, la fel ca şi
setul de culori, amplasarea şi modul de afişare a săgeţilor.
Exemplu: crearea unei hărţi unde toate nişele mai aproape de 95% de nivelul fluxului vor
fi afişate cu o culoare pală
-Creaţi un nivel statistic cu Hmax mergând la ‘Model Results|Add Statistics Layer’. Va apărea
căsuţa de dialog din Figura 19.14, alegeţi ‘Max. H in Node’ şi apăsaţi butonul ‘Ok’.
- un nivel va fi adăugat la Cuprins – acesta poate fi mutat mai sus selctând nivelul şi accesând
meniul local dâdn click dreapta. În acest meniu local alegeţi ‘Move Layer Up’ sau ‘Move Layer
to Top’ dacă doriţi să mutaţi nivelul.
Pasul 3: Modificaţi clasificarea astfel încât planul superior să acopere tot ce este peste 0.95
Pasul 4: Modificarea culorii nivelului superior în roşu (sau altă culoare distinctă)
-apoi alegeţi simbolul, culoarea, mărimea, etc. pentru nivelul superior al grupului în căsuţa de
dialog afişată, vezi Figura 19.18 şi apăsaţi ‘OK’
Seriile de timp pot să fie serii de intrare sau serii de timp luate din diferitele tipuri de fişiere de
rezultat. În această secţiunea atenţia se concentrează pe afişarea seriilor de timp din fişierele
de rezultate. Începeţi prin încărcarea unui fişier de rezultate, vezi 19.1.
- mergeţi la Model Results| Time Series
- se va deschide căsuţa de dialog cu rezultatele, vezi Figura 19.4
- alegeţi fişierul de rezultat şi tipul de date şi apăsaţi butonul ‘OK’
- cursorul se va schimba pentru a include o iconiţă cu seriile de timp – şi puteţi selecta nodul,
legătura, etc. acolo unde doriţi să afişaţi seriile -
Planurile de profil pot fi produse cu sau fără rezultate. Planurile de profile se află între steagurile
ce vor fi specificate. Dacă găsiţi două sau mai multe căi între două steaguri, puteţi să folosiţi
oricare dintre ele. Astfel, pentru a controla calea aleasă, trebuie să setaţi mai multe steaguri
până când veţi putea determina o cale unică între steaguri.
-mergeţi la Model Results|Profile PlotChoose Define Path Flags. Cursorul se va schimba într-
un steag mic. Apoi îndreptaţi-vă spre primul nod din profil
Astfel veţi plasa un mic steag lângă nod, împreună cu numărul steagului
-continuaţi până când calea devine bine definită. Planul orizontal va arăta la fel ca în Figura
19.19. Dacă alegeţi ‘Save Profile’ din meniul local din planul orizontal calea profilului va fi
salvată cu un nume ales de utilizator. O cale poate fi încărcată din nou utilizând ‘Load Profile’.
-acum alegeţi Model Results|Profile|Create Profile Plot. Veţi crea o nouă fereastră cu planul de
profil
Proprietăţile profilelor longitudinale pot fi modificate alegând ‘Properties’ din meniul local din
profilul longitudinal. Se va deschide o căsuţă de dialog ca în Figura 19.20.
Salvare
Va salva setările pentru profilul longitudinal cu un nume specificat de utilizator.
Încărcare
Va încărca setările pentru profilul longitudinal dintr-un fişier selectat.
OK
Va aplica setările specificate şi va închide căsuţa de dialog cu proprietăţi .
Aplicare
Va aplica setările specificate, dar va lăsa căsuţa de dialog cu proprietăţi pe ecran.
Anulare
Va anula orice modificări făcute şi va închide căsuţa de dialog cu proprietăţi.
Ajutor
Va activa ajutorul online.
Afişare
- Grilă: comută grila on/off
- Etichete bifate: comută valorile pentru axe on/off
- Etichete şi unităţi: comută etichetele şi unităţile pentru axe
Titlul utilizatorului
Dacă bifaţi căsuţa cu 'User Title' titlul scris în fişierul de editare ce urmează bifării va fi titlul
utilizat.
Axă primară
- Arătare unităţi: comută on/off unităţile axei primare (dacă bifaţi căsuţa ‘Labels and Units’
aceasta va comuta pe off de pe axa primară )
- Arătare etichetă: No, orizontal, Vertical sunt cele trei variante. Astfel veţi decide în ce pozişie
va fi arătată eticheta
- Etichetă axă primară: câmpul de editare pentru înscrierea etichetei utilizatorului pentru axa
primară
Axa secundară
- Arătare unităţi: comută on/off unităţile axei secundare (dacă bifaţi căsuţa ‘Labels and Units’
aceasta va comuta pe off de pe axa primară )
- Arătare etichetă: No, orizontal, Vertical sunt cele trei variante. Astfel veţi decide în ce poziţie
va fi arătată eticheta
- Etichetă axă secundară: câmpul de editare pentru înscrierea etichetei utilizatorului pentru axa
primară
Simboluri şi caractere
Pe pagina de Simboluri şi caractere pot fi setate diferite proprietăţi legate de acestea, vezi
Figura 19.21.
- Etichete nod: comută on/off eticheta nodului – orientarea etichetei este arătată în câmpul
'Label Orientation'
- Noduri de restrângere: comută on/off if nodurile din profilul longitudinal
-Selectarea caracterelor pentru axe : permite modificarea caracterelor axelor. Va apărea o
căsuţă de dialog de unde puteţi opera modificările.
Articole grafice
Pe pagina cu articole grafice pot fi afişate diferite proprietăţi legate de articolele grafice, vezi
Figura 19.22. pagina cu articole grafice din care încărcaţi rezultatele se află în profil longitudinal
Apăsând 'Add …' veţi deschide o căsuţă de dialog, arătată în Figura 19.23, permiţând
selectarea articolelor din profil. Din această căsuţă de dialog puteţi selecta între diferitele tipuri
de câmpuri încărcate cu fişierele în chestiune . ‘Remove’ îndepărtează articolele. ‘Move Up’ şi
‘Move Down’ controlează ordinea afişării. Rezultatele din planul de profil pot fi animate .
Perioada efectivă de animare este arătată în colţul din dreapta jos a profilului longitudinal.
Legenda este fixată pentru întreg profilul – în consecinţă toate legendele sunt plasate în acelaşi
loc. Există următoarele opţiuni:
- Fără legendă:
-In interiorul profilului: legenda este desenată în interiorul profilului. Localizarea legendei este
determinată de opţiunea în plan orizontal şi vertical. Căsuţa orizontală conţine valorile: stânga,
mijloc, dreapta. Cutia verticală conţine valorile: sus, mijloc, jos.
-În exteriorul profilului: legenda este desenată în exteriorul profilului. Localizarea legendei este
determinată de opţiunea în plan orizontal şi vertical. Căsuţa orizontală conţine valorile: stânga,
dreapta.
Articole laminare
Pe această pagină, vezi Figura 19.24, puteţi specifica conţinutul din tabelul de mai jos sub
profilul longitudinal. Apăsând 'Add …' veţi putea adăuga articole în tabel. ‘Remove’
îndepărtează articolul. ‘Move Up’ şi ‘Move Down’ controlează ordinea afişării. ‘Select Font for
Table’ controlează setările caracterelor pentru acest tabel .
Un exemplu despre cum poate arăta aveţi în Figura 19.26 (Eticheta = Eticheta 1,
Înlănţuire = 0 Nivel = 196, Unghi 1 = 45, Unghi 2 = 15, Lungime etichetă = 20).
19.10 Animaţii
După ce aţi încărcat un fişier de rezultate, vezi 19.1, şi după ce aţi adăugat un nivel de rezultate
la Cuprins, vezi 19.2, puteţi face o animaţie a rezultatelor.
Pentru aceasta:
- mergeţi la Model Results|Animate, vezi Figura 19.27
- apăsaţi Play pentru a porni animaţie. Puteţi vedea diferitele opţiuni de animaţii în Figura 19.27.
Unele setări mai avansate pentru animaţii pot fi privite în Figura 19.28. puteţi de exemplu să
animaţi numai o parte din fişierul de rezultate.
Dacă o serie de timp este deschisă sau un profil longitudinal este deschis, toate animaţiile pot fi
sincronizate (presetare).
-după ce aţi încărcat al doilea fişier de rezultate, mergeţi la Model Results|Add Result|Layer
pentru a adăuga comparaţia în plan orizontal sau mergeţi la Model Results|Time Series pentru
a trasa seriile de timp de comparare . în căsuţa de dialog cu rezultatele selecţiei ce apare
alegeţi tipul de fişiere care începe cu ‘Comp’ (pentru comparaţie) şi rezultatele din prima
denumire a fişierelor, vezi Figura 19.30
-apoi alegeţi tipul de date cu care doriţi să faceţi comparaţia. Comparaţia va lua o valoare din
primul fişier cu rezultate şi va scădea valoarea corespunzătoare din al doilea fişier. Iar această
diferenţă va fi trasată.
Pentru a exporta rezultatele de simulare MIKE URBAN către fişierele ESRI daţi click pe stratul
de rezultate din Cuprins şi selectaţi ‘Export layer to shapefile’ din meniul din partea dreapta.
Specificaţi numele fişierului şi daţi click pe OK. Veţi exporta astfel nivelul de rezultate selectat
către fişierul ESRI. Fişierul exportat conţine geometria stratului, valoarea de rezultate simulate
şi MUID unic.
Notaţi faptul că dacă utilizaţi un MUID unic puteţi lega (uni) stratul de rezultate cu datele de
intrare cum ar fi ţevi, trape, joncţiuni şi altele.
Dacă doriţi să aveţi afişaje mai avansate pentru rezultatele MIKE URBAN, ex. pentru rapoarte,
alegeţi Tools|Layout şi GIS avansat. Astfel harta dvs. Va fi dusă la MIKE URBAN şi se va
deschide în ArcMap.
După ce aţi transferat planul orizontal de la MIKE URBAN puteţi de asemenea să alegeţi să
adăugaţi nivele de rezultate deasupra acestora şi să animaţi rezultatele (ca la MIKE URBAN).
Pentru a realiza aceasta trebuie să utilizaţi extensia MIKE URBAN pentru ArcMap. Acesta cva
fi activată din ArcMap by View|Toolbars|MIKEURBAN Extension, vezi Figura 19.31.
Permite deschiderea unui fişier de rezultate. Căsuţa de dialog arătată în Figura 19.32 se
va deschide. După ce aţi ales tipul de fişier, alegeţi fişierul de rezultate relevant.
Dacă aţi adăugat deja straturile de rezultate la MIKE URBAN când veţi activa Afişajul şi GIS
avansat trebuie doar să deschideţi fişierul de rezultate şi să reconectaţi straturile de rezultate la
ArcMap. Puteaţi face aceasta deschizând mai întâi fişierul de rezultat din bara de instrumente şi
apoi reconectând straturile de rezultate (toate straturile vor fi reconectate). Veţi putea adăuga
oricând alte straturi.
Dacă nu aţi adăugat straturile de rezultate înainte de a activa Afişajul şi GIS avansat, trebuie să
deschideţi fişierul de rezultate şi apoi să adăugaţi straturile de rezultat.
Acest tutorial vă va conduce pas cu pas, ilustrând modalitatea de utilizare a MIKE URBAN de a
importa şi de a exporta datele de canalizare şi de distribuţie ArcView. Prima parte va arăta cum
să importaţi date utilizând direct expertul (un Sistem de Colectare este utilizat în exemplu) – şi
secţiunile cele din urmă vor arăta felul în care trebuie realizat aceasta în modul avansat (atât
pentru sistemele de Distribuţie a apei şi Sistemul de Colectare ).
MIKE URBAN poate importa şi exporta date de reţea ESRI ArcView, permiţând datele de reţea
să fie importate direct în şi de la ArcView. De exemplu, exportând sistemele de distribuţie a
apei sau modelul de canalizare de la MIKE URBAN sub formă de fişier ArcView (.SHP), o bază
de date GIS poate fi dezvoltată cu uşurinţă pentru un client. Odată ce această bază de date a
fost importată într-o aplicaţie GIS, operaţiunile îmbinate pot fi realizate cu alte tabele de baze de
date. Utilizând geocodarea, SQL, şi chestiunile topologice, sistemul GIS poate furniza o gamă
largă de hărţi tematice folositoare referitoare la presiunea apei, calitatea apei, concentraţia
constituentului etc.
Datele GIS utilizate în acest tutorial se referă la sistemele de distribuţie a apei şi la reţeaua de
canalizare dintr-un mare oraş. Această lecţie demonstrează procedura de export şi de import a
datelor GIS de la şi la MIKE URBAN. Proiectul utilizat în această lecţie este arătat în Figura
20.1.
În consecinţă, deşi MIKE URBAN exportă toate informaţiile de legătură şi nod referitoare la
Reţelele de Distribuţie a apei (i.e., ţevi, valve, pompe, noduri de joncţiune, rezervoare de
depozitare şi rezervoare ) la fişierele ArcView, majoritatea GIS municipale sunt tipic interesate
numai în informaţiile exportate. Din cauza puţinelor date GIS, MIKE URBAN a fost dezvoltat în
aşa fel încât să nu necesite alte informaţii în afară de informaţiile referitoare la ţevi la importarea
datelor GIS pentru definirea modelului de distribuţie a apei.
MIKE URBAN va determina în mod automat referinţele topologice ale distribuţiei apei în timp ce
importă datele GIS referitoare la ţevi. Totuşi, aceasta necesită adăugarea de informaţii care să
definească rezervoarele de depozitare, rezervoarele, pompele şi valvele care alcătuiesc
Reţeaua de Distribuţie a Apei .
În ciuda sistemelor de distribuţie a apei GIS, sistemele GIS care conţin date despre reţelele de
colectare a apelor pluviale şi menajere conţin de obicei informaţii reefritoare la ţevi şi noduri.
Aceasta se întâmplă din cauză că nodurile (trapele) sunt fizic prezente în reţelele Sistemelor de
Colectare şi nu sunt fictive ca în cazul Reţelelor de Distribuţie a Apei .
MIKE URBAN a fost dezvoltat ca să suporte importul datelor lipsă şi crearea unei topologii de
reţea corecte.
Pentru a importa datele de reţea pentru ape menajere ArcView GIS la MIKE URBAN, începeţi
prin a crea un nou proiect sau deschizând un proiect existent. Vom crea un nou proiect în acest
tutorial selectând File | New şi definind numele proiectului şi unitatea sistemului. Notaţi faptul că
se poate de asemenea să utilizaţi un model existent, cum ar fi modelul de distribuţie a apei
pentru a adăuga date referitoare la sistemele de colectare a apelor menajere.
2. apoi, selectaţi File | Import şi Export. Va apărea căsuţa de dialog Import după cum se arată
în Figura 20.3. apăsaţi ‘Next’ pentru a continua.
7. Selectaţi tabelul sursă, adică cel de unde provin datele, şi selectaţi tabelul ţintă, adică cel
înspre care sunt importate datele. Tabelul sursă pentru noduri este cel denumit după fişier
cs_nodes.shp, tabelul ţintă este cel cu noduri pentru MOUSE, msm_Node. Vezi şi Figura 20.8.
apăsaţi ‘Next’ pentru a continua.
8. acum trebuie să întocmiţi planul datelor. Puteţi realiza aceasta apăsând butonul ‘Automap’.
Autoharta va înregistra în mod identic denumirile variabile, întrucât acestea se presupune că
sunt înregistrate una după alta. Dacă nu este cazul aici, atunci distribuirile pot fi schimbate.
Pentru aceste câmpuri distributia trebuie să aibă loc ca în Figura 20.9. apăsaţi ‘Next’ pentru a
continua.
10. configurarea tabelelor pentru ţevi trebuie să fie făcută acum. Apăsaţi ‘Next’ pentru a
continua.
11. Selectaţi tabelul sursă, adică acolo de unde sunt importate datele, şi selectaţi tabelul ţintă,
adică cel spre care sunt importate datele. Tabelul sursă pentru ţevi este denumit cs_pipes.shp,
tabelul ţintă este tabelul de noduri pentru MOUSE, msm_Link. Vezi şi . apăsaţi ‘Next’ pentru a
continua.
13. acum veţi fi întrebat dacă mai doriţi să continuaţi cu configurarea tabelelor sau dacă doriţi să
începeţi importarea. Când terminaţi, alegeţi să opriţi adăugarea sau editarea tabelelor, Figura
20.14, şi apăsaţi ‘Next’.
14. veţi fi întrebat dacă aţi finalizat importarea sau dacă doriţi să realizaţi mai multe sarcini.
După ce aţi terminat, alegeţi aşa cum se arată în Figura 20.15.
16. pagina finală – apăsaţi ‘Finish’ pentru a executa importarea, Figura 20.17.
Această activitate poate dura puţin, în funcţie de cantitatea de date de importat.
Pentru a importa date ArcView GIS din Reţeaua de Distribuţie a Apei la MIKE URBAN,
începeţi prin a crea un nou proiect sau deschizând un proiect existent.
Vom crea un nou proiect în acest tutorial selectând File | New şi definind numele proiectului şi
unitatea sistemului.
1. va apărea căsuţa de dialog Create New Project aşa cum se arată în Figura 20.19. Selectaţi
subdirectorul în care doriţi să salvaţi datele, specificaţi denumirea fişierului [Link] şi
selectaţi «OK».
2. fişierele ArcView ce trebuie importate pot fi afişate în MIKE URBAN şi deci este posibil să
verificaţi reprezentarea grafică a datelor, structura bazelor de date şi atributele câmpurilor.
Pentru a afişa fişierul ArcView, selectaţi instrumentul Insert Layer (Edit|Insert Layer). Acesta va
afişa căsuţa de dialog Insert Layer aşa cum se arată în Figura 20.20. Selectaţi Zoom Extent
pentru a afişa întregul strat cu date externe.
3 pentru a vizualiza atributele ArcView, selectaţi View | Info pentru a deschide instrumentul Info
şi daţi click pe obiectele din Fereastra cu Hartă pentru a naviga prin câmpurile de date şi valori.
4. apoi, selectaţi File | Import and Export. Aceasta va afişa căsuţa de dialog Import ca în Figura
20.22. în căsuţa de dialog Import and Export, selectaţi opţiunea WD-ImportSHP-Pipes şi apoi
selectaţi directorul sursă în care se află fişierul sursă ArcView. Modul de transfer vă permite să
importaţi fişiere ca un nou proiect, să îl ataşaţi la un model existent, sau să actualizaţi un model
existent. Selectaţi Import şi înlocuiţi datele existente.
5. setările utilizatorului vor apărea acum ca în Figura 20.23. mai întâi, trebuie să selectaţi
denumirea fişierului cum ar fi “WD_Pipes“
6. setările definite în căsuţa de dialog sunt de asemenea utilizate pentru a selecta câmpurile de
atribute conţinute în fişierul ArcView care corespund câmpurilor din bazele de date MIKE
URBAN.
formă = formă
MUID = OBJID
ASSET = OBJID
DESCRIERE = TEXT
DIAMETRU = DIAMETRU
MATERIAL = MATERIAL
L = LUNGIME
Figura 20.24 Atribuirea atributelor bazelor de date pentru căsuţa de dialog cu ţevi
7. după cum s-a discutat deja, baza de date GIS din Reţeaua de Distribuţie a Apei nu are un
nod de joncţiune în referinţă cu datele atributelor ţevilor ce definesc începutul şi sfârşitul
nodurilor de joncţiune. Totuşi, informaţiile referitoare la nodul de joncţiune de început şi de
sfârşit sunt necesare la definirea Reţelei de Distribuţie a Apei ce trebuie să fie modelată de
EPANET.
8. Selectaţi “Postprocess Network Topology“ (vezi mai jos) pentru a crea nodurile de început şi
de sfârşit ale ţevii în mod automat şi pentru a construi topologia reţelei.
9. Selectaţi <OK> pentru a importa fişierele ArcView. MIKE URBAN va importa apoi datele
fişierelor (i.e., DBF, SHP, şi SHX) şi va construi o reprezentare grafică a sistemului de
distribuţie a apei.
Fişierele de intrare şi de ieşire pregătite au fost furnizate pentru această lecţie. Aceste fişiere
sunt localizate în directorul TUTORIAL1:
1 WD_PIPES.SHP, WD_PIPES.DBF, WD_PIPES.SHX. aceste fişiere sunt fişiere de intrare
ArcView cu reţea de distribuţie a apei.
Aceste fişiere sunt utilizate ca fişiere de început pentru această lecţie.
2 [Link]. acest fişier este fişierul de ieşire cu Reţeaua de Distribuţie a Apei importată .
Fereastra cu Hartă a MIKE URBAN va afişa atât fişierele originale ArcView (ca nivel de
referinţă) şi ţevile model, adică rezultatul din procedura de importare, aşa cum se arată în
Figura 20.26.
20.1.3 Importarea datelor de reţea pentru ape menajere – utilizând modul avansat
Pentru a importa datele reţelei de apă menajeră ArcView GIS în MIKE URBAN, începeţi prin a
crea un nou proiect sau deschizând un proiect existent.
Vom crea un nou proiect în acest tutorial selectând File | New şi definind numele proiectului şi
unitatea sistemului. Notaţi că se poate de asemenea să utilizaţi un model existent, cum ar fi
modele de distribuţie a apei menajere.
2. fişierele ArcView ce trebuie importate pot fi afişate în MIKE URBAN şi deci este posibil să
verificaţi reprezentarea grafică a datelor, structura bazelor de date şi atributele câmpurilor.
Pentru a afişa fişierul ArcView, selectaţi instrumentul Insert Layer (Edit|Insert Layer). Acesta va
afişa căsuţa de dialog Insert Layer aşa cum se arată în Figura 20.28. Selectaţi Zoom Extent
pentru a afişa întregul strat cu date externe.
4. apoi, selectaţi File | Import and Export. Aceasta va afişa căsuţa de dialog Import ca în Figura
20.22. în căsuţa de dialog Import and Export, selectaţi opţiunea CS-ImportSHP-Pipes şi apoi
selectaţi directorul sursă în care se află fişierul sursă ArcView. Modul de transfer vă permite să
importaţi fişiere ca un nou proiect, să îl ataşaţi la un model existent, sau să actualizaţi un model
existent. Selectaţi Import şi înlocuiţi datele existente.
5. setările utilizatorului vor apărea acum ca în Figura 20.31. mai întâi, trebuie să selectaţi
denumirea fişierului cum ar fi “CS_Pipes“
formă = formă
MUID = OBJID
ASSET = OBJID
DESCRIERE = TEXT
DIAMETRU = DIAMETRU
MATERIAL = MATERIAL
Figura 20.32 Atribuirea atributelor bazelor de date pentru căsuţa d dialog cu ţevi
7. Apoi, vom defini setările pentru importarea trapelor de canalizare (noduri). mai întâi este
nevoie să selectaţi denumirea fişierului sursă ca de exemplu “CS_Nodes“
8. setările definite în căsuţa de dialog sunt de asemenea utilizate pentru a selecta câmpurile de
atribute conţinute în fişierul ArcView care corespund câmpurilor din bazele de date MIKE
URBAN. Vom utiliza următoarele distribuiri pentru a importa trapele.
formă = formă
MUID = OBJID
DIAMETRU = DIAMETRU
9. Selectaţi “Postprocess Network Topology“ (vezi mai jos) pentru a crea nodurile de început şi
de sfârşit ale ţevii în mod automat şi pentru a construi topologia reţelei.
10. Selectaţi <OK> pentru a importa fişierele ArcView. MIKE URBAN va importa apoi datele
fişierelor (i.e., DBF, SHP, şi SHX) şi va construi o reprezentare grafică a sistemului de
distribuţie a apei.
Nodurile, adică trapele de canalizare au fost importate din fişierele “[Link]“ şi au fost
legate de legăturile adiacente ca parte din topologia post-procesare. Notaţi faptul că puteţi crea
aceste noduri în mod automat, adică fără a le importa din fişier.
Pentru a crea nodurile de început şi de sfârşit în mod automat, verificaţi importarea nodurilor.
Fişierele de intrare şi de ieşire pregătite au fost furnizate pentru această lecţie. Aceste fişiere
sunt localizate în directorul TUTORIAL1:
2 [Link]. acest fişier este fişierul de pornire pentru Reţeaua de Distribuţie a Apei importată .
3 [Link]. acest fişier este fişierul de ieşire cu Reţeaua de Distribuţie a Apei importată.
Fereastra cu Hartă a MIKE URBAN va afişa atât fişierele originale ArcView (ca nivel de
referinţă) şi ţevile model, adică rezultatul din procedura de importare, aşa cum se arată în
Figura 20.36.
Pentru a exporta reţelele de distribuţie a apei sau de apă menajeră din proiectele MIKE URBAN
către ArcView Shapefiles:
1. Selectaţi File | Import and Export pentru a afişa căsuţa de dialog Import and Export, aşa cum
se arată in Figura 20.37. în căsuţa de dialog Import and Export, creaţi o nouă sarcină “Export-
SHP“.
Definiţi datele sursă şi pe cele ţintă; utilizaţi “RunTimeWorkspace“ pentru datele sursă şi
selectaţi directorul în care doriţi să exportaţi fişierele ArcView de la MIKE URBAN.
2. daţi Click <OK>. MIKE URBAN va exporta întreaga geometrie de reţea , atât caracteristicile
WD cât şi CS.
Odată ce reţeaua de apă sau de apă menajeră a fost exportată către ArcView GIS, afişajul
reţelei de ţevi poate fi actualizat (ţevi adăugate, şterse, mutate, redimensionate, editate, etc.) în
cadrul GIS de fiecare dată când apar modificări la Reţeaua de Distribuţie a Apei . dacă este
nevoie de o analiză actualizată a reţelei de apă sau de apă menajeră, Reţeaua de Distribuţie a
Apei conţinută în cadrul ArcView GIS poate fi exportată înapoi la MIKE URBAN şi re-analizată.
Fişierele de intrare şi de ieşire pregătite au fost furnizate pentru această lecţie. Aceste fişiere
sunt:
1 [Link] acest fişier este fişierul de intrare pentru reţeaua de distribuţie a apei şi de apă
menajeră, care va fi utilizat pentru a exporta fişierele ArcView.