Unitatea de învăţare nr.

10 Deschideri in punte si bordaj

CUPRINSUL unităţii de învăţare nr. 10

1. Deschideri in punte (slide 2)

2. Deschideri in bordaj (slide 6)
3. Intrebări şi răspunsuri (slide 12)
4. Bibliografie (slide 15)

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 10

 Cunoaşterea deschiderilor navei

 Cunoasterea destinatiei deschiderilor navei
 DESCHIDERI ÎN PUNTE

• Gurile de magazie - deschideri în punte de formă dreptunghiulară

şi dimensiuni mari, permit încărcarea mărfurilor (guri de hambar).
Ele sunt prevăzute cu capace amplasate pe o ramă înaltă ce nu
permite intrarea apei in magazii.

1)  capace cu deschidere pe orizontală

2)  capace cu deschidere pe verticală
3)  sistemul rotativ de deschidere
 DESCHIDERI ÎN PUNTE

• Tambuchi - deschidere adiacenta

gurilor de magazie menita să permită
accesul în magaziile de marfă. Ele au
aspectul unui puţ cu o scară în interior.
Tambuchiurile trebuie să permită
accesul unei singure persoane şi trebuie
să se închidă etanş cu un capac
metalic, aplicat pe o rama înaltă de circa
30 cm deasupra punţii.
 DESCHIDERI ÎN PUNTE

• Spiraiurile - destinate iluminatului şi aerisitului compartimentului

maşini. Ele se află amplasate pe o punte superioară având o ramă de
circa 50 cm; sunt prevăzute cu capace etanşe cu sticlă.

• Gurile de ventilaţie - destinte magaziilor de marfa; au aspect de

ciupercă ce nu permite intrarea apei.
 DESCHIDERI ÎN PUNTE

• Gura de vizitare - este o deschidere, de obicei cu un capac, prin

care o persoană poate intra intr-o santina, cazan, scurgere, sau
structură similară.
 DESCHIDERI ÎN BORDAJ

Deschiderile în bordaj care se împart în două categorii,

– deschideri în opera moartă şi
– deschideri în opera vie.

• Sabordurile sunt deschideri in coca navei deasupra liniei de plutire care

permit apei sa se scurga de pe punte.

• Porturile de încărcare sunt deschideri in bordajul navelor, destinate

incarcarii marfurilor.
 DESCHIDERI ÎN BORDAJ

• Orificiile de scurgere sunt deschideri în bordaj destinate evacuării

apelor sanitare şi a apelor de răcire de la motoare.

• Hublourile, sunt deschideri in bordaj sau suprastructuri, prevăzute

cu sisteme de închidere etanşe, folosite pentru iluminarea naturală
şi aerisirea compartimentelor interioare.
 DESCHIDERI ÎN BORDAJ

• Usi - toate caile de acces din suprastructurile închise trebuie să fie

prevăzute cu usi din oţel prevazute cu garnituri etanse.
 DESCHIDERI ÎN BORDAJ

• Urechile sunt deschideri în parapet pentru dirijarea parâmelor.

 DESCHIDERI ÎN BORDAJ

Deschiderile în opera vie le constituie sorburile, prizele de apă, etambreul

cârmei şi deschiderile practicate pentru instalarea aparatelor de navigaţie.

• Sorburile sunt deschideri destinate incarcarii tancurilor cu apa de mare,

necesara răcirii motoarelor, instalaţiei de stins incendiul, instalaţiei sanitare
şi balastării.

• Prizele de apa sunt folosite la inundarea anumitor compartimente sau la

debalastarea tancurilor.
 DESCHIDERI ÎN BORDAJ

• Etambreul cârmei este o deschidere circulara prin care trece

axul cârmei şi este prevăzut cu un dispozitiv de etanşare numit
presotupă.
Intrebări şi răspunsuri
1. Care dintre următoarele nu reprezintă o deschidere în
bordaj:
a) sorburile
b) spiraiuri
c) orificiile de scurgere
d) saborduri

2. Care dintre următoarele nu reprezintă o deschidere în

punte:
e) tambuchiuri
f) spiraiuri
g) guri de magazie
h) saborduri
3. Deschiderile in coca navei deasupra liniei de plutire care
permit apei sa se scurga de pe punte se numesc:
a) sorburile
b) spiraiuri
c) orificiile de scurgere
d) saborduri

4. Deschiderile in punte destinate iluminatului şi aerisitului

compartimentului maşini se numesc:
e) tambuchiuri
f) spiraiuri
g) guri de magazie
h) saborduri
 Bibliografie

[1] IMO Vega database, International Maritime Organization, DNV,

2013.
[2] SOLAS, International Convention for the Safety of Life at Sea,
Adoption: 1 November 1974; Entry into force: 25 May 1980.
[3] MARPOL, International Convention for the Prevention of Pollution
from Ships, Adoption: 1973 (Convention), 1978 (1978 Protocol),
1997 (Protocol - Annex VI); Entry into force: 2 October 1983
(Annexes I and II).
[4] Load Line, International Load Line Convention, Adoption 5 April
1966, Entry into Force 21 July 1968.
[5] Tonnage 1969, International Convention on Tonnage Measurement
of Ships, Adoption 23 June 1969, entry into force 18 July 1982.
[6] STCW Convention and Code, International Convention on
Standards of Training, Certification and Watchkeeping for
Seafarers (STCW), Adoption: 7 July 1978; Entry into force: 28
April 1984; Major revisions in 1995 and 2010.
Pregătire Marinărească

Acomi Nicoleta
Unitatea de învăţare nr. 1 Nava. Tipuri de nave

CUPRINSUL unităţii de învăţare nr. 1

1. Definiţia navei (slide 3)

2. Tipuri de nave (slide 4)
3. Intrebări şi răspunsuri (slide 68)
4. Bibliografie (slide 87)

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 1

 Înţelegerea noţiunii de nava

 Cunoaşterea tipurilor de nave
 Familiarizarea cu particularitatile diferitor tipuri de
nave
 Definitia navei

• Navă - pentru toate ambarcaţiunile capabile de a pluti pe apa si care sunt

mai mari decât o barca cu vasle;

• Ambarcatiune - un termen marinareasc aplicat in special pentru

navele mici, uneori mai sofisticate din punct de vedere structural sau al
propulsiei;

• Barca - o ambarcaţiune mică deschisă propulsata cu ajutorul ramelor,

velelor sau a unui tip de motor: barca de pescuit, barca cu vasle, barca de
salvare;

• Vapor - este un agregat pentru navigatia maritima proiectat pentru a

desfăşura diferite activităţi pentru asigurarea navigaţiei si pentru transport
maritim.
 Tipuri de nave (1)

Din punct de vedere al zonei de navigaţie:

Navele maritime sunt nave mari şi foarte mari, construite

special pentru a fi capabile să navige pe mări şi oceane.

Navele fluviale (de ape interioare) sunt nave mai mici,

construite special pentru navigaţia pe fluvii, râuri, lacuri,
canale.
 Tipuri de nave (2)

Din punct de vedere al deplasării prin apă:

 
• Nave care navigă la suprafaţa apei

• Nave care navigă sub suprafaţa apei

• Nave care navigă deasupra apei: pe aripi portante, pe

perna de aer
 Tipuri de nave (3)
Din punct de vedere al propulsiei:
Nave propulsate
– Grupa navelor propulsate destinate efectuării transportului de mărfuri;
– Grupa navelor propulsate destinate efectuării transportului fluvial si
maritim portuar;
– Grupa navelor pasagere;
– Grupa navelor propulsate cu destinaţie specială;
– Grupa navelor tehnice;
– Grupa navelor serviciu;

Nave nepropulsate
– Grupa navelor nepropulsate de transport: şlepurile, barjele;
– Grupa navelor nepropulsate destinate pasagerilor şi personalului:
pontoane de acostare, pontoane dormitor;
– Grupa navelor nepropulsate tehnice: drăgi, şalande, macarale
plutitoare, tancuri de bunkeraj.
 Nave de transport marfuri

• cargouri: transportă mărfuri generale (în saci, butoaie,

cutii, pachete, etc)
• mineraliere şi vrachiere: nave care transportă mărfuri de
masă, minereu, cărbuni, fosfaţi, etc;
• tancuri: nave cisternă care transportă mărfuri lichide, de
regulă produse petroliere, gaze lichefiate, ulei, etc;
• nave port-container: destinate transportului de mărfuri
ambalate în containere;
• nave roll-on/roll-off; (Ro-Ro), sunt nave speciale pentru
transportul autovehiculelor;
• nave port barje: incarca barje, pe care le descarcă în
avanport sau la gura unor fluvii de unde barjele îşi
continuă drumul remorcate sau împinse până la
destinaţie;
• nave frigorifice: nave destinate transportului produselor
alimentare.
 Nave pasagere
• pacheboturi: nave de dimensiuni mari folosite pentru
transportul pasagerilor pe distanţe mari;
• hidrobuze: nave de dimensiuni mici, destinate
transportului de pasageri pe distanţe scurte;
• nave mixte: destinate transportului de mărfuri şi
pasageri;
• nave cu pernă de aer: nava care se deplasează pe o
pernă de aer creată între fundul navei şi suprafaţa apei;
• nave cu aripi portante: nave de pasageri de dimensiuni
relativ mici al căror corp se ridică din apă datorită unor
aripi dispuse în partea inferioară a navei, care au profil
hidrodinamic şi o astfel de orientare încât la deplasarea
navei aceasta se ridică din apă;
• feriboturile: nave speciale destinate transportului de
garnituri de trenuri şi pasageri sau automobile şi
pasageri.
 Nave de pescuit

• supertraulere: nave care pescuiesc şi prelucrează

peştele cu o mare capacitate;
• traulere: nave care pescuiesc cu traul remorcat şi
prelucrează peştele la bord;
• sainere: nave mici care pescuiesc cu traul lateral sau cu
plase tip pungă;
• toniere: nave mici şi cu viteză mare, dotate cu
echipamente speciale de pescuit ton;
• gillnetters: nave dotate cu plase de pescuit ce se ridica
pe un tambur; naviga în derivă;
• colectoare frigorifice: nave speciale care colectează
peştele congelat de la traulere şi îl transportă la bazele
de la uscat
 Nave cu destinaţie specială
• nave şcoală; sunt nave destinate activitatii de practica a
cadetilor
• nave hidrografice şi de cercetare; sunt
nave folosite pentru a explora căile navigabile,
supravegherii topografiei fundului marii si oceanelor,
localizarii resurselor naturale precum si observarii vietii
marine.
• nave spărgător de gheaţă; sunt navele care servesc la
mentinerea navigatiei pe timp de iarnă prin orientarea
altor nave prin blocurile de gheata
• nave far; sunt nave mici vopsite in rosu, echipate cu
dispozitiv de semnalizare luminoasa si radio si sunt
ancorate in locurile periculoase pentru navigatie
 Nave tehnice şi mijloace plutitoare
• drăgile: nave de construcţie specială dotate cu instalaţii de săpat
sub apă şi de scoatere a materialului dragat;
• şalandele: nave destinate depozitării materialului dragat şi
transportului acestuia în locuri speciale;
• docurile plutitoare: instalaţii plutitoare cu ajutorul cărora se pot ridica
navele în vederea efectuării operaţiunilor de întreţinere şi reparaţii la
opera vie;
• macarale plutitoare: sunt platforme ce susţin o macara de mare
putere. Sunt destinate manevrării greutăţilor în bazinele portuare
sau pe ape interioare;
• platforme de foraj marin: platforme plutitoare dotate cu instalaţii
speciale pentru forarea la mare adâncime;
• remotely operated underwater vehicles, ROV: sunt sisteme utilizate
in principal in industria off shore, operate de la distanta conectate
prin cablu cu un sistem TMS (tether management system)
 Nave de serviciu

• remorchere;
• pilotine;
• tancuri de bunkeraj;
• nave de stins incendiu;
• nave spital;
• şalupe pentru diverse servicii portuare;
• nave cablier;
 Tipuri de nave (4)
Din punct de vedere al propulsorului:

• Nave cu zbaturi

• Nave cu elice

• Nave cu elice tip azimut

• Nave cu sistem de propulsie Voith-Schneider

• Nave cu vele

• Nave cu jet de apa

?
 Nave de transport marfuri (1)
• cargouri: transportă mărfuri generale (în saci, butoaie, cutii,
pachete, etc)

Back
Manipularea si amararea marfurilor
generale

Back
 Nave de transport marfuri (2)
• mineraliere şi vrachiere: nave care transportă mărfuri de masă,
minereu, cărbuni, fosfaţi, etc;

Back
 Nave de transport marfuri (3)
• tancuri: nave cisternă care transportă mărfuri lichide, de regulă
produse petroliere, gaze lichefiate, ulei, etc;

Back
Efectul suprafetelor libere

Back
 Nave de transport marfuri (4)
• LNG: Tanc pentru gaze lichefiate.

Back
 Nave de transport marfuri (5)
• nave port-container: destinate transportului de mărfuri ambalate în
containere;

Back
Amarati containerele!

Back
 Nave de transport marfuri (6)
• nave roll-on/roll-off; sunt nave speciale pentru transportul
autovehiculelor;

Back
 Nave de transport marfuri (7)
• Barje autopropulsate;

Back
 Nave de transport marfuri (8)
• Port-barje tip LASH;

Back
 Nave de transport marfuri (9)
• Port-barje tip SEA BEE.

Back
 Nave de transport marfuri (10)
• nave frigorifice: nave destinate transportului produselor alimentare.

Back
 Nave pasagere (1)
• pacheboturi: nave de dimensiuni mari folosite pentru transportul
pasagerilor pe distanţe mari;

Back
 Nave pasagere (2)
• hidrobuze: nave de dimensiuni mici, destinate transportului de
pasageri pe distanţe scurte;

Back
 Nave pasagere (3)
• nave mixte: destinate transportului de mărfuri şi pasageri;

Back
 Nave pasagere (4)
• nave cu pernă de aer: nava care se deplasează pe o pernă de aer
creată între fundul navei şi suprafaţa apei;

Back
 Nave pasagere (5)
• nave cu aripi portante: nave de pasageri de dimensiuni
relativ mici al căror corp se ridică din apă datorită unor
aripi dispuse în partea inferioară a navei, care au profil
hidrodinamic şi o astfel de orientare încât la deplasarea
navei aceasta se ridică din apă;

Back
 Nave pasagere (6)
• feriboturile: nave speciale destinate transportului de garnituri de
trenuri şi pasageri sau automobile şi pasageri.

Back
 Nave pasagere (7)
• Nava de croaziera

Back
 Nave de pescuit (1)
• supertraulere: nave care pescuiesc şi
prelucrează peştele cu o mare capacitate;

Back
 Nave de pescuit (2)
• traulere: nave care pescuiesc cu traul remorcat
şi prelucrează peştele la bord;

Back
 Nave de pescuit (3)
• sainere: nave mici care pescuiesc cu traul lateral
sau cu plase în derivă;

Back
 Nave de pescuit (4)
• toniere: nave mici şi cu viteză mare, dotate cu
scule speciale de pescuit ton;

Back
 Nave de pescuit (5)
• gillnetters: plase suspendate de flotoare;
– Tambur la pupa

Back
 Nave de pescuit (6)
• colectoare frigorifice: nave speciale care

 
colectează peştele congelat de la traulere şi îl
transportă la bazele de la uscat;

                                                                                                                                                                             

                             

Back
 Nave cu destinaţie specială (1)
• nave şcoală - sunt nave destinate activitatii de
practica a cadetilor

Back
 Nave cu destinaţie specială (2)
• nave hidrografice şi de cercetare - sunt
nave folosite pentru a explora căile navigabile,
supravegherii topografiei fundului marii si oceanelor,
localizarii resurselor naturale precum si observarii vietii
marine.

Back
 Nave cu destinaţie specială (3)
• nave cablier;

Back
 Nave cu destinaţie specială (4)
• nave spărgător de gheaţă - sunt navele care servesc la
mentinerea navigatiei pe timp de iarnă prin orientarea
altor nave prin blocurile de gheata

Back
 Nave cu destinaţie specială (5)
• nave far - sunt nave mici vopsite in rosu, echipate cu
dispozitiv de semnalizare luminoasa si radio si sunt
ancorate in locurile periculoase pentru navigatie

Back
 Nave cu destinaţie specială (5)
• nave tip casa plutitoare;

Back
 Nave tehnice şi mijloace plutitoare (1)
• drăgile: nave de construcţie specială dotate cu instalaţii de săpat
sub apă şi de scoatere a materialului dragat;

Back
 Nave tehnice şi mijloace plutitoare (2)
• şalandele: nave destinate depozitării materialului dragat şi
transportului acestuia în locuri speciale;

Back
 Nave tehnice şi mijloace plutitoare (3)
• docurile plutitoare: instalaţii plutitoare cu ajutorul cărora se pot ridica
navele în vederea efectuării operaţiunilor de întreţinere şi reparaţii la
opera vie;

Back
 Nave tehnice şi mijloace plutitoare (4)
• macarale plutitoare: sunt platforme ce susţin o macara de mare
putere. Sunt destinate manevrării greutăţilor în bazinele portuare
sau pe ape interioare;

Back
 Nave tehnice şi mijloace plutitoare (5)
• platforme de foraj marin: platforme plutitoare dotate cu instalaţii
speciale pentru forarea la mare adâncime;

Back
 Nave tehnice şi mijloace plutitoare (6)

• remotely operated underwater vehicles, ROV: sunt sisteme utilizate

in principal in industria off shore, operate de la distanta conectate
prin cablu cu un sistem TMS (tether management system)

Back
 Nave de serviciu (1)
• Remorchere de salvare;

Back
 Nave de serviciu (2)
• Remorchere impingatoare;

Back
 Nave de serviciu (3)
• pilotine;

Back
 Scara navei
• Scara de pilot;

Back
 Nave de serviciu (4)
• tancuri de bunkeraj;

Back
Operatiunea de Bunkerare

Back
 Nave de serviciu (5)
• nave de stins incendiu;

Back
 Nave de serviciu (6)
• nave spital;

Back
 Nave de serviciu (7)
• şalupe pentru diverse servicii portuare;

Back
Propulsie cu zbaturi

Back
 Propulsie cu elice
In tunel Elice simpla

Contra elice

Back
Propulsie cu elice tip azimut

Back
Propulsie cu propulsie Voith-Schneider

Back
Propulsie cu vele

Back
Propulsie cu jet de apa

Back
Intrebări şi răspunsuri
1. Recunoasteti tipul navei din imagine

a) Tip cargo b) Tip port-container

c) Tanc petrolier d) Remorcher
2. Recunoasteti tipul navei din imagine

a) Pe perna de aer b) Tip mineralier

c) Nava far d) Pilotina
3. Recunoasteti tipul navei din imagine

a) Tip cargo b) Tip Bulk-carrier

c) Tip Ro-Ro d) Remorcher
4. Recunoasteti tipul navei din imagine

a) Pe perna de aer b) Tip ferryboat

c) Pe aripi portante d) Tip Ro-Ro
5. Recunoasteti tipul navei din imagine

a) Tanc petrolier b) Pilotina

c) Nava tehnica d) Tip Ro-Ro
6. Recunoasteti tipul navei din imagine

a) Draga b) Salupa
c) Salanda d) Platforma
7. Recunoasteti tipul navei din imagine

a) Nava medicala b) Nava de stins incendii

c) Nava de cercetare d) Platforma de foraj
8. Recunoasteti tipul navei din imagine

a) Tip port-container b) Tip cargo

c) Nava de pescuit d) Barje
9. Recunoasteti tipul navei din imagine

a) Pilotina b) Tip vrachier

c) Nava de stins incendii d) Tip ferryboat
10. Recunoasteti tipul navei din imagine

a) Nava de serviciu b) Salupa

c) Barje d) Pilotina
11. Recunoasteti tipul navei din imagine

a) Nava de serviciu b) Tanc petrolier

c) Tip port-container d) Remorcher
12. Recunoasteti tipul navei din imagine

a) Salanda b) Remorcher
c) Barje d) Draga
13. Recunoasteti tipul navei din imagine

a) Tip Ro-Ro b) Tip petrolier

c) Tip Mineralier d) Spargator de gheata
14. Recunoasteti tipul navei din imagine

a) Nava de pescuit b) Nava de stins incendii

c) LNG-Liquefied Natural Gas d) Nava de serviciu
15. Recunoasteti tipul navei din imagine

a) Draga b) Salada
c) Barje d) Macara plutitoare
16. Recunoasteti tipul navei din imagine

a) Tanc petrolier b) Tip RO-Ro

c) Spargator de gheata d) Remorcher
17. Recunoasteti tipul navei din imagine

a) Nava de pasageri b) Salupa

c) Tanc petrolier d) Tip port-container
18. Recunoasteti tipul navei din imagine

a) LNG b) Port-barje tip Sea Bee

c) Tanc chimic d) Port barje tip LASH
Bibliografie
[1] IMO Vega database, International Maritime Organization, DNV,
2013.
[2] SOLAS, International Convention for the Safety of Life at Sea,
Adoption: 1 November 1974; Entry into force: 25 May 1980.
[3] MARPOL, International Convention for the Prevention of Pollution
from Ships, Adoption: 1973 (Convention), 1978 (1978 Protocol),
1997 (Protocol - Annex VI); Entry into force: 2 October 1983
(Annexes I and II).
[4] Load Line, International Load Line Convention, Adoption 5 April
1966, Entry into Force 21 July 1968.
[5] Tonnage 1969, International Convention on Tonnage Measurement
of Ships, Adoption 23 June 1969, entry into force 18 July 1982.
[6] STCW Convention and Code, International Convention on
Standards of Training, Certification and Watchkeeping for
Seafarers (STCW), Adoption: 7 July 1978; Entry into force: 28
April 1984; Major revisions in 1995 and 2010.
Unitatea de învăţare nr. 2 Plane si linii de referinta

CUPRINSUL unităţii de învăţare nr. 2

1. Plane de referinta (slide 3)

2. Linii de referinta (slide 4)
3. Sisteme de sectiuni (slide 13)
4. Intrebări şi răspunsuri (slide 17)
5. Bibliografie (slide 20)
OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 2

 Înţelegerea noţiunii de plan de referinta al navei

 Înţelegerea noţiunii de linie de referinta
 Cunoaşterea sistemelor de sectiuni
 Nava

DEFINITIE:

Nava este o construcţie specială destinată transportului pe apă, în

condiţii de plutire şi nescufundabilitate.

În construirea unui asemenea corp etanş care să poată transporta

şi să se poată deplasa pe o direcţie dorită, trebuie să se ţină
seama de anumite linii şi plane de referinţă care, după cum
arată şi numele lor, direcţionează dimensiunile caracteristice
acestuia.
 Plane de referinta

Planele de referinţă sunt elementele teoretice ale navei faţă de care se

măsoară dimensiunile caracteristice acesteia:
[Link] diametral, este planul longitudinal de simetrie al navei care o
împarte în două părţi numite borduri.
 Linii de referinta

Aceste borduri, ţinând cont de direcţia de deplasare a navei, observatorul

fiind orientat cu faţa spre sensul de deplasare, sunt numite bordul de
Tribord cel din dreapta (Td) şi bordul Babord cel din stânga (Bd).
Bd Axa

Td
Intersecţia planului diametral cu planul orizontal, care trece prin centrul
de greutate al navei se numeşte axa longitudinală a navei, mai simplu
axa navei.
Centrul de greutate
 Plan de referinta

2. Planul de plutire este planul orizontal definit de suprafaţa apei

calme pe care pluteşte nava.
 Linii de referinta

Planul de plutire împarte nava in două părţi: - partea emersă (deasupra

apei), numita opera moartă; - partea imersă (sub apă), numită opera
vie sau carena navei.

Linia de plutire este intersecţia suprafeţei carenei cu planul de plutire.

După fiecare încărcare sau descărcare a navei există diferite plane şi
linii de plutire, cea maximă fiind la situaţia de plină încărcare.
 Plan de referinta

3. Planul cuplului maestru este secţiunea transversală cu lăţimea maximă

a corpului navei obţinută prin intersecţia cu un plan perpendicular pe
linia de bază.
 Linii de referinta

Partea din faţa planului cuplu maestru se numeşte prova, cea

din spate se numeşte pupa.

Linia de bază (linia fundului) este dreapta care tangentează

chila la partea sa superioară.
Chila navei
Principalele tipuri de chilă
Every vessel has a designed seagoing trim where the baseline is
drawn parallel to the designed summer load waterline.

On a merchant ship, the designed loaded sea going trim is even

keel (draughts forward and aft are the same and the keel
corresponds to the baseline).
 Sisteme de sectiuni

Aceste trei plane constituie principalele plane de proiecţie cu ajutorul

cărora se poate prezenta forma geometrică a suprafeţei exterioare a
corpului navei. Prin intersecţia suprafeţei corpului navei cu planele
paralele cu cele trei plane de proiecţie se obţin trei sisteme de
secţiuni:

Secţiuni longitudinale sunt curbele obţinute prin intersecţia corpului

navei cu plane paralele cu planul diametral.
 Plane si linii de referinta (8)

Secţiuni transversale sau cupluri sunt curbele obţinute prin intersecţia

corpului navei cu plane paralele cu planul secţiunii maestre.

Secţiuni orizontale sunt curbele obţinute prin intersecţia corpului navei

cu plane paralele cu planul de plutire, acestea numindu-se şi linii de
plutire.
 Projection of ship’s lines

Half-breadth Plan

Body Plan

2
1

Sheer Plan
Intrebări şi răspunsuri
1. Planul cuplului maestru este definit ca fiind:
a) secţiunea transversală cu lăţimea maximă a corpului navei obţinută prin
intersecţia cu un plan perpendicular pe linia de bază.
b) secţiunea transversală cu lăţimea maximă a corpului navei obţinută prin intersecţia
cu un plan perpendicular pe planul de plutire.
c) secţiunea transversală a corpului navei obţinută prin intersecţia cu un plan
perpendicular pe linia de bază.
d) secţiunea transversală a corpului navei ce imparte nava in doua parti: prova si
pupa

2. Intersecţia suprafeţei carenei cu planul de plutire se numeste:

a) Linia apei
b) Plan de plutire al navei
c) Linia de plutire
3. Curbele obţinute prin intersecţia corpului navei cu plane paralele
cu planul diametral se numesc:
a) secţiuni transversale;
b) secţiuni longitudinale;
c) secţiunea orizontale;.

4. Axa longitudinala a navei este:

a) intersectia planului diametral cu planul orizontal ce trece prin centrul de carena al
navei
b) intersectia planului diametral cu planul orizontal ce trece prin centrul de
greutate al navei
c) intersectia planului diametral cu planul cuplului maestru ce trece prin centrul de
greutate al navei
d) intersectia planului cuplului maestru cu planul orizontal ce trece prin centrul de
greutate al navei
 Bibliografie

[1] IMO Vega database, International Maritime Organization, DNV, 2013.

[2] SOLAS, International Convention for the Safety of Life at Sea,
Adoption: 1 November 1974; Entry into force: 25 May 1980.
[3] MARPOL, International Convention for the Prevention of Pollution
from Ships, Adoption: 1973 (Convention), 1978 (1978 Protocol),
1997 (Protocol - Annex VI); Entry into force: 2 October 1983
(Annexes I and II).
[4] Load Line, International Load Line Convention, Adoption 5 April
1966, Entry into Force 21 July 1968.
[5] Tonnage 1969, International Convention on Tonnage Measurement of
Ships, Adoption 23 June 1969, entry into force 18 July 1982.
[6] STCW Convention and Code, International Convention on Standards
of Training, Certification and Watchkeeping for Seafarers (STCW),
Adoption: 7 July 1978; Entry into force: 28 April 1984; Major
revisions in 1995 and 2010.
Unitatea de învăţare nr. 3 Dimensiunile navei

CUPRINSUL unităţii de învăţare nr. 3

1. Lungimea/latimea navei (slide 2)

2. Inaltimea/pescajul navei (slide 5)
3. Marca de bord liber (slide 7)
4. Intrebări şi răspunsuri (slide 15)
5. Bibliografie (slide 18)
OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 3

 Înţelegerea dimensiunilor navei

 Familiarizarea cu marca de bord liber si scopul utilizarii
acesteia
 Lungimea navei

Dimensiunile caracteristice sunt elementele geometrice liniare ale corpului

navei, măsurate în metri, cu nava pe carenă dreapta.
Dimensiunile care definesc geometria navei sunt:

Lungimea maximă (Lmax) este distanţa orizontală între punctele extreme

ale navei, excluzând părţile proeminente nestructurale de la
extremităţile navei;
 Dimensiunile navei

Lungimea intre perpendiculare (Lpp) este distanţa orizontală între

perpendiculara prova, la intersecţia planului de plutire cu marginea
interioară a etravei şi perpendiculara pupa (în majoritatea cazurilor
perpendiculara pupa se confundă cu axul cârmei);

Lungimea la linia de plutire (L) este o dimensiune importantă deoarece

lungimea la linia de plutire reprezintă un factor cheie în problemele de
viteză, rezistenţă şi frecare.
 Latimea navei

Lăţimea maximă (Bmax) este distanţa orizontală măsurată între punctele

extreme ale corpului navei în secţiunea maestră, neţinând seama de
părţile proeminente ale navei;

Lăţimea de calcul (B) este distanţa măsurată pe orizontală în planul

cuplului maestru la nivelul liniei de plină încărcare;
 Inaltimea navei

Înălţimea de construcţie (H) este distanţa măsurată pe verticală în

secţiunea maestră de la faţa superioara a chilei până la intersecţia
suprafeţei inferioara a liniei punţii principale;
 Dimensiunile navei

Înălţimea bordului liber (F) este distanta măsurată pe verticală, la

jumătatea lungimii dintre perpendiculare, între linia punţii principale şi
linia de plutire: F = H – T, unde T reprezintă pescajul.

Nivelul liniei de plutire de plină încărcare variază în funcţie de zona în care

se afla nava şi anotimp. Aceste linii pentru diferite zone geografice şi
anotimpuri sunt materializate pe marca de bord liber.
Marca de bord liber

• Nivelul acestei linii

variaza în functie de
anotimp si zona în
care se afla nava.

• Liniile de plutire de
plina încarcare sunt
materializate de
marca de bord liber
(marca lui Plimsoll)
înscrisa la mijlocul
navei pe partile
laterale.
 Marca de bord liber

LTF - Lumber, Tropical Fresh

LF - Lumber, Fresh
LT - Lumber, Tropical Salt
LS - Lumber, Summer Salt
LW - Lumber, Winter Salt
LWNA - Lumber, Winter, North Atlantic Salt
 Marca de bord liber

LR - Lloyds Register – Initialele societatii de clasificare

Alte initiale posibile:
BV - Bureau Veritas,
GL - Germanischer Lloyd,
AB - American Bureau of Shipping.
 1" =
1 inch
= 2,54 cm
 Dimensiunile navei

Pescajul navei (T) este distanta măsurată pe verticală de la linia de bază

la linia de plutire: pescaj pupa (Tpp), pescaj prova (Tpv) şi pescaj
mediu (Tm).
Relaţia dintre pescaje este dată de formula Tm = (Tpv + Tpp)/2.
• Când pescajul prova este mai mare decât pescajul
pupa se spune că nava este aprovată, iar când
pescajul pupa este mai mare decât pescajul prova,
nava este apupată.
 Dimensiunile navei

1
2

6
5
7
 Ship’s dimensions

Length Between Perpendiculars (LBP) Beam (B)

Length Overall (LOA) Draft (T)
Length on Waterline (LWL) Depth (D)
Freeboard (F)
Intrebări şi răspunsuri
1. Cum se numeste distanţa măsurată pe orizontală în planul
cuplului maestru la nivelul liniei de plină încărcare?
a) Lungime maxima.
b) Lungime de calcul.
c) Latime maxima.
d) Latime de calcul

2. Pescajul navei este distanţa măsurată pe verticală de la

a) linia de bază până la linia de plutire, în planul cuplului maestru.
b) linia de bază până la linia de plutire, în zona prova.
c) bordul liber până la linia de plutire, la jumătatea lungimii între
perpendiculare.
d) bordul liber până la linia de plutire, în zona pupa.
3. Ce reprezinta F - referitor la dimensiunile navei?
a) Inaltimea navei;
b) Inaltimea bordului liber;
c) Inaltimea navei sul linia de plutire;

4. Cum se numeşte o navă atunci când pescajul pupa este mai mare
decât pescajul prova?
a) aprovata,
b) apupata
c) ardenta
 Bibliografie

[1] IMO Vega database, International Maritime Organization, DNV, 2013.

[2] SOLAS, International Convention for the Safety of Life at Sea,
Adoption: 1 November 1974; Entry into force: 25 May 1980.
[3] MARPOL, International Convention for the Prevention of Pollution
from Ships, Adoption: 1973 (Convention), 1978 (1978 Protocol),
1997 (Protocol - Annex VI); Entry into force: 2 October 1983
(Annexes I and II).
[4] Load Line, International Load Line Convention, Adoption 5 April
1966, Entry into Force 21 July 1968.
[5] Tonnage 1969, International Convention on Tonnage Measurement of
Ships, Adoption 23 June 1969, entry into force 18 July 1982.
[6] STCW Convention and Code, International Convention on Standards
of Training, Certification and Watchkeeping for Seafarers (STCW),
Adoption: 7 July 1978; Entry into force: 28 April 1984; Major
revisions in 1995 and 2010.
Unitatea de învăţare nr. 4 Caracteristici de volum si greutate

CUPRINSUL unităţii de învăţare nr. 4

1. Deplasamentul navei (slide 2)

2. Exprimarea deplasamentului (slide 4)
3. Tonajul navei (slide 6)
4. Intrebări şi răspunsuri (slide 7)
5. Bibliografie (slide 10)
OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 4

 Înţelegerea noţiunii de deplasament al navei

 Înţelegerea noţiunilor de volum/tonaj al navei
 Deplasamentul navei

DEFINITIE:

Greutatea volumului de apă dezlocuit de navă se numeşte

deplasament.
Tot prin deplasament se mai înţelege şi greutatea navei, deoarece
o nava pluteşte atunci când greutatea ei este egală cu sau
mai mica decat, greutatea apei dezlocuite de carena ei.
În mod obişnuit greutatea navei se poate obţine prin însumarea
tuturor greutăţilor de la bord, care constă din greutatea
corpului, a instalaţiilor, a rezervelor de combustibil, apa,
echipaj şi încărcătura utilă.
 Deadweight

Deplasamentul se exprima in tone metrice de 1000 Kg;

unele tari folosesc tona engleza de 1016 Kg

D = γ · V, unde:

- γ – greutatea specifica a apei de mare

- V – volumul carenei
 Exprimarea deplasamentului

Deplasamentul navei se modifica în funcţie de situaţia de încărcare şi

apar diferite moduri de exprimare a deplasamentului:

a)   deplasamentul navei goale (Do), care reprezintă greutatea navei

goale fără combustibil, apa, provizii, echipaj şi marfa. Aceasta este o
mărime constantă calculată de către şantierul constructor şi apare
înscrisa în documentaţia navei;

b)  deplasamentul de plină încărcare (D1), reprezintă greutatea

navei încărcate până la linia de plutire de plină încărcare, conţinând
deplasamentul navei goale, combustibili, apa, echipaj, provizii şi
marfa;
 Caracteristici de volum si greutate

c)   deplasamentul maxim (Dmax) este deplasamentul corespunzător

încărcării navei până la nivelul ultimei punţii continue (puntea
principală). În cazul continuării încărcării după aceasta situaţie, nava
va avea o flotabilitate negativă şi se va scufunda.

Pe lângă acest deplasament mai există şi valoarea încărcăturii utile

maxime. Aceasta este egală cu capacitatea de încărcare şi cuprinde
marfa, pasageri şi bagaje.
 Tonajul navelor (Tonnage)

• Tonajul masoara spatiile inchise ale navei.

• Unitatea de masura pentru tonaj este tona registru (register ton)
care corespunde unui numar de 100 picioare cubice sau 2.83 m³.

Se disting:
- Tonajul brut (gross tonnage) care reprezinta volumul tuturor
spatiilor inchise de la bordul unei nave;
- Tonajul net (net tonnage) care reprezinta volumul spatiilor
inchise de la bord, destinat transportului de marfuri.
Intrebări şi răspunsuri
1. Greutatea corespunzătoare încărcării navei până la nivelul
ultimei punţii continue este:
a) deplasamentul navei goale
b) deplasamentul de plina incarcare
c) deplasamentul maxim
d) deplasamnetul marfii

2. Tonajul brut este:

a) greutatea totala a navei corespunzatoare incarcarii pana la nivelul liniei de
plutire
b) capacitatea totala de incarcare a navei exprimata in tone metrice
c) greutatea navei goale, fara combustbil si marfa
d) volumul tuturor spatiilor inchise de la bord
3. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la deplasamentul
maxim este falsa:
a) este greutatea corespunzatoare incarcarii pana la nivelul ultimei punti
continue
b) este greutatea corespunzatoare incarcarii pana la nivelul liniei de
plutire de vara
c) in cazul incarcarii navei peste aceasta situatie nava va avea o flotabilitate
negativa si se va scufunda
d) presupune incărcarea navei peste linia de plina incarcare materializata
prin marca de bord liber

4. Tonajul net este:

a) greutatea totala a navei corespunzatoare incarcarii pana la nivelul liniei de
plutire
b) volumul tuturor spatiilor inchise de la bord destinate cazarii
pasagerilor si stivuirii marfurilor
c) greutatea navei goale, fara combustbil si marfa
d) volumul tuturor spatiilor inchise de la bord
 Bibliografie

[1] IMO Vega database, International Maritime Organization, DNV, 2013.

[2] SOLAS, International Convention for the Safety of Life at Sea,
Adoption: 1 November 1974; Entry into force: 25 May 1980.
[3] MARPOL, International Convention for the Prevention of Pollution
from Ships, Adoption: 1973 (Convention), 1978 (1978 Protocol),
1997 (Protocol - Annex VI); Entry into force: 2 October 1983
(Annexes I and II).
[4] Load Line, International Load Line Convention, Adoption 5 April
1966, Entry into Force 21 July 1968.
[5] Tonnage 1969, International Convention on Tonnage Measurement of
Ships, Adoption 23 June 1969, entry into force 18 July 1982.
[6] STCW Convention and Code, International Convention on Standards
of Training, Certification and Watchkeeping for Seafarers (STCW),
Adoption: 7 July 1978; Entry into force: 28 April 1984; Major
revisions in 1995 and 2010.
Unitatea de învăţare nr. 5 Calitatile navei

CUPRINSUL unităţii de învăţare nr. 5

1. Calitati nautice (slide 2)

2. Calitati evolutive (slide 7)
3. Intrebări şi răspunsuri (slide 15)
4. Bibliografie (slide 17)

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 5

 Cunoaşterea calitatilor nautice

 Cunoaşterea calitatilor evolutive ale navei
 Calitati nautice

Însuşirile navei, specifice plutirii pe apă, determinate de legătura

acesteia cu factorii din mediul înconjurător se numesc calităţi
nautice.

Aceste calităţi cuprind:

1. flotabilitatea,
2. stabilitatea,
3. nescufundabilitatea şi
4. soliditatea.
 Calitati nautice

[Link] este proprietatea navei de a pluti la un anumit pescaj,

determinat de cantitatea de marfă existentă la bord.

Fiecare navă este construită în aşa fel încât greutatea navei

încărcate să fie mai mică decât deplasamentul ei maxim. Astfel, de
la ultima linie de plutire şi până la ultima punte etanşă, principală,
mai rămâne un volum din corpul navei care se numeşte rezerva
de flotabilitate.

Aceasta este direct proporţională cu bordul liber şi este destinată

asigurării plutirii navei în cazul inundării unor compartimente.
 Calitati nautice

[Link] este capacitatea navei de a reveni la poziţia iniţială

de echilibru dupa ce a fost inclinata de vant, valuri sau conditii
de incarcare.

Nava se poate înclina intr-un bord sau altul sub influenta forţei
valurilor, vânturilor sau forţei centrifuge în timpul giraţiei.
Înclinarea ei în jurul axei longitudinale se numeşte înclinare
transversală sau bandare, mişcarea oscilatorie care apare
numindu-se ruliu.

Stabilitatea transversală este proprietatea navei de a reveni din

poziţia bandată la poziţia iniţială, iar dacă nava rămâne înclinată
se foloseşte termenul de nava canarisită.
 Calitati nautice

Înclinarea în jurul axei transversale se numeşte înclinare

longitudinală sau diferenţă de asieta şi mişcarea oscilatorie care
apare se numeşte tangaj.

Şi în acest caz există o proprietate a navei de a reveni la asieta

dreaptă, numită stabilitate longitudinală.
 Calitati nautice

[Link] este capacitatea navei de a pluti şi de a-şi

menţine stabilitatea când unul sau mai multe din
compartimentele ei au fost inundate ca urmare a unor avarii.

[Link] este capacitatea navei de a nu se deforma şi de a-şi

păstra etanşeitatea atunci când asupra ei acţionează forţe
exterioare.
 Calitati evolutive

Calităţile evolutive vin să completeze caracteristicile navei prin:

1. viteză,
2. inerţie,
3. giraţie şi
4. stabilitate de drum.

Aceste calităţi permit navei să se deplaseze pe mare în direcţia şi

cu viteza dorită.
 Calitati evolutive

1. Viteza reprezintă distanţa parcursă în unitatea de timp. La nave

aceasta este exprimată în noduri (Nd), care arată milele parcurse
de nava intr-o oră.

• Toata [Inainte]
• Jumatate
• Incet
• Foarte incet
• Stop
• Foarte incet [inapoi]
• Incet
• Jumatate
• Toata [inapoi]
 Calitati evolutive

Viteza exprimata în funcţie de rotaţiile motorului şi a consumului de

combustibil:

a) Viteza economică este viteza care o atinge nava, cu motorul

functionand cu un consum minim de combustibil.
b) Viteza maximă este viteza care poate fi dezvoltata folosindu-se
motoarele la capacitate maximă.
c) Viteza minimă este viteza la care inca mai este posibilă guvernarea
navei.
d) Toată viteza, conform telegrafului, este viteza atinsă cu motoarele
funcţionând la parametrii normali.
 Calitati evolutive

[Link]ţia reprezintă capacitatea navei de a-şi continua deplasarea prin

apă după schimbarea regimului de mers al navei prin stopare sau
mers înapoi. Caracteristicile inerţiei sunt distanţa parcursă şi timpul în
care s-a parcurs această distantă.

Acestea se pot determina în situaţia în care

ştim momentul stopării maşinilor şi momentul
opririi definitive a navei şi dacă avem
momentul schimbării direcţiei de mers,
urmând să determinam distanta şi timpul
necesar opririi din acel moment.
 Calitati evolutive

Giraţia navei este capacitatea acesteia de a-şi modifica direcţia de

deplasare sub acţiunea cârmei, elicei sau sub acţiunea combinată a
acestora.

Mişcarea rezultată este o mişcare giratorie descrisă de centrul de

greutate al navei care îşi schimbă direcţia de deplasare când este
acţionată cârma şi până la încetarea acţionării cârmei.
 Calitati evolutive - giratia
Elementele curbei de giraţie sunt:

a) diametrul tactic este distanţa măsurată

între drumul iniţial şi axul longitudinal
al navei după întoarcerea cu 1800;

b)  avans este distanta parcursa pana la

schimbarea directiei cu 900;

c) unghiul de derivă al navei este

unghiul format de direcţia axului
longitudinal al navei cu tangenta la
curba de giraţie în centrul de greutate al navei;

d) abaterea laterala este distanta pana la care nava devine perpendiculara pe linia

prova-pupa de la începutul mişcării de giratie.
 Calitati evolutive – stabilitatea de drum

Stabilitatea de drum este proprietatea navei de a-şi menţine direcţia de

deplasare atunci când cârma este în axul longitudinal al navei.
Această calitate este opusă giraţiei navei deoarece o navă cu stabilitate bună
de drum, girează mai greu şi invers.

Gireaza bine/ Gireaza greu

Stabilitate de drum nesatisfacatoare Foarte buna stabilitate de drum
 Calitati evolutive – stabilitatea de drum

Astfel, dacă nava cu cârma în axul longitudinal al navei tinde să vină:

• cu prova în vânt, se spune că este ardentă,
• cu pupa în vânt, se numeşte navă moale.

Dacă apare o abatere a navei de la drum prin salturi bruşte, poziţia cârmei
neavând importanţă, avem de a face cu o navă ambardee.
Intrebări şi răspunsuri
1. Proprietatea navei de a reveni din poziţia bandată la poziţia
iniţială se numeste:
a) Stabilitate de drum
b) Stabilitate longitudinală
c) Stabilitate transversală
d) Stabilitatea navei
 
2. Viteza economică este viteza
a) pe care o atinge motorul cu un consum minim de combustibil
b) care poate fi dezvoltata folosindu-se motoarele la capacitate minimă
c) la care este posibilă guvernarea navei cu toate că este cea mai mică
d) atinsă cu motoarele funcţionând la parametrii normali
3. Termenul de navă ambardee se utilizează atunci când:
a) nava rămâne înclinată într-unul dintre borduri
b) apare o abatere a navei de la drum prin salturi bruşte, poziţia cârmei
neavând importanţă
c) apare o mişcare oscilatorie în jurul axului transversal, poziţia cârmei
neavând importanţă
d) apare o mişcare oscilatorie în jurul axului longitudinal, poziţia cârmei
neavând importanţă

4. Se spune despre o nava că este ardentă daca:

a) având cârma în axul longitudinal nava oscilează în jurul axului transversal
b) având cârma în axul longitudinal nava oscilează în jurul axului
longitudinal
c) având cârma în axul longitudinal al navei tinde să vină cu prova în
vânt
d) având cârma în axul longitudinal al navei tinde să vină cu pupa în vânt
 Bibliografie

[1] IMO Vega database, International Maritime Organization, DNV, 2013.

[2] SOLAS, International Convention for the Safety of Life at Sea,
Adoption: 1 November 1974; Entry into force: 25 May 1980.
[3] MARPOL, International Convention for the Prevention of Pollution
from Ships, Adoption: 1973 (Convention), 1978 (1978 Protocol),
1997 (Protocol - Annex VI); Entry into force: 2 October 1983
(Annexes I and II).
[4] Load Line, International Load Line Convention, Adoption 5 April
1966, Entry into Force 21 July 1968.
[5] Tonnage 1969, International Convention on Tonnage Measurement of
Ships, Adoption 23 June 1969, entry into force 18 July 1982.
[6] STCW Convention and Code, International Convention on Standards
of Training, Certification and Watchkeeping for Seafarers (STCW),
Adoption: 7 July 1978; Entry into force: 28 April 1984; Major
revisions in 1995 and 2010.
Unitatea de învăţare nr. 6 Codul international de semnale

CUPRINSUL unităţii de învăţare nr. 6

1. Pavilioanele codului International de

semnale (slide 2)
2. Semnalul morse (slide 6)
3. Semnificatia pavilioanelor (slide 7)
4. Intrebări şi răspunsuri (slide 9)
5. Bibliografie (slide 12)
OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 6

 Înţelegerea scopului utilizarii Codului International

de semnale
 Cunoaşterea seminificatiei pavilioanelor Codului
International de semnale
Pavilioanele Codului International de
Semnale
Pavilioanele Codului International de
Semnale
Pavilioanele Codului International de
Semnale
Pavilioanele Codului International de
Semnale
Intrebări şi răspunsuri
1. LiteraY din International Code of Signals se citeşte:
a) Yes
b) Yellow
c) Yankee
d) Yala

2. Litera S din International Code of Signals se citeşte:

e) Stop
f) Save
g) Sierra
h) Samsung
3. Litera N din International Code of Signals se citeşte:
a) Nina
b) November
c) NO
d) Never

4. Care este semnificatia arborarii pavilonului “H” la bordul

navei?
a) I need a pilot
b) I have a pilot
c) I require assistance
 Bibliografie

[1] IMO Vega database, International Maritime Organization, DNV,

2013.
[2] SOLAS, International Convention for the Safety of Life at Sea,
Adoption: 1 November 1974; Entry into force: 25 May 1980.
[3] MARPOL, International Convention for the Prevention of Pollution
from Ships, Adoption: 1973 (Convention), 1978 (1978 Protocol),
1997 (Protocol - Annex VI); Entry into force: 2 October 1983
(Annexes I and II).
[4] Load Line, International Load Line Convention, Adoption 5 April
1966, Entry into Force 21 July 1968.
[5] Tonnage 1969, International Convention on Tonnage Measurement
of Ships, Adoption 23 June 1969, entry into force 18 July 1982.
[6] STCW Convention and Code, International Convention on
Standards of Training, Certification and Watchkeeping for
Seafarers (STCW), Adoption: 7 July 1978; Entry into force: 28
April 1984; Major revisions in 1995 and 2010.
Unitatea de învăţare nr. 7 Elemente de constructie

CUPRINSUL unităţii de învăţare nr. 7

1. Osatura navei (slide 3)

2. Invelisul exterior (slide 15)
3. Intrebări şi răspunsuri (slide 26)
4. Bibliografie (slide 29)

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 7

 Cunoaşterea dispunerii pe nava a elementelor

constructive
 Cunoaşterea elementelor de constructive ale
navei
 ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE

Corpul navei numit şi coca navei, este construit în aşa fel încât
să asigure etanşeitatea navei, rezistenţă la acţiunea forţelor
naturii şi să asigure spaţiile necesare mărfii, instalaţiilor,
combustibililor, personalului de deservire.

Dpdv al elementelor de constructie corpul se împarte în două

părţi mari,
- osatura şi
- învelişul exterior.
 OSATURA NAVEI

Osatura cuprinde totalitatea elementelor longitudinale şi

transversale care alcătuiesc structura de rezistentă a navei.
După dispunerea faţă de principalele plane de referinţă, osatura
se împarte în:

- osatura longitudinală şi
- osatura transversală.
 Osatura longitudinală

Osatura longitudinala este compusă din piese de rezistenţă

care sunt dispuse longitudinal pe navă. Principalele piese care
compun osatura longitudinală sunt: chila, etrava, etamboul,
contrachila, carlingele laterale, curenţii de punte şi de bordaj.
 Osatura longitudinală

1 Chila este piesa de rezistenţă principală a oricărei nave şi este

situată în plan diametral, pe fundul ei, întinzându-se pe toată
lungimea ei.

Chilele, în funcţie de forma şi construcţie, pot

fi de mai multe tipuri:
a) chila tunel, confecţionată din oţel laminat
de profil dreptunghiular sau pătrat, fiind gol în
interior;
b) chila plată, confecţionată dintr-o filă de
tablă groasă, fiind unul din tipurile cele mai
folosite la nave;
c) chila masivă, confecţionată din oţel masiv,
laminat, având profil dreptunghiular;
Diferite forme de chile
 Osatura longitudinală

• Etrava este piesa de rezistenţă a extremităţii prova, fiind de

fapt prelungirea chilei până la îmbinarea cu puntea principală
pe teugă.

• Etamboul este piesa de rezistenţă de la extremitatea pupa,

constituind prelungirea chilei până la îmbinarea cu puntea
principală pe dunetă.

2 Contrachila, numită şi carlinga centrală este dublura chilei pe

toată lungimea ei, în scopul întăririi rezistenţei fundului navei.
 Osatura longitudinală
3 Carlingele laterale sunt elemente de rezistenţă paralele cu
carlinga centrală şi sunt dispuse pe fundul navei simetric faţă de
axul ei. Carlingele formează o reţea de rezistenţă a fundului
navei împreună cu varangele pe care le leagă între ele.

4 Curenţii de bordaj numiţi

şi stringheri, sunt elemente
de întărire longitudinale,
dispuse de-a lungul
bordurilor. Aceştia au acelaşi
rol ca şi carlingele laterale,
legând coastele între ele.
Stringherul care leagă
capetele superioare ale
coastelor şi se afla la o cotă
mai înaltă decât puntea se
numeşte muradă.
 Osatura longitudinală

5 Curenţii de punte, ca elemente de rezistenţă longitudinală

susţin şi întăresc punţile, leagă traversele între ele formând o
reţea de rezistenţă a punţii.
 Osatura transversala

Structura de rezistenţă a navei este completată de osatura transversală care

este compusă din elemente de rezistenţă dispuse paralel cu planul cuplului
maestru. Cele mai importante piese componente ale osaturii transversale sunt
coastele, varangele si traversele.
 Osatura transversala
6 Coastele, numite şi crevace, sunt elemente de rezistenţă transversale
fixate la intervale egale numite distanţe intercostale.

Două coaste conţinute de acelaşi plan transversal, într-un bord şi altul,

formează un cuplu. Coastele aceluiaşi cuplu sunt identice ca formă,
simetrice ca aşezare faţă de planul diametral al navei, ele determinând
prin forma lor curbată, forma finală a navei (a corpului navei).

Urmărind aşezarea lor de la prova la pupa, vom avea cupluri de forme

ascuţite, numite coaste stelate (forma de V), la prova. Coastele care
formează partea mediană a navei au forma de U, iar spre pupa formele
devin mai rotunjite şi se numesc coaste deviate.
 Osatura transversala

Coastele se compun din trei părţi principale în funcţie de

îmbinarea cu alte elemente:

a) capătul inferior este extremitatea

de îmbinare cu chila

b) genunchiul coastei este porţiunea

curbata în zona care delimitează
fundul navei de bordaj

c) capătul superior este extremitatea

care se află la îmbinarea
bordajului cu puntea.
 Osatura transversala

7 Varangele sunt elemente de rezistenţă transversale

care îmbină capetele inferioare ale coastelor, având
rolul de întărire a legăturii chilă – coastă – carlingă şi
de a da rezistenţă mai mare fundului navei.

8 Traversele sunt elemente de rezistenţă ce unesc

capetele superioare ale coastelor ce formează un
cuplu.

Curenţii de punte (5) împreuna cu traversele (8) formează

reţeaua de rezistenţă pe care se sprijină puntea.
 ÎNVELIŞUL EXTERIOR AL NAVEI

Reţeaua de rezistenţă longitudinală şi transversală care alcătuieşte

osatura navei este acoperită cu un înveliş exterior, formând
astfel corpul etanş al navei.

Fiecare rând de lemn sau tablă care formează învelişul exterior se

numeşte filă. Locul de îmbinare al filelor (din tabla) se numeşte
cusătură.
 ÎNVELIŞUL EXTERIOR AL NAVEI

Învelişul exterior al navei se compune din bordaj şi punte, acestea

concurând la etanşeitatea navei.
 ÎNVELIŞUL EXTERIOR AL NAVEI

Bordajul navei este constituit din învelişul părţilor inferioare şi laterale

ale corpului, care începe de la chilă spre tribord şi babord,
continuându-se până la extremitatea superioară a coastelor, la
îmbinarea cu puntea.

1. filele galbordului - randul de file

din partea inferioara, de o parte si
de alta a chilei.
2. gurna - filele din zona de curbura
a coastelor.
3. file de fund - filele care invelesc
fundul navei intre filele galbordului
si gurna.
 ÎNVELIŞUL EXTERIOR AL NAVEI

4. file de bordaj - filele care

invelesc partea verticala a
corpului navei.
5. file de centura - filele din
apropierea partii superioare a
navei.
Marginea superioara a filelor
de centura se numeste
parapet.
Pe partea exterioară a bordajului se montează câte o fâşie de oţel,
care are rolul de a reduce amplitudinea ruliului şi de a-i mări
perioada. Aceste fâşii de tablă de oţel se numesc chile de ruliu, si
sunt dispuse în planul longitudinal al navei.
1. Sheer strake
forecastle deck;
2. Sheer strake
tween deck;
3. Sheer strake
main deck;
4. Helicopter
platform;
5. Escape route to
or from the
helicopter
platform;
6. Accomodation.
BILGE KEEL
 ÎNVELIŞUL EXTERIOR AL NAVEI

Puntea navei acoperă în întregime corpul navei de la prova la pupa şi

asigură etanşeitatea navei.

Puntea este compusă de regulă din file de tablă de oţel denumite file
de punte.
Fila care face legătura între puntea principală şi bordaj, imediat în
apropierea bordajului se numeşte fila lăcrimară şi este mai groasă
decât celelalte file de punte.
 [Link]
ballast
[Link] [Link] tank
[Link] [Link]
[Link] Bulkhead
Bulkhead Bulkhead
Deck
[Link] 1. Shell
stiffener

[Link] beam

[Link]
[Link]
frame

[Link]
floor [Link]
longitudinal

5. Lower
[Link] floor hopper
[Link]
[Link] [Link]
[Link] [Link]
bottom
frame side keelson
 [Link] Bulkhead

[Link] [Link] Bulkhead

[Link] ballast tank
tank
[Link] Bulkhead

[Link] [Link] stiffener

[Link]

[Link]
[Link] floor bottom
[Link] floor [Link] [Link]
side keelson with brackets
 Cross section of a typical
bulker
Upper hopper tank for water ballast
or oil

Hatch cover

Cargo hold
Lower hopper tank, for water
ballast
Double
bottom
Intrebări şi răspunsuri
1. Care dintre următoarele elemente nu fac parte din osatura
longitudinală:
a) chila
b) etamboul
c) etambreul
d) curenţii de punte

2. Care dintre următoarele elemente nu fac parte din osatura

transversală:
e) coastele
f) vergile
g) varangele
h) traversele
3. Care dintre următoarele file nu apartin bordajului:
a) file de fund
b) file de centura
c) file de gurna
d) file lacrimare

4. Care dintre următoarele file apartin puntii:

e) file de gurna
f) file de fund
g) file lacrimare
h) file de centura
 Bibliografie

[1] IMO Vega database, International Maritime Organization, DNV,

2013.
[2] SOLAS, International Convention for the Safety of Life at Sea,
Adoption: 1 November 1974; Entry into force: 25 May 1980.
[3] MARPOL, International Convention for the Prevention of Pollution
from Ships, Adoption: 1973 (Convention), 1978 (1978 Protocol),
1997 (Protocol - Annex VI); Entry into force: 2 October 1983
(Annexes I and II).
[4] Load Line, International Load Line Convention, Adoption 5 April
1966, Entry into Force 21 July 1968.
[5] Tonnage 1969, International Convention on Tonnage Measurement
of Ships, Adoption 23 June 1969, entry into force 18 July 1982.
[6] STCW Convention and Code, International Convention on
Standards of Training, Certification and Watchkeeping for
Seafarers (STCW), Adoption: 7 July 1978; Entry into force: 28
April 1984; Major revisions in 1995 and 2010.
Unitatea de învăţare nr. 8 Partile principale ale corpului navei

CUPRINSUL unităţii de învăţare nr. 8

1. Puntile navei (slide 3)

2. Suprastructurile navei (slide 16)
3. Intrebări şi răspunsuri (slide 19)
4. Bibliografie (slide 22)

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 8

 Cunoaşterea puntilor si a dispunerii acestora

 Familiarizarea cu suprastructurile navei
 PUNTILE NAVEI

• Punţile navei pot fi

continue sau
întrerupte, împărţind în
plan orizontal spaţiul
din interiorul navei.
 PUNTI CONTINUE ALE NAVEI

1. Puntea principală este prima punte etanşă continua care se

desfăşoară de la prova la pupa.
2. Coverta este puntea expusa la exterior. În multe cazuri coverta
şi puntea principala se confunda.
3. Punte inferioara situata deasupra magaziilor (alta decat
puntea principala, daca exista).
4. Punte intermediara este spaţiul de stocare dintre magaziile de
marfa şi puntea principală, de multe ori retractabila.
5. Paiolul este puntea inferioară care închide sub ea spaţiul
denumit dublu fund.
Main deck
Tween deck
Tween deck
 PUNTI DISCONTINUE ALE NAVEI

1. Puntea discontinuă dispusă la prova se numeşte teugă şi pe

ea sunt amplasate dispozitivele instalaţiei de ancorare şi
amarare.
2. Puntea cea mai inalta a navei situata in planul maestru se
numeste puntea superioara.
3. Puntea discontinuă dispusă la pupa se numeşte dunetă.
4. Puntea destinată plutelor de salvare şi bărcilor se numeşte
puntea bărcilor de salvare.
5. Puntea de comandă este zona destinată comenzii de
navigaţie.
6. Puntea etalon este cea mai inalta punte, pe ea instalându-se
compasul magnetic precum şi alte antene corespunzătoare
aparatelor de navigaţie.
forecastle deck
forecastle deck
1. Warping head
2. Drum
3. Bollards
4. Eyes to
connect the
stoppers
5. Guide roller
6. Center lead
7. Leadway
8. Head line
9. Forward spring
poop deck
 Suprastructurile navei

Suprastructurile sunt părţi ale navelor situate deasupra punţii principale.

Acestea pot fi amplasate pe navă la prova, la mijloc sau la pupa.
 
Suprastructurile etanse ridicate la extremitatile prova şi pupa ale unei
nave se numesc teuga şi respectiv duneta.
Castelul este o suprastructura situata pe puntea superioara a navei.
 Amplasarea castelului

1)     castelul central, la centrul navei, poate avea mai multe punţi, aici
sunt amplasate majoritatea cabinelor de locuit, saloanele, staţia
radio, instalaţia bărcilor de salvare, iar la nivelul cel mai înalt se
găseşte comanda de navigaţie;

2)     castelul pupa, cuprinde toate încăperile de locuit, sub el fiind

dispus compartimentul maşini. La acest tip de nave restul corpului
este folosit pentru magazii de marfă sau tancuri. Navele moderne
tind către o singură suprastructură dispusă la pupa sau la prova ;

3)     castelul prova.

Cateva tipuri de suprastructuri
Intrebări şi răspunsuri
1. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:
a) Puntea discontinuă dispusă la pupa se numeşte teugă şi pe ea
sunt amplasate dispozitivele instalaţiei de ancorare şi amarare.
b)Puntea discontinuă dispusă la prova se numeşte dunetă şi pe ea
sunt amplasate dispozitivele instalaţiei de ancorare şi amarare.
c) Suprastructura etanse ridicată la extremitatea prova a unei
nave se numeste teuga.
d) Suprastructura etanse ridicată la extremitatea prova a unei nave se
numeste duneta.

2. Cea mai inalta punte pe care sunt instalate compasul

magnetic precum şi alte antene corespunzătoare aparatelor
de navigaţie se numeste:
a) Puntea duneta
b) Puntea etalon
c) Punte de comanda
3. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:
a) Puntea discontinuă dispusă la pupa se numeşte teugă şi pe ea
sunt amplasate dispozitivele instalaţiei de ancorare şi amarare.
b)Puntea discontinuă dispusă la prova se numeşte dunetă şi pe ea
sunt amplasate dispozitivele instalaţiei de ancorare şi amarare.
c) Suprastructa etanse ridicată la extremitatea pupa a unei nave se
numeste teuga.
d) Suprastructa etanse ridicată la extremitatea pupa a unei nave
se numeste duneta.

4. Puntea expusa la exterior se numeste:

a) Punte intermediara
b) Paiol
c) Coverta
 Bibliografie

[1] IMO Vega database, International Maritime Organization, DNV,

2013.
[2] SOLAS, International Convention for the Safety of Life at Sea,
Adoption: 1 November 1974; Entry into force: 25 May 1980.
[3] MARPOL, International Convention for the Prevention of Pollution
from Ships, Adoption: 1973 (Convention), 1978 (1978 Protocol),
1997 (Protocol - Annex VI); Entry into force: 2 October 1983
(Annexes I and II).
[4] Load Line, International Load Line Convention, Adoption 5 April
1966, Entry into Force 21 July 1968.
[5] Tonnage 1969, International Convention on Tonnage Measurement
of Ships, Adoption 23 June 1969, entry into force 18 July 1982.
[6] STCW Convention and Code, International Convention on
Standards of Training, Certification and Watchkeeping for
Seafarers (STCW), Adoption: 7 July 1978; Entry into force: 28
April 1984; Major revisions in 1995 and 2010.
Unitatea de învăţare nr. 9 Compartimentarea navei

CUPRINSUL unităţii de învăţare nr. 9

1. Compartimentarea navei (slide 2)

2. Compartimentele navei (slide 3)
3. Intrebări şi răspunsuri (slide 9)
4. Bibliografie (slide 12)

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 9

 Cunoaşterea compartimentelor navei

 Cunoasterea scopului compartimentarii navei
 COMPARTIMENTAREA NAVEI

Compartimentarea navei are rolul de a realiza

– nescufundabilitatea navei,
– împarte nava în încăperi cu destinaţii diferite şi,
– limitează extinderea incendiilor.
 COMPARTIMENTELE NAVEI

Cu ajutorul pereţilor transversali etanşi s-au obţinut mai multe

compartimente etanşe, care la navă au denumiri specifice:

a)  pic prova sau forepeak - compartimentul dispus la prova, între

etrava şi primul perete etanş transversal, este folosit ca magazie şi
reprezinta practic un compartiment de coliziune;

b)  picul pupa sau afterpeak - corespondentul de la pupa, este folosit

ca tanc de apă;
 COMPARTIMENTAREA NAVEI

c) magazii de marfă - compartimente etanşe destinate incarcaturii, pot

fi diferite ca număr şi dimensiune, în funcţie de capacitatea navei;
 COMPARTIMENTAREA NAVEI

d) compartimentul maşini - unde sunt dispuse motoarele auxiliare,

motorul principal şi celelalte instalaţii aferente;

e) coferdamuri - compartimente etanşe realizate între

pereţii transversali dubli, care
despart magaziile de marfa şi
compartimentul maşini de tancurile
de combustibil. Acestea sunt de
regulă fără instalaţii, sunt înguste
şi au doar rolul de izolare.
1. side-rolling hatch covers,
2. self-trimming cargo holds,
3. hoppers,
4. saddle tank,
5. double bottom ballast tank,
6. cofferdam,
7. wing ballast tank,
 COMPARTIMENTAREA NAVEI

f) tancurile de combustibil - sunt de fapt compartimente etanşe

delimitate de bordaje, pereţi transversali si punţi;

Pe lângă tancurile de combustibil mai există la bord tancuri de

ulei, lubrefianţi şi tancuri de apă.
Intrebări şi răspunsuri
1. Compartimentele etanşe realizate între pereţii transversali
dubli, care despart magaziile de marfa şi compartimentul
maşini de tancurile de combustibil se numesc:
a) Pic prova
b) Pic pupa
c) Coferdam

2. Compartimentarea navei are rolul de a realiza

a) nescufundabilitatea navei,
b) împarte nava în încăperi cu destinaţii diferite,
c) limitează extinderea incendiilor,
d) toate cele de mai sus.
3. Compartimentul dispus la prova, între etrava şi primul
perete etanş transversal, se numeste:
a) Pic prova
b) Pic pupa
c) Etambou

4. Compartimentul dispus la pupa, între etambou şi ultimul

perete etanş transversal, se numeste:
a) Pic prova
b) Pic pupa
c) Etrava
 Bibliografie

[1] IMO Vega database, International Maritime Organization, DNV,

2013.
[2] SOLAS, International Convention for the Safety of Life at Sea,
Adoption: 1 November 1974; Entry into force: 25 May 1980.
[3] MARPOL, International Convention for the Prevention of Pollution
from Ships, Adoption: 1973 (Convention), 1978 (1978 Protocol),
1997 (Protocol - Annex VI); Entry into force: 2 October 1983
(Annexes I and II).
[4] Load Line, International Load Line Convention, Adoption 5 April
1966, Entry into Force 21 July 1968.
[5] Tonnage 1969, International Convention on Tonnage Measurement
of Ships, Adoption 23 June 1969, entry into force 18 July 1982.
[6] STCW Convention and Code, International Convention on
Standards of Training, Certification and Watchkeeping for
Seafarers (STCW), Adoption: 7 July 1978; Entry into force: 28
April 1984; Major revisions in 1995 and 2010.