Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice

Departamentul de Sociologie și Asistență Socială

Fișă de lucru pentru cursul:

Managementul și Evaluarea programelor de asistență socială

[Link]. Daniela COJOCARU

[Link]. Lucian SFETCU

Specializare: Asistență Socială

Anul: 3

Titlul proiectului: Consumul de droguri în rândul adolescenților

Studenți:

Bogdan Bianca-grupa I
Chiroșcă Denisa-grupa I
Coroeanu Ștefania-grupa I
Cuprins
Titlul proiectului ......................................................................................................................................................................................... 4
Locul de desfășurare ...................................................................................................................................................................................
4 Rezumat ......................................................................................................................................................................................................
4
1. Scopul proiectului ...................................................................................................................................................................................
4
2. Obiectivele și indicatorii proiectului .......................................................................................................................................................
5
3. Descrierea și justificarea problemei ........................................................................................................................................................
7
3.1. Prezentarea problemei și identificarea cauzelor care au dus la apariția acesteia .............................................................................
7
3.3. Descrierea potențialele efecte ale nerezolvării problemei ...............................................................................................................
8
3.4. Posibile soluții pentru rezolvarea problemei.................................................................................................................................. 10
3.4. Argumentarea necesității unei intervenții ......................................................................................................................................
10
4. Populația și grupurile țintă ....................................................................................................................................................................
11
4.1. Descrierea populației afectate de problema identificată ................................................................................................................
11
4.2. Enumerarea și descrierea grupului/grupurilor țintă ale proiectului, anticipând numărul beneficiarilor direcți și indirecți în
fiecare
caz .........................................................................................................................................................................................................
12
 4.3. Motivarea alegerii grupului/grupurilor țintă ..................................................................................................................................
13
5. Descrierea detaliată a activităților și planul de acțiune .........................................................................................................................
13
5.1. Descrierea activităților ...................................................................................................................................................................
13
5.2. Durata proiectului ..........................................................................................................................................................................
14
5.3. Planul de acțiune ............................................................................................................................................................................
15 6. Resurse umane
necesare ....................................................................................................................................................................... 17
6.1. Prezentarea echipei de implementare a proiectului (se va face referire numai la pozițiile ce vor exista în cadrul proiectului, nu se
vor include nume) .................................................................................................................................................................................
17
6.2. Dacă vor exista voluntari, se vor preciza responsabilitățile acestora și modul de organizare și coordonare a acestora. .............. 17
7. Bugetul proiectului................................................................................................................................................................................ 17
7.1. Buget sintetic .................................................................................................................................................................................
18
7.2. Buget detaliat .................................................................................................................................................................................
19 8. Evaluarea
proiectului ............................................................................................................................................................................ 19
8.1. Descrierea metodelor și tehnicilor utilizate pentru evaluarea impactului asupra grupului țintă, cât și populația participantă la
evaluare .................................................................................................................................................................................................
19
8.2. Descrierea metodelor și tehnicilor utilizate pentru măsurarea gradului de atingere a obiectivelor propuse, cât și populația
participantă la evaluare (dacă este cazul) ..............................................................................................................................................
19
8.3. Instrumentul de culegere a datelor pentru evaluarea impactului asupra grupului țintă .................................................................
19
Titlul proiectului
Consumul de droguri în rândul adolecenților

Locul de desfășurare
Liceul X din județul Iași

Rezumat
(în maxim 250 de cuvinte, includeți informațiile esențiale ale proiectului, printre care scopul, obiectivele, grupul țintă și activitățile
principale)

1. Scopul proiectului
Exista o bariera foarte subtire intre ceea ce tine de scop si obiectiv . Scopul proiectului face referire la rezolvarea problemei în randul
adolescentilor cazuti in patima consumului de droguri , urmarind imbunatatirea sau chiar rezolvarea situatiei membrilor aflati in
impas.

Concret , se are in vedere monitorizarea unui numar de adolescenti din cadrul unui liceu din Iasi. Proiectul isi propune crearea
conditiilor de cercetare punctuala si multidisciplinara in domenii acoperite de centrele de cercetare autorizate . Reducerea riscului
numarului mare de adolescenti consumatori de substante nocive si oferirea de suport pentru integrare / reintegrare in
societate ,utilizand metode inovative , cu accent pe persoanele afectate cu scopul producerii rezultatului dorit . Odata indeplinit , va
avea efect asupra mediului politic , familial , economic , social , asigurand rezolvarea probelmei si contribuind la atingerea unor
obiective generale ale comunitatii , programului .
Ca atare , din toate cele enumerate mai sus , doresc sa delimitez si sa pun accentul pe singurul si principalul scop al acestui proiect ,
anume : Prevenirea consumului de droguri in randul elevilor - adolescentilor care provin din mediul rural si urban din familii
avantajate si dezavantajate social .
2. Obiectivele și indicatorii proiectului
Notă:
Construiți între 3 și 5 obiective care să respecte criteriile SMART
Pentru fiecare obiectiv, precizați cel puțin 3 indicatori cantitativi și 3 indicatori calitativi

Obiectiv Indicatori
Cantitativi Calitativi
[Link] unui sistem de identificarea adolescentilor consumatori de Numărul de adolescenți care Interesul tinerilor din grupul
droguri de tip pasiv sau activ au fost identificați ca și tință față de program
consumatori de droguri Calitatea programelor de
Numarul de interviuri la care informare
grupul –tinta a participat Aprecieri pozitive din partea
Frecvența participării tinerilor echipei
la workshopuri
2.Încurajarea părinților copiilor cu probleme de natură toxicomană, Numărul de părinți care Implicarea parintilor in
din liceul X din Iași, să participe la activități de terapie și informare , participă la activități de desfasurarea programului
pe parcursul celor 6 luni de desfășurare a proiectului terapie și informare Interesul părinților pentru
Frecvența participării diferite tipuri de activități de
părinților la activitățile terapie și informare
săptămânale de terapie și Activitățile de terapie și
informare informare continuată acasă de
Numărul de ore de lucru cu părinți
părinții-copii
3. Cunoasterea de către toți tinerii selectați din liceul X, din județul Numãrul întâlnirilor Creșterea gradului de
Iași a categoriilor de droguri și a riscurilor consumului acestora, la organizate pentru informarea conștientizare a riscurilor
sfârșitul celor doua luni de derulare a proiectului si educarea tinerilor asociate cu consumul de
Gradul de cunoastere a droguri
diferitelor categorii de Reacția de sprijin a membrilor
droguri și a efectelor echipei și a comunității
asupra sănătății Implicarea părinților în
Numărul de pliante împărțite procesul de învățare activă cu
Numărul de workshopuri privire la fenomenul de
realizate în cadrul codependență
programului Discuții între tineri privind
riscurile consumului de
droguri
4. Conștientizarea și combaterea viciului Numărul de participanți care Cresterea numãrului
vor participa la program persoanelor care apeleazã la
Frecventa intalnirilor tinerilor serviciile programului
care au solicitat sprijin Acceptarea de către
Numărul de ore alocate beneficiari a faptului că au o
discuției cu un psiholog problemă
Calitatea comunicării dintre
psiholog-beneficiar
5. Întreținerea stării de abstinență Numãrul persoanelor din Beneficiarii programului
grupul-tintã care au depãsit recunosc cã au depãsit
situatia de crizã Frecvența situatia de crizã
întâlnirilor dintre foști- Beneficiarii programului
dependenți și cei apreciazã sprijinul
pe care l-au primit din partea
dependenți
specialistilor pe
Numărul de ore alocate
parcursul derulãrii
discuțiilor și diferitelor
programului
activități
3. Descrierea și justificarea problemei
Maxim 2500 de cuvinte

3.1. Prezentarea problemei și identificarea cauzelor care au dus la apariția acesteia

Adolescenţii, tinerii formează o populaţie vulnerabilă la consumul de droguri, aceştia fiind mai receptivi la experienţe noi şi extreme.
Această vulnerabilitate a adolescenţilor la consumul de droguri este direct legată de faptul că drogurile au devenit accesibile, consumul
fiind asociat deseori cu presiunea exercitată de grupul de prieteni.
Indiferent de natura lor, fie că sunt de origine vegetală, animală sau minerală, aceste substanţe care aparent aduc fericire sau care
„fabrică visuri”, fac anual mai multe victime decât armele de distrugere în masă.
În ceea ce priveşte vârsta consumatorilor din România, media debutului consumului de droguri a scăzut drastic, ajungându-se la cazuri
de copii consumatori de numai 10-12 ani.

Statisticile din întreaga lume arată că numărul cel mai mare de consumatori este reprezentat de tineri (Popescu si colab, 2004).
Adolescenţii, tinerii formează o populaţie vulnerabilă la consumul de droguri, deoarece aceştia sunt mult mai receptivi la experienţe
noi şi extreme. De exemplu, o statistică referitoare la consumul de stupefiante în Germania şi Franţa, indică faptul că aproximativ 50%
dintre tinerii acestor ţări au fost sau sunt consumatori de droguri. Se observă că media debutului consumului de droguri a scăzut
dramatic, ajungându-se la cazuri de copii consumatori de numai 10-12 ani, şi în România. Centrele de prevenţie şi control al
consumului de toxice în rândul adolescenţilor oferă următoarele informaţii:
• aproximativ 10% dintre adolescenţi fumează până la 15 ţigarete pe zi, 20 de zile pe lună (deşi procentul este în continuă
creştere). Tutunul are efecte nocive multiple pe termen lung şi creează de asemenea dependenţă. Un adolescent care fumează
de mai mult de 1 an are o şansă de 80% să devină dependent.
• aproximativ 75% dintre liceeni au consumat alcool ocazional. Dintre aceştia, 28% relatează episoade cu consum exagerat de
alcool (mai mult de 5 băuturi tari, într-un interval de câteva ore). Una din cauzele principale de deces în rândul adolescenţilor
sunt accidentele auto cauzate de consumul excesiv de alcool. Consumul de alcool scade inhibiţiile specifice vârstei şi
predispun adolescentul la o viaţă sexuală necorespunzatoare (sex neprotejat), ceea ce creşte riscul contractării unei boli cu
transmitere sexuală (HIV-SIDA, herpes, chlamidya) sau apariţia unei sarcini nedorite.
• aproximativ 40% dintre adolescenţi au încercat cel puţin o data marijuana, în timp ce 22% dintre ei folosesc frecvent acest
drog. Marijuana este o opţiune des întâlnită în rândul adolescenţilor şi poate cauza pierderi de memorie, tulburări cognitive (de
 învăţare) sau de atenţie.  aproximativ 9% dintre adolescenţi au încercat cocaina, în timp ce 4% folosesc acest drog frecvent
(cel puţin o dată pe lună).

Printre cauzele externe ale consumului de droguri în rândul persoanelor tinere, autorul francez Gilles Ferreol mai menţionează: cercul
de prieteni, nivelul de educaţie redus, lipsa informaţiilor despre droguri (Ferreol, 2000). Autorul evidenţiază faptul că faptul că
adolescenţii sunt mânaţi spre consumul de droguri de curiozitate, de nevoia de experimentare a senzaţiilor tari.
Câteva teorii psihologice asupra consumului de droguri se bazează pe noţiunea de psihologie patologică sau inadecvată: există ceva în
viaţa emoţională şi fizică a diferiţilor indivizi care îi predispune la consumul de droguri. Ei folosesc drogurile ca o „evadare din
realitate”, ca o metodă de a evita problemele vieţii şi de a se retrage în stări euforice (Răşcanu, 1999). Conform autoarei, mai multe
cercetări asupra personalităţii şi atitudinilor consumatorilor de droguri au demonstrat că, în comparaţie cu neconsumatorii, primii au
tendinţa de a fi mai rebeli, mai independenţi, deschişi către noi experienţe, dispuşi să-şi asume mai multe riscuri, sunt mai toleranţi,
acceptând comportamentul deviant, sunt receptivi la incertitudine, sunt căutători de plăceri, nonconformişti şi neconvenţionali.
Unii copiii şi tineri utilizează drogurile sau solvenţii organici în încercarea de a uita de problemele cu care sunt confruntaţi sau de a
atenua supărarea ivită în urma unui eveniment neplăcut petrecut în familie. Alteori, cauzele gestului lor sunt mai profunde: o reacţie
faţă de unele abuzuri, faţă de faptul că nu li se acordă atenţie la şcoală sau în anturaj (Popescu O si colab, 2004).

3.2. Descrierea potențialele efecte ale nerezolvării problemei

• Consumul de droguri este vazut ca o problema personala, morala si sociala. Prin multitudinea implicatiilor sale, consumul de
droguri nu este si nu poate deveni o problema personala. Lungul sir de intamplari nefaste , care nu sunt niciodata numai ale unui
individ, arata ca familia, scoala, biserica, statul – toti au obligatia de a se implica in combatera a ceea ce poate deveni o tragedie a
omenirii.

• Consumul de droguri influenteaza puternic starea de sanatate a unei comunitati. Mai devreme sau mai tarziu persoana
consumatoare va trebui vindecata daca nu de maladia consumului de droguri, prin cure de dezintoxicare, atunci de una sau mai multe
dintre maladiile asociate acestuia (hepatitele de tip B si C, dar si SIDA). Iata cum o problema strict individuala – consumul – devine,
prin efectele sale una generala, intreaga comunitate fiind obligata sa suporte cheltuielile de vindecare.
• Consumul de droguri duce la diminuarea fertilitatii, chiar daca unele dintre aceste substante sunt excitanti sexuali. Faptul ca o
persoana aflata sub influenta drogurilor nu mai judeca clar o determina sa se izoleze sau inconstient sa le faca rau celorlalti membri ai
societatii prin agresiuni, prin accidente de munca ori de trafic. De asemenea legatura dintre consumul de droguri si infractionalitate
este evidenta, consecintele cresterii numarului de crime, jafuri, talharii sunt suportate de intreg ansamblul social.

În ceea ce priveşte consumul de etnobotanice medicii spun că reacţiile produse de acestea sunt diferite în funcţie de compoziţia
drogului. „Sunt persoane la care apar fenomene psihotice pe fondul consumului de astfel de substanţe, altele care au gânduri suicidare
şi sunt şi persoane care s-au sinucis, fiind sub influenţa acestor substanţe", explică medicul psihiatru specialist în dependenţe Eugen
Hriscu de la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia" din Capitală. În plus, efectele adverse ale acestor substanţe apar încă de
la prima doză consumată, mai spun medicii.

Dr. Lucian Vasiliu declară că etnobotanicele pot da crize asemănătoare schizofreniei. Din cauza halucinaţiilor, consumatorii
pot să devină un pericol pentru ei înşişi şi pentru cei din jur. Unii încearcă să se sinucidă sau să le facă rău celor din familie, fără să fie
conştienţi de ceea ce fac.
„Problema este că nu este suficient să consume un pliculeţ, după o jumătate de oră consumatorii simt nevoia altui pliculeţ şi din
ce în ce mai mult", a mai spus medicul pentru Agerpres. El a ţinut să avertizeze publicul că fenomenul produselor etnobotanice începe
să ia amploare, ceea ce e normal, având în vedere că substanţele sunt legale la noi, deşi în alte ţări astfel de magazine sunt interzise.
Dr. Vasiliu anunţă că aproximativ 100 de tineri ajung în fiecare lună la spitalul „Obregia”, cu ambulanţa, în plină criză
provocată de droguri. „Lor li se face dezintoxicarea două săptămâni dar apoi pleacă acasă şi, ca în cazul câinelui lui Pavlov, când văd
un magazin cu etnobotanice se duc şi-şi cumpără din nou” explică specialistul.
„Drogurile legale" sunt substanţe cu toxicitate mare şi, deşi nu exisă încă studii de specialitate care să arate efectul exact al acestora pe
termen lung, consecinţele negative pot fi estimate. „Stările toxice date de etnobotanice se manifestă asemănător unor boli psihice
grave, cum este schizofrenia, iar persistenţa intoxicaţiei poate genera deteriorarea permanentă a celulei neuronale, favorizând
instalarea tulburărilor de comportament, a deficitului de atenţie, scăderea capacităţii intelectuale şi a memoriei, favorizând în acelaşi
timp şi apariţia bolilor psihice", explică medicul psihiatru Cristina Hudiţă de la Spitalul de Psihiatrie „Sf. Stelian" din Capitală.
Pe lângă efectele psihice care vizează atenţia şi capacitatea de concentrare, problemele de raţionament logic, apar iluziile
senzoriale, halucinaţiile, senzaţiile de depersonalizare şi de ieşire din corp, precum şi stările de frică, angoasă, tristeţe şi de paranoia.
„Pe fondul unor boli deja existente poate surveni decesul prin stop cardio-respirator", mai spune specialistul Cristina Hudiţă.
 În cazul episoadelor acute este necesară internarea pentru 5-7 zile. „Ieşirea din criza acută produsă de intoxicaţiile cu
etnobotanice se face prin tratament psihiatric, eficient doar împotriva simptomelor precum anxietate, episoade psihotice, neexistând un
tratament pentru acest tip de dependenţe", explică medicul psihiatru Cristina Hudiţă.
Cei mai vulnerabili la efectele negative sunt tinerii. „Cu cât consumul apare mai devreme, iar creierul este mai imatur, cu atât
riscul apariţiei disfuncţiilor date de deteriorarea scoarţei cerebrale este mai mare", adaugă specialistul.
Indiferent de forma de comercializare - pastile, prafuri sau combinaţii de ierburi -, „drogurile legale" acţionează nociv asupra
organismului. După ingerare, persoana poate avea greţuri şi vărsături, hipotensiune arterială, poate prezenta încetiniri ale ritmului
cardiac, hipertermie şi transpiraţie excesivă, dilatarea pupilelor şi tremurături ale corpului.

3.3. Posibile soluții pentru rezolvarea problemei

PREVENIREA, potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române, este un răspuns anticipat față de un eveniment care se presupune
a fi nociv. Plecând de la această definiție, s-au dezvoltat două modalități de abordare: 1. Reducerea și, dacă este posibil, eliminarea
posibilității ca un astfel de eveniment să apară; 2. Reducerea posibilității de apariție a unor evenimente nocive ulterioare în legătură cu
evenimentul nociv deja apărut. PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI PRESUPUNE Recunoașterea semnalmentelor
specifice unui potențial consum în situația în care sunt excluse alte cauze care ar putea modifica comportamentul unei persoane;
Cunoașterea efectelor nocive asociate, a modului de prezentare sau administrare în scopul adoptării unei conduite care să împiedice
consumul acestor substanțe. În prevenirea consumului de droguri se conturează programe în funcție de caracteristicile grupului țintă.

Prevenirea primara se referă la acțiuni de informare a grupului țintă cu privire la efectele nocive ale drogurilor; formarea de abilități de
autoafirmare personală, având drept grup tinta tinerii, ce nu au fost expusi consumului de droguri.
Prevenirea secundara se adresează adolescentilor ce prezintă un risc crescut pentru consumul de droguri, cei care fie au experimentat
deja, fie din cauza particularităților socio-economice și culturale ale mediului sunt mai expuși fenomenului (de exemplu, copiii
consumatorilor de droguri).
Prevenirea tertiara se adresează consumatorilor de droguri și are ca scop diminuarea riscurilor asociate consumului de droguri, precum
infectării HIV, hepatita B și C și alte boli cu transmiterea pe alte căi decât cea digestivă.
CEA MAI EFICIENTA SI MAI DEZIRABILA FORMA DE PREVENIRE ESTE CEA PRIMARA. Cu cât intervenția este mai
susținută în sfera prevenirii primare, cu atât rezultatele sunt mai elocvente și mai palpabile, costurile sociale sunt mai scăzute, iar
beneficiile sociale sunt mai mari. primul factor de preventie este informarea asupra efectelor negative exercitate de consumul moderat,
respectiv excesul de drog, la care se adaugă conștientizarea factorilor de risc personali (de ex. contagiunea socială, minimizarea
efectelor etc.( Prevenirea consumului de droguri la adolescenţi prin intervenţii active în şcoală : suport de curs pentru cadre didactice
din învăţământul gimnazial şi liceal. - Bucureşti : Catharsis, 2019)
3.4. Argumentarea necesității unei intervenții (a intervenției propuse)
Trebuie sa evidentiem faptul ca pot fi incurajate diverse metode de interventie utile pentru prevenirea toxicomaniei asupra
adolescentilor .
Interventiile sunt indispensabile adolescentilor avand rolul de a presatbili situatia si de a o imbunatati . Pentru a putea pune in
practica o anumita metoda de interventie trebuie sa avem in vedere suferinta fiecarui subiect , asociata cu o experienta anume fiind
necesara instaurarea unei relatii de incredere , crearea unor spatii de convivialitate si de dialog susceptibile de a spori resursele si
potentialul . Cu alte cuvinte , interventia aleasa pentru grupul tinta de adolescenti este interventia de tip preventiv . Aceasta metoda
urmareste reducerea riscurilor si consecintelor asociate consumului de droguri . In consecinta , interventia de tip preventiv ,iar aici voi
fi subiectiva , mi se pare cea dintai metoda din simplu motiv ca daca aceasta are castig de cauza in randul adolescentilor , celelalte
metode ne mai fiind necesare pentru a fi puse in practica .Tinerilor trebuie sa li se aduca la cunostinta buna cunoastere a rolului
mediului , al conditionarilor , al constrangerilor si al oportunitatilor ,dar si depasirea starii limita care conteaza in egala masura .
Totodata , metodele de prevenire nu trebuie sa se cramponeze doar la ideea de programe , reclame ,pliante, coferinte ci este necesara o
aprofundare la un nivel mai ridicat pentru rezultate mai prompte . Asadar , ar putea fi pusa in practica ca si metoda de prevenire ideea
de a se organiza lunar vacante de tip tabara cu elevii adolescenti pentru a li se arata si explica ,mai cu seama a li se exemplifica mai
concret ce este toxicomania ,iar acolo desfasurandu-se diverse activitati care sa-i puna in postura oamenilor profesionisti care se ocupa
cu astfel de cazuri ,dar si in postura celor care sunt consumatori de substante si multe altele asemenea . Toate aceste metode de
prevenire enumerate mai sus ,adunate scad numarul tinerilor consumatori de toxicomanii.

4. Populația și grupurile țintă

Maxim 1500 de cuvinte

4.1. Descrierea populației afectate de problema identificată

Principala categorie de populatie vulnerabila la consumul de droguri o constituie ,fara indoiala, tinerii. Populatia tanara este mult mai
deschisa la nou , la risc , mai dispusa sa incerce noi experiente . Tinerii sunt tinta unui bombardament informational masiv , in care
consumul de droguri este prezentat drept un risc ,insa sub un astfel de ambalaj sta si interpretarea ascunsa a faptului ca , consumul de
droguri ar fi o alternativa ( ce-i drept recunoscuta ca indezirabila, adica de nedorit ) de a face fata vietii .
Motivele consumului de substante , care stau sub lumina reflectoare si care afecteaza populatia sunt cei precum tentatia „fructului
oprit” ,lipsa de maturitate , probleme personale ,necazuri , singuratate , nevoia de a iesi in evidenta , anturajul , nivelul educational ,
climatul familial defavorabil , imitarea modelelor din filme , etc.
Mass-media este o sursa principala in afectarea populatiei in privinta drogurilor . Pe de o parte , prin canalele Tv tinerii capata
informatii indirecte in legatura cu existenta drogurilor , cu consumatorii si cu motivatiile lor . Aceasta informatie indirecta este
furnizata de filme , un anumit gen de muzica si asa mai departe. Pe de alta parte , exista programe informative despre comertul ilicit ,
toxicitatea drogurilor si efectele lor devastatoare asupra tinerilor consumatori .
Desi , problema consumului de droguri in randul adolescentilor nu este necunoscuta de populatie .
Cred ca , ONG-urile ar trebui sa-si intensifice campaniile pentru ca , pana in prezent , publicatiile acestora s-au dovedit eficiente .
Foarte utile ar fi si seminariile interactive , televizate organizate in licee . Cu cat profesorii din scoli primesc mai multe sugestii si
primesc mai mult sprijin din exterior cu atat vor putea gestiona mai bine situatia si vor putea contribui mai bine la reducerea riscului a
consumului de substante .
Populatia are de suferit in urma tinerilor care consuma droguri . Consecintele , efectele acestora duc la schimbari de comportament ,
schimbari de infatisare si igiena ,paranoia, lipsa de orientare ,confuzie , insomnii ,deteriorarea relatiei sociale , indiferenta la locul de
munca . Motiv pentru care oamenii foloesesc discriminarea pentru a se apara , o parte din ei ii inlatura din teama de a nu avea de
suferit copiii lor .
Consumul de droguri reprezintă una dintre cauzele importante ale mortalităţii în rândul tinerilor , atât în mod direct, prin supradoză
(decese induse de consumul de droguri), cât și în mod indirect, prin boli, accidente, violenţă și suicid asociate consumului de droguri.
Decesele legate de droguri care se produc în rândul consumatorilor foarte tineri sunt un motiv de serioasă îngrijorare . Majoritatea
deceselor cauzate de supradoze sunt raportate în rândul celor de gen masculin .

4.2. Enumerarea și descrierea grupului/grupurilor țintă ale proiectului, anticipând numărul beneficiarilor direcți și indirecți
în fiecare caz
4.2 Delimitarea adolescenței, din punct de vedere al vârstei, variază în diversele cadre de analiză și intervenție. Conform OMS,
adolescența este definită ca perioada de dezvoltare cuprinsă între 10 și 19 ani. Cercetarea de față se referă la persoanele cu vârste
cuprinse între 14 și 18 ani, dar în situațiile în care participanții la cercetare fac referire și la vârste mai mici de 14 ani, aceste date au
fost înregistrate și incluse în raport. Conform legii, adolescenții sunt considerați copii, persoane care nu au împlinit vârsta de 18 ani și
nu au dobândit capacitatea deplină de exercițiu. Într-o serie de studii realizate de Agenția Națională Antidrog s-a constatat că
adolescenții cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani sunt cei mai atrași de consumul de droguri.În rândul populației cu vârste cuprinse
între 15 și 24 de ani se consumă și în ziua de astăzi, dar s-a consumat încă din cele mai vechi timpuri,iar cei mai mulți dintre cei care
au început să consume droguri încă din adolescență.( Studii naţionale în populaţia generală privind consumul de tutun, alcool şi
droguri – GPS 2013, [Link]
Încercând rezolvarea problemelor generate de consumul de droguri, am inițiat proiectul care se referă la adolescenții din Iași,care
studiază la liceul x..Începerea acestui proiect a fost generat de numărul mare de adolescenți de la liceul respectiv (aproximativ 50 de
beneficiari direcți). Un procent de aproximativ pentru adolescenții care consumă droguri este de 40 % din cei înscriși la liceul
respectiv,un număr destul de mare pentru această categorie.
Pe lângă faptul că, cei în cauză suferă și suportă efectele acestui tip de consum,sunt încadrați și beneficiarii indirecți precum familiile
sau prietenii acestora care încurajează consumul acestora prin indiferență sau nepăsare.

4.3. Motivarea alegerii grupului/grupurilor țintă

Am ales să scriu despre această categorie de populație,mai exact adolescenții care consumă droguri din Iași care sunt înscriși la

Liceul x deoarece reprezintă o problemă care necesită efort pentru a fi dezbătută și rezolvarea va persista și pe viitor dacă nu se vor lua

măsuri în ceea ce privește prevenirea sau încercarea de a rezolva pe cât posibil aceste comportamente ale adolescenților.

De cele mai multe ori aceștia recurg la consumul de droguri în urma problemelor cu care se confruntă majoritatea tinerilor din ziua de
azi: probleme cu familia,probleme în relația de cuplu,depresia sau orice altă problemă care, din pricina gravității sale, l-ar putea
determina pe adolescent să acționeze astfel.
Pentru a putea depăși aceste probleme și “obstacole” cu care se confruntă, adolescenții ar trebui să aibă acces la informații și la
campanii prin care să li se furnizeze aspecte referitoare la modul în care această patimă le poate modifica semnificativ viața atât din
punct de vedere social, psihologic, medical, financiar etc .

5. Descrierea detaliată a activităților și planul de acțiune

5.1. Descrierea activităților

(Notă: Includeţi titlul şi o descriere detaliată a fiecărei activităţi. Atenţie, nu confundaţi descrierea detaliată a activităţilor cu planul de
acţiune.
Activităţile trebuie să descrie ceea ce trebuie făcut pentru fiecare obiectiv în parte, cine va desfăşura activitatea şi cine este responsabil
de îndeplinirea ei.)

Obiectiv: Creeare unui sistem de identificarea adolescentilor consumatori de droguri de tip pasiv sau activ
A 1.1 Stabilirea echipei care va lucra pentru realizarea unei campanii de informare-educare-comunicare
A 1.2 Stabilirea grupurilor-țintã cãrora le vor si aplicate interviuri
A 1.3 Oganizarea unui echipe care se va ocupa de susținerea workshopurilor tematice

Obiectiv : Încurajarea părinților copiilor cu probleme de natură toxicomană, din liceul X din Iași, să participe la activități de terapie și
informare , pe parcursul celor 6 luni de desfășurare a proiectului .
A 2.1. Desfășurarea de prezentări cu caracter informativ destinatea atât părinților cât și copiilor . A
2.2 Participarea la ședințe de consiliere/terapie părinte-copil pe parcursul programului .

Obiectiv: Cunoasterea de către toți tinerii selectați din liceul X, din județul Iași a categoriilor de droguri și a riscurilor consumului
acestora, la sfârșitul celor doua luni de derulare a proiectului
A 3.1 Prezentarea în detaliu a categoriilor de droguri prin intermediul unor powerpoint-uri cu fiecare tip de drog și efectele pe care
acestea le au asupra celor care le utilizează.
A 3.2 Desfășurarea unor întâlniri cu voluntari care își desfășoară activitatea în cadrul organizației ,,Antidrog’’ și împărțirea pliantelor
cu tipurile de droguri.

Obiectiv: Conștientizarea și combaterea viciului

A 4.1 Oferirea informațiilor de către un medic despre droguri astfel încât fiecare dintre cei prezenți să cunoască efectele pe care le au
asupra organismului lor .
A 4.2 Participarea tinerilor la discuții alături de un psiholog în vederea reducerii efectelor psihologice precum anxietate, depresie,
izolare socială, etc .
A 4.3 Consiliere familială realizată de un asistent social .

Obiectiv: Întreținerea stării de abstinență

A 5.1 Organizarea de întâlniri între cei ce au consumat și împărtășirea metodelor care îi mențin în starea de abstinență. A
5.2 Realizarea de scrisori de tipul ,,adio drog’’ pentru proiectarea beneficiarilor într-o realitate fără consum .

5.2. Durata proiectului

6 luni

5.3. Planul de acțiune

Notă: Planul de acțiune nu trebuie să includă date (calendaristice), ci să înceapă cu “luna 1”, “luna 2”, etc. Este recomandabil să se
prevadă o marjă de siguranță pentru planul de acțiune. Planul de acțiune nu trebuie să conțină o descriere detaliată a activităților, ci
doar titlul acestora (asigurați-vă că acestea sunt exact cele enumerate la punctul 5.1.).
Planul de acțiune trebuie să fie suficient de detaliat pentru a oferi informații cu privire la pregătirea şi punerea în practică a fiecărei
activități.
Planul de acțiune trebuie să fie redactat în următoarea formulă:
Activitatea Luna

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
A 1.1 Stabilirea echipei care va
lucra pentru realizarea unei
campanii de informare-
educarecomunicare

A 1.2 Stabilirea grupurilor-țintã

cãrora le vor si aplicate interviuri

A 1.3 Oganizarea unui echipe care

se va ocupa de susținerea
workshopurilor tematice

A 2.1. Desfășurarea de prezentări

cu caracter informativ destinatea
atât părinților cât și copiilor .

A 2.2 Participarea la ședințe de

consiliere/terapie părinte-copil pe
parcursul programului .

A 3.1 Prezentarea în detaliu a

categoriilor de droguri prin
intermediul unor powerpoint-uri cu
fiecare tip de drog și efectele pe
care acestea le au asupra celor care
le utilizează
A 3.2 Desfășurarea unor întâlniri cu
voluntarii care își desfășoară
activitatea în cadrul
organizației ,,Antidrog’’ și
împărțirea pliantelor cu tipurile de
droguri.
A 4.1 Oferirea informațiilor de
către un medic despre droguri astfel
încât fiecare dintre cei prezenți să
cunoască efectele pe care le au
asupra organismului lor .
A 4.2 Participarea la discuții a
tinerilor alături de psiholog în
vederea stabilirii reducerii efectelor
psihologice precum anxietate,
depresie, izolare socială, etc .
A 4.3 Consiliere familială realizată
de un asistent social.
A 5.1 Organizarea de întâniri între
cei ce au consumat și împărtășirea
metodelor care îi mențin în starea
de abstinență
A 5.2 Realizarea de scrisori de
tipul ,,adio drog’’ pentru proiectarea
beneficiarilor într-o realitate fără
consum .
6. Resurse umane necesare

6.1. Prezentarea echipei de implementare a proiectului (se va face referire numai la pozițiile ce vor exista în cadrul
proiectului, nu se vor include nume)
Responsabil de proiect (Managerul de caz)
Psiholog
Medic
Asistent social
Voluntari( printre care și persoanele foste consumatoare de droguri)

6.2. Dacă vor exista voluntari, se vor preciza responsabilitățile acestora și modul de organizare și coordonare a acestora.

In cadrul proiectului „Consumul de droguri în rândul adolecenților” vor exista si voluntari.

Acestia au urmatoarele responsabilitati :
o De a comunica aptitudinile şi posibilităţile reale de care dispun;
o De a oferi informaţii în legătură cu programul disponibil, cum poate fi contactat;
o De a demonstra angajamentul, seriozitatea și responsabilitatea față de proiect;
o De a fi dispus să înveţe;
o De a considera voluntariatul un angajament serios;
o De a fi o persoană de încredere și constantă în responsabilitățile sale;
o De a accepta doar activităţi cărora le poți face faţă;
o De a duce la bun sfârșit sarcinile asumate;
o De a respecta confidenţialitatea;
o De a acţiona într-o manieră profesionistă în relaţia cu beneficiarii organizaţiei;
o De a recunoaşte şi declara limitările;
o De a respecta datele limită şi de a informa coordonatorii proiectului în caz de absență;
o De a urma procedurile și îndrumările;
o De a aduce problemele de interes în atenția coordonatorului;
o De a consulta persoana potrivită sau coordonatorul de voluntari cu privire la diferitele probleme sau pentru îndrumare;
o De a menţine o abordare flexibilă a îndatoririlor;
o De a fi punctual;
o De a furniza o bună calitate a serviciilor oferite;
o De a manifesta respect față de ceilalți membrii ai proiectului și de a-i sprijini atunci când au nevoie;
o De a oferi feedback constructiv şi sugestii coordonatorului și de a primi feedback de la acesta pentru a mări eficienţa;
o De a acţiona într-o manieră responsabilă şi onestă în toate situaţiile, inclusiv respectând mediul de lucru şi orice echipament
folosit;
o De a refuza cadouri, recompense financiare sau sugestii din partea beneficiarilor
7. Bugetul proiectului
Notă:
Puteți să folosiți un număr nelimitat de pagini.
Oferiți un buget pentru întreaga durată de desfășurare a proiectului.
Bugetul trebuie să fie realizat în concordanță cu cerințele formulate în tabel, cu posibilitatea de a adăuga rânduri dacă ceea ce este
necesar să achiziționați nu se regăsește în tabelul dat.

ATENŢIE! Din contribuția solicitată se vor acoperi și taxele pentru salarii, deci în tabel apar salariile brute.

7.1. Buget sintetic

Bugetul Proiectului Perioada totala a proiectului -6 luni
Cheltuieli Unitatea Nr. de unități Valoare unitară Suma solicitată Contribuția Total pe
(Euro) (90%) partenerilor proiect
(10%)
1. Resurse umane persoane 10, dintre care 4,92 23025,6 euro 2558,4 euro 25 584 euro
6 voluntari
1.1 Salarii (cheltuieli totale) persoane 4 angajati 4,92 23025,6 euro 2558,4 euro 25 584 euro
1.1.1 Personal full time persoane 1 Responsabil 4,92 7195,5 euro 799,5 euro 7995 euro brut
proiect
1 Asistent social 4,92 4317,3 euro 479,7euro 4797 euro brut
1 Pshilog 4,92 4317,3 euro 479,7 euro 4797 euro brut

1.1.2 Personal part time persoane 1 Medic 4,92 7195,5 euro 799,5 euro 7995 euro brut
1.2 Diurne - - - - - -
Sub-total Resurse umane
2. Transport
2.1. Transport: benzina, deplasari - - - - - -
Sub-total Transport 0
3. Echipamente și accesorii
Video 1 4,92 360 euro 40 euro 400 euro
proiector
Tabla 1 4,92 90 euro 10 euro 100 euro
magnetică
Markere 4 4,92 9 euro 1 euro 10 euro

3.1 Achiziționare sau închiriere de autovehicule - - - - - -

3.2 Mobilier, calculatoare Laptop 1 4,92 450 euro 50 euro 500 euro

3.3 Piese de schimb/Echipamente pentru mașini, unelte - - - - - -

3.4 Altele - - - - - -
Sub-total Echipamente şi accesorii 1010 euro
4. Sediu/costuri strict aferente proiectului
4.1 Costuri cu vehicule - - - - - -
4.2 Chiria pentru sediu Sediu 1 4,92 4320 euro 480 euro 4800 euro
4.3 Consumabile – accesorii pentru birou Planșe 10 4,92 9 euro 1 euro 10 euro
4.4 Alte servicii (tel/fax, electricitate/încălzire, 1 4,92 540 euro 60 euro 600 euro
întreținere) Întreținere
Sub-total Sediu/costuri strict aferente proiectului 5410 euro
5. Alte costuri/Servicii - - - - - -
5.1 Publicații - -- - - -
5.2 Studii, lucrări de cercetare - - - -- - -
5.3 Costuri pentru audit - - - - - -
5.4 Costuri pentru conferințe/seminarii - - - - - -
Sub-total Alte costuri/Servicii 0
6. Imobile și construcții - - - - - -
6.1 Achiziționări de teren - - - -- -
6.2 Achiziționări de clădiri - - - - - -
6.3 Lucrări de construcții, amenajări, renovări etc - - -- - - -
Sub-total Imobile și construcții 0
7. Altele -- - - -- - -
Sub-total altele 0

8. Costuri totale 32 004 euro

7.2. Buget detaliat Notă: Detaliați și justificați costurile menționate în buget (inclusiv
contribuția din alte surse). Estimați în bani contribuția în natură (inclusiv voluntariatul, dacă
este cazul)
Salariile angajaților reprezintă suma brută din care se vor percepe taxele aferente .
Costurile pentru echipamente sunt cele menționate pentru dotarea sediului în vederea realizării workshopurilor și a prezentărilor.
La bugetul actual se vor adăuga 10 euro pentru imprimare flyere ce vor fi împărțite de voluntari .
Fiecare voluntar va primi o masă pe zi pe durata proiectului , estimând un cost de 1440 de euro, pentru 2 mese săptămânal, pe parcusul
celor 6 luni .
Astfel se ajunge la un buget total de 33454 euro.
8. Evaluarea proiectului
Maxim 2500 de cuvinte

8.1. Descrierea metodelor și tehnicilor utilizate pentru evaluarea impactului asupra grupului țintă, cât și populația
participantă la evaluare

8.2. Descrierea metodelor și tehnicilor utilizate pentru măsurarea gradului de atingere a obiectivelor propuse, cât și
populația participantă la evaluare (dacă este cazul)

8.3. Instrumentul de culegere a datelor pentru evaluarea impactului asupra grupului țintă

Bibliografie
Ferreol, G. (2000). Adolescenții și toxicomania [Adolescents and Drug Addiction].
Iași: Editura Polirom.
Rășcanu,R(1999). NEUROPSIHOFIZIOLOGIA DEVIANTEI LA ADOLESCENȚI ȘI TINERI
Popescu O, Achim V, Popescu AL (2004). Viaţa în hexagonul morţii, Bucureşti: Editura Fiat Lux.
Studii naţionale în populaţia generală privind consumul de tutun, alcool şi droguri – GPS
2013, [Link]