0% au considerat acest document util (0 voturi)
44 vizualizări9 pagini

Proiect Scada

Încărcat de

Andrei Chirilă
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
44 vizualizări9 pagini

Proiect Scada

Încărcat de

Andrei Chirilă
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI

FACULTATEA: Inginerie Mecanică şi Electrică


GRUPA: STI11
STUDENT: Chirilă Andrei - Marian

INSTALAȚIE AUTOMATĂ PENTRU


MONITORIZARE ȘI CONTROL

COORDONATORI: STUDENT:
POP EMIL CHIRILĂ ANDREI - MARIAN
ILCEA GABRIEL

~2021~
UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI
FACULTATEA: Inginerie Mecanică şi Electrică
GRUPA: STI11
STUDENT: Chirilă Andrei - Marian

CUPRINS:
1. CUPRINS..........................................................................................2
2. Definiția sistemul SCADA, prezentare generală, scurt istoric, exemple
de medii de utilizare a sistemelor SCADA, avantajele și dezavantajele
utilizării unui sistem SCADA.................................................................3
3. Definiția RTU - Unitati Terminale Comandate la Distanta. Structura
hardware RTU.......................................................................................5
4. Prezentarea sistemului SCADA pentru monitorizare și control............6
5. BIBLIOGRAFIE...............................................................................9

~2021~
UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI
FACULTATEA: Inginerie Mecanică şi Electrică
GRUPA: STI11
STUDENT: Chirilă Andrei - Marian

2. Definiția sistemul SCADA, prezentare generală, scurt istoric,


exemple de medii de utilizare a sistemelor SCADA, avantajele și
dezavantajele utilizării unui sistem SCADA.

Fig. 1 Sistem SCADA

SCADA este prescurtarea pentru Monitorizare, Control si Achizitii de


Date (Supervisory Control And Data Acquisition). Termenul SCADA se refera
de obicei la un centru de comanda care monitorizeaza si controleaza un intreg
spatiu de productie. Automatizarile SCADA sunt folosite pentru monitorizarea
sau controlul proceselor chimice, fizice sau de transport.
Un sistem SCADA include componentele: HMI, controllere, dispozitive
de intrare-iesire, retele, software si altele)
SCADA este un sistem bidirecţional care permite nu numai monitorizarea
unei instalaţii ci şi efectuarea unei acţiuni asupra acesteia. Sistem deschis
dispune de posibilităţi care permit implementarea aplicaţiilor astfel ca:
-să poată fi executate pe sisteme provenind de la mai mulţi furnizori;
-să poată conlucra cu alte aplicaţii realizate pe sisteme deschise (inclusiv
la distanţă);
-să prezinte un stil consistent de interacţiune cu utilizatorul.

~2021~
UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI
FACULTATEA: Inginerie Mecanică şi Electrică
GRUPA: STI11
STUDENT: Chirilă Andrei - Marian

Solutiile SCADA permit instalarea de senzori si traductoare de diferite


tipuri functie de aplicatia necesara a fi controlata:senzori de temperatura,
presiune, debit, analizoare energie, cu comunicatie.
Acestia informeaza un soft central si permite acestuia sa:
- calculeze indicatori personalizati (costuri specifice,
rentabilitate,productivitate etc);
- elaboreze rapoarte periodice automate( consumuri de energie,
productia/schimb temperatura mentinuta in depozite de frig pe intervale orare
etc);
- reactioneaze la alarme presetate ale senzorilor- planifice mentenanta
echipamentelor functie de ore de functionare identifice sursele opririlor scurte-
identifice zalele slabe ale lantului de productie- stocheaza informatiile in timp;
- sa exporte datele catre alte apicatii
-ofere accesul la sistem de la distanta prin internet, pe baza de nivel de
acces restrictionat.

Termenul  SCADA se refera de obicei la un centru de comanda


care monitorizeaza si controleaza un intreg spatiu de productie. Cea mai mare
parte a operatiunilor se executa automat de catre RTU - Unitati Terminale
Comandate la Distanta (Remote Terminal Unit) sau de catre PLC- Unitati
Logice de Control Programabile (Programmable Logic Controller).
Functiile de control ale centrului de comanda sunt de cele mai multe ori
restranse la functii decizionale sau functii de administrare [Link] de
date incepe la nivelul RTU sau PLC si implica citirea indicatoarelor de masura
si a starii echipamentelor care apoi sunt comunicate la cerere catre SCADA.
Datele suntapoi restructurate intr-o forma convenabila operatorului care
utilizeaza o HMI, pentru a putea lua eventuale decizii care ar ajusta modul de
lucru normal al RTU/PLC.
Un sistem SCADA tipic implementeaza o baza de date distribuita care
contine elemente denumite puncte. Un punct reprezinta o singura valoare de
intrare sau iesire monitorizata sau controlata de catre sistem. Punctele pot fi fie
hard, fie soft. Un punct hard este reprezentarea unei intrari sau iesiri conectata
la sistem, iar un punct soft reprezinta rezultatul unor operatii matematice si
logice aplicate altor puncte hard si soft. Valorile punctelor sunt stocate de
obicei impreuna cu momentul de timp cind au fost inregistrate sau calculate.
Seria de puncte+timp reprezinta istoricul acelui punct.

~2021~
UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI
FACULTATEA: Inginerie Mecanică şi Electrică
GRUPA: STI11
STUDENT: Chirilă Andrei - Marian

3. Definiția RTU - Unitati Terminale Comandate la Distanta. Structura


hardware RTU
RTU, adica Unitatile Terminale Comandate la Distanta realizeaza
conexiunea cu echipamentele supravegheate, citesc starea acestora (cum ar fi
pozitia deschis/inchis a unui releu sau valve), citesc marimile masurate cum ar fi
presiunea, debitul, tensiunea sau curentul. RTU pot controla echipamentele
trimitind semnale, cum ar fi cel de inchidere a unui releu sau valve sau setarea
vitezei unei pompe.
RTU pot citi stari logice digitale sau masuratori analogice, si pot trimite
comenzi digitale sau setari de valori analogice de referinta.
Folosind modulul de interfață Telecontrol TIM 1531 IRC, se pot configura
unități terminale modulare la distanță (RTU) pe baza controlerului SIMATIC
S7-1500. In figura de mai jos se poate vedea cum se poate configura o astfel de
RTU în portalul TIA și se poate pune în funcțiune. Exemplul prezentat aici se
referă la protocolul de telecontrol DNP3, dar procedura pentru IEC 60870-5
este aproape identică.

Fig. 2 RTU
RTU-urile sunt conectate prin rețele de comunicații publice sau private (rețele
la distanță) utilizând un router industrial extern, cum ar fi SCALANCE M.
Ruterul este conectat la interfața Ethernet a TIM. TIM 1531 IRC are trei
interfețe Ethernet industriale și o interfață serială pentru conectarea unui

~2021~
UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI
FACULTATEA: Inginerie Mecanică şi Electrică
GRUPA: STI11
STUDENT: Chirilă Andrei - Marian

modem (cum ar fi MD720). Acest lucru îi permite să furnizeze o varietate de


căi de transmisie redundante (de exemplu, internet și wireless mobil) către
stațiile de nivel superior. Chiar dacă conexiunea primară eșuează, TIM poate
transfera datele.

O parte important a implementarilor SCADA sunt alarmele. O alarma este


starea logica a unui punct care poate avea valoarea NORMAL sau
ALARMAT. Alarmele pot fi create in asa fel incit ele se activeaza atunci
cindconditiilesuntindeplinite. Un exemplu de alarma este avertizorul luminos
“rezervorul de benzina gol” al unei masini. Alarmele indreaptaatentia
operatorului SCADAspre partea sistemului care necesita o interventie. La
activarea alarmelor, un manager de alarme poate trimite mesaje email sau text
operatorului.[5]

 4. Prezentarea sistemului SCADA pentru monitorizare și control


Pentru monitorizarea şi controlul utilităţilor publice ale unei comunităţi
locale mici (Fig.3.) sunt identificate cele 4 procese fiecare dintre acestea
reprezentând un subsistem din care se preiau date care vor fi transmise prin
reţele radio către unitatea centrală de monitorizare şi control. Fiecare subsistem
va avea o unitate RTU locală care să asigure conectarea echipamentelor de câmp
(senzori,traductoareşi elemente de execuţie) şicomunicaţia de tip semiduplex sau
full duplex între acestea şi unitatea centrală pentru transmiterea de date şi
preluarea de comenzi. Comunicaţia locală între unităţile RTU şi echipamentelor
de câmp se face prin magistrală serială RS485 ce poate asigura legături de până
la 1200 m utilizând protocolul Modbus sau acolo unde este posibil se utilizează
reţelele locale LAN. Alegerea protocolului Modbus a fost făcută deoarece acesta
a devenit unul dintre protocoalele de facto în comunicațiile standard în industrie
datorită disponibilităţii acestuia. Este un protocol utilizat în sistemele de
monitorizare şi control şi poate avea ca suport fie o magistrală serială (Modbus
RTU, Modbus ASCII), fie o reţea Ethernet (Modbus/TCP, Modbus/UDP) fie o
reţea radio (Modbus RTU, Modbus/TCP). Modem-urile radio utilizate pot lucra
în Modbus RTU sau Modbus ASCII fără a necesita configuraţii speciale şi sunt
transparente faţă de cererile de comunicare primite şi se comportă ca şi o
legătură realizată pe o magistrală serială.

~2021~
UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI
FACULTATEA: Inginerie Mecanică şi Electrică
GRUPA: STI11
STUDENT: Chirilă Andrei - Marian

Fig.3. Schema bloc pentru sistemul de monitorizare şi control

În Fig.4 sunt prezentate configuraţiile celor 4 subsisteme, şi acestea au


fost stabilite astfel încât să asigure preluarea şi prelucrarea datelor minimale dar
esenţiale din procese precum şi transmiterea centralizată de asemenea minimale
dar esenţiale.

Fig.4. Configuraţiile subsistemelor

În Fig.4 sunt evidenţiaţi senzori utilizaţi în fiecare proces şi implicit


variabilele monitorizate. Fiecare senzor se conectează la unitatea locală RTU

~2021~
UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI
FACULTATEA: Inginerie Mecanică şi Electrică
GRUPA: STI11
STUDENT: Chirilă Andrei - Marian

prin intermediul unei interfeţe care să facă posibilă conectarea la magistrala


locală şicomunicaţia prin intermediul acesteia.
Pe baza datelor preluate din procese se pot elabora la nivelul unităţii
centrale alarme care vor fi transmise, în timp real, prin reţeaua de telefonie
mobilă către personalul de intervenţie astfel încât să fie scurtat la minim timpul
între momentul apariţiei unei avarii şi momentul intervenţiei.
Tot în cadrul acestui proiect se propune elaborarea software – ului SCADA
pentru monitorizare şi control.
Sistemul de monitorizare şi control va conţineşi o aplicaţie de tip client
mobil care le permite utilizatorilor autorizaţi să monitorizeze starea
echipamentelor de câmp din procese de pe platforme mobile care rulează pe
sisteme de operare Windows Phone 7 sau Android. Monitorizarea se face prin
intermediul unor diagrame. Aceste diagrame sunt descărcate de pe server în
funcție de permisiuni şi de zona care se dorește a fi monitorizată. Odată
descărcate diagramele, acestea pot fi vizualizate folosind o funcționalitate de
navigare între acestea. In acest fel utilizatorul poate să vizualizeze procesul în
variate nivele de detaliu. Diagramele descărcate de pe server conțin toate datele
necesare pentru ca dispozitivul mobil să poată accesa valorile variabilelor din
teren şi să le afișeze. Interfața la dispozitivele din teren este uniformă datorită
folosirii pe server a unui middleware.
Pentru fiecare componentă afișată diagramele conțin o adresă la un serviciu
web care poate fi folosit pentru citirea valorii care este reprezentată de acea
componentă. Componentele diagramelor mai pot conține şi o adresă care poate
fi folosită pentru a naviga la o vedere mai detaliată. Diagramele vor fi create
într-un designer special care asigură interoperabilitatea acestora. Astfel aceste
diagrame pot fi descărcate şi pe altfel de dispozitive mobile decât cele pe care
rulează Windows Phone 7. Tot in designer se atribuie si adresele de citire a
valorilor senzorilor cât şi adresele de navigare la alte diagrame.

~2021~
UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI
FACULTATEA: Inginerie Mecanică şi Electrică
GRUPA: STI11
STUDENT: Chirilă Andrei - Marian

5. BIBLIOGRAFIE:
[1] Pop E., Leba M., Microcontrollere si automate programabile, Editura
Didactica si Pedagogica,Bucuresti 2003;

[2] [Link]
[3][Link]
ce_este_scada__ce_este_modbus_.php
[4][Link]
%20monitorizare%20(Master)/[Link]
[5][Link]
ghid_practic_de_proiectare_si_implementare_a_aplicatiilor_scada.pdf
[6][Link]
%20achizitie%[Link]
[7] [Link]

~2021~

S-ar putea să vă placă și