Dosarul nr. 1rh-480/18 ( nr.

1-4156/2019)
PIGD 12-1rh-45761-09072018
SENTINŢĂ
în numele Legii

10 noiembrie 2021
[Link]şinău

Judecătoria [Link]șinău, sediul Buiucani

Instanţa compusă din:
Președintele ședinței, judecător Angela Vasilenco
Grefieri Alisa Stratila, Daniela Pocitari
Cu participarea:
Procurorilor Ala Căuș, Mariana Bocșanean,
Liliana Verdeș, Octavian Iachimovschi
Apărătorilor Eduard Digore, Veronica Mihailov-Moraru
Părții civilmente responsabile Pantelei Sandulachi

a judecat în ședința de judecată publică, în ordine de revizuire, cauza penală

privindu-l pe:

Negruța Veaceslav *****, născut la *****,

de naționalitate moldovean, cetățean al Republicii
Moldova, originar din *****, domiciliat în mun.
*****, căsătorit, fără persoane la întreținere, studii
superioare, angajat în câmpul muncii, supus militar, nu
deține titluri speciale, grade de calificare şi distincții de
stat, posedă limba de stat, anterior condamnat prin:
-sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău
din 19.05.2015, în baza art. 327 alin. (2) lit. b) și c)
Cod Penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de
închisoare pe un termen de 3 ani, cu privarea de
dreptul de a ocupa funcții publice, pe un termen de 5
ani. În temeiul art. 90 Cod Penal pedeapsa stabilită a
fost suspendată condiționat pe un termen de
probațiune de 3 ani (menținută prin Decizia
Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din
30.11.2015 și Decizia Curții Supreme de Justiție din 29
martie 2016)
 învinuit în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.327 alin.(2) lit.b), c) Cod
Penal, ulterior i-a fost modificată învinuirea, fiindu-i incriminată săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art.327 alin. (2) lit. b) Cod Penal.

Date referitoare la termenul de examinare a cauzei:

judecare în ordine de revizuire: 24.10.2019-10.11.2021;

Cu referire la materialele cauzei penale în procedura de revizuire și a probelor

cercetate în ședința de judecată, instanța de judecată -

a c o n s t a t a t:

1. Prin sentința Judecătoriei Râșcani din 19 mai 2015, Negruța Veaceslav a fost
recunoscut vinovat și condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art.327 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, la 3(trei) ani închisoare cu privarea de
dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 5 (cinci) ani.
În temeiul art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a pedepsei
aplicate pe un termen de probațiune de 3 (trei) ani.
1.1. Pentru a se pronunța cu sentința, instanța de fond a constatat că, Negruța
Veaceslav activând în calitate de ministru al finanțelor, numit prin decretul
Președintelui Republicii Moldova nr.5 din 14.01.2011, fiind, potrivit
prevederilor art.123 alin.(3) Cod penal persoană cu funcție de demnitate
publică, purtând, conform art.(9) al Regulamentului privind organizarea şi
funcționarea Ministerului Finanțelor aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr.1265 din 14.11.2008, răspundere pentru realizarea funcțiilor şi atribuțiilor
Ministerului şi în acest sens, urmând a-şi exercita atribuțiile de serviciu
omițând conflictele de interese şi fără a prejudicia interesele publice, a comis
cu intenție abuzul de serviciu soldat cu urmări grave în următoarele
circumstanțe:
La 23.01.2012 Curtea de Apel Chișinău a emis o hotărâre prin care s-a
constatat violarea de către organele judiciare ale statului a art.6 CEDO şi
anume a dreptului lui Pantelei Sandulachi la judecarea in termen rezonabil a
cauzei sale penale, fiind dispusă încasarea în beneficiul numitului din contul
bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Finanțelor ca reparație
echitabilă a 400 000 euro sau a echivalentului în lei moldovenești la cursul
oficial al Băncii Naționale a Moldovei.
La 10.02.2012 Valeriu Secaș, activând în calitate de șef al Direcției juridice
a Ministerului Finanțelor, a întocmit o notă în adresa ministrului finanțelor
Veaceslav Negruța prin care l-a informat referitor la hotărârea Curții de Apel
Chișinău din 23.01.2012, solicitând ultimului să dispună, conform
competenței, în privința necesității de contestare în termen a hotărârii
menționate, informîndu-1 despre faptul că hotărârea este cu drept de atac în
ordinul de recurs şi că termenul de atac expiră la data de 14 februarie 2012.
Ministrul Veaceslav Negruța, necătând la faptul că suma stabilită în
hotărârea Curții de Apel Chișinău din 23.01.2012 reprezenta un prejudiciu
considerabil adus bugetului de stat, la 13.02.2012, fiind în discrepanță cu
practica judiciară atât națională, cât şi a CtEDO, în ordine de excepție, prin
derogare de la practica Ministerului Finanțelor instituită la subiectul
executării hotărârilor judecătorești în care Ministerul compare în calitate de
debitor, abuzând de situația de serviciu, a decis prin rezoluție necontestarea
hotărârii menționate.
În continuare, la 13.02.2012, la Ministerul Finanțelor a fost înregistrat
demersul lui Pantelei Sandulachi în care se solicita ordonarea executării
imediate a hotărârii Curții de Apel Chișinău din 23.01.2012.
La 14.02.2012 Veaceslav Negruța, în calitate de ministru al finanțelor, având
interesul personal de a facilita interesele colegului său de partid politic
(partidul democrat din Moldova) dl. Pantelei Sandulachi, în vederea obținerii
mijloacelor bănești, contrar prevederilor art.5 alin. (1) în coroborare cu
prevederile art.3 al Legii nr. 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese
care prevede că „În îndeplinirea atribuțiilor lor de serviciu, subiecții
declarării intereselor personale vor lua decizii şi vor face recomandări
conducându-se de legislația corespunzătoare şi de politica statului în
domeniul respectiv, ținând cont de interesul public şi renunțând la interesele
personale” și, contrar prevederilor alineatului 2 al aceluiași articol care
stabilește imperativ că „subiecții declarării intereselor personale vor
renunța la interesele personale, ce pot compromite deciziile oficiale, luate
cu participarea lor, sau se vor abține de la participarea la luarea sau
executarea unor astfel de decizii, dacă acestea pot fi compromise de
interesele personale sau de apartenența lor la anumite organizații",
examinând nota întocmită de șeful Direcției Juridice a Ministerului
Finanțelor Valeriu Secaş din 13.02.2012, căreia se solicita dispunerea cu
privire la executarea demersului lui Pantelei Sandulache, sesizând cu
certitudine că hotărârea judecătorească menționată contravine legii şi
practicii judiciare, fapt ce impunea contestarea ei, a dispus prin rezoluție
Trezoreriei de Stat executarea hotărârii judecătorești.
În consecința acțiunilor ministrului finanțelor Veaceslav Negruța, în temeiul
ordinului de plată nr.36 din 20.02.2012, în beneficiul lui Pantelei Sandulache
a fost transferată la contul bancar suma de 6 250 480 lei moldovenești, din
care ultimul a cheltuit în interese personale 5 961 181,7 lei moldovenești.
Ulterior, la 19.07.2012 prin Decizia Colegiului civil, comercial şi de
 contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a fost casată hotărârea
Curții de Apel Chișinău din 23.01.2012 şi dispusă încasarea în beneficiul
[Link] Sandulachi din contul bugetului de stat, prin intermediul
Ministerului Finanțelor, ca reparație echitabilă, suma de 1000 euro şi
întoarcerea executării Hotărârii Curții de Apel Chișinău din 23.01.2012 prin
încasarea din contul lui Pantelei Sandulachi în contul bugetului de stat al
Republicii Moldova a sumei de 399 000 euro (care conform cursului oficial
al valutei naționale stabilit de BNM la momentul emiterii deciziei Curții
Supreme de Justiție din 19.07.2012 constituia 6046805,1 lei moldovenești).
După pronunțarea hotărârii de către Curtea Supremă de Justiție Pantelei
Sandulachi, știind cu certitudine că urma să restituie statului suma de 399
000 euro, a cheltuit din contul său bancar suma de 700 000 lei moldovenești,
care rămase necheltuită până la data de 19.07.2012.
În consecință, până în prezent, suma de 399 000 euro nu a fost restituită
benevol de către Pantelei Sandulache la bugetul de stat, mijloacele bănești
fiind scoase din circuitul financiar al bugetului, prin care fapt au fost aduse
prejudicii grave intereselor publice.
Astfel, acțiunile lui Negruța Veaceslav, de către prima instanță au fost
calificate ca abuzul de serviciu, adică folosirea intenționată de către o
persoană cu funcție de demnitate publică a situației de serviciu, în interes
personal, cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari intereselor
publice, ceea ce constituie urmări grave.
2. Sentința a fost contestată, iar prin Decizia Colegiului Penal al Curții de Apel
Chișinău din 30.11.2015, s-au respins ca nefondate apelurile declarate și a
fost menținută fără modificări sentința Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău
din 19 mai 2015(f.d. 143-184, vol. VIII).
3. Prin Decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 29 martie
2016, s-au respins ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de
procurorul delegat în funcția de procuror, adjunct-interimar al procurorului
sect. Buiucani, mun. Chișinău Oleg Popov, avocatul Roman Zadoinov în
numele inculpatului Negruța Veaceslav și partea civilmente responsabilă,
Sandulachi Pantelei, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel
Chișinău din 30.11.2015, în cauza penală în privința lui Negruța Veaceslav,
cu menținerea hotărârii atacate( f.d. 261 -297, vol. VIII).
1. Pentru a pronunța soluția, instanţa de recurs a reținut că instanța de apel nu a
comis erorile de drept prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 10) CPP, adică
pedeapsa stabilită a fost individualizată în conformitate cu prevederile legale
și cu o motivare clară și legală pe care se întemeiază soluția.
2. Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție a constatat că în cauză există o
concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de
 instanțele inferioare în privința inculpatului Negruța Veaceslav, nefiind
identificată de instanța de recurs careva erori de drept ce ar servi drept temei
de casare a hotărârilor contestate nu există temei legal pentru admiterea
recursurilor ordinare declarate.
4. La data de 29.06.2018, Negruța Veaceslav a depus cerere de revizuire, prin
care solicită deschiderea procedurii de revizuire în baza art.458 alin.(3)
pct.4) CPP și admiterea prin încheiere a cererii de revizuire și rejudecarea
cauzei penale nr.1-165/15 intentate împotriva lui Negruța Veaceslav
conform elementelor infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod
Penal ( f.d. 2- 10, vol. IX).
5. Conform fișei de repartizare din 09.07.2018, cererea de revizuire este
repartizată spre examinare judecătorului Iurie Potîngă, care la data de 24
august 2018 își i-a Declarație de abținere la examinare pe motiv că a
examinat în fond cauza penală de învinuire a lui Negruța Veaceslav în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b), c) CP.
1. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 14 septembrie 2018
se respinge declarația de abținere a judecătorului Potîngă Iurie de la
judecarea cauzei penale privind acuzarea lui Negruța Veaceslav de
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, pe
cale extraordinară de atac, în ordine de revizuire.
2. De către Negruța Veaceslav este înaintată cerere de completare a revizuirii, ca
mijloc de probă, suplimentar, în dovedirea temeiurilor de revizuire este
invocată Hotărârea nr.22 privind excepția de neconstituționalitate a art. 328
alin. (3) lit. d) Cod penal (Sesizarea nr. 94g/2018), prin care a fost declarat
neconstituțional art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal, cu privire la sintagma
,,soldate cu urmări grave”, prin care solicită admiterea cererii de completare
a revizuirii spre examinare, admiterea cererii de revizuire și a cererii de
completare și admiterea prin încheiere a cererii de revizuire și rejudecarea
cauzei penale nr.1-165/15 intentate împotriva lui Negruța Veaceslav
conform elementelor infracțiunii prevăzute de art.327 alin. (2) lit. b), c) Cod
Penal( f.d.148-151, vol. IX).
3. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 09.09.2019 s-a admis
cererea de revizuire depusă de către revizuentul/condamnatul Negruța
Veaceslav împotriva sentinței penale nr.1-165/15 pronunțată în data de
19.05.2015 de Judecătoria Râșcani mun. Chișinău, menținută prin decizia
penală definitivă [Link]-962/15 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău
din data de 30.11.2015, prin decizia penală irevocabilă nr. 1ra-463/2016 a
Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție din data de 29.03.2016, prin
care Negruţa Veaceslav a fost recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii
prevăzute în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin.(2) lit. lit. b) şi
 c) Cod Penal, şi a fost condamnat la 3 (trei) ani închisoare, cu aplicarea
pedepsei complimentare - privarea de dreptul de a ocupa funcții publice, pe
un termen de 5 (cinci) ani, fiind suspendată pedeapsa condiționat pe un
termen de probațiune de 3 (trei) ani. S-a dispus rejudecarea dosarului penal
nr.1-165/15 cu privire la acuzarea lui Negruța Veaceslav în comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 327 alin.(2) lit. lit. b) şi c) Cod Penal ( f.d. 160-
165, [Link]).
4. Potrivit încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 15.10.2019 s-a
admis declarația de abținere formulată de judecătorul Potînga Iurie de la
reexaminarea cauzei penale privind învinuirea lui Negruța Veaceslav în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, ca
fiind întemeiată.
6. În urma re-distribuirii aleatorii prin PIGD, conform fișei de repartizare din
24.10.2019 cauza a fost repartizată judecătorului Judecătoriei Chișinău,
sediul Buiucani Angela Vasilenco.
1. În ședința de judecată, procurorul, prin Ordonanța din 24.06.2021 a modificat
învinuirea adusă inculpatului Negruța Veaceslav, în partea încadrării
acțiunilor inculpatului Negruța Veaceslav, sub următorul conținut:
2. Veaceslav Negruța, activând în calitate de ministru al finanțelor, numit prin
decretul Președintelui Republicii Moldova nr.5 din 14.01.2011, fiind,
potrivit prevederilor art.123 alin.(3) din Codul penal, persoană cu funcție de
demnitate publică, purtând, conform art.(9) al Regulamentului privind
organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr.1265 din 14.11.2008, răspundere pentru realizarea funcțiilor și
atribuțiilor Ministerului și în acest sens, urmând a-și exercita atribuțiile de
serviciu omițând conflictele de interese și fără a prejudicia interesele
publice, a comis cu intenție abuzul de serviciu soldat cu urmări grave în
următoarele circumstanțe:
La 23.01.2012 Curtea de Apel Chișinău a emis o hotărâre prin care s-a
constatat violarea de către organele judiciare ale statului a art.6 CEDO şi
anume a dreptului lui Pantelei Sandulache la judecarea in termen rezonabil a
cauzei sale penale, fiind dispusă încasarea în beneficiul numitului din contul
bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Finanțelor ca reparație
echitabilă a 400 000 euro sau a echivalentului în lei moldovenești la cursul
oficial al Băncii Naționale a Moldovei.
La 10.02.2012, Valeriu Secaş, activând în calitate de șef al Direcției juridice
a Ministerului Finanțelor, a întocmit o notă în adresa ministrului finanțelor
Veaceslav Negruța prin care l-a informat referitor la hotărârea Curții de Apel
Chișinău din 23.01.2012, solicitând ultimului să dispună, conform
competenței, în privința necesității de contestare în termen a hotărârii
menționate, informîndu-1 despre faptul că hotărârea este cu drept de atac în
ordinul de recurs şi că termenul de atac expiră la data de 14 februarie 2012.
Ministrul Veaceslav Negruța, necătând la faptul că suma stabilită în
hotărârea Curții de Apel Chișinău din 23.01.2012 reprezenta un prejudiciu
considerabil adus bugetului de stat, la 13.02.2012, fiind în discrepanță cu
practica judiciară atât națională, cât şi a CtEDO, în ordine de excepție, prin
derogare de la practica Ministerului Finanțelor instituită la subiectul
executării hotărârilor judecătorești în care Ministerul compare în calitate de
debitor, abuzând de situația de serviciu, a decis prin rezoluție necontestarea
hotărârii menționate.
În continuare, la 13.02.2012, la Ministerul Finanțelor a fost înregistrat
demersul lui Pantelei Sandulachi în care se solicita ordonarea executării
imediate a hotărârii Curții de Apel Chișinău din 23.01.2012. La 14.02.2012
Veaceslav Negruța, în calitate de ministru al finanțelor, având interesul
personal de a facilita interesele colegului său de partid politic (partidul
liberal democrat din Moldova) dl. Pantelei Sandulache, în vederea obținerii
mijloacelor bănești, contrar prevederilor art. 5 alin.(1) în coroborare cu
prevederile art. 3 al Legii nr. 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese
care prevede că „În îndeplinirea atribuțiilor lor de serviciu, subiecții
declarării intereselor personale vor lua decizii şi vor face recomandări
conducându-se de legislația corespunzătoare şi de politica statului în
domeniul respectiv, ținând cont de interesul public şi renunțând la interesele
personale” și, contrar prevederilor alineatului 2 al aceluiași articol care
stabilește imperativ că „subiecții declarării intereselor personale vor
renunța la interesele personale, ce pot compromite deciziile oficiale, luate
cu participarea lor, sau se vor abține de la participarea la luarea sau
executarea unor astfel de decizii, dacă acestea pot fi compromise de
interesele personale sau de apartenența lor la anumite organizații",
examinând nota întocmită de șeful Direcției Juridice a Ministerului
Finanțelor Valeriu Secaș din 13.02.2012, căreia se solicita dispunerea cu
privire la executarea demersului lui Pantelei Sandulachi, sesizând cu
certitudine că hotărârea judecătorească menționată contravine legii şi
practicii judiciare, fapt ce impunea contestarea ei, a dispus prin rezoluție
Trezoreriei de Stat executarea hotărârii judecătorești.
În consecința acțiunilor ministrului finanțelor Veaceslav Negruța, în temeiul
ordinului de plată nr.36 din 20.02.2012, în beneficiul lui Pantelei Sandulache
a fost transferată la contul bancar suma de 6 250 480 lei moldovenești, din
care ultimul a cheltuit în interese personale 5 961 181,7 lei moldovenești.
Ulterior, la 19.07.2012 prin Decizia Colegiului civil, comercial şi de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a fost casată hotărârea
 Curții de Apel Chişinău din 23.01.2012 şi dispusă încasarea în beneficiul
[Link] Sandulachi din contul bugetului de stat, prin intermediul
Ministerului Finanțelor, ca reparație echitabilă, suma de 1000 euro şi
întoarcerea executării Hotărîrii Curții de Apel Chişinău din 23.01.2012 prin
încasarea din contul lui Pantelei Sandulache în contul bugetului de stat al
Republicii Moldova a sumei de 399 000 euro (care conform cursului oficial
al valutei naţionale stabilit de BNM la momentul emiterii deciziei Curții
Supreme de Justiție din 19.07.2012 constituia 6 046 805,1 lei moldovenești).
După pronunțarea hotărârii de către Curtea Supremă de Justiţie Pantelei
Sandulache, știind cu certitudine că urma să restituie statului suma de 399
000 euro, a cheltuit din contul său bancar suma de 700 000 lei moldovenești,
care rămase necheltuită până la data de 19.07.2012.
În consecință, până în prezent, suma de 399 000 euro nu a fost restituită
benevol de către Pantelei Sandulachi la bugetul de stat, mijloacele bănești
fiind scoase din circuitul financiar al bugetului, prin care fapt au fost aduse
prejudicii grave intereselor publice.
6.3. Prin urmare, acuzatorul a solicitat încadrarea acțiunilor inculpatului
Negruța Veaceslav în baza art.327 alin.(2) lit.b) Cod penal, după semnele
infracțiunii de abuzul de serviciu , adică folosirea intenționată de către o
persoană cu funcție de demnitate publică a situației de serviciu, în interes
personal, cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari drepturilor și
intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice Republica Moldova.
7. Fiind audiat în ședința de judecată, inculpatul Negruța Veaceslav, a declarat
că, cazul este bine cunoscut de ani de zile, mai mult este cunoscut în spațiu
public în baza unor informații manipulatorii transmise publicului, lansat într-
un context anume în acea perioadă, în 2012.
Afirmă că, în activitatea sa de ministru s-a condus de lege, nu a avut situații
de conflict de interese, favorizare sau alte situații care ar constitui abatere de
la norma legală. Nemijlocit la caz, atrage atenție că în anul 2012, referitor la
acele evenimente invocate în dosar, erau într-un context de început de
aplicare a Legii nr.87 adoptate în 2011 și care a intrat în vigoare la început
de 2012, despre poziția Ministerului Finanțelor vizavi de această lege și
responsabilitatea imputată contrar variantei inițiale aprobate în Guvern.
Varianta aprobata în Parlament delega competența către Ministerul
Finanțelor, ceea ce a fost inadecvat competenței Ministerului Finanțelor.
Despre acest aspect exista o corespondență activă între Ministerul Finanțelor
și Guvernul RM, în ianuarie 2012 a informat despre valul de solicitări și
riscuri care pot surveni, dacă această lege se aplică așa cum era ea la acel
moment.
Un alt aspect ce ține de caz este că nu a dat indicații și nu a intervenit pe
acest caz iar înscrisurile sale ca Ministru pe notele informative interne
elaborate și prezentate de către Direcția Juridică nu reprezintă indicații, ci
înscrisuri care reiese din informația prezentată în notele respective.
Respectiv în Nota inițială prezentată pe 10 februarie 2012 sunt prezentate
informații care fac referință la Practicile Curții Europene, se face referință la
drepturi atinse în cazul examinării dosarului Sandulachi vs Procuratura
Generală, în care pe parcursul anilor i s-a atribuit sau creat un prejudiciu de
2 mln. 400 mii euro invocată în această notă scrisă de juriști, tot din această
notă reiese ca instanța a dat câștig de 400 mii euro și nu 2 mln 400 mii, în
nota respectivă nu se face referință la legalitatea sau ilegalitatea Deciziei
Curții de Apel în favoarea Sandulachi. În această Notă nu se face referință la
prevederea legală prevăzută în Codul contenciosului administrativ, care era
alta decât termenul prescris de judecător pe cauza respectivă Sandulachi.
Nota respectivă nu oferea soluția juridică, respectiv înscrisul care este
aplicat, este un înscris a unui economist- ministru a finanțelor, care se
bazează pe aceste elemente, unele prezente altele lipsă și nicidecum o
indicație, totodată având în vedere cele invocate este cert faptul că înscrisul
Ministrului pe data de 13 februarie este ziua când termenul de contestare era
expirat, el fiind expirat chiar și până la data de 10 februarie când această
notă a fost semnată.
Al doilea aspect ține de cea de a doua notă, la care era anexat Titlu
executoriu în care cert era indicat că Decizia este definitivă, rezoluția
Ministrului finanțelor ,,rog executarea conform prevederilor legale” este una
completă și diferă de cea invocată inițial de procurori care au extras doar,,
rog executarea” asta a fost expus și la etapa inițială când a fost examinat
dosarul, procedura de executare a titlurilor executorii se face de către
Trezoreria de Stat și nu a fost nici o abatere în sensul în care a fost
interpretat precum că executarea s-a făcut cu urgență, procedeul de executare
a titlurilor executorii e în dreapta dependență de suficiența de resurse pentru
acte executorii. Menționează în plus, că nu a admis niciodată conflicte de
interese, iar învinuirea precum că ar fi favorizat un coleg de partid este
lipsită de orice temei din simplu motiv că nu a cunoscut și nu cunoaște cine
sunt sau cine au fost membrii ai partidului din care a făcut parte până în anul
2013.
Ține să menționeze și un alt aspect că nu a avut nici un interes de orice
natură în executarea funcției de ministru în perioada 2019-2013. Solicită
instanței să ia în calcul toate aspectele acestui dosar, care nu are nimic în
comun cu ministrul Negruța, în acest dosar a trecut prin 3 etape, instanța de
fond, apel, CSJ în care chiar procurorii au recunoscut lipsa de temeinicie a
învinuirilor aduse, acest caz la fel a fost la etapa respectivă monitorizat, iar
din păcate deciziile nu au ținut cont de cadrul legal existent și care ar avea
relevanță la acest caz.
Solicită pronunțarea sentinței de achitare pe acest dosar și, or, chiar dacă și a
făcut mențiunea că deciziile au fost lipsite de temei legal, a respectat toate
deciziile și atunci când a considerat că există și Decizii ale Curții
Constituționale care odată în plus demonstrează nevinovăția sa in calitate de
Ministrul al finanțelor, a recurs la solicitarea revizuirii acestui caz.
La întrebările adresate, inculpatul a declarat că, o poate descrie persoana lui
Negruța Veaceslav astfel: studii economice la ASEM, căsătorit, tată a 2
copii, activitatea la ministerul finanțelor a început-o în 1994 după care în alte
instituții precum BNM, Guvernul RM, proiecte internaționale, ulterior
ministru al finanțelor și ultimii 4 ani a lucrat in cadrul „Transparency
International”, iar din decembrie 2020 este consilier pe probleme economice
al Președinției, activitatea sa indiferent dacă e vorba de o funcție publică sau
nu, temele au fost mereu de interes public, ele au prezentat atât interes public
cât și deranj pentru anumite personaje. Principiile de viață sunt
corectitudinea și legalitatea e tot ceea ce face. Pentru el, interesul public este
mai presus decât unul privat, din 2009 când a intrat în funcția de ministru s-a
distanțat de activitatea de partid, nu a comunicat și acesta e un filtru ce și-a
impus pentru a fi protejat. Din punctul acesta de vedere, interesul privat a
refuzat multe contracte în favoarea acelei pregătiri ce a avut-o, nu a fost
ghidat de interesul privat. Nu a avut experiență cu instanțele judecătorești
nici de comunicare cu procurorii sau avocații, nu a avut antecedente penale,
a respectat legea chiar și la semafor când se trece la verde. Ministerul
finanțelor a avut mai multe subiecte și teme pentru că Ministerul Finanțelor
gestionează bugetul de stat, dar de răsunet Ministerul Finanțelor a avut o
poziție poate unică la acea perioadă vizavi de anumite activități care se
întâmplau in sectorul bancar, aceasta poziție a fost expusă începând cu 2011
în corespondența securizata când se încerca preluarea sub control a unei
instituții bancare unde statul era acționarul majoritar, poziția Ministru
Finanțelor s-a manifestat nu doar prin corespondenta cu alte instituții a
stratului care trebuiau să-și execute obligațiile conform legii, dar a făcut mai
multe demersuri în instanță de judecată, rapoarte în plen în Parlament,
precum și informație prezentată la Consiliul Suprem de Securitate. Atrage
atenția că, la CSS din iunie 2012 unde s-a discutat subiectul acelei instituții
bancare supuse unui atac, MF a prezentat informație prin care bănuia că
lucrurile se întâmplă urât, iar instituțiile statului responsabile de
supraveghere bancară și piața financiară precum și organele de investigație
nu-și fac meseria, deci după această ședință din iunie 2012 dosarul a fost
deschis la o distanță de 3 săptămâni.
Susține că, ca ministru a făcut față tuturor provocărilor dificile care au fost
inclusiv din 2009, iar din subiectele de rezonanță, această fraudă care a fost
în 2014 chiar daca nu ține de Ministerul Finanțelor a lăsat amprentă pe
percepția, înțelegerea subiectelor respective. Cu siguranță după mulți ani și
multă factologie adunată poate spune că legătura e directă, există multe
informații care indică asupra faptului cine a comandat, cine a gestionat și
cine s-a vrut beneficiar din acest dosar asupra unui ministru, din informațiile
ce le dispune culese cu 3-4 ani, cert este că persoanele implicate în acțiunile
din 2012 februarie- aprilie au fost acele care au avut disconfort din
activitatea și poziția Ministerului Finanțelor și care prin oraș făceau oferta
pentru denunț fals împotriva lui Negruța - asta referitor la ce a declarat
Sandulachi, în plus poate să declare că acest dosar a fost comandat și dus
până la capăt de persoane interesate în sectorul bancar, care la diferite etape
au făcut prăpăd în acest domeniu, iar în 2015 când a candidat pentru funcția
de Guvernator al BNM, ulterior consilier cu misiuni speciale i-au spus direct
că dacă nu candidează, dosarul se oprea la Curtea de Apel, ceea ce indică
clar care e nivelul de coordonare și deranj din activitățile ce le-a avut și le
are, sectorul bancar și non bancar rămân a fi priorități pentru funcția de
consilier și membru al CSS care acum le are.
Nu a avut nici un contact sau relație personală cu Sandulachi, nici nu a
cunoscut că el ar fi fost vreodată membrul din partidul din care a făcut parte,
l-a văzut pe dnul Sandulachi în diferite evenimente publice, probabil 2 la
număr unde era prezent și a avut discurs ca membrul al Parlamentului din
1990, e vorba de cazul cu drapelul de stat din 2010, alte cunoștințe nu a avut,
comunicare cu atât mai mult, cu singura excepție despre care s-a vorbit în
dosar; audiență la Ministerul Finanțelor.
În domenii pe care nu le cunoaște și nu este profesionist, are încredere în
colegii și oamenii ce lucrează în domeniu respectiv care sunt profesioniști,
cel puțin așa actele confirmă, toate aspectele ce țin de drept, consideră că
sunt specialiști inclusiv la Ministerul Finanțelor ce poarta răspundere pentru
ce fac, iar direcția juridica era una importantă pentru inițiative legislative dar
și reprezentarea în instanțe de judecata când era cazul, exista delegarea prin
procură și angajații direcției sunt importanți din acest punct de vedere; ce fac
cum fac pentru ca doar ei cunosc ce se întâmpla in judecată, ei cunosc cazul
și sunt apți si capabili și împuterniciți de a reprezenta instituția, in cazul dat
juristul a avut procura cu dreptul de a reprezenta, contesta, de a reprezenta
Ministerul Finanțelor în instanță.
Reiterează că, din acea notă a înțeles că cineva din cauza unor acțiuni sau
inacțiuni ar fi fost prejudiciat nu doar moral în nota scris și material, in suma
de 2 mln. 400 mii euro, dar instanța a satisfăcut cu 400 000 euro aceasta
cerere, din acea notă a mai înțeles că există practica CEDO la care s-a făcut
referință și că neexecutarea unor decizii de așa fel ar putea dăuna statului
RM, din notă eu nu am văzut soluții juridice, acum recitind nota nu vede
soluții juridice ce se cere de la Ministerul Finanțelor, iar înscrisul său face
referire la acele teze din această notă, ca pare a fi inoportun din cele
constatate în nota respectivă.
Doar nota era și în notă nu se face referință la nimic altceva. Ca ministru nu
a întocmit niciodată nici un recurs, la acel moment nu știa ce înseamnă un
recurs, iar ulterior, nefiind in funcție de ministru când a atacat hotărârea,
ajutat de avocați a întocmit un recurs. În perioada când plecase din funcția
de ministru, se referă la cazul acesta când a contestat deciziile, nu și la cazul
din 2012. Au avut corespondență cu referință la Legea nr.87 către Guvern
prin care a informat despre avalanșa de solicitări și riscuri pentru anul 2012,
nu a avut cazuri sau episoade la care ar putea face referință, ca să afirme sau
infirme ca răspuns la întrebare.
Nu au fost situații ca Ministerul Finanțelor să elaboreze așa ceva, a fost o
corespondenta activa cu Ministerul Justiției în 2012 spre vară, prin care s-a
solicitat: 1) preluarea acestei competențe de la Ministerul Finanțelor la
Ministerul Justiției și 2)Ministerul Justiției sa stabilească anumite criterii de
evaluare a prejudiciului in cazul dat și asta vine ca urmare a solicitărilor
Ministerului Finanțelor de a evalua riscurile care puteau sa afecteze bugetul
2012, asta este luna mai-iunie 2012. Pentru el o decizie de judecată
indiferent dacă e legală sau ilegală, indiferent de caracter pentru el e un act
important și se prezumă că e o decizie ce trebuie respectată, iar daca nu ești
de acord ai dreptul să-și aperi drepturile tale, acea decizie împotriva sa a fost
respectată cum scrie legea si a contestat-o in aceasta procedura de
rejudecare. O decizie de judecată se prezuma că e un act ce trebuie tratat
serios. Acuzarea nu i-a adus la cunoștință care practică națională și CEDO a
fost încălcată. Nu a dispus nimic în primul rând, nu i s-a adus la cunoștință
vreo practică, dar practica ministerului e dacă exista titlu executoriu se
executa, dar ce ține de legalitate se ține de instanță, de juriști care au
întocmit titlu executoriu, nu cunoaște despre care experiență națională sau
internațională se face referință. Nu i s-a adus la cunoștință despre ce fel de
abuz este vorba, a fost învinuit, judecat, dar în ce a constat abuzul nimeni nu
a explicat, în afară de acest act care a fost prezentat alte explicații nu i-au
fost aduse la cunoștință.
 Această notă din data de 10.02.2012, nu a venit în birou cu juristul, era
vineri, toate mapele s-au adunat în anticameră și toată lumea cunoștea că el
nu lucrează cu acele mape, luni dimineața la data de 13.02.2012 începea
lucru cu mapele la ora 06.00, în cazul în care sunt teme și mape de urgență,
de regula se atașa un indiciu de urgenta și asistenta aducea mapa de urgență,
nu-și aduce aminte să fi fost vreun indiciu,, de urgență” pe această mapă.
Valeriu Secaș sau Octavian Vieru nu au prezentat careva informație
suplimentară, cu Vieru a comunicat atunci, când Secaș dispăruse în
concediu, asta era in vara 2012, când era la CSJ decizia, iar ce ține de șeful
direcției Secaș a fost la audiență, careva discuții la subiect nu a avut cu
aceștia sau alți juriști ai ministerului.
Susține că, nu a cunoscut, a aflat în proces despre comunicarea între Secaș și
Sandulachi din materialele dosarului. A fost situația când cazul era examinat
la CSJ, Secaș la acel moment lipsea de ce i s-a întipărit pentru ca Vieru
venise să-i informeze că la CSJ se discuta și a fost luată decizia de inversare,
aceasta a fost comunicarea din partea lui Vieru, atunci a întrebat unde e
Secaș la care i-a spus că e într-un concediu scurt. Atunci când a intrat și l-a
informat, Negruța Veaceslav a întrebat de Vieru, care a pasul următor, la
care acesta a spus că trebuie să se alipească la recursul depus de procuror, in
continuare a fost elaborat demersul de alipire, asta a fost în câteva zile in
iunie 2012 când a fost decizia CSJ pe caz.
Indică Negruța Veaceslav că î-i este greu să spună ce ține de Legea nr.87
pentru că era la început de aplicare, ce ține de avizare în ce sens, cazul
respectiv a pornit din audiența respectivă, a presupus că e vorba de audiență
dar ce ține de domeniu respectiv nu ministru are competența directă. Chiar și
aceleași procure de delegare a juriștilor ține de competența vice-ministrului,
domeniile ce țin de justiție la acel moment erau gestionate de vice ministru.
A scris pe nota anexată la materialele cauzei penale, nota era semnată de șef
direcție juridica Secaș reieșind din datele din acea nota, nu e o rezoluție
executorie scrie că pare a fi inoportun. Vorbește de Legea nr.87, care a intrat
în vigoare în 2012, se vede ca din 2012 au 25 mln. acestea sunt titluri
executorii naționale. Este practica pentru a evita alte condamnări la CEDO și
suma e în creștere, aceasta nu depinde de ministru Negruța și până în 2011
au fost titluri executorii dar sumele erau altele.
8. Martorul Secaș Valeriu, fiind audiat în ședința de judecată, a declarat
instanței că, pe Veaceslav Negruța îl cunoaște de la serviciu alte relații nu au
avut nici până, nici după, nici de prietenie, nici rudenie. Pe Pantelei
Sandulachi nu îl cunoaște, nu au nici o relație cu dumnealui. În Ministerul
finanțelor a activat din 2006-2015 în departamentul juridic.
Perioada de timp e destul de mare din ce își aduce aminte, în 2011 a intrat in
vigoare Legea privind repararea prejudiciului cauzat de tergiversarea
examinării in instanța de judecată, în lunile noiembrie- martie 2011 și 2012
parveneau circa 30 cereri pe zi. În cadrul direcției activau la acea etapă 7
persoane, conform dării de seamă aveau peste 1000 și ceva de dosare, cu
asemenea acțiune s-a adresat și Sandulachi, reprezentantul ministerului pe
cauza dată a fost Vieru Octavian, la începutul anului 2012 Curtea de Apel s-
a pronunțat pe cauza Sandulachi dispunând încasarea sumei de 400 000
euro. Respectiv pe cazul dat a fost întocmită o notă informativă, ulterior a
parvenit și cererea dlui Sandulachi privind executarea acestei hotărâri, fiind
prezentat titlu executoriu, a fost întocmită o notă privind executarea acestui
titlu executoriu care ulterior a fost transmisă Trezoreriei și ulterior executată.
Ulterior, Procuratura Generală a contestat această hotărâre, a fost anulată, a
fost emisă o nouă hotărâre prin care a fost diminuat prejudiciu moral și
material acordat lui Sandulachi, drept urmarea a inițiat o procedura de
întoarcere a executării hotărârii, nu știe cât s-a întors, chiar a participat la
aplicarea sechestrului pe unele bunuri ale dnului Sandulachi, nu știe cât
anume s-a reușit a se întoarce. Referințele nu era o reglementare exactă, în
dependență de cauză puteau fi semnate de vice ministru sau de
reprezentantul pe dosarul nemijlocit. Nu-și aduce aminte cine a semnat
referința, știe că la una din ședințe a participat el, putea să semneze el, dnul
Vieru sau vice ministru. Întocmirea referinței era sarcina reprezentantului pe
dosar. De regulă, referințele se semnau de către o persoană din conducerea
Ministerului, se întocmeau de reprezentantul pe dosar, dar nu era o regulă în
scris și puteau fi diferite variații, putea fi semnată și de reprezentant
nemijlocit, toți reprezentanții aveau dreptul de a depune actele de procedură,
unii reprezentanți aveau dreptul de a semna apeluri și recursuri în baza
procurii, semnarea se făcea de regulă de o persoană din conducere. Nu era
obligatorie participarea Procuraturii Generale, doar a Ministerului
Finanțelor, iar reclamantul decidea pe cine atrăgea ca parte. Nu-și aduce
aminte cum a apărut reprezentantul Procuraturii Generale, martorul a fost
doar la o ședință și din câte își amintește nu a participat reprezentantul
Procuraturii Generale, nici nu-și amintește dacă avea careva calitate, erau o
mie și ceva de dosare. Cuantumurile au fost diferite, legea a intrat în vigoare
în luna noiembrie și hotărârea a fost luată în ianuarie 2012, cert că era una
din primele hotărârii și cuantumurile au fost diferite, erau și mari. Vorbind
tehnic, după recepționarea titlului executoriu Direcția juridică întocmea o
notă cu decizia instanței, cu propunerea spre executare a acestei hotărâri se
prezenta persoanei ce se ocupa de asta, aplicând rezoluția cu propunere de a
executa. Ține minte că s-a informat, era una din primele hotărâri, era în
Ucraina la acel moment, nefiind pe loc, Sandulachi a întocmit o notă
informativă pe cauza dată, necesitatea era din motiv că era o cauză printre
primele și cu o sumă mai mare decât sumele ce erau încasate pe alte titluri de
cauze. Nu-și aduce aminte, desigur că nota conținea informații despre
decizia: principalele motive ce au stat la bază și pașii ce puteau și întreprinși.
Pozițiile erau discutabile la acea etapă, ei au dat avize negative și era
disputabilă poziția, era o avalanșă mare și se expuneau toate instanțele ce au
participat la examinarea cauzei, de CSJ era recunoscută tergiversarea
examinării, însă CSJ s-a și expus asupra prejudiciului care considera ca urma
a fi admis, deși nu avea dreptul, încălcarea era confirmată, urma doar a se
expune asupra prejudiciului. Cauza tocmai și era intentată pentru
tergiversări. Această notă informativă a fost prezentată dnului Ministru
Negruța, chiar dacă nu era responsabil pe direcția juridică, posibil noutatea
acesteia de asta a fost prezentată lui, nu-și amintește acum. După cum a
spus, de obicei cererile care plecau în afara ministerelor se semnau de o
persoană ce pleca în afară, dar deciziile de a ataca se lua pe parcursul
examinării prin coordonarea conducerii cu reprezentantul pe dosar. Ține
minte că a fost o notă informativă pe marginea acestui caz, care a fost
prezentată conducerii și a fost o rezoluția care nu-și amintește acum. Nota
informativă a fost prezentată dnului Negruța. Nu-și aduce aminte, pe cazul
concret de regulă se pregăteau proiecte de recursuri, dar în cazul concret nu-
și aduce aminte. Nu-și aduce aminte să fi prevăzut vreo procedură anumită
de punere în executare. În executare se pun hotărârile irevocabile. Hotărârea
executată la momentul executării era irevocabilă. La momentul executării
expirase termenul de contestație. Nu cunoaște acest moment - dacă
reprezentantul a verificat dacă e irevocabilă hotărârea. La Minister a parvenit
titlu executoriu, odată ce a venit titlu executoriu era irevocabilă. Crede că
toate hotărârile în așa timp scurt erau puse în executare, orice titlu executoriu
instanța îl eliberează când hotărârea e irevocabilă, în fiecare caz aparte, dacă
reprezentantul nu a cunoscut despre un asemenea titlu, putea să decidă
contestarea acesteia. Nu-și aduce aminte ce poziție a avut față de cazul
respectiv, erau poziții diferite de asta au fost întocmite note, nu-și amintește
care a fost decizia. De regulă rezoluțiile care veneau de la conducere, se
executau nu-și aduce aminte să fi avut careva divergențe. De obicei că
contesta cine avea decizia de ultima semnătură pe documentele de
contestare. În cazul dlui Sandulachi, din câte își aduce aminte, în notă era
solicitată și opinia de a contesta sau nu această decizie. Nu-și aduce aminte
opinia formulată de Ministru atunci. A avut legătură cauzală, de asta a făcut
o notă și a solicitat opinie. Nu crede că reprezentantul care a participat putea
singur să decidă asupra contestării. Notă informativă obișnuită care se
întocmea la etapa când se înainta spre executare, toate actele procesuale de
regulă se întocmesc de reprezentantul pe dosar doar dacă se înțelegea cu
cineva și îl înlocuia, bănuiește că pe cazul dat a fost întocmită de dnul Vieru,
nota informativă privind executarea se întocmea de reprezentantul pe dosar,
se semna de reprezentantul direcției și se transmitea conducerii ministerului.
Nu-și aduce aminte când a discutat cu dnul Sandulachi pentru că el suna cu
diferite întrebări, dacă nu-l suna pe martor, pe Vieru sau la Anticameră, dar
când concret a discutat cu dumnealui nu poate să spună. Nu-și aduce aminte,
dar probabil s-a alăturat Ministerul Finanțelor recursului depus.
Indică martorul că, are studii superioare juridice. A activat în baza ordinului
de angajare la Ministerul Finanțelor, ar fi trebuit să fie Fișa de post, nu-și
aduce aminte dacă a avut o fișă nemijlocit, dar bănuiește că era ceva.
Atribuțiile sale de serviciu erau coordonarea activității direcției juridice.
Aviza proiecte de acte normative, atribuțiile direcției juridice erau:
reprezentarea intereselor în instanța de judecată, această atribuție o aveau
toți angajații direcției juridice. Ca și reprezentare în instanța de judecată
angajații direcției juridice, întocmeau acte de procedură, participau, studiau
dosarele, contestau. Ministerul nu contesta, Direcția juridică întocmea toate
actele necesare pentru reprezentarea Ministerului, apelurile și recursurile
erau scrise, contrasemnate de adjunct și de ministru sau vice ministru. Se
elibera procură pentru reprezentare, conținutul procurii era diferit în
dependență de dorință, practic proiectul de procură era întocmit de fiecare
reprezentat, semnat de șef și contrasemnat se către Vice-ministru, își
prevedeau dreptul de a depune recurs în procură, era și decizia șefului
direcției ce atribuții să aibă în procură. În timp cu o anumită perioadă acest
drept îl aveau dar nu a fost folosit de nimeni. Posibil erau, când a venit el în
2006, erau așa procuri, au fost modificări în Codul Civil când toate actele
semnate de vice-ministru nu mai erau recunoscute, au fost mai multe evoluții
și au fost persoane care posibil au avut dreptul de a contesta. El, ca șef de
direcție nu crede că avea asemenea împuterniciri, trebuie de ridicat procura,
dar nu crede. Nu a avut nici un trening în special pe această lege, nu știe
dacă ar fi fost necesar, dar în mod special treninguri privind Legea nr.87 nu
au fost. Mai aveau asemenea Legea nr.1545 care tot ținea de prejudiciu
cauzat prin condamnarea ilegală, dacă de referit la Legea dată, în avizul
Direcției juridice a fost împotrivă, a fost pusă competența pe Ministerul
Justiției ca să apară amendamentul, un deputat și să fie iar în sarcina
Ministerului Finanțelor. Esența învinuirii dlui Negruța nu o cunoaște. Nu
cunoștea, ce studii avea, dar bănuia că are studii economice financiare dnul
Negruța, nu cunoaște dacă avea studii juridice. Asta și e esența unei note
informative, erau descrise circumstanțele de fapt și măsurile ce urmau a fi
întreprinse. Nu era reglementată o asemenea procedură, nota informativă a
întocmit-o colegul Octavian Vieru, de notă de fapt, poate fi dedus cumva
acest scop. Nu-și aduce aminte conținutul. Semnătura din f.d.42, 43,44 din
[Link] îi aparține. Faptul că el a semnat nota nu înseamnă că el a întocmit-o,
înseamnă semnătura poziția direcției juridice. O întocmește un reprezentat și
se semnează de șeful Direcției juridice. Nu cunoaște ce poate să înțeleagă o
persoană cu studii economice prin această Notă. Nu poate să spună cine și ce
poate să înțeleagă. Nu-și aduce aminte ce zi era - 10 februarie 2012. Având
în vedere stilistica acestui document, nu e scris de el, e scris de dnul Vieru
având în vedere modul de redare. Nu poate să explice, dar comunică că de
obicei notele informative se înregistrau după ce se întorceau de la conducere,
de la miniștri, vice-miniștri. Nu afirmă cert în cazul de față dar așa era
practica. Bănuiește că au mai fost discuții anterioare până la această notă,
nu-și aduce aminte acum. Nota informativă este întocmită de Vieru Octavian
și ceea ce conține în ea acesta este, probabil a citit-o până la semnare. La
nota informativă, nu cunoaște dacă proiectul a fost sau nu prezentat, mapa o
prezintă reprezentantul pe dosar, în mapă de obicei se pune tot dosarul.
Obiectul cerințelor dnul Sandulachi nu-și aduce aminte dacă se referea la
prejudiciu moral sau material, dar bănuiește că din denumirea legii
prejudiciu moral și material. Necontestarea a avut o legătură de cauzalitate
cu rezoluția. Știe că a fost invitat la o ședință, nu știe era ședință sau primirea
cetățenilor, dnul Sandulachi a relatat că a suportat un prejudiciu, are de gând
să se adreseze în instanță împotriva statului, cam asta a fost, nu-și amintește
să fi fost ceva ieșit din comun. Dnul Ministru Negruța nu i-a dat nici o
indicație, cazuri de primire a cetățenilor putea fi invitată o persoană din
secția juridică, el sau alte persoane. Motivul că a fost invitat - nu cunoaște
care a fost, a asistat fără a primi careva indicații, a redat esența legii. Erau
invitați reprezentanții Direcției juridice pe astfel de întrebări. Era o cauză ca
și celelalte cauze din categoria dată, poate se deosebea puțin prin cerințele
solicitate și instituțiile implicate, erau jumătate din Judecători, Procuraturile,
era ceva complex. Nu i-a dat o atenție aparte acestui dosar. A discutat cu
dnul Ministru în privința asta, propunerea direcției juridice a fost de a nu
încheia asemenea tranzacții pentru că nu au fost asemenea tranzacții în
istorie, dar nu de asta, pentru că în Legea nr.87 era indicat că instanța de
judecată apreciază mărimea prejudiciului. Desigur că se expune
reprezentantul pe fiecare dosar, dar asta de regulă mai ales prejudiciu moral
e la latitudinea instanței de judecată. Nu-și aduce aminte care a fost poziția
direcției juridice, cu siguranță era că nu e motivat prejudiciu la faza inițială
era 2 mln. 400 mii euro, chiar CSJ a confirmat existența unui prejudiciu
corespunzător, probabil toate aceste momente au fost reflectate în sentință,
 se solicita opinia, pe baza acestor opinii le prezenta obligatoriu instanțelor de
judecată. Termenul de contestare la acel moment î-i pare că era 15 zile. Nu
ține minte toate detaliile, imediat cu următoarea zi încep a număra 15 zile,
dacă erau 15 zile că erau diferite proceduri și diferite termene, în notă
trebuie să fie indicat. Nu crede că putea fi prezentată nota ulterior expirării
termenului, nu ține minte care e termenul, dar nu crede că o notă informativă
privind contestarea putea fi înaintată ulterior, mai mult notele se înregistrau
ulterior când se întorceau de la conducere, nu zice că e cazul dat concret dar
nu-și aduce aminte. Nu-și aduce aminte la ce dată dnul Sandulachi s-a
prezentat, era o avalanșă extraordinară de lucru, una ține minte că era în
Ucraina când a fost emisă hotărârea, în rest nu țin minte ca și dată, dar din
Notă pot fi deduse. Dnul Sandulachi foarte des telefona, și uneori chiar îl
brusca ca el întreba dacă a venit raportul, că ei au trimis, ar fi fost posibil să
sunat să fi spus că a depus titlul, dar el se depune în cancelarie unde se
înregistrează. Nu știe ce să explice, dacă erau acțiunile sale putea să le
explice, dar nu știe ce să explice aici, că la aceiași dată de 13 are acces la
Nota informativă și atunci se depune Titlu executoriu. Nu cunoaște, nu poate
să explice aceste acțiuni ce nu au legătură cu el. Inițial a avut calitatea de
bănuit pe această cauză. Nu-și aduce aminte că a refuzat să facă declarații,
poate avocatul așa a spus sau nu avea avocat.
Nu era și nu există legi ce obligă la contestarea hotărârii instanței de
judecată. Obligație expresă nu era nici într-o lege. Nu cunoaște, dar la
Ministerul Finanțelor nu au fost asemenea acțiuni. Are impresia că e până,
subiectul discuției a fost pe prejudiciu descris, dar că a fost cu o zi înainte
sau după, dar câteva zile până la sau după a fost.
9. Partea civilmente responsabilă Pantelei Sandulachi, fiind audiat în ședința
de judecată, a susținut declarațiile făcute în cadrul proceselor anterioare,
explicațiile în forma scrisă s-au anexat la materialele dosarului.
A reiterat, că pe cazul dat, urmează fi emisă o sentință de achitare în baza
rigorilor expuse de Curtea Constituțională.
La întrebările adresate, partea civilmente responsabilă a declarat că, până la
înaintarea cererii nu a avut temei de a se prezenta la Ministerul Finanțelor, s-
a prezentat după depunerea cererii. Scopul a fost că a cerut audiență la
Ministru cum de făcut pentru a obține aceste rapoarte, dnul Ministru i-a
acordat această audiență și imediat a chemat șeful asistenței juridice și a spus
să discute conform legii și după asta s-au despărțit. Dnul Ministru este o
persoană cunoscută de toți, până a deține funcția de Ministru al Finanțelor -
nu l-a cunoscut. Reprezentantul procuraturii a participat la unele ședințe, dl
Rotarciuc a participat. Din câte cunoaște data pronunțării este
responsabilitatea magistratului, încheierea din 23.01.2012. La materialele
cauzei este recipisa când a primit, a primit dispozitivul apoi și hotărârea
motivată, a așteptat termenul apoi s-a adresat pentru a primi titlu executoriu.
După câte își amintește în dispozitiv era scris că e o hotărâre definitivă
presupune, dar nu era scris că e executorie. Oportunitatea de contestare le
aparține părților, în dispozitiv erau 2 părți: reclamantul și pârâtul, acolo erau
părțile în proces, această mutație juridică a fost pentru a face aceasta, dar
trebuia făcut totul în cadrul legal. Crede că expirase termenul de 20 zile când
primiseră această decizie. Cu prevederile Legii nr.87 a făcut cunoștință, deși
prevederile acestei legi au fost declarate unele neconstituționale, o hotărâre
definitivă este valoarea lucrului judecat. Acest lucru a fost verificat de
procurorul de caz, sunt toate interceptările telefonice, el a depus cererea, titlu
executoriu, de câteva ori l-a sunat pe dnul Secaș și l-a întrebat cum de făcut,
pur o legătură informațională. A înaintat la Minister tranzacția de împăcare,
ca fiecare reclamant vrea să obțină cât mai mult, a cerut 40% și Curtea de
Apel i-a dat 0,3%. Cel puțin a aflat despre asta de la fostul procuror
Rotarciuc ,sfârșit de martie-început de aprilie, a dat o întrebare în ce temei a
înaintat recursul și atâta a fost, a aflat că este documentul de contestare la
sfârșit de martie- început de aprilie.
După câte își amintește, era dnul Secaș șeful direcției juridice și mai era una
sau două persoane, dnul ministru a plecat și a spus să lucreze cu întocmirea
rapoartelor, cererea era și Sandulachi Pantelei a spus cu ce poate contribui,
se ducea și cerea rapoartele. La acel moment nu știa, dar după asta a
constatat că era șeful direcției juridice dnul Secaș. Tranzacția a fost depusă
in temeiul art. 2121 CPC, dnul Secas a dat dispoziția altcuiva și a discutat
cu juriștii din secție și au spus că nu au aplicat așa ceva, o considerau
exagerată și au spus că merg în instanță. Și instanța a constata că e oportun
0.3%. După câte își amintește, la unele ședințe era prezent reprezentantul
Procuraturii Generale Rotarciuc, dar de la Ministerul de Finanțe inițial a fost
un reprezentant apoi altul, Octavian Vieru. La pronunțarea Deciziei era
prezent reprezentantul Ministerului Finanțelor.
Personal considera că este membru PLDM, dar juridic nu a avut această
calitate, juridic nu a fost membru al PLDM, aceasta a confirmat-o adunarea
și nu este nici un document justificativ la materialele dosarului. În dispozitiv
nu era indicată data, dar conform CPC, era indicat că poate fi contestată în
ordinea și modul prevăzut de Codul de procedură civilă. La acel moment
termenul de constare era 15 zile, putea fi constatată de părți. Data de 13
februarie 2012 a depus cerere să-i fie eliberat titlu executoriu și a fost
eliberat, după care a întocmit cererea, a plecat la Ministerul Finanțelor și a
depus-o, când a primit titlul, î-i pare că era mențiunea că este executorie. Era
în relații strict determinate de desfășurarea procesului civil și procedura de
executare, îi deranjam des pe dnul Vieru și pe dnul Secaș, era insistent ca
orice reclamant, nu a avut in afara acestora alte relații, au fost extrase toate
convorbirile telefonice, nici nu știe pe care îl cunoștea mai bine. Inițial îl
contacta mai des pe dnul Secaș și deseori era îndreptat către dnul Vieru.
Declarațiile date azi în instanță, ca parte civilmente responsabilă nu exista
parte componentă, probabil mai mult a dat declarații ca martor, deja instanţa
va aprecia, deși în rechizitoriu a găsit inscripția „partea civilmente
responsabilă” - art. 73-74 CPP. Se consideră ca martor al apărării mai mult.
A spus sub semnătură, a considerat și consideră că acest dosar a fost unul
intentat și fabricat la comandă, care avea niște scopuri minore, dar scopul
final pentru a-i trage o lecție lui Sandulachi, pentru a înlătură o persoană,
trebuia creat un fon, o perdea pentru a acoperi niște lucruri care după aceia s-
au întâmplat, nu poate fi vorbă de o cauza autentica când s-a pornit cu
încălcări această cauza, un procuror de la Procuratura Generală să vină fără
împuterniciri sau daca are împuterniciri nu sunt legale. O abatere gravă,
cunoștea foarte bine factorii de decizie, dar constituirea completelor și
fabricarea acelor 2 documente. Nu a întâlnit ca contestarea sau necontestarea
să fie imputate în acest dosar penal. De ce procurorul la apel a fost mai
indiferent, art.401 CPP de atunci aceasta e o oportunitate, acestea determina
că acesta a fost un dosar bine gândit, dacă procurorii ar fi văzut că este o
ilegalitatea la CA, cum a declarat un fost șef la PA, că a scos banii și i-a dus
peste hotare, poate spune că acesta e un dosar fabricat, aceștia au fost niște
executanți, trebuie să se clarifice, cu referință la atribuirea calității sale și
toate consecințele respective. În general nu a existat o acțiune civilă, în
examinarea anterioară în apelul depus a indicat că ilegal au fost atrași, a
ajuns și în baza art. 313 CPP, la Curtea de Apel s-a mai făcut un derapaj
judiciar că a acceptat această calitate, nu cunoaște un așa caz ca o persoană
să fie antrenată pentru a avea calitate în proces în această antrenare. Din
septembrie 2012 a fost inițiată procedura de executare de procurorul
anticorupție. A descris măsura când a aflat, a transmis executorului
proprietăți ce acoperă de câteva ori suma respectivă, dar nu o poate
revendica de pe teritoriul Stadionului Republican, susține că acești bani
oricum o să-i întoarcă, nu vrea să-și ia asupra sa așa pată, ce groaznic
inculpat a apărut. Dacă creditorul ar fi fost mai insistent el i-ar arăta
modalități cum putea fi revendicată, prea mult disconfort moral i-a fost
cauzat, la moment este în lucru executorului, o dată la 3 luni se întâlnesc și îi
explică, dar nu poate face nimic în urma actelor emise în ultimul timp la
Parlament. Procuratura nu are vreo calitate procesuală, nu a avut și nu are,
ceea ce au făcut magistrații depășește orice limită, să încerci sa folosești o
inscripție a sa și să înaintezi un demers, nu are și nu poate avea vreo calitate
 procesual și juridic, dacă acest proces nu ar fi fost pornit pe alte temeiuri
avea poate altă desfășurare. Există pentru faptul că el și în ședințele
anterioare la Judecătoria Râșcani și-a reluat o acțiune penală pe faptul celor
700 mii, a fost încetat definitiv, apoi peste 1 an și 3 luni a fost reluat pentru
a-l audia pe dnul ministru, a fost reluat ilegal, la indicația fostului Procuror
General, același procuror care a cunoscut de ordonanța de încetare a reluat,
procurorul Constantin Popa a depus un apel, sunt în etapa de examinare, se
solicită niște expertize, se caută inculparea, pentru că de la Sandulachi în
acest proces se aștepta să facă un denunț împotriva ministrului, au trimis la
el așa-numiți 2 reporteri de la un site, când i-au arătat hârtia – el a refuzat
desigur pentru că asta era intenția pentru această el s-a ales cu o cauza
penală. Procurorul cere întemnițarea a sa, aceasta se vede că are rădăcini
adânci, există și asta e din anul 2013, nu e o eroare și mai departe, nici nu
contează ,se va duce sau nu la închisoarea dar pentru un comunicat acolo să
fie, a dedus asta din acțiunile ce s-au întâmplat. Și-a expus poziția care a
reiterat-o azi pe cauza penală. Era un site, 2 tineri au venit, asta a venit de la
o recomandare din primul Parlament, el a spus că spune ceea ce s-a
întâmplat în realitate, a fost exclus pentru că nu îndeplinea.
Poate face o trimitere oficială, i se parte că e luna februarie 2013 când fostul
președinte Timofti ***** acordând Ordinul Republicii, jurnaliștii au întrebat
de ce nu acordă dnului Sandulachi, a spus că nu poate acorda această
distincție pentru că e atras într-un dosar penal cu dosarul Negruța, nu s-a
preocupat și nu se preocupă, în acea zi neagră reprezentantul se afla la Berlin
și trebuia să semneze documentele oficiale, peste jumătate de oră a primit un
raport că dacă au probleme ce sunt ridicate la nivelul președintelui tarii, ei
sistează orice colaborare. Susține că, și-a făcut datoria și nu reproșează, din
anul 2011 a început să lucreze la o lucrare, au început să apară atâtea
minciuni, are datoria să le înșire pe hârtie, Arhiva de la Moscova i-a refuzat
orice colaborare, orice deplasare a sa nu era posibilă, mai sunt de acei care
umbla în biblioteci si taie ceea ce nu le este convenabil, dar lucrurile acestea
sunt cel mai grave, tot timpul să ținea cont să fie păstrate in istoria statului.
Asta este ceea ce poate să spună, în rest, ceea ce a făcut fostul președinte. În
acel proces este învinuit în baza art.352 alin 2 lit.d) CP - samavolnicie.
Reprezentantul Procuraturii Generale la Curtea de Apel a susținut raportul
întocmit pe caz, alte cereri și demersuri nu au fost înaintate.
10. Procurorul, în ședința de judecată, în susținerea poziției de învinuire a lui
Veaceslav Negruța în baza art.327 alin.(2) lit.b) Cod penal, a invocat probele
conținute în sentința Judecătoriei Râșcani, [Link]șinău din 19.05.2015,
solicitând totodată, respingerea ca fiind neîntemeiată a cererii de revizuire,
din considerentul că, cererea înaintată de Veaceslav Negruța nu atinge
 fondul cauzei, or acesta nu a invocat motive de fapt din cele prevăzute la
art.458 alin.(1-3) din Codul de procedură penală.
Iar modificările aduse actului de acuzare în cadrul prezentului proces de
revizuire au venit să concretizeze învinuirile aduse în sensul explicării
faptului cui au fost cauzate prejudiciile. În susținerea acestei poziții,
acuzatorul a invocat prevederile art.304 alin.(1) și (2) din Codul Civil.
Consideră procurorul că, pentru a satisface cererea revizuentului,
instanța urmează să stabilească dacă Hotărârile Curții Constituționale
invocate au incidență asupra legii penale aplicate.
11. Avocatul Digore Eduard, în ședința de judecată a solicitat pronunțarea unei
sentințe de achitare în privința lui Veaceslav Negruța pe motiv că în
acțiunile acestuia nu sunt întrunite elementele infracțiunii incriminate,
prevăzute de art.327 alin.(2) lit.b) Cod penal.
12. În conformitate cu prevederile art.458 alin.(1) și (3) pct.4) Cod de procedură
penală, hotărârile judecătorești irevocabile pot fi supuse revizuirii atât cu
privire la latura penală, cât şi cu privire la latura civilă. Revizuirea poate fi
cerută în cazurile în care Curtea Constituțională a recunoscut drept
neconstituțională prevederea legii aplicată în cauza respectivă.
Conform art.463 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei după
admiterea revizuirii se face conform regulilor de procedură privind
judecarea în primă instanță.
Potrivit prevederilor art.464 alin.(1) Cod de procedură penală, instanţa, dacă
constată că cererea de revizuire este întemeiată, anulează hotărârea în
măsura în care a fost admisă revizuirea sau hotărârile care nu se pot
concilia şi pronunță o nouă hotărâre potrivit dispozițiilor art.382-399 şi
410, care se aplică în mod corespunzător, iar în cazul când consideră
cererea de revizuire neîntemeiată, o respinge.
13. Pentru a stabili prezența semnelor infracțiunii prevăzute de art.327 alin.(2)
lit.b) Cod penal, în acțiunile inculpatului Negruța Veaceslav, instanța reține
și apreciază ca admisibile și pertinente, probele invocate de acuzator în
ședința de judecată, care au fost puse la baza condamnării inculpatului
Negruța Veaceslav prin sentința Judecătoriei Râșcani, [Link]șinău din
19.05.2015 în baza art.327 alin.(2) lit.b) și c) Cod penal, or în cazul de
constatare a temeiurilor prevăzute de art.458 alin.(3) pct.4) Cod de
procedură penală, nu este specifică procedura de reexaminare în fond a
cauzei, nici nu se administrează probe noi și nu se dă o nouă apreciere a
probelor, astfel, instanța în cadrul examinării cauzei în ordinea de
revizuire, reține circumstanțele de fapt stabilite prin sentința
irevocabilă.
14. Astfel, la baza condamnării inculpatului Negruța Veaceslav, au fost reținute
următoarele probe cercetate la cauză:
- procesul-verbal de ridicare din 13.09.2012 (vol. I, f. d. 60);
- procesul-verbal de examinare din 15.01.2013 a materialelor cauzei
civile Pantelei Sandulache către Ministerul Finanțelor şi Procuratura
Generală, în rezultatul căreia a fost stabilit că la toate ședințele de judecată a
participat reprezentantul Ministerului Finanțelor Octavian Vieru,
reclamantul Pantelei Sandulache şi reprezentantul Procuraturii Generale
Alexei Rotarciuc (ultimul cu excepția ședinței din 23.01.2012). La
materialele dosarului civil sunt anexate referințele organelor abilitate
referitor la chestiunea dacă a fost sau nu tergiversat procesul penal în
privința lui Pantelei Sandulache. Referințele au fost prezentate la solicitarea
Ministerului Finanțelor. Totodată prin referința Curții Supreme de Justiție
din 15.12.2011 se propunea aprecierea prejudiciului moral în limita de până
la 1000 euro, iar celui material în limita dacă cheltuielile au fost în realitate
necesare și realmente asumate. Acest fapt a fost neglijat de instanţa de
judecată. Referința din partea Ministerului Finanţelor la cererea de chemare
în judecată înaintată de Sandulache, potrivit materialelor dosarului civil, a
fost semnată de ministrul Veaceslav Negruţa, fapt confirmat at\t de învinuit,
cât şi de martorii audiați în cadrul urmăririi penale. La materialele cauzei
civile este anexată dovada faptului că hotărârea redactată a fost expediată în
adresa Ministerului Finanţelor la 24.01.2013, iar în adresa Procuraturii
Generale la 13.02.2012, zi în care a fost emis titlul executoriu şi înregistrat
la Ministerul Finanţelor demersul lui Pantelei Sandulache prin care solicită
executarea hotărârii. (vol.I, f.d 61 - 186, vol. II);
-procesul-verbal de examinare din 16.04.2013 a materialelor
procesului penal înregistrat în R-1 a Procuraturii Anticorupție cu nr. 55pr/l3,
obiectul examinării a fost emiterea de către judecătorul Valeriu Bogoroş a
hotărârii din 23.01.2012, în special legalitatea acesteia. Potrivit
dispozitivului ordonanței din 04.04.2013, s-a dispus de a refuza în pornirea
urmăririi penale în privința lui Valeriu Bogoroş, pe faptul pronunțării cu
bună-știință a unei hotărâri contrare legii, soldată cu urmări grave, din
motivul intervenirii decesului făptuitorului (vol.I, f.d. 221-229 );
-procesul-verbal de autosesizare a procurorului Octavian
Iachimovschi din 20.02.2012 ( vol.I, f.d.2);
- nota informativă a procurorului Gavriliță din 20.07.2012, referitor la
circumstanțele casării deciziei Curții de Apel Chișinău din 23.01.2012 și
propunerea de verificare a circumstanțelor conform prevederilor art.274 Cod
de procedură penală (vol.I, f.d.5);
 - notă informativă a Ministerului Finanțelor din 18.07.2012 către
Procuratura Generală (vol.I, f.d.6);
- ordinul de plată nr.36 din 20.02.2012, destinatar Pantelei Sandulachi
cu suma 400000,00 euro. Plata a fost executată la data de 20.02.2012 (vol.I,
f.d.7);
- fotocopii la demersul lui Pantelei Sandulachi către Ministerul
Finanțelor privind plata a 400000,00 euro (vol.I, f.d.8);
- decizia Curții Supreme de Justiție din 09.07.2012 prin care s-a
dispus admiterea recursului Procuraturii Generale, casarea deciziei Curții de
Apel Chișinău din 23.01.2012 (vol.I, f.d.9);
- copia hotărârii Curții de Apel Chișinău, prin care se dispus admiterea
cererii de chemare în judecată a lui Sandulachi Pantelei către Ministerul
Finanțelor, Procuratura Generală, și încasarea sumei de 400000,00 euro.
(vol.I, f.d.128);
- procesul verbal de examinare a ordonanței de refuz în pornirea
urmăririi penale din 04.04.2013 pe faptul pronunțării cu bună știință unei
hotărâri contrar legii, din motivul decesului făptuitorului (vol.I, f.d.223);
-ordonanța de refuz în pornirea urmăririi penale din 04.04.2013 (vol.I,
f.d.222);
-ordonanța de punere sub sechestru din 26.07.2012 a contului bancar
la BC „Victoriabank” SA pe numele lui Pantelei Sandulachi în limitele a
399000,00 euro (vol.I, f.d.27);
-procesul verbal de punere sub sechestru din 27.07.2012 (vol.I f.d.30);
-ordonanța de punere sub sechestru din 02.10.2012 a 100% cota parte
deținută de Sandulache Pantelei (vol.I f.d.37);
- procesul verbal de punere sub sechestru din 03.12.2012 (vol.I,
f.d.39);
- ordonanța de punere sub sechestru din 02.10.2012 la „Andare” SRL,
16,6667 % cotă parte deținută de Pantelei Sandulachi (vol.I f.d.48);
- procesul verbal de punere sub sechestru din 03.10.2012 (vol.I f.d.
50);
- ordonanța de punere sub sechestru din 02.10.2012 (vol.I f.d.55),
- copiile procesului verbal al ședinței de judecată din 23.01.2012 în
cauza Sandulachi Pantelei către Ministerul Finanțelor, Procuratura Generală.
Conform procesului verbal a fost pronunțat doar dispozitivul hotărârii
respective (vol.I f.d. 125);
-scrisoarea de însoțire prin care se expediază Procuraturii Generale și
celorlalte părți hotărârea motivată a Curții de Apel Chișinău din 23.01.2012,
la 13.02.2012 (vol.I f.d.145);
 - rezoluția președintelui Curții de Apel Chișinău din 01.11.2011 de
repartizare a cauzei la cererea de chemare în judecată a lui Sandulachi
Pantelei către Ministerul Finanțelor, Procuratura Generală, Judecătorului
Bogoros (vol. II, f.d.1);
-copia cererii de chemare în judecată a lui Sandulache Pantelei către
Ministerul Finanțelor, Procuratura Generală din 01.11.2011 (vol. II f.d.3) ;
-procesul verbal de ridicare din 07.08.2012 de la BC
„Victoriabank”SA a rulajelor contului bancar curent a lui Pantelei
Sandulachi. ([Link], f.d.8);
-procesul verbal de examinare din 10.11.2014 a rulajului contului
bancar ridicat la f.d.8 (vol. III, f.d.9-14);
-rulajul contului bancar de la BC ”Victoriabank”SA pe numele
Sandulache Pantelei.(vol. III, f.d.11-14);
- ordonanță de recunoaștere și anexare a documentelor (vol. III,
f.d.15);
- procesul verbal de ridicare din 06.11.2012 a 20 documente de la BC
”Victoriabank”SA care au stat la baza transferului efectuate la contul bancar
ce aparține lui Sandulache. (vol. III, f.d.19);
- procesul verbal de examinare a obiectul din 10.11.2012 a
documentelor ridicate la f.d.19 (vol. III, f.d. 20);
- copiile actelor ridicate menționate la f.d.19 de la BC ”Victoriabank”
SA (vol. III, f.d.31-73);
- ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte la cauza
penală a documentelor indicate la f.d.19 ridicate de la BC ”Victoriabank”
SA (vol. III, f.d.74);
-procesul verbal de ridicare din 21.02.2013 de la BC ”Victoriabank”
SA a rulajelor întreprinderii ”EcoBioEnergyGrup” SRL pentru perioada
28.02.2012-31.01.2013 (vol. III, f.d.79);
- procesul verbal de examinare din 02.03.2013 a rulajelor contului
bancar ridicate (vol. III, f.d.80);
-ordonanță de recunoaștere, anexarea documentelor indicate mai sus
la cauza penală din 02.03.2013 (vol. III, f.d.81);
- procesul verbal de ridicare din 28.01.2013 a convorbirilor telefonice
a abonatului „Orange”, Pantelei Sandulachi întreținute cu Valeriu Secaș.
(vol. III, f.d.86);
-procesul verbal de examinare a din 29.01.2013 a convorbirilor
telefonice între Pantelei Sandulachi cu Valeriu Secaș (vol. III, f.d.87);
- procesul verbal de ridicare a informației cu privire la convorbirile
telefonice a lui Valeriu Secaș din 29.01.2013 (vol. III, f.d.179);
 - procesul verbal de examinare a din 30.01.2013 a convorbirilor
telefonice a abonatului Valeriu Secaș întreținute cu Sandulachi Pantelei (vol.
III, f.d.181);
-procesul verbal de ridicare din 30.07.2012 de la Ministerul Finanțelor
a registrului de intrare a corespondenței juridice, registre de înregistrare a
demersurilor ministerelor, agenților, și sectorul privat pe anul 2012.
Hotărârea Curții de Apel Chișinău din 23.01.2012 , cu materialele aferente
recepționării acesteia (vol. IV, f.d.2);
-procesul verbal de examinare din 31.07.2012 a actelor indicate la
f.d.2.([Link], f.d.3);
- documentele indicate la f.d.2 (vol. IV, f.d.6-69);
- titlul executoriu din 13.02.2012 (data eliberării) pe numele lui
Pantelei Sandulachi privind încasarea de la Ministerul Finanțelor a sumei de
400 000, 00 euro (vol. IV, f.d.30);
- hotărârea Curții de Apel Chișinău din 23.01.2012 prezentată în
original prin care s-a încasat de la Ministerul Finanțelor suma de 400 000, 00
euro (vol. IV, f.d.18);
- ordinul de plată nr.36 din 20.02.2012 beneficiar este Pantelei
Sandulache a sumei de 400 000, 00 euro (vol. IV, f.d.41);
- informația șefului secției juridice a Ministerul Finanțelor Secaș
Valeriu din 14.02.2012. Mențiunea d-lui Negruța din 14.02.2012 și adresată
lui [Link] ”rog executarea” (vol. IV, f.d.42);
-adresarea șefului direcției juridice Ministerul Finanțelor Secaș
Valeriu(notă) din 10.02.2012 către Ministrului Finanțelor, prin care s-a
solicitat de a decide în privința necesității de contestare în termen a hotărârii
Curții de Apel Chișinău din 23.01.2012 în cauza Sandulache Pantelei către
Ministerul Finanțelor, Procuratura Generală. Ministrul Finanțelor, Veaceslav
Negruța, pune următoarea viză - ”consider contestarea poate să fie ca o
încercare de tărăgănare a executării și poate să coste și mai mult bugetul, din
aceste considerente dar și din cele expuse, contestarea pare a fi inoportună”
mențiunea din 13.02.2012 (vol. IV, f.d.43);
-ordonanță de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte din
01.08.2012 (vol. IV, f.d.70);
-procesul verbal de ridicare din 24.09.2012 de la Ministerul Finanțelor
a actelor referitoare la operațiunile depuse de Ministerul Finanțelor în
calitate de debitor în vederea executării Hotărârilor Judecătorești sau altor
hotărârii, cu încasarea mijloacelor bănești în folosul persoanelor fizice
juridice pentru perioada 01.01.2012 și 01.09.2012 (vol. IV, f.d.73);
- procesul verbal de examinare din 05.10.2012 a materialele ridicate la
f.d.73 (vol. IV, f.d.75);
 - copiile din dosarele beneficiarilor creditori care au depus acțiuni și
titluri executorii către Ministerul Finanțelor, altele decât Pantelei Sandulachi
(vol. IV. f.d.79-106);
- procesul verbal de examinare din 05.10.2012 (alte cauze) (vol. IV,
f.d.107);
- procesul verbal de ridicare din 04.01.2013 de la Ministerul
Finanțelor a 5 mape cu titluri executorii (vol. IV, f.d.155);
- procesul verbal de examinare din 11.01.2013 a patru dosare ale
creditorilor (în toate cazurile este confirmare că acestea au urmat toate
gradele de jurisdicție) (vol. IV, f.d.136);
-procesul verbal de examinare din 14.01.2013 a 7 dosare ale
creditorilor (vol. IV,f.d.179);
- procesul verbal de examinare din 14.01.2013, a două dosare ale
creditorilor (cazuri identice) (vol. IV, f.d.205);
- procesul verbal de examinare din 14.01.2013 a 5 dosare ale
creditorilor (dosarele Gruțenco, Suveică, Timofti, Iacubeț, Străisteanu) (vol.
IV , f.d.213);
- ordonanță de recunoaștere în calitate de parte civilmente
responsabilă a lui Pantelei Sandulachi din 25.07.2012 (vol. V, f.d.1);
- procesul-verbal de ridicare din 07.08.2012(vol. III, f. d. 6);
- procesul-verbal de examinare din 10.11.2012 a rulajelor bancare de
pe contul bancar deținut de Pantelei Sandulachi în BC „Victoriabank”SA, în
rezultatul căreia s-a stabilit că la 20.02.2012 de pe contul nr.
18613031/MDL pe contul nr. 22334037542 a fost transferată suma de 6 252
480.00 lei MDA. În perioada de referință pe debitul contului au fost
înregistrate 37 de operațiuni în sumă totală de 6 427 164,80 lei MDA. Soldul
final la sfârșitul perioadei de referință a constituit 291 298.30 lei MDA.
Suma de 6 252 480.00 lei MDA reprezintă echivalentul în lei a sumei de 400
000 euro transferate urmare a rezoluției aplicate pe nota din 13.02.2012 de
către Veaceslav Negruța. Ulterior, potrivit informației examinate, Pantelei
Sandulache a cheltuit, în mare parte, suma primită în scopuri personale.
Informația examinată permite a stabili existenta unei legături de cauzalitate
între acțiunile inculpatului Veaceslav Negruța, care a dispus transferarea în
folosul lui Pantelei Sandulachi a sumei de 400 000 euro şi prejudiciul
survenit ulterior (vol. III, f. d. 9-14);
- procesul verbal de ridicare din 06.11.2012 (vol. III, f.d.19);
- procesul verbal de examinare din 10.11.2012 cu anexe, a
documentelor care au stat ca temei pentru efectuarea operațiunilor la contul
bancar deținut de Pantelei Sandulachi in BC „Victoriabank” SA, în rezultatul
căreia s-a stabilit că Pantelei Sandulachi a utilizat, cheltuit mijloacele bănești
transferate de Ministerul Finanţelor. În acest sens, sumele date nu au putut fi
restituite statului, bugetului de stat fiindu-i cauzat un prejudiciu în proporții
deosebit de mare, prejudiciul în sine constituind o daună considerabilă
pentru buget. Mijloacele bănești au fost cheltuite în scopuri personale,
inclusiv prin acordarea de împrumuturi persoanei juridice SRL
„EcoBioEnergyGrup" al cărei fondator şi administrator este Rodion
Cimbriciuc, cu care Pantelei Sandulachi relații de afinitate (vol. III, f. d. 20-
74);
-procesul verbal de ridicare din 21.02.2013 (vol. III, f. d. 79);
-procesul verbal de examinare din 02.03.2013 a informației privind
operațiunile la contul bancar al SRL „EcoBioEnergyGrup” deținut în
BC„Victoriabank” SA, în urma căreia s-a stabilit că 3 500 000,00 lei MDA
din suma de 6 252 480,00 lei MDA a fost transferată de Pantelei Sandulachi
pe contul SRL „EcoBioEnergyGrup", al cărei administrator este [Link]
Cimbriciuc cu care Pantelei Sandulachei este în relații de afinitate (vol. III, f.
d. 80);
- procesul verbal de ridicare din 30.07.2012 (vol. IV, f.d. 2);
- procesul verbal de examinare din 31.07.2012 a documentelor
deținute la Ministerul Finanţelor aferente cauzei civile Pantelei Sandulachi
către Ministerul Finanţelor şi Procuratura Generală precum şi registrele de
evidență a corespondenței (vol. IV f. d. 3-69);
- procesul verbal de ridicare din 24.09.2012;
- procesul verbal de examinare din 05.10.2012 cu anexe, a
materialelor dosarelor deținute de Direcția Juridică a Ministerului Finanțelor
(vol. IV, f. d. 75- 91;vol. IV f. d. 92-106;vol. IV f. d. 107-125; vol. IV f. d.
126-134);
- procesul verbal de ridicare din 04.01.2013 (vol. IV f. d. 135);
- procesul verbal de examinare din 11.01.2013 și 14.01.2013 a
materialele dosarelor deținute de Direcția Juridică a Ministerului Finanţelor;
(vol. IV f. d. 136- 151,vol. IV f. d. 152-178;vol. IV f. d. 179-212;vol. IV f. d.
213-230);
- raportul de expertiză nr. 738, 86,87 din 30.04.2013 potrivit căreia s-a
stabilit că autorul cererii de chemare în judecată depuse la 01.11.2011 şi
autorul hotărârii din 23.01.2012 este una şi aceiași persoană, iar textele
actelor date reprezintă indici de executare prin montarea fragmentelor
textuale din același fișier. Aceasta indică direct asupra ilegalității hotărârii
din 23.01.2012, executarea căreia a fost dispusă de Veaceslav Negruța (vol. I
f.d. 193-203 );
-documentele cercetate prin procesul verbal din 10.11.2012 şi anexate
la cauza penală prin ordonanța din 10.11.2012:
 1) Ordinul de eliberare a numerarului nr. 1 din 23.02.2012 eliberat de
BC „Victoriabank” SA filiala nr. 3;
2) Ordinul de eliberare a numerarului nr.1 din 06.03.2012 eliberat de
BC „Victoriabank” SA filiala nr. 3 (1 filă);
3) Ordinul de eliberare a numerarului nr. 1 din 30.03.2012 eliberat de
BC „Victoriabank" SA filiala nr.3 (1 filă);
4) Ordinul de eliberare a numerarului nr. 1 din 06.04.2012 eliberat de
BC „Victoriabank” SA filiala nr. 3 (1 filă);
5) Ordinul de eliberare a numerarului nr. 1 din 13.04.2012 eliberat de
BC „Victoriabank" SA filiala nr. 3 (1 filă);
6) Ordinul de eliberare a numerarului nr. 1 din 19.04.2012 eliberat de
BC „Victoriabank” SA filiala nr. 3 (1 filă);
7) Ordinul de eliberare a numerarului nr. 1 din 26.04.2012 eliberat de
BC „Victoriabank” SA filiala nr. 3 (1 filă);
8) Ordinul de eliberare a numerarului nr. 1 din 10.05.2012 eliberat de
BC „Victoriabank” SA filiala nr. 3 (1 filă);
9) Ordinul de eliberare a numerarului nr. 1 din 15.05.2012 eliberat de
BC „Victoriabank” SA filiala nr. 3 (1 filă);
10) Ordinul de eliberare a numerarului nr. 1 din 17.05.2012 eliberat de
BC „Victoriabank” SA filiala nr. 3 (1 filă);
11) Ordinul de eliberare a numerarului nr. 1 din 23.05.2012 eliberat de
BC „Victor SA filiala nr. 3 (1 filă);
12) Ordinul de eliberare a numerarului nr. 1 din 30.05.2012 eliberat de
BC „Victoriabank" SA filiala nr. 3 (1 filă);
13) Ordinul de eliberare a numeralului nr.1 din 12.06.2012 eliberat de
BC „Victoriabank” SA filiala nr. 3 (1 filă);
14) Ordinul de eliberare a numerarului nr. 1 din 19.06.2012 eliberat de
BC „Victoriabank” SA filiala nr. 3 (1 filă);
15) Ordinul de eliberare a numerarului nr. 1 din 20.06.2012 eliberat de
BC „Victoriabank” SA filiala nr. 3 (1 filă);
16) Ordinul de eliberare a numerarului nr.1 din 22.06.2012 eliberat de
BC „Victoriabank” SA filiala nr. 3 (1 filă);
17) Ordinul de eliberare a numerarului nr. 1 din 27.06.2012 eliberat de
BC „Victoriabank” SA filiala nr.3 (1 filă);
18) Ordinul de eliberare a numerarului nr. 1 din 03.07.2012 eliberat de
BC „Victoriabank” SA filiala nr. 3 (1 filă);
19) Ordinul de eliberare a numerarului nr.1 din 20.07.2012 eliberat de
BC „Victoriabank” SA filiala nr 3 (1 filă);
20) Ordinul de eliberare a numerarului nr. 1 din 24.07.2012 eliberat de
BC „Victoriabank” SA filiala nr.3 (1 filă);
 21) Ordinul de eliberare a numerarului nr. 34003415 din 02.03.2012
eliberat de BC „Victoriabank” SA filiala nr. 3 (1 filă);
22) Ordinul de eliberare a numerarului nr. 35053693 din 06.04.2012
eliberat de BC „Victoriabank” SA filiala nr. 3 (1 filă);
23) Ordinul de eliberare a numerarului nr. 36155709 din 15.05.2012
eliberat de BC „Victoriabank”SA filiala nr. 3 (1 filă);
24) Ordinul de plată nr. 1 din 29.02.2012 eliberat de BC
„Victoriabank” SA filiala nr. 3 (1 filă);
25) Cerere de transfer din 29.02.2012 (1 filă);
26) Contract de împrumut nr. 1 din 28.02.2012 (1 filă) copie;
27) Ordinul de plată nr. 1 din 19.06.2012 eliberat de BC
„Victoriabank” SA filiala nr. 3 (1 filă);
28) Cerere de transfer din 19.06.2012 (1 filă);
29) Contract de împrumut nr. 2 din 18.06.2012 (1 filă) copie ;
30) Ordinul de plată nr. 1 din 16.07.2012 eliberat de BC
„Victoriabank” SA filiala nr. 3;
31) Cerere de transfer din 16.07.2012 (1 filă);
32) Contract de împrumut nr. 3 din 16.07.2012 (1 filă) copie ;
33) Ordinul de plată nr. 1 din 20.07.2012 eliberat de BC
„Victoriabank” SA filiala nr. 3 (1 filă);
34) Cerere de transfer din 20.07.2012 (1 filă);
35) Ordinul de plată nr. 1 din 20.06.2012 eliberat de BC
„Victoriabank” SA filiala nr. 3;
36) Cerere de transfer din 20.06.2012 (1 filă);
37) Ordinul de plată nr. 1 din 30.03.2012 eliberat de BC
„Victoriabank” SA filiala nr. 3 (1 filă);
38) Cerere de transfer din 30.03.2012 (1 filă);
39) Factura eliberată de ÎS Combinatul Poligrafic din Chişinău din
29.03.2012 (pe 1 filă) copie;
40) Factura eliberată de ÎS Combinatul Poligrafic din Chişinău din
19.06.2012 (1 filă) copie;
41) Cerere din 02.03.2012 privind convertirea valutei (1 filă);
42) Cerere din 06.04.2012 privind convertirea valutei (1 filă);
43) Cerere din 15.05.2012 privind convertirea valutei (1 filă);
- actele referitoare la operațiunile dispuse de Ministerului Finanțelor
în calitate de debitor în vederea executării hotărârilor judecătorești sau a
altor hotărâri cu caracter de executare, privind încasarea mijloacelor bănești
în folosul persoanelor fizice sau juridice, pentru perioada anului 2011
examinate prin procesele verbale din 05 octombrie 2012, 11 ianuarie 2013 şi
14 ianuarie 2013; Documentele în cauză au fost anexate la cauza penală prin
 ordonanța 15.01.2013, totodată originalele fiind restituie spre păstrare
Ministerului Finanţelor;
- informația privind rulajele pe contul bancar nr. 22334037542 pentru
perioada 13.02.2012-27.07.2012, care a fost recunoscută ca document şi
anexată la cauza penală prin ordonanța din 10.11.2012;
- informația privind rulajele pe contul bancar nr. 225100328 pentru
perioada 28.02.2012-31.01.2013, care a fost recunoscută ca document şi
anexată 1a cauza penală prin ordonanța din 02.03.2013;
Corpurile delicte: Registrul corespondenței intrate a Direcției Juridice a
Ministerului Finanțelor; Registrul de înregistrare a demersurilor
ministerelor, agențiilor şi sectorului privat pe anul 2012; Hotărârea Curții de
Apel Chișinău din 23 ianuarie 2012 cu materialele aferente recepționării
acesteia; Materialele aferente demersului înaintat de [Link]; Ordinul
de plată nr. 36 din 20.02.2012; Nota informativă a șefului direcției juridice a
Ministerului Finanțelor; Nota informativă a șefului Direcției Juridice a
Ministerului Finanțelor; Documentele în cauză au fost examinate,
recunoscute în calitate de corpuri delicte şi anexate la cauza penală prin
ordonanța procurorului din 01.08.2012.
15. Conform art.113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii
determinarea şi constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele
faptei prejudiciabile săvârșite şi semnele componenței infracțiunii,
prevăzute de norma penală.
Conform prevederilor art.325 alin.(2) Cod de procedură penală, modificarea
învinuirii în instanţa de judecată se admite dacă prin aceasta nu se
agravează situația inculpatului şi nu se lezează dreptul lui la apărare.
Modificarea învinuirii în sensul agravării situației inculpatului se admite
numai în cazurile şi în condițiile prevăzute de prezentul cod.
15.1. Pentru a soluționa chestiunile puse în fața instanței și încadrării corecte a
acțiunilor inculpatului, primordial urmează a fi stabilit dacă prin declararea
neconstituțională a unor sintagme din art.327 alin.(2) Cod penal, a avut loc
decriminalizarea totală a faptei inculpatului sau au fost decriminalizate doar
unele semne calificative cu caracterul alternativ, fapta săvârșită fiind
incriminată printr-o altă dispoziție legală din Codul penal.
Potrivit conținutului doctrinar al decriminalizării, în toate cazurile când o
faptă concretă, care anterior constituia infracțiune în raport cu dispozițiile
legii penale noi nu va putea fi considerată infracțiunea. Nu va exista
dezincriminare, deși legea abrogă o normă penală de incriminare, dacă fapta
evaluată poate fi încadrată într-o altă normă de incriminare în vigoare.
 Corespunzător, declararea neconstituțională a unor sintagme dintr-o normă
penală nu poate fi egalată cu dezincriminarea, atunci când fapta este în
continuare incriminată în textul legii penale.
În cazul dat, instanța de judecată urmează să se expună asupra noii
încadrări a acțiunilor inculpatului în raport cu încadrarea juridică constatată și
reținută în sarcina ultimului prin hotărârea irevocabilă de condamnare.
Primordial, urmează de menționat că, în urma adoptării Legii nr.60 din
07.04.2016 privind modificarea și completarea unor acte legislative, publicată
la 06.05.2016 în MO Nr. 123-127 art. 246, la alineatul (1) din art.327 Cod
penal, a fost exclus textul „în interes material ori în alte interese personale”.
Prin învinuirea modificată, lui Negruță Veaceslav i se incriminează folosirea
intenționată de către o persoană cu funcție de demnitate publică a situației de
serviciu în interes personal.
Dat fiindcă, prin excluderea unor sintagme din dispoziția articolului 327 Cod
penal în urma adoptării Legii nr.60 din 07.04.2016, se ameliorează situația
inculpatului în sensul prevederilor art.10 alin.(1) Cod penal - instanța va
exclude din învinuire înaintată lui Negruță Veaceslav calificativul „în interes
personal”.
Necesită de a fi menționat și faptul că, prin învinuirea modificată, lui Negruță
Veaceslav i se incriminează cauzarea daunelor „în proporții deosebit de mari”.
Instanța relevă că, norma incriminată inculpatului nu conține un asemenea
calificativ „cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari”.
Din probele cercetate, rezultă că, prin acțiunile inculpatului, a fost cauzat un
prejudiciu în proporții deosebit de mare, prejudiciul în sine constituind o
daună considerabilă pentru buget.
Potrivit art.126 alin.(2) Cod penal, caracterul considerabil sau esenţial al
daunei cauzate se stabileşte luîndu-se în considerare valoarea, cantitatea şi
însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială şi venitul acesteia,
existenţa persoanelor întreţinute, alte circumstanţe care influenţează esenţial
asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor şi
intereselor ocrotite de lege – gradul lezării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului.
Astfel, nu pot fi calificate acțiunile inculpatului cu calificativul „cauzarea de
daune în proporții deosebit de mari” , urmând a fi exclus din învinuire.
15.2. La caz, instanța reține că, potrivit Hotărârii Curții Constituționale nr. 33 din
07.12.2017 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din
articolele 327 alin. (1) și 361 alin. (2) lit. d) din Codul penal, a fost declarat
neconstituțional textul „intereselor publice sau” din alin.(1) al art.327 Cod
penal. Prin aceiași hotărâre, a fost recunoscut constituțional textul „a situației
 de serviciu” din alin.(1) al art.327 Cod penal, în măsura în care, se referă la
atribuțiile de serviciu acordate prin lege.
15.3. Reieșind din constatările hotărârii Curții Constituționale, instanța consideră,
că fapta reținută prin sentința irevocabilă în sarcina lui Negruța Veaceslav în
baza art.327 alin.(2) lit.c) Cod penal, prevede ca consecințe prejudiciabile:
„cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari intereselor publice,
soldate cu urmări grave”. Astfel, în urma declarării neconstituționale a
textului „intereselor publice sau” din art.327 alin.(1) Cod penal, a rămas
prezent semnul calificativ „cu cauzarea de daune în proporții considerabile
drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice”.
15.4. Cu referire la criticele apărării, privitor la calificarea statului Republica
Moldova drept persoana juridică - urmează de menționat că, prin prisma
prevederilor art.57 și 58 alin.(1) Cod civil (varianta în vigoare la data
săvârșirii faptei infracționale), persoanele juridice sunt de drept public sau de
drept privat. Persoanele juridice de drept public – statul şi unitățile
administrativ-teritoriale participă la raporturile juridice civile pe poziții de
egalitate cu celelalte subiecte de drept. Atribuțiile statului şi ale unităților
administrativ-teritoriale se exercită în asemenea raporturi de organele
acestora, în conformitate cu competența lor.
Prin urmare, instanța de judecată apreciază ca neîntemeiat argumentul,
precum că statul Republica Moldova nu poate fi calificat ca fiind o persoană
juridică.
15.5. În continuare, instanța reține că, prin Hotărârea Curții Constituționale nr.24
din 17.10.2019 privind controlul constituționalității unor prevederi din
articolele 189 alin. (3) lit. f), 307 alin. (2) lit. c), 327 alin. (2) lit. c), 329
alin. (1) și alin. (2) lit.b) și din articolul 335 alin. (11) din Codul penal, a fost
declarat neconstituțional textul „soldată cu urmări grave" din articolul 327
alin. (2) lit. c) din Codul penal.
Consideră instanța de judecată, că nu pot fi reținute alegațiile părții apărării cu
privire la achitarea inculpatului, or Hotărârea Curții Constituționale invocată,
nu poate constitui temei de achitare a acestuia, în contextul în care sintagma
declarată neconstituțională este una alternativă, iar norma penală păstrează în
continuare alte elemente incriminate în baza aceluiași alineat, și anume „lit.b”.
Corespunzător, declararea neconstituțională a textului „soldată cu urmări
grave” din art.327 alin.(2) lit.c) Cod penal, ca modalitate de manifestare a
abuzului de serviciu, face ca acțiunile inculpatului Negruța Veaceslav să fie
calificate în baza art.327 alin.(2) lit.b) Cod penal - folosirea intenționată de
către o persoană cu funcție de demnitate publică a situației de serviciu, cu
cauzarea de daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor
ocrotite de lege ale persoanei juridice Republica Moldova.
15.6. Astfel, cele constatate de instanța de judecată, duc la concluzia că poziția
apărării cu privire la achitarea inculpatului Negruța Veaceslav pe motivul că
în acțiunile acestuia nu sunt întrunite elementele infracțiunii incriminate,
prevăzute de art.327 alin.(2) lit.b) Cod penal – este neîntemeiată, or
declararea neconstituționalității a sintagmelor „soldată cu urmări grave” și
„intereselor publice sau” din textul normei prevăzute la art.327 din Cod
penal, nu a avut ca rezultat decriminalizarea faptei incriminate inculpatului
la data declarării acestor sintagme neconstituționale.
15.7. Instanța reiterează că, în cadrul procesului de revizuire în temeiul
art.458 alin.(3) pct.4) CPP, instanța nu re-examinează fondul cauzei, nu
administrează probe noi și nu dă o nouă apreciere a probelor, ci reține
circumstanțele de fapt stabilite prin sentința irevocabilă și le dă, după
caz, o altă calificare juridică, cu condiția că prin recunoașterea de către
Curtea Constituțională drept neconstituțională prevederea legii aplicată
în cauza respectivă nu a avut loc decriminalizarea faptei reținute în
sarcina inculpatului.
15.8. Se cere a fi menționat că, în Hotărârea nr. 21 din 01.10.2018 pentru
controlul constituționalității articolului 458 alin. (3) pct. 4) din Codul de
procedură penală, Curtea Constituțională a statuat că, efectul retroactiv al
hotărârilor Curții Constituționale reprezintă o redresare a consecințelor
negative ale procedurilor penale soluționate definitiv prin aplicarea unei
norme declarate neconstituționale.
În același timp, Curtea menționează că retroactivitatea în sine poate genera
consecințe imprevizibile dacă nu este moderată de anumite condiții prevăzute
de lege sau de jurisprudență. Din acest considerent, efectul retroactiv al
hotărârilor Curții trebuie să funcționeze sub un control amănunțit.
Cu referire la interpretarea articolului 458 alin. (3) pct. 4) din Codul de
procedură penală, instanța consideră că, din sensul Hotărârii Curții
Constituționale nr.21 din 01.10.2018, rezultă că revizuirea hotărârilor
judecătorești irevocabile este posibilă doar dacă Curtea Constituțională a
declarat neconstituțională o prevedere din Codul penal sau Codul de
procedură penală aplicată în cauza respectivă, iar norma declarată
neconstituțională trebuie să afecteze fondul cauzei. Așadar, potrivit
interpretării avansate, doar normele din materie penală pot afecta fondul
cauzei, respectiv declararea lor neconstituțională poate constitui temeiul de
revizuire în baza art.458 alin.(3) pct.4) din Codul de procedură penală.
Corespunzător, în opinia instanței, este irelevantă cauzei și nu poate constitui
temei de revizuire în baza art.458 alin.(3) pct.4) din Codul de procedură
penală, Hotărârea Curții Constituționale nr. 32 din 17.11.2016 privind
excepția de neconstituționalitate a unor prevederi referitoare la executarea
 creanțelor împotriva statului, aceasta nu se referă la materie penală și nu
afectează fondul cauzei.
16. În rezultatul încadrării acțiunilor inculpatului conform semnelor infracțiunii
prevăzute de art.327 alin.(2) lit.b) Cod penal și soluționând chestiunea cu
privire la aplicarea pedepsei penale în privința inculpatului Negruța
Veaceslav, instanța reține următoarele.
1. Articolul 327 alin.(2) lit.b) Cod penal, prevede pedeapsă sub formă de amendă
în mărime de la 1000 la 2000 unități convenționale sau cu închisoare de la 2
la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții
sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani.
Corespunzător, prin prisma prevederilor art.16 Cod penal, se atribuie la
categoria infracțiunilor grave.
16.2. Ținând cont de efectul retroactiv al Hotărârilor Curții Constituționale în
materie penală, instanța reține ca aplicabile prevederile art.101 alin.(7) Cod
penal, care stipulează că, în cazul în care, în temeiul efectului retroactiv al
legii penale, se impune recalificarea faptei stabilite printr-o hotărâre
judecătorească irevocabilă, instanţa de judecată, soluționând chestiunea
privind executarea hotărârii respective, va recalifica fapta şi va aplica
pedeapsa prin fixarea maximului sancțiunii prevăzute de legea penală mai
favorabilă condamnatului, dacă pedeapsa stabilită prin hotărârea irevocabilă
este mai mare decât maximul prevăzut de legea penală nouă, sau va menține
pedeapsa stabilită prin hotărârea irevocabilă, instanța va menține în privința
lui Negruța Veaceslav pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Râșcani
din 19 mai 2015, care este definitivă și irevocabilă.
17. Din certificatul anexat la ([Link], f.d.299), rezultă că, de către Biroul de
Probațiune Buiucani pedeapsa a fost pusă în executare la data de 26.01.2016,
corespunzător, la ziua pronunțării prezentei sentințe, se constată ca fiind
executată, pedeapsa stabilită în privința lui Negruța Veaceslav.
1. În conformitate cu prevederile art.111 alin.(1) lit.d) Cod penal, se consideră ca
neavând antecedente penale persoanele: condamnate cu suspendarea
condiționată a executării pedepsei dacă, în termenul de probă,
condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei nu a fost
anulată.
2. Dat fiind faptul că, pedeapsa cu închisoare stabilită în privința lui Negruța
Veaceslav a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune, care
nefiind anulată a fost executată pe deplin, respectiv nu mai produce careva
efecte negative în privința persoanei.
18. În context, constatând faptul că Curtea Constituțională a recunoscut drept
neconstituțională prevederile art.327 alin.(2) lit.c) Cod penal, instanța va
admite parțial, cererea de revizuire înaintată de Negruța Veaceslav, asupra
 sentinței Judecătoriei Râșcani din 19 mai 2015, Deciziei Colegiului Penal al
Curții de Apel Chișinău din 30.11.2015, Deciziei Colegiului penal al Curții
Supreme de Justiție din 29 martie 2016.
19. Conturând cele expuse și în conformitate cu prevederile art.384, 385, 392-
395, 400, 458, 463, 464, 465 Cod de procedură penală, instanța de judecată -

hotărăște:

Se anulează în parte, în latura penală: sentința Judecătoriei Râșcani din 19 mai

2015, Decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 30.11.2015, Decizia
Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 29 martie 2016, și pronunță în
această parte o nouă sentință.
Negruța Veaceslav se recunoaște vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute
de art.327 alin.(2) lit.b) Cod penal, cu menținerea pedepselor stabilite prin sentința
Judecătoriei Râșcani din 19 mai 2015.
Se constată ca fiind executată, pedeapsa stabilită în privința lui Negruța
Veaceslav, prin urmare, ultimul se consideră ca neavând antecedente penale.

Sentința poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Chișinău în termen de 15

zile, prin intermediul Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani.

Președintele ședinței
Judecătorul Angela Vasilenco