Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti

Facultatea de Transporturi

PROIECT
la disciplina
TSLL

Student:GHEORGHE ION
Grupa 843

Cadru didactic indrumator

Anghel Giorgiana

2006-2007
 CUPRINS

1. Date initiale generale

2. Analiza constructiva functional-tehnologica
2.1. Schite constructive ale produsului si reperului
2.2. Caracteristici constructive prescrise reperului
2.3. Tehnologitatea constructiei reperului
3. Semifabricare si prelucrari
3.1. Semifabricare
3.2. Prelucrari
4. Structura procesului tehnologic de fabricare
4.1. Structura preliminara
4.2. Structura detaliata (fisa film)
4.2.a Nomenclatorul,fazele si schemele de orientare-fixare asociate operatiilor
4.2.b Utilajele si SDV-urile,metodele si procedeele de reglare la dimensiune
4.2.c Adaosurile de prelucrare si dimensiunile intermediare
4.2.d Regimurile de prelucrare
4.2.e Normele de timp

5. Proiectare dispozitiv de prelucrare

6. Bibliografie

2
1. Date initiale generale

Programa de productie : 4500 buc/an.

Unitatea de productie : SC. OMY S.A.

Cerinta economica : cost minim de

fabricatie.

Obiectiv principal : introducerea unei noi

tehnologii .

3
2. Analiza constructiva functional-tehnologica 
2.1. Schite constructive ale produsului si reperului

O schita a reperului se prezinta mai jos.

4
 2.2. Caracteristici constructive prescrise reperului

Caracteristicile suprafetelor
Caracteristicile suprafetelor se prezinta in tabelul de mai jos.

Rugozitatea Tolerante Pozitie Alte

Sk Forma Dimensiuni
Ra de forma reciproca conditii
S1 Cilindrica complexa Ф60x2 3,2
S1’ Plana 3x46,5 6,3
S2 Conica 0,5x45˚ 12,5
S3 Conica 2x45˚ 12,5
S4 Plana complexa Ф16/Ф59 3,2
S5 Conica 0,5x45˚ 12,5
S6 Toroidala R0,6 12,5
S7 Conica 0,5x45˚ 12,5
S8 Plana complexa Ф30/Ф34 3,2
S9 Cilindrica Ф30x0,4 12,5
S10 Toridala R0,6 12,5
S11 Plana complexa Ф16/Ф28,8 12,5
S12 Cilindrica Ф35x4,5 6,3
S13 Plana complexa Ф35/Ф60 6,3
S14 Cilindrica Ф4,8x1 12,5
S15 Cilindrica Ф16x6,5 12,5

5
 Caracteristici de material

Materialul prescris este OL37.

Compozitia chimica, tratamente termice si proprietati fizico – mecanice sunt  prezentate mai jos.

Compozitia chimica, %

C Mn Si P S
0,22- 0,26- 0,07- Max Max
0,25 0,85 0,40 0,0065 0,055

Tratamente termice.
Dupa realizarea semifabricatului prin deformare la cald (matritare), pentru a se reduce
tensiunile interne ale materialului si a se imbunatati prelucrabilitatea prin aschiere, se va efectua
un tratament de recoacere pentru detensionare, care consta in incalzirea piesei pana la o
temperatura de 680o-700oC, urmata de racire in cuptor.

In cazurile in care rolul functional reclama duritate ridicata de ansamblu sau partial, se aplica
tratament termic de imbunatatire( calire si revenire). Tratamentul termic partial include, de
exemplu, incalzirea prin inductie electromagnetica.

Proprietati fizico – mecanice

Limita de curgere Rezistenta la Alungirea la Duritatea
2
[N/mm ] rupere [N/mm2] rupere [%] BRINELL
240 370-450 25 125

Masa reperului

Masa reperului a fost identificata cu ajutorul programului Mechanical Desktop, repectiv :

m = 0,095 kg .

Clasa de piese 

Avand in vedere caracterisiticile geometrice, piesa se incadreaza in clasa flansa.

6
 [Link] constructiei reperului 

Se considera ca indici de tehnologicitate masa, gradul de unificare a elementelor constructive si

gradul de concordanta dintre caracteristicile constructive prescrise si cele impuse de rolul
functional.
(1) Masa : m = 0,095 kg .

(2) Gradul de unificare a elementelor constructive, λe

In cadrul presei se disting urmatoarele tipuri de elemente constructive :

1. Gauri cilindrice netede, respectiv 3 gauri Ф4,8

1
e1   0,33
3
2. Tesituri, respectiv 0,5x45˚ de 3 ori
1
e 2   0,33
3
3. Adancituri, respectiv 3 gauri 2/90˚
1
e 3   0,33
3

Astfel, gradul mediu de unificare a elementelor constructive este :

_
1 1 1 1
e  13       0,33
 3 3 3 3

(3)Gradul de concordanta dintre caracteristicile constructive prescrise si cele impuse de rolul functional 

Se apreciaza ca toate caracteristicile prescrise sunt in concordanta cu cele impuse de rolul

funtional al reperului in cadrul ansamblului din care face parte, adica :

c  1

7
 Conditii de tehnologicitate impuse de catre procedeele de matritare

Nrt. Conditie Grad de

crt. satisfacere
(da sau nu)
1 Forma de gabarit sa prezinte axe sau plane de simetre care, dupa caz , sa fie Da
utile pentru definirea planurilor de separatie a semiformelor/semimatritelor

2 Anumite elemente constructive (inclinari, racordari, grosimi de pereti de Da

dimensiune l, sa indeplineasca conditia l  l min
sau/si l  l max in
l
care min si l max sunt valori limita impuse de procedeul tehnologic
3 Alezajele sa fie patrunse Da

Conditii de tenologicitate impuse de catre procedeele de prelucrare( aschiere )

Grad de
Nr.
Conditie satisfacere
crt.
(da sau nu)
1 Suprafetele de intindere mare sa fie intrerupte(canale, denivelari) Da
2 Trecerile dintre anumite suprafete sa fie sau nu sub forma de degajare sau Da
canal, in functie de cerintele functionale sau impusa de procedeul de
prelucrare
3 Suprafetele frontale ale gaurilor sa fie plane si perpendiculare pe axele Da
gaurilor
4 Forma si pozitia bosajelor, gaurilor sa fie astfel incat sa conduca la un Da
numar minim de pozitii ale piesei/sculei in timpul operatiei.
5 Forma si pozitia suprafetelor sa fie astfel incat sa permita prinderi simple si Da
sigure in cadrul operatiilor

3. Semifabricare si prelucrari 

3.1. Semifabricare 

Dintre metodele si procedeele de semifabricare tehnic-acceptabile, se adopta metoda  deformare

plastica la cald si, respectiv, procedeul matritare in matrita inchisa pe masini orizontale.
Semifabricatul se obtine prin deformare plastica la cald, si anume prin matritare la cald in
matrita inchisa.

8
Conditii tehnice 
Adaosuri de prelucrare si abateri Cf. STAS 7670-83, clasa a doua de precizie
Inclinari: 1,5o- la exterior, 2o- la interior.
Adaosuri totale de prelucrare: 2 mm.

Adaos de prelucrare

Piesa

3.2. Prelucrari

Pentru fiecare suprafata sau grup de suprafete, diferite variante tehnic- acceptabile de prelucrari
se prezinta mai jos.

Sk Prelucrari
S1, S4, S8 Strunjire degrosare Strunjire finisare
S12, S13 Strunjire degrosare Strunjire semifinisare
S2, S6 , S7, S9, S10,
Strunjire degrosare
S11 , S15
S’1, S5 Strunjire degrosare
S3 Adancire
S14 Gaurire

4. Structura precesului tehnologic de fabricare

9
 4.1 Structura preliminara

Nr. de ordine si
denumirea Schita simplificata a operatiei Utilaje si
operatiei SDV-uri

U : Masina de
matritat
00 Taiere orizontala
S : Matrita
inchisa
V : Subler

U : Strung
frontal
10 Strunjire I D : Universal
S : Cutit
V : Subler,
calibru

U : Strung
frontal

10
 D : Universal
20 Strunjire II S : Cutit
V : Subler,
calibru

U : Masina de
gaurit
30 Gaurire- S : Adancitor
Adancire D : Specializat
V : Calibru,
subler

U : Masina de
40 Frezare I frezat plana
S : Freza disc
D : Special
V : Subler

11
50 Strunjire III U : Strung
frontal
D : Universal
S : Cutit
V : Subler
70 Control final
80 Conservare-
depozitare

4.2 a,b Structura detaliata (fisa film)

12
 Operatia Fazele operatiei Utilaje
si
Nr. Denumire Schita Nr. Denumire SDV-uri
00 Taiere •Fierastrau circular
format JTSS-1500
•Subler STAS 1372-80

10 Strunjire I •Strung normal SN400

10.1 Prindere semifabricat •Universal 3/315-II
STAS 1655/2-87
10.2 Strunjire frontala de •Cutit 40x40 STAS
degrosare la 7,5 6382-80/P30
•Suport port-cutit
10.3 Strunjire la Ф35x4,5 si SPC-02
plana la 4,5 •Subler STAS 1372-80

10.4 Strunjire la Ф30/R0,6x1

si plana la 1
10.5 Strunjire la Ф16

10.6 Strunjire frontala de

finisare la 7,5
10.7 Strunjire 0,5x45˚ (de 2
ori)
10.8 Desprindere si
depunere piesa
15 Control
20 Strunjire II •Strung normal SN400
20.1 Prindere piesa •Universal 3/315-II
STAS 1655/2-87
•Cutit 40x40 STAS
20.2 Strunjire frontala de 6382-80/P30 si P10
degrosare la 7,5 •Suport port-cutit
SPC-02
•Subler STAS 1372-80
20.3 Strunjire degrosare la
Ф60x3

20.4 Strunjire frontala de

finisare la 7,5

20.5 Strunjire de finisare la

Ф60x3

20.6 Strunjire la 0,5x45˚

13
 Desprindere si
20.7 depunere piesa
25 Control

30 Gaurire- •Masina de gaurit radial

adancire 30.1 Prindere piesa CR 616/81
•Dispozitiv de gaurire
30.2 Gaurire Ф4,8/3 gauri •Burghiu 4,8
STAS 6727-80
30.3 Adancire 2/90˚/3 gauri •Adancitor 15-5
STAS 6411-70
30.4 Desprindere si •Subler STAS 1372-80
depunere piesa •Calibru
35 Control

40 Frezare I •Masina de frezat FU36

40.1 Prindere piesa •Dispozitiv de frezare
•Freza 65x20
STAS 2215/2-80
40.2 Frezare la 19±0,1 •Subler STAS 1372-80

40.3 Desprindere si
depunere piesa

45 Control

Strunjire III •Strung normal SN400

•Universal 3/315-II
STAS 1655/2-87
50 50.1 Prindere piesa •Cutit 40x40 STAS
6382-80/P30 si P10
•Suport port-cutit
SPC-02
•Subler STAS 1372-80

50.2 Frezare la 0,5x45˚

50.3 Desprindere si
depunere piesa

14
55 Control

60 Control

70 Control
final
80 Conservare-
depozitare

15
 4.2 c Tehnologia de fabricatie a unei piese in productie de serie mijlocie (5000buc/an)
Sa se determine adaosurile de prelucrare,elementele regimului de aschiere in urmatoarele
conditi de prelucrare :
-volumul productiei :5000buc/an ;
-semifabricatul este din otel carbon cu   55daN / mm 2 ,matritat in clasa a II a de precizie ;
-prelucrarile se fac pe strunguri SN 400x1500 ;
Stabilirea adaosurilor de prelucrare totale si intermediare
Se alege adaosul de prelucrare total pe o parte din tabelul 5.18 :An=2.25mm
-din tabelul 5.20 se aleg abaterile limita D  1.8
 1.4 ; L 0.9

-din tabelul 5.42 se alege adaosul de prelucrare intermediar pentru strunjirea exterioara de
finisare 2Af=1.2mm;
-din tabelul 5.40 se alege adaosul de prelucrare pentru strunjire frontala de finisare Af=0.8 ;
-din tabelul 5.53 se alege adaosul de prelucrare pentru strunjirea interioara de finisare 2Af=2mm;
-din tabelul 5.44 se alege adaosul de prelucrare pentru rectificare cilindrica exterioara
2Ar=0.5mm;
-din tabelul 5.61 se alege adaosul de prelucrare pentru rectificare cilindrica interioara
2Ar=0.4mm;

4.2 d Stabilirea regimului de aschiere pentru operatia 1 faza1:

-scula aschietoare este un cutit de 40x40 STAS 6382-80/P30 si P10
Adancimea de aschiere :
2t  2 Amax  deg rosare  Lmax semif  Lmin finis  (53  2  2.25  1.8)  (58  0.15)  0.725mm

se alege prin rotunjire t=0.7mm

Avansul :
0.8x0.8=0.64 mm/rot
din caracteristicile masini unelte se alege avansul sr=0.68 mm/rot ;
Viteza de aschiere si turatia piesei :
Din tabelul 6.25 se alege viteza de aschiere :
v=157 m/min

16
 k1=0.85
k2=0.65
astefel viteza de aschiere corectata va fi :
vc  157  0.85  0.65  86.8m / min

1000  v 1000  86.8

turatia : n    212rot / min
 D 3.14  130

din caracteristicile masini unelte se alege turatia imediat inferioara :n=185 rot/min

se recalculeaza viteza reala de aschiere :

  D  nr 3.14 130 185
vr    75.5m / min
1000 1000
4.3. e Normele de timp

Normele de timp pentru operatiile principale de prelucrare analizate:

Pentru operatia de strunjire

Timpul de baza tb:
l  l1  l 2
Tb   i [min] (tab. 8.1/Vlase A)
sn

D 35
l   17.5mm
2 2
t 2.8
l1   (0,5....2)   1  3.8mm
tg tg 45
l 2  (1....5)mm
Se alege l 2  1mm .
s  0,68mm / rot
i=1 trecere
n  185rot / min
17.5  3.8  1
Tb   1  0,177 min
0,68  185
Timpul ajutator Ta:
Timpii ajutatori sunt ca si la strunjirea de degrosare a suprafetelor piesei:  15 si  20.
ta1=0,10min (tab. 8.31/Vlase A)
ta2=0,14min (tab. 8.32/Vlase A)
ta3=0,16min (tab. 8.34/Vlase A)
3
Ta   t ai  0,4 min
i

17
Timpul de deservire tehnica tdt:
2 2
t dt  Tb  0,177   0,00354 min (tab. 8.36/Vlase A)
100 100
Timpul de deservire organizatorica tdo:
1 1
t do  (Tb  Ta )   (0,177  0,4)  0,00577 min (tab. 8.36/Vlase A)
100 100
Timpul de odihna si necesitati firesti ton:
3,5 3,5
t on  (Tb  Ta )   (0,177  0,4)  0,02 min (tab. 8.37/Vlase A)
100 100
Timpul unitar pe operatie Tu:
Tu  Ta  Tb  t dt  t do  t on  0,4  0,177  0,00354  0,00577  0,02  0,606 min
Timpul normat pe operatie: Tn
T pi 9.73
Tn  Tu   0.606   0.703 min
n 100

Pentru operatia de centruire

Timpul de baza tb:
L l  l1  l 2 4.8  6.78  2
Tb   i  i   1  0.123 min
vs ns 355  0.31
Timpul ajutator Ta:
ta1=0,22min (tab. 8.8/Vlase A)
ta2=0,06min (tab. 8.16/Vlase A)
ta3=0,07min (tab. 8.15/Vlase A)
3
Ta   t ai  0,35 min
i
Timpul de deservire tehnica Tdt:
2 2
Tdt  Tb   0,35   0,54 min
100 100
Timpul de odihna si necesitati firesti Ton:
3 3
Ton  (Tb  Ta )   (0.123  0.35)   0,0142 min
100 100

Timpul normat pe operatie Tn:

T pi
Tn T on Td   0.0142  0,018  0,026  0,0582 min
n

5. Proiectare dispozitiv de prelucrare

18
Elemente de orientare :

-con fix (2)

Elemente de fixare :

-conul fix (6)

Elemente de ghidare :

-bucsa (7)

6. Bibliografie

• Ciocardia C., Gheorghe M., Tehnologia constructiei utilajului agricol, E.D.P.,

Bucuresti, 1979
•A. Vlase,A Sturzu,M Atanase ,Regimuri de aschiere,Adaosuri de prelucrare si
norme tehnice de timp ,E.T.,Buc,1994
•Tache V,sa,Proiectare dispozitivelor pt masini-unelte,E.T., Buc,1995
• Notite de curs

19