MINISTERUL AGRICULTURII DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI MEDIULUI

AL REPUBLICII MOLDOVA

Serviciul Hidrometeorologic de Stat

INSTRUCȚIUNI
METODOLOGICE
Elaborarea prognozelor meteorologice
si difuzarea de avertizări în situația producerii
de fenomene atmosferice periculoase

Chișinău - 2020

0
 Anexa
la ordinul ministrului agriculturii
dezvoltării regionale și mediului
nr. _____ din _____ _____ 2020

INSTRUCȚIUNI METODOLOGICE
privind elaborarea prognozelor meteorologice si difuzarea de avertizări
în situația producerii de fenomene atmosferice periculoase
Cuprins
Introducere ………………………………………………………………………………………2
Capitolul I. Dispoziții generale…………………………………………………………………2
Capitolul II. Caracteristica principalelor elemente meteorologice……………………………2
Secțiunea 1. Analiza detaliată a elementelor meteorologice………………………2
Secțiunea 2. Fenomene atmosferice periculoase…………………………………..4
Secțiunea 3. Termeni meteorologici utilizați………………………………………6
Capitolul III. Descrierea serviciilor și produselor de prognoză meteorologice………………..8
Secțiunea 1. Prognoze meteorologice………………………………………………8
Secțiunea 2. Avertizări meteorologice……………………………………………10
Capitolul IV. Proceduri privind elaborarea prognozelor meteorologice……………………...10
Capitolul V. Procedura privind elaborarea și difuzarea de avertizări în situația producerii de
fenomene atmosferice periculoase……………………………………………….11
Capitolul VI. Caracteristicile specifice pentru prognoze și avertizări meteorologice ……….13
Secțiunea 1. Context general……………………………………………………...13
Secțiunea 2. Caracteristicile pentru prognozarea nebulozității…………………...14
Secțiunea 3. Caracteristicile pentru prognozarea precipitațiilor………………….14
Secțiunea 4. Caracteristicile pentru prognozarea fenomenelor atmosferice……..16
Secțiunea 5. Caracteristicile pentru prognozarea vântului……………………….16
Secțiunea 6. Caracteristicile pentru prognozarea temperaturii aerului…………..17
Secțiunea 7. Caracteristicile pentru specificarea intervalelor de timp…………...18
Capitolul VII. Aprecierea calității prognozelor …………………………………………………18
Secțiunea 1. Context general……………………………………………………..18
Secțiunea 2. Ordinea aprecierii calității prognozelor și precizarea lor…………..18
Secțiunea 3. Veridicitatea prognozelor și fenomenelor atmosferice pe profil teritorial
regional/local………………………………………………………..20
Secțiunea 4. Veridicitatea prognozelor și fenomenelor atmosferice pe profil teritorial
general………………………………………………………………26
Capitolul VIII. Aprecierea calității avertizărilor………………………………………………..27
Secțiunea 1. Context general……………………………………………………..27
Secțiunea 2. Metoda de apreciere a calității avertizărilor………………………..28
Secțiunea 3. Metoda de apreciere a avertizărilor în situația producerii de fenomene
atmosferice periculoase……………………………………………..29
Secțiunea 4. Metoda de apreciere a eficacității / eficienței avertizărilor………..29
Capitolul IX.
Calitatea prognozelor de scurtă durată şi a avertizărilor pentru anumite perioade
………………………………………………………………………30
Secțiunea 1. Calitatea prognozelor meteorologice lunare, trimestriale, anuale….30
Secțiunea 2. Calitatea avertizărilor pentru anumite perioade ……………………30
Anexe……………………………………………………………………………………………….....35
Anexa nr. 1
Anexa nr. 2
Anexa nr. 3
Anexa nr. 4
Anexa nr. 5
Anexa nr. 6

1
 Introducere
Instrucțiunile privind elaborarea prognozelor meteorologice și difuzarea de avertizări în
situația producerii de fenomene atmosferice periculoase (în continuare Instrucțiuni) sunt elaborate
în conformitate cu Manualul sistemului integrat de observare global al Organizației Meteorologice
Mondiale (în continuare OMM) și reglementează procedurile privind elaborarea și difuzarea
prognozelor și avertizărilor meteorologice periculoase pe teritoriul Republicii Moldova (în
continuare RM).
În RM există numeroase agenții și organizații care au ca obiect de studii prognozele și
avertizările meteorologice. În activitatea cotidiană aceste organizații colectează și gestionează date
și informații meteorologice, folosind diferite metode de măsurare.
Prezentele instrucțiuni vor sprijini activitatea tuturor specialiștilor sinopticieni atât din cadrul
SHS, cât și dinafara acestuia, asigurând eficiența necondiționată a activităților desfășurate pentru
obținerea de date meteorologice și climatice necesare propriilor activități.
Instrucțiunile sunt elaborate în conformitate cu Cadrul de management al calității OMM
pentru practica meteorologică și stabilesc cerințe unice pentru prognoze meteorologice si difuzarea
de avertizări în situația producerii de fenomene atmosferice periculoase.
Capitolul I.
Dispoziții generale
1. Scopul Instrucțiunilor constă în asigurarea reglementărilor juridice și normative a
activității specifice domeniului de meteorologie sinoptică în cadrul Serviciului Hidrometeorologic
de Stat, standardizării și aplicării uniforme a procedurilor și reglementărilor tehnice privind
prognozele și avertizările meteorologice în conformitate cu directivele și recomandările OMM,
altor organisme internaționale cu competențe în domeniu.
2. Instrucțiunile definesc în mod specific, practicile și procedurile necesare pentru a satisface
nevoile de date și informații meteorologice, la nivel național, precum și în cadrul programelor
OMM, la nivel global sau regional și sunt exprimate prin domenii de aplicare, rezultate din
reglementări tehnice specifice, practici și proceduri relevante legate de funcționarea sistemelor de
observare, inclusiv stații și platforme, instrumente și metode de observare și gestionare a datelor
meteorologice.
3. În textul Instrucțiuni, de rând cu procedurile privind elaborarea prognozelor și
avertizărilor, sunt descrise clarificări conceptuale specifice domeniului meteorologiei, terminologii
utilizate în prognozele și avertizările meteorologice pentru diferite valori şi fenomene atmosferice,
caracteristicile, ordinea și metodele aprecierii prognozelor și avertizărilor, calitatea informațiilor și
veridicitatea datelor prezentate.
4. Prezentele Instrucțiuni au ca obiect principal de reglementare monitorizarea continuă,
sistematizarea, analiza și evaluarea parametrilor climatici prin intermediul sistemelor
informaționale de observare meteorologică, atât la nivel mondial cât și la nivel local, inclusiv stații
și platforme, instrumente și metode de observare, în vederea elaborării și difuzării diagnozelor și
prognozelor meteorologice, precum și avertizărilor în situația producerii de fenomene atmosferice
periculoase.
5. Instrucțiunile reglementează serviciile și produsele de prognoză meteorologică, prestate de
Serviciul Hidrometeorologic de Stat, după cum urmează:
1) Prognoze meteorologice:
a) prognoza meteorologica pentru 24 ore (Anexa nr. 1);
b) prognoza meteorologica pentru 2-7 zile (Anexa nr. 2);
c) prognoza unui element pe 24 ore (Anexa nr. 3);
d) prognoza unui element pentru 2-7 zile (Anexa nr. 4).
2) Avertizări meteorologice:
a) avertizări de interes general (Anexa nr. 5).
2
 Capitolul II
Caracteristica principalelor elemente meteorologice
Secțiunea 1.
Analiza detaliată a elementelor meteorologice
6. Studiul meteorologic al unui areal prognozează analiza următoarelor elemente:
a) temperatura aerului şi solului;
b) vântul;
c) masele de aer;
d) nebulozitatea;
e) precipitaţiile atmosferice;
f) fenomene atmosferice.
7. Temperatura aerului este o consecinţă a fluxului radiativ solar şi într-o măsură extrem de
neglijabilă a fluxului energetic teluric generat de miezul incandescent al Pământului (proprietăţile
izolatoare ale scoarţei terestre).
1) Temperatura aerului este unul dintre cei mai importanţi parametri ai stării aerului,
element foarte variabil în timp şi în spaţiu. Oscilaţiile sale în timp pot fi periodice (diurne şi
anuale) sau neperiodice, datorate circulaţiei generale a atmosferei.
2) Temperatură acumulată este suma temperaturilor (medii zilnice sau altele) înregistrate
în cursul unei perioade determinate.
3) În meteorologie se realizează măsurători asupra următorilor parametri ai temperaturii:
a) temperatura aerului - temperatura măsurată, la diferită altitudini, cu instrumente
speciale (termometre şi termografe) aflate în contact direct cu aerul şi protejate de radiaţia solară
directă;
b) temperatura solului – temperatură măsurată cu termometre amplasate la diferite adâncimi
în sol;
c) temperatură solului la suprafaţa - temperatura înregistrată de un termometru aşezat
orizontal pe sol, al cărui rezervor este îngropat pe jumătate în sol.
8. Vântul
a) vânt - mişcarea aerului în raport cu suprafaţa terestră și se defineşte prin 2 elemente:
direcţia şi viteza, ambele extrem de variabile în timp şi în spaţiu;
b) vântul ca mişcare orizontală ia naştere sub acţiunea forţei gradientului baric, fiind apoi
deviat de forţa de frecare şi centrifugă;
c) pentru indicarea direcţiei vântului sunt folosite 16 direcţii, corespunzătoare celor 16
sectoare ale rozei vânturilor şi se notează cu literele iniţiale ale acestor sectoare;
d) viteza vântului este egală cu spaţiul parcurs de masa de aer în mişcarea sa orizontală, în
unitatea de timp şi se exprima în m/s sau km/oră;
e) cauza principală a formării vântului este diferența presiunii atmosferice între două regiuni.
Aerul cald fiind mai ușor se înalță producându-se un minim de presiune, locul lui va fi preluat de
masele de aer din zona rece (maxim de presiune atmosferică), până când se va egala diferența de
presiune dintre cele două regiuni.
9. Masele de aer (fronturile atmosferice)
a) Frontul atmosferic (frontul de aer) este o zonă de contact între două mase de aer,
deosebite ca proprietăți fizice, interacțiunea cărora determină schimbări rapide ale elementelor
meteorologice: precipitații, variații de temperatură și de presiune, succesiuni de sisteme noroase.
b) În funcție de modul de apariție și de manifestare, se disting următoarele tipuri de fronturi
atmosferice:
a) frontul cald: se formează când o masă de aer mai cald înaintează prin alunecare peste o
masă de aer mai rece;
b) frontul rece: apare când o masă de aer mai rece pătrunde pe sub masa de aer mai cald și
poate fi de două feluri: de ordinul I (anafront) sau de ordinul II (catafront);

3
 c) frontul oclus: front complex rezultat din contopirea fronturilor rece și cald într-un proces
de ocluziune a unei depresiuni; se deosebesc: fronturi ocluse cu caracter cald, când aerul din
spatele frontului rece este mai cald decât cel din fața frontului cald; fronturi ocluse cu caracter rece,
când aerul din spatele frontului rece este mai rece decât cel din fața frontului cald.
d) frontul arctic: separă masa de aer arctic de masa de aer temperat de la latitudinile mijlocii
din Emisfera nordică;
e) frontul polar (temperat): separă masa de aer temperat de la latitudinile medii de masa de
aer tropical;
f) frontul tropical: separă masa de aer tropical de masa de aer ecuatorial.
3) Prin circulaţia generală a atmosferei se înţelege sistemul de curenţi de aer la scară
planetară care cuprinde întreaga atmosferă.
4) Principalele vânturi cu caracter permanent sunt:
a) vânturi polare, care bat în tot timpul anului dinspre poli spre cercurile polare;
b) vânturi de vest care bat între 40°-60° latitudine nordică şi sudică;
c) alizee care bat dinspre tropice spre Ecuator.
5) Vânturile periodice din care fac parte şi musonii deformează datorită diferenţelor
sezoniere de presiune dintre oceane şi continente. Vara, masele de aer continentale mai calde şi cu
presiuni scăzute atrage aerul oceanic mai dens, cu presiune ridicată, a cărui deplasare formează
musonul de vară bogat în precipitaţii, iarna situaţia este inversă.
10. Precipitaţii atmosferice - produse finale ale condensării și sublimării vaporilor de
apă, constituind totalitatea de apă lichidă sau solidă care cad din nori și ating suprafața
terestră, exprimată prin înălţimea stratului de apă, în milimetri.
1) Există precipitații lichide: ploaia şi burniţa, precipitații solide: zăpada, ploaia de gheaţă şi
grindina și precipitaţii mixte: lapoviţa. Toate aceste tipuri de precipitații, împreună cu depunerile
de pe suprafață terestră alcătuiesc hidrometeorii.
2) Precipitațiile constituie componenta de bază a circuitului apei în natură. Particularităţile şi
repartiţia precipitaţiilor, ca şi a altor elemente meteorologice, depind direct de caracterul mişcărilor
aerului, respectiv convecţia termică și dinamică, precum şi de deplasările advective. Principala
caracteristică a regimului precipitaţiilor atmosferice şi a repartiţiei lor în spatiiu și timp o reprezintă
variabilitatea şi discontinuitatea în timp şi în spaţiu. Regimul precipitaţiilor decurge din
interacţiunea factorilor genetici generali (la nivel continental) cu factorii locali.
Secțiunea 2.
Fenomene atmosferice
11. Prezenţa abundentă a apei în natură şi faptul că punctul de îngheţ, respectiv de topire
(0⁰C) este depăşit cu uşurinţă la orice latitudine de la o anumită înălţime, iar de la latitudini medii,
în anotimpul rece, chiar la suprafaţa solului, face posibilă, în condiţiile unei anumite dinamici a
atmosferei, apariţia de fenomene periculoase, unele dintre ele fiind direct legate de prezenţa apei, a
particulelor lichide sau solide în suspensie, altele derivate.
12. Potrivit originii, fenomenele atmosferice se prezintă într-o gamă larga și variată și se
grupează în următoarele categorii:
1) Fenomene condiționate de dinamica și temperatura atmosferei: vânt, furtună, tornadă,
viscol, inclusiv cu ninsoare; secetă; caniculă; îngheț.
2) Hidrometeori - produse de vapori de apă care cad pe Pământ în stare solidă sau lichidă
(ploaie, zăpadă, grindină), sau plutesc în atmosferă (ceață), sau plutesc în vânt la suprafața
Pământului (viscol, fum de mare), sau sunt depuse pe sol (rouă, ger, îngheț, gheață, zăpadă).
3) Litometeori - particule suspendate în atmosferă, precum turbiditate uscată, ceață de nisip,
furtună de praf, fum, pâcla; suspensii de praf sau nisip.
4) Electrometeori - fenomene asociate cu electricitatea atmosferică, precum: tunete, fulgere,
descărcare electrică, aurore boreale.

4
 5) Fotometeori - fenomenul luminos din atmosferă (optică atmosferică), cum ar fi un haloul
în jurul soarelui sau al lunii, o coroană în jurul soarelui sau lunii, glorie.
13. Fenomenele atmosferice periculoase sunt forme de manifestare violentă a vremii, în
timp scurt, pe arii relativ mari de teren, provocând, pe termen mediu şi lung, pagube pentru
anumite sectoare economice, pierderi de bunuri materiale şi chiar vieţi omeneşti şi degradarea
mediului ambiant, din acest motiv fiind considerate fenomene atmosferice de risc.
14. Cele mai întâlnite fenomene atmosferice periculoase sunt ploile torenţiale, ninsori
masive şi lapoviţă, seceta, canicula, fulgerele, grindina, ceaţa, vânturile puternice, îngheţ.
Principalele caracteristici ale acestor fenomene sunt: suprafaţa de teren afectată, durata de
manifestare a fenomenului, perioada de manifestare predominantă a fenomenului (anotimp, lună,
etc.).
15. Alte caracteristici tehnice ale fenomenelor periculoase se referă la cantitatea de apă
căzută întru-un interval de timp; grosimea stratului de zăpadă; temperaturi maxime şi minime;
vizibilitate; viteza de propagare a vântului, etc.
16. Efectele ce pot fi generate de acest tip de dezastru sunt pierderi umane şi pagube
materiale; accidente grave pe căile de comunicaţii; inundarea unor zone vulnerabile; distrugerea
sau avarierea sistemelor și rețelelor de comunicații inginerești și edilitare; alunecări de teren;
distrugerea faunei şi a florei; întreruperea procesului de învăţământ; izolarea unor comunităţi
umane; pericol de epidemii; întreruperea proceselor de producţie, etc.
17. Fenomene condiționate de dinamica atmosferei și mișcarea maselor de aer:.
1) Furtună - vânt foarte puternic, de durată relativ lungă, ce se produce de obicei la trecerea
cicloanelor adânci şi care este însoţit de efecte distructive pe uscat şi de o agitaţie puternică a
suprafeţelor de apă. Furtunile sunt considerate ca perturbări severe ale atmosferei având viteze ale
vântului de intensitate de la 9 până la 11 unități pe scara Beaufort. Vânturile cu intensitate de 9
unități ating viteze de 75-88 km/h, iar cele de intensitate 11 - 100-120 km/h, cauzând furtuni
violente. Vânturile care ating viteze mai mari de 12 - 120km/h sunt numite vânturi de intensitatea
uraganului.
2) Vijelie - fenomen meteorologic caracterizat printr-o variaţie bruscă a direcţiei şi vitezei
vântului, o creştere bruscă a presiunii şi umezelii relative, o scădere bruscă a temperaturii şi adesea
prin precipitaţii sub formă de averse însoţite câteodată de oraje.
18. Fenomene condiționate de temperaturi extreme:
1) Caniculă - fenomen meteorologic periculos care apare tot mai frecvent în procesul de
încălzire globală. Canicula se manifestă printr-o căldură dogoritoare specifică zilelor calde de vară,
arșiță, zăpușeală, năduf. Vreme caniculară - vreme caracterizată când temperaturile maxime ating
sau depășesc 35 C în cursul zilei și se situează în jurul a 20°C sau peste acest prag, noaptea.
2) Îngheț - fenomen natural care se manifestă la o temperatură mai joasă de zero grade, prin
fenomenul de solidificare, adică de trecere a apei în stare solidă, de gheață. Congelarea este
procesul de înghețare a soluțiilor apoase și a soluțiilor albuminoase dintr-un corp prin coborârea
artificială a temperaturii în vederea conservării mai îndelungate a unor produse alimentare.
3) Ger - stare atmosferică, specifică perioadei reci a anului, caracterizată prin temperatura
foarte joasă a aerului (frig mare).
19. Fenomenele condiționate de precipitațiile atmosferice (hidrometeori):
1) Burnița - ploaie fină și ușoară. Cantitatea de lichid este mai mică decât la ploaie. Burnița
se prezintă sub formă de picături cu un diametru mai mic de 0,5 mm care cad cu o viteză de cca.
0,3 m/sec. Este produsă de norii stratificați și de cei Stratocumulus. Apare mai ales în sezonul rece.
Datorită dimensiunilor mici ale picăturilor, adesea burnița se evaporă în mare măsură înainte de a
ajunge la suprafață.
2) Ceaţă - fenomen meteorologic exprimat prin picături foarte mici de apă suspendate în
atmosferă la suprafaţa Pământului, care reduce vizibilitatea orizontală la mai puţin de 1000 m.

5
 3) Măzărichea - formă de precipitație solidă care cade sub formă de grăunțe de gheață
aproape sferice al căror diametru nu depășește 5 mm. Măzărichea ia naștere prin sublimarea
vaporilor de apă în jurul cristalelor de gheață. Există două tipuri de măzăriche, tare și moale. Cu
cât curenții descendenți din norul convectiv sunt mai puternici, cu atât măzărichea este mai tare și
mai puțin colțuroasă. Această formă de precipitație este însoțită și de descărcări electrice.
4) Ploaie - precipitație atmosferică sub formă de picături de apă provenite din condensarea
vaporilor din atmosferă. Ploaia este o parte importantă a circuitului apei în natură și are loc după ce
apa care s-a evaporat din bazinele acvatice, se condensează ajungând picături de apă și cade pe
pământ, întorcându-se înapoi. Ploaia mai este denumită bură dacă picăturile sunt fine și multe și
torențială atunci când picăturile de apă sunt mari, multe și cad cu repeziciune.
5) Grindină - precipitaţii atmosferice formate din boabe de gheaţă densă, cu diametrul de
5-50 mm, care cad din norii Cumulonimbus. Se formează atunci când picăturile de ploaie
traversează straturi de aer cu temperaturi scăzute (sub 0°C). Grindina se produce mai ales în
sezonul cald, fiind asociată cu averse, vânt și descărcări electrice.
6) Polei – strat de gheaţă densă, care se depune pe sol şi pe obiecte mai ales pe partea
expusă vântului, ca urmare a îngheţării picăturilor de ploaie (burniţă). Fenomenul se produce cel
mai frecvent la temperaturi între 0°C şi -3°C.
7) Lapoviţă - precipitații sub formă de zăpadă care s-a topit parțial pe parcursul căderii sale
spre sol și reprezintă un amestec de ploaie și ninsoare. În general, în condițiile de formare a
lapoviței, temperatura solului este peste temperatura de îngheț și, drept urmare, lapovița nu are o
tendință de a se acumula pe sol. În situațiile în care temperatura solului este sub cea de îngheț,
lapovița poate forma straturi de gheață invizibilă pe suprafața solului, numite gheață neagră.
Același fenomen se produce daca ploaia îngheață la contactul cu solul.
8) Zăpada - formă solidă de precipitație, aflată în stare cristalină constând dintr-o
multitudine de fulgi (asociere de mici cristale de apă, formate în atmosferă la temperaturi negative,
care alcătuiesc zăpada) de diferite dimensiuni. Deoarece este compusă din particule mici, zăpada
este un material granular. Are o structură deschisă și moale, cu o densitate scăzută. Zăpada se
formează de obicei când vaporii de apă trec prin procesul de depoziție înaltă în atmosferă la
temperaturi mai scăzute de 0oC.
9) Gheţuş - depunere de gheaţă omogenă şi transparentă, formată: a) prin îngheţarea
picăturilor suprarăcite de ploaie, burniţă sau ceaţă pe suprafaţa solului; b) la contactul lapoviţei,
ploilor sau burniţei cu suprafaţa suprarăcită a solului; c) prin îngheţarea, la suprafaţa solului, a
stratului de apă în timpul încălzirilor accentuate în timpul zilei, topirii stratului de zăpadă de la sol
şi urmată noaptea de ger.
10) Viscol - transport de zăpadă deasupra suprafeţei pământului provocat de un vânt
suficient de puternic şi turbulent, însoţit sau nu de ninsoare.
11) Troiene - îngrămădiri ale zăpezii provocate de vânt sau viscole îndelungate.
20. Litometeori - particule suspendate în atmosferă, precum turbiditate uscată, ceață de
nisip, furtună de praf, fum, pâcla; suspensii de praf sau nisip.
1) Furtuna de nisip (sau furtună de praf) – fenomen meteorologic comun în regiunile aride și
semi-aride. Apare atunci când un front atmosferic în rafale sau un alt vânt puternic mișcă nisipul și
praful de pe o suprafață uscată. Particulele sunt transportate prin săltare și suspensie, într-un proces
care mișcă solul dintr-un loc și-l depozitează în altul.
21. Fenomene condiționate de câmpurile electromagnetice (electrometeori):
a) Fulger - manifestare luminoasă care însoţeşte o descărcare electrică bruscă, produsă între
doi nori, în masa unui nor sau între nori şi suprafaţa terestră.
b) Trăsnet - descărcare electrică disruptivă care se produce între nor și pământ și poate fi
negativ sau pozitiv. Producerea unui trăsnet este însoțită de fulger și tunet.
c) Descărcare electrică - tip de fulger care se prezintă sub formă de linii sinuoase ramificate,
plecând de la un canal principal, bine marcat, dintr-un nor orajos.

6
 22. Fotometeori - fenomen luminos (optic) din atmosferă - optică atmosferică.
1) În RM sunt reprezentați prin culoarea albastră a cerului este rezultatul direct procesului
de redirecționare a luminii solare cu o frecvență mai mare (albastru) către punctul de observare.
Deoarece lumina albastră este asimilată mai ușor lumina roșie, soarele apare în nuanță roșiatică
atunci când este privit printr-o atmosferă mai groasă (la răsărit sau apus).
2) Alte particule suspendate pe cer pot împrăștia diferite culori la unghiuri diferite, creând
ceruri strălucitoare și colorate la amurg și în zori.
Secțiunea 3.
Termeni meteorologici utilizați
23. În textul prezentelor Instrucțiuni metodologice termenii utilizați semnifică, următoarele:
Advecţie - transportul orizontal al maselor de aer sau transportul, împreună cu masa de aer, al
unor proprietăţi ale ei. Advecţie termică - încălzirea sau răcirea locală a atmosferei determinată de
advecţia aerului.
Aer - amestec fizic de gaze care formează atmosferă Pământului. Componentele aerului uscat
la nivelul mării sunt:
Aerologie – ştiinţă despre metodele de cercetare proceselor din straturile înalte ale
atmosferei.
Anticiclon – perturbaţie atmosferică cu presiune ridicată (maximă în centru), cu circulaţie a
aerului în jurul centrului în sensul acelor de ceasornic în emisfera nordică şi în sens invers acelor
de ceasornic în emisfera sudică. În general, anticiclonul determină vreme cu nebulozitate redusă,
călduroasă vara şi rece iarna.
Anomalie - diferenţa dintre valoarea medie (diurnă, lunară etc.) a elementului meteorologic şi
valoarea medie multianuală a aceluiaşi element într-un punct dat.
Anticiclonul Azoric (Maximul Azoric) - cel mai popular dintre anticicloanele subtropicale,
care se manifestă anul împrejur; centru climatologic permanent de acţiune atmosferică. Se află la
latitudini subtropicale şi tropicale ale regiunii de nord a Oceanului Atlantic, cu centrul situat în
zona Arhipelagului insulelor Azore.
Anticiclonul Siberian (Maximul Siberian) - anticiclon asiatic din timpul iernii, centru
sezonier de acţiune a atmosferei. Ambele perturbații atmosferice au o influență semnificativă
asupra climei în Republica Moldova.
Atmosferă – învelişul de aer al Pământului, obiectul de studii al meteorologiei. Pe verticală,
se deosebesc următoarele straturi principale ale atmosferei: troposfera – până la altitudini de 8-17
km; stratosfera – de la 8-17 km până la 40 km; mezosfera - de la 40 până la 80 km, termosfera
(ionosfera) – de la 80 km până la 800-1000 km; exosfera – mai sus de 1000 km.
Aversă – precipitaţii de scurtă durată, adesea puternice, care cad mai ales din nori convectivi;
picăturile care le compun sunt în general mari. Aversele sunt caracterizate prin începutul şi
sfârșitul lor brusc, prin variaţiile lor de intensitate în general mari şi rapide şi, cel mai des, prin
aspectul cerului; alternanţă rapidă de nori întunecaţi şi ameninţători (Cumulonimbus) şi înseninări
de scurtă durată.
Buletin meteorologic – informaţie care cuprinde descrierea condiţiilor meteorologice dintr-un
interval de timp trecut şi evoluţia probabilă a vremii pentru diferite perioade.
Ciclon, depresiune – perturbaţie atmosferică cu presiune scăzută şi cu o circulaţie a aerului în
jurul centrului în sensul invers acelor de ceasornic în emisfera nordică şi în sensul acelor de
ceasornic în emisfera sudică. Faţă de anticicloane, cicloanele determină vreme în general închisă,
cu precipitaţii şi vânturi puternice.
Circulaţia generală a atmosferei – ansamblu de mişcări la scară mare a atmosferei. În sens
larg, circulaţia atmosferică principală sau primară. Circulaţia generală - este legată de apariţia şi de
deplasarea ciclonilor şi anticicloanelor, din care cauză ea are un caracter complex şi schimbător.
Circulaţia generală ia naştere sub influenţa bilanţului radiativ neomogen de la diferitele latitudini
pe uscat şi pe oceane.
7
 Câmp baric – distribuţie spaţială a presiunii atmosferice.
Condiţii de vreme – totalitatea şi succesiunea elementelor şi fenomenelor atmosferice la un
moment dat sau într-un interval de timp dat.
Convecţie – transport vertical al maselor de aer, care apare sub influenţa încălzirii
neomogene a aerului în straturile inferioare. Datorită diferenţelor de temperatură, aerul cald se
ridică, iar cel rece coboară, înlocuindu-l. Mişcările convective ascendente şi descendente formează
aşa numitele celule de convecţie.
Curent de aer – sistem de vânturi deasupra unei porţiuni mai mari sau mai mici a suprafeţei
terestre, într-un strat mai gros sau mai subţire al atmosferei, care reprezintă un tot unitar având
oarecare stabilitate în timp. Există curenți ascendenți, care se deplasează din straturile inferioare
spre cele superioare ale atmosferei, având în general viteză redusă și curenți descendenți - care se
deplasează din straturile superioare spre cele inferioare ale atmosferei.
Date climatice – date cu privire la elementele de bază ale climei, prezentate sub formă de
tabele, hărţi, diagrame şi analize statistice rezultând din observaţii pe o perioadă îndelungată.
Direcţia vântului – direcţia de unde bate vântul, care se exprimă fie în puncte cardinale, fie în
grade (de la 0° la 360°).
Focar de oraje, centru orajos – regiuni în care orajele se dezvoltă mai frecvent decât în
vecinătate, fiind condiţionate de stratificarea instabilă a aerului cald şi umed. Frecvent, focarele de
oraje se întâlnesc deasupra versanţilor sudici ai munţilor.
Harta sinoptică – hartă care indică, prin cifre şi simboluri, pentru fiecare staţie
meteorologică, un complex de elemente meteorologice la o anumită oră de observaţie (presiunea,
temperatura şi umiditatea aerului, nebulozitatea, direcţia şi viteza vântului, etc.). Harta sinoptică
are un rol fundamental în elaborarea prognozei vremii.
Indice climatic – Număr obţinut printr-o formulă ce caracterizează un climat în funcţie de
principalii factori climatici.
Indice de circulaţie – mărime care caracterizează intensitatea sau alte particularităţi ale
circulaţiei atmosferice deasupra întregii emisfere sau deasupra unei regiuni oarecare. Ca indici de
circulaţie sunt folosiţi: diferenţa de presiune între anumite puncte sau latitudini, viteza medie a
vântului într-o anumită zonă, etc.
Intensitatea ploii – cantitatea de apă căzută în decursul unui minut.
Intensitatea radiaţiei – caracteristică a fluxului de radiaţie exprimată în cal/cm2 min, adică
cantitatea de energie radiantă ce cade pe unitatea de suprafaţă în timp de un minut.
Invazie de aer – deplasarea rapidă a unei mase de aer într-o regiune îndepărtată de focarul ei
de formare. Termen utilizat cu precădere în cazul maselor de aer rece.
Inversiune (termică) - creşterea temperaturii cu înălţimea, spre deosebire de condiţiile
obişnuite, când temperatura scade cu înălţimea. Inversiunile se pot produce la sol: (de radiaţie, de
zăpadă) şi în atmosferă liberă (de sedimentare legate de curenţii descendenţi din atmosferă.
Izobară – linie care uneşte punctele de egală presiune.
Izolinie – linie trasată pe o hartă sau pe o diagramă, de-a lungul căreia un element
meteorologic sau climatologic oarecare este acelaşi.
Izotermă – linie care uneşte punctele cu aceeaşi valoare a temperaturii.
Macroclimă - particularităţile principale ale climei la scară planetară. Climatul unei zone sau
regiuni geografice de mare întindere.
Maximum - valoarea cea mai nare a unei mărimi variabile. De exemplu: maxim de presiune
în centrul anticiclonului, maxim diurn al temperaturii, umezelii etc.
Maxim absolut - cea mai mare valoare a unui element meteorologic înregistrată într-o
perioadă de mulţi ani într-un anumit loc (regiune, ţară, emisferă sau glob).
Medie – valoarea obţinută din suma mai multor valori ale unei variabile împărţită la numărul
termenilor. În prelucrările meteorologice se utilizează medii: orare, diurne, pentadice, decadice,
lunare, anuale şi plurianuale.

8
 Microclimă - clima unui teritoriu (câmp cultivat, panta unui deal, liziera unei păduri, malul
unui lac etc.), care este specifică și se produce în straturile inferioare de aer, de lângă sol.
Minimum (minim) – valoarea cea mai mică a unei mărimi variabile. De exemplu: minim de
presiune în centrul ciclonului, minimum diurn al temperaturii etc.
Minimum absolut – cea mai mică valoare a unui element meteorologic înregistrată într-o
perioadă multianuală într-un anumit loc (regiune, ţară, emisferă).
Oraj – fenomen atmosferic complex, care constă din descărcări electrice repetate între nori
(fulger) sau între nori şi pământ (trăsnet), însoţit de tunete. Orajul este caracteristic norilor
Cumulonimbus şi unei stratificări instabile a aerului cu un conţinut bogat de vapori de apă. Orajele
pot fi însoţite sau nu de precipitaţii.
Oscilaţiile climei – schimbări ale climei, periodice sau ritmice, care nu au un caracter
progresiv și depind de oscilaţiile activităţii solare şi intensitatea circulaţiei generale a atmosferei.
Scara Beaufort a forței vântului - scară pentru descrierea vitezei vântului, clasificată în 12
grade Beaufort. Estimarea gradului privind forța vântului se face pentru media vitezei vântului pe o
durată de 10min., iar viteza vântului se măsoară la înălțimea de 10m.
Sinoptician – meteorolog care elaborează prognoze ale vremii.
Sector cald – regiunea unui ciclon care conţine o masă de aer cald cuprinsă între frontul cald
anterior şi frontul rece posterior al ciclonului.
Sistem baric – formă a câmpului baric. Sistemele barice se împart în general în regiuni de
presiune ridicată şi regiuni de presiune scăzută. Se deosebesc sisteme barice cu izobare închise
(anticiclon şi ciclon) şi deschise (dorsale şi talveguri).
Sistem noros – grupare de nori migratori, persistentă şi de mare întindere, având mai multe
zone diferenţiate, care se succed într-o anumită ordine. Cel mai tipic sistem noros este cel al
frontului cald.
Situaţie sinoptică – totalitatea maselor de aer, fronturilor barice legate între ele, existente la
un moment dat, care determină starea vremii într-o regiune geografică.
Sondare aerologică - determinarea unuia sau mai multor elemente meteorologice la
altitudine cu ajutorul aparatelor transportate de baloane, avioane, rachete, sateliţi .
Spatele ciclonului – partea posterioară, în sensul mişcării, a unui ciclon, de obicei vestică.
Este caracterizată prin mase reci, instabile – mai ales vara.
Starea vremii – totalitatea elementelor şi fenomenelor atmosferice într-o regiune la un
moment dat sau într-un interval de timp dat.
Stratificarea temperaturii (sau termică) - distribuţia pe verticală a temperaturii în atmosferă.
Suprafaţă izobarică - suprafaţă cu aceleaşi valori ale presiunii atmosferice.
Suprafaţă subiacentă – suprafaţă care interacţionează cu atmosfera în procesele schimbului
de căldură şi umezeală.
Tip de circulaţie – model de circulaţie generală care se înregistrează mai mult sau mai puţin
frecvent.
Tip de vreme – ansamblu de condiţii meteorologice specifice care pot fi asociate unui tip de
circulaţie determinat.
Timpul de anticipare al avertizării meteorologice – timpul calculat din momentul
transmiterii avertizării până la momentul apariției fenomenului atmosferic periculos.
Transformarea unei mase de aer - schimbarea treptată a proprietăţilor unei mase de aer, în
deplasare, sub influenţa noilor condiţii termice ale suprafeţei subiacente (transformare relativă).
Vizibilitate – distanţa maximă la care un obiect având caracteristici definite poate fi văzut şi
identificat cu uşurinţă.
Vreme, timp – stare a atmosferei în continuă schimbare sau totalitatea valorilor elementelor
meteorologice, iar într-un interval de timp prin variaţia succesivă a acestor elemente sau prin media
acestora în intervalul respectiv.

9
 Capitolul III.
Descrierea serviciilor și produselor serviciile și produsele
de prognoză meteorologică

Secțiunea 1.
Vremea. Prognoza meteorologică
24. Context general
1) Elaborarea prognozelor reprezintă scopul cel mai important al întregii activităţi din
meteorologie.
2) Prevederea (prognoza) meteorologică semnifică anticiparea caracteristicilor şi a evoluţiei
condiţiilor atmosferice pentru un anumit interval de timp în viitor şi pe o anumită suprafaţă, cu
ajutorul unor metode ştiinţifice.
3) Elaborarea prognozelor pentru un anumit teritoriu necesită date de la sol şi, cu deosebire,
din altitudine, de pe o suprafaţă mult mai mare decât cea pentru care se întocmeşte prognoza.
4) Pentru elaborarea prognozelor este obligatorie cooperarea internaţională pentru schimbul
de date meteorologice, cooperarea asigurată de OMM.
5) Elaborarea și difuzarea prognozelor se realizează în centre specializate potrivit
următoarelor categorii:
a) centre mondiale: Washington, Moscova, Offenbach, etc;
b) centre regionale: Brecknell (Anglia), Offenbach (Germania), etc;
c) centre naţionale, localizate, de obicei, în capitalele statelor lumii.
6) În RM, la Chișinău, în calitate de unitate centrală de prognoze și avertizări meteorologice
funcţionează Direcția prognoze meteorologice (DPM) a Centrului meteorologic (CM) a Serviciului
Hidrometeorologic de Stat (SHS), care este investită cu atribuții specifice domeniului și asigură
elaborarea şi actualizarea zilnică a prognozelor meteorologice şi difuzarea de avertizări în situația
producerii de fenomene atmosferice periculoase.
25. Materiale utilizate în elaborarea prognozelor meteorologice
1) Hărţile sinoptice sunt hărţi care redau, cu ajutorul izoliniilor, repartiţia principalelor
elemente şi fenomene atmosferice la nivelul solului (pe baza observaţiilor de la staţiile
meteorologice) şi în altitudine (pe baza datelor radiosondajelor efectuate în cadrul observatoarelor
aerologice).
2) Hărţile sinoptice se clasifică în hărţi de diagnoză (redarea unei situaţii existente la un
moment dat) şi hărţi de prognoză (anticiparea unei situaţii viitoare);
3) Hărţile radar constituie rezultatul observaţiilor pe care le face radarul asupra formaţiunilor
noroase. Denumirea de „radar" este rezultatul prescurtării expresiei: „RAdio Detection And
Ranging” (detectare şi măsurare prin unde radio). Antena radarului emite un fascicol de unde
electromagnetice. Obstacolele întâlnite în atmosferă reflectă acest tren de unde în toate direcţiile. O
parte din energia reflectată este captată de antena radarului şi afişată pe un ecran, sub forma unui
semnal luminos.
4) Secţiunile verticale în atmosferă sunt rezultatul radiosondajelor aerologice, cu ajutorul
cărora se determină caracteristicile diferiţilor parametri meteorologici (temperatura, presiunea,
umezeala, direcţia şi viteza vântului) în atmosfera liberă. Datele de radiosondaj se reprezintă grafic
pe diagramele aerologice, ele servind la întocmirea hărţilor sinoptice de altitudine.
26. Categorii de prognoze şi metode utilizate în cadrul Direcției prognoze
meteorologice
1) În funcţie de durata intervalului prognozat, se disting:
a) prognoze de scurtă durată, care se referă la 24 ore;
b) prognoze de durată medie, elaborate pentru intervale de 2-7 zile.

10
 2) Fiecare categorie de prognoză are metode specifice, dar unele dintre ele se regăsesc la mai
multe tipuri de prognoze.
3) Metoda sinoptică este cea mai veche, datând cu anul 1850. Principiul metodei constă în
întocmirea, şi apoi compararea unor hărţi sinoptice de sol şi de altitudine, valabile pentru un
anumit moment, cu hărţi anterioare (3, 6, 12, 24 ore în urmă). După comparare, se face
extrapolarea datelor pentru intervale de timp, ţinând cont de sensul şi intensitatea evoluţiei
parametrilor meteorologici. Această metodă se foloseşte în prognozele de durată scurtă şi medie.
4) Metodele numerice, respectiv prognoza numerică a vremii este reprezentată de
întocmirea, de către meteorologi şi rezolvarea, la calculator, a unor ecuaţii cu mai multe variabile
(vântul, înălţimea suprafeţelor izobarice, temperatura, densitatea, umezeala aerului), ecuaţii care
încearcă să realizeze o descriere cât mai corectă şi mai completă a curgerii fluidului atmosferic,
conform legităţilor fizicii. După obţinerea câmpului de valori, se realizează hărţile probabile cu
distribuţia spaţială a acestora. Apoi, pe baza hărţilor probabile, se elaborează prognozele. Aceste
tehnologii sunt utilizate în prognozele de durată scurtă, medie şi lungă. Actualmente prognoza
numerică este cea mai importantă și veridică metodă de prevedere a vremii.
5) Metode sinoptico-statistice reprezintă metode utilizate în prognozele de durată medie şi
lungă. În cadrul lor se disting: metoda determinării unor situaţii sinoptice tipice; metoda
anomaliilor; metoda analogilor.
a) metoda determinării unor situaţii sinoptice tipice. În troposferă, există câteva tipuri
fundamentale de circulaţie atmosferică, fiecare tip având o durată medie de câteva zile, interval
denumit - perioadă sinoptică naturală. Această perioadă reprezintă intervalul de timp în care,
deasupra unei regiuni întinse (regiune sinoptică naturală), câmpul termo-baric din troposferă este
foarte puţin variabil şi determină o anumită orientare a traiectoriilor formaţiunilor barice (cicloni,
anticicloni), ale căror centre ce menţin în limitele regiunii sinoptice respective. Fiecare perioadă
sinoptică naturală cuprinde mai multe procese, care caracterizează aspectului vremii.
b) metoda analogilor - asemănarea cea mai mare care se poate observa între două sau mai
multe procese sinoptice, perioade sinoptice, anotimpuri. Principiul metodei constă în aceea că
procesele care au avut loc în trecut, într-o configuraţie sinoptică asemănătoare cu cea actuală, s-ar
putea produce şi în viitor. Metodologia de lucru constă în următoarele: se caută în arhivă (în trecut)
o perioadă cu 40 o evoluţie a vremii cât mai asemănătoare cu evoluţia acesteia în ultimele 1-3 luni
(adică se caută unul sau mai mulţi analogi). Apoi, se prognozează că, în viitor, vremea va evolua
aşa cum a evoluat în perioada ce a urmat perioadei alese ca analog.
c) metoda anomaliilor - abatere de la valoarea medie (de referinţă) a unui parametru. În
funcţie de anomaliile temperaturii şi presiunii se pot prevedea, utilizând situaţii observate în trecut:
circulaţia atmosferică la sol şi în altitudine; geneza perturbaţiilor atmosferice; repartiţia valorilor
principalelor elemente meteorologice.
27. Prognoză de scurtă și medie durată
1) Harta sinoptică de bază sau de sol (care se întocmeşte de 4 ori pe zi la orele 00, 06, 12 şi
18 TMG) reprezintă în formă grafică, starea timpului în momentul efectuării observaţiilor. Ea
poate fi asemuită cu un instantaneu fotografic al vremii, care oferă informaţii ample despre
diferitele fenomene atmosferice ale momentului considerat, dar nu şi despre tendinţele lor viitoare.
Tocmai de aceea, prevederea timpului numai pe baza ultimei hărţi sinoptice este imposibilă. Pentru
a se putea aprecia direcţia şi viteza de deplasare a diferitelor formaţiuni barice (aşadar, pentru a se
putea şti care dintre acestea şi în cât timp vor ajunge deasupra regiunii de prognoză) sunt necesare
şi hărţile similare de la precedentele două termene orare de observaţii sinoptice principale.
2) Pentru o informare meteorologică mai bună, centrele menţionate de prevedere a timpului
alcătuiesc sau primesc de la unul din cele două centre internaţionale (Washington, Moscova) şi
hărţile sinoptice de bază (corespunzătoare orelor 00 şi 12) ale întregii emisfere din care fac parte.
3) Întrucât influenţa suprafeţei terestre complică mult procesele atmosferice, făcând
imposibilă sesizarea corectă a evoluţiei lor viitoare, în prognoza meteorologică de scurtă durată,
efectuată pe baza metodei sinoptice, se utilizează:

11
 a) hărţile topografice absolute ale suprafeţelor izobarice;
b) hărţile topografiei barice relative;
c) hărţile cinematice (cuprind traiectoriile urmate de centrul fiecărei formaţiuni barice);
d) hărţile cu izalobare (care evidenţiază regiunile cu valori egale ale tendinţei barice);
e) diagramele aerologice (care indică distribuţia verticală a presiunii, temperaturii, umezelii
şi vântului până la înălţimi de 30 km sau chiar mai mult);
f) alte materiale sinoptice.
4) Supravegherea continuă a atmosferei terestre de pe numeroşii sateliţi geostaţionari şi
transmiterea sistematică de către aceştia a fotografiilor în care apar formaţiunile noroase (ce pun în
evidenţă sistemele barice ciclonale şi fronturile), constituie un pas important înainte pe calea
îmbunătăţirii prognozelor meteorologice de scurtă durată.
5) Pentru 24 de ore și 2-7 zile, metodologia de prognoza are la baza rezultatele modelelor
numerice, statistice, analize ale imaginilor satelitare, radar, etc., care se actualizează zilnic.
6) Elaborarea prognozei se realizează conform următorului algoritm:
a) analiza evoluției situației atmosferice de sol si altitudine în ultimele 24 până la 168 de ore
în spațiul atlantico-european cu accent pe situația curenta;
b) analiza datelor la sol si altitudine, imagini satelitare, radar, descărcări electrice și
compararea acesteia cu anticipările din ziua precedenta;
c) analiza rezultatelor procesării statistice asupra rezultatelor modelelor, procesare care,
folosind șirurile lungi de date de la stațiile meteorologice de suprafață realizează o corecție, de
regula pozitiva, a rezultatelor modelelor;
d) redactarea prognozelor pe baza analizei menționate supra și experienței meteorologului
previzionist;
e) în situațiile în care se anticipează fenomene atmosferice periculoase (variații bruște de
temperatura, temperaturi extreme, cantități însemnate de precipitații, viscol, polei s.a.), se
elaborează avertizări.
Secțiunea 2.
Avertizări meteorologice
28. Atenționările și avertizările pentru fenomene atmosferice periculoase
1) Necesitatea emiterii de atenționări este impusă, în primul rând, de gradul de pericol al
fenomenului prognozat, prin aceasta înțelegând atât amploarea evoluției sale, cât și potențialul
distructiv, acesta din urmă estimat în raport cu gradul de vulnerabilitate al regiunilor afectate
(aglomerări urbane, zone predispuse geomorfologic unor riscuri meteo-climatice deosebite).
2) În acest context au fost stabilite anumite praguri vizând valori ale parametrilor
meteorologice ce definesc fenomene potențial periculoase și în funcție de care s-au elaborat coduri
de culori, ce redau gradual gradul de pericol al fenomenelor prognozate.
3) Un al doilea factor care trebuie luat în considerare pentru estimarea necesitații elaborării
de avertizări privind fenomenele atmosferice periculoase meteo îl constituie „antecedentele”
recente ale evoluției vremii într-o anumită regiune.
De exemplu, în condițiile unui sol deja saturat în urma precipitațiilor căzute în perioada
anterioara, pragul minim impus de codul galben poate fi coborât semnificativ.
4) In cazul în care apariția fenomenelor periculoase este estimată a se produce în
următoarele 3 pana la 6 ore, sunt emise avertizările pentru fenomene atmosferice periculoase.
Fenomenele asociate furtunilor convective fac, în principal obiectul acestui gen de avertizări,
deoarece apariția și evoluția acestora se monitorizează folosind produsele radar si satelitare, după
cum urmează „Global Forecast System” (GFS), „UK Met Office”, „ARPEGE”, „COSMO”,
„ALARO”, etc.

12
 Capitolul IV.
Proceduri privind elaborarea prognozelor meteorologice
29. În Serviciul Hidrometeorologic de Stat, prognozele meteo se elaborează zilnic până la
ora 12, ora locală. Prognozele meteorologice indică: nebulozitatea, precipitațiile, fenomenele
atmosferice, direcția și viteza vântului, temperatura aerului minim (noaptea) și temperatura
maximă a aerului (în timpul zilei).
30. Prognozele meteorologice pentru 24 ore sunt elaborate, în funcție de punct și de
teritoriu, iar pentru următoarele 7 zile doar pentru teritoriu. Teritoriul semnifică întregul teritoriu al
RM. Punctul semnifică o anumită localitate administrativ teritorială.
Notă: În cazul în care punctul înglobează două sau mai multe stații meteorologice dintr-o regiune, se
utilizează terminologia specifică prognozele meteorologice pentru teritoriu (adică precipitațiile și
fenomenele din prognozele meteorologice pentru Chișinău sunt permise să fie utilizate cu termenul
„izolat”). În astfel de cazuri temperatura aerului trebuie indicată cu intervalul de 2°C (gradația de bază).
Totodată se permite a indica temperatura aerului pentru o parte a orașului unde ea se poate deosebi
esențial (5°C) de temperatura prognozată, indicată în gradația de bază.
31. Prognozele meteorologice, de regulă, sunt publicate în Buletinul meteorologic zilnic sau
săptămânal și difuzate utilizatorilor, prin intermediul surselor media.
32. Pentru autoritățile administrației publice și instituții cu competențe în domeniul
gestionării situațiilor de criză prognozele se difuzează prin intermediul mijloacelor de comunicare
potrivit „Schemei de difuzare a informației meteorologice”. În acest caz beneficiarii de prognoze
sunt asigurați cu prognoze meteorologice complexe sau prognoze (diagnoze) a anumitor elemente
și fenomene atmosferice pentru care sunt interesați potrivit „Schemei de difuzare a informației
meteorologice”.
33. Prognozele meteorologice zilnice sunt confruntate / actualizate / ajustate cu prognozele
semi-zilnice pentru ziua curentă.
Notă: În cadrul examinării, se admite ajustarea temperaturii aerului cu cel puțin 2°С. Dacă nu este
nevoie de clarificări suplimentare de date, atunci formularea prognozei meteorologice zilnice se repetă în
prognoza semi-zilnică a zilei.
34. Prognozele meteorologice semi-zilnice sunt realizate cel târziu la ora 7:00 ora locală și
sunt distribuite conform schemelor de servicii convenite.
Notă: Dacă există o amenințare privind fenomenul atmosferic periculos, care nu a fost prevăzută de
prognoza zilnică, este permisă o actualizare a prognozei pentru ziua curentă, după examinarea
suplimentară, dar nu mai târziu de ora 8:00, ora locală.
35. Prognozele meteorologice zilnice sunt elaborate separat, fiind incluse perioada nopții și a
zilei. Perioada de valabilitate a prognozelor meteorologice pentru perioada nopții și prognozele
meteorologice pentru perioada zilei sunt nu includ, consecutiv timpul măsurătorilor precipitațiilor
realizate dimineață la orele 08:00 și a celor realizate în seara, la orele 20:00.
36. Prognozele meteorologice pentru următoarele șapte zile sunt întocmite în cazurile în care:
a) caracterul vremii va fi uniform în următoarele șapte zile, atunci este permisă o prognoză
meteorologică combinată pentru Buletinul meteorologic.
b) dacă sunt careva fenomene atmosferice atunci pentru fiecare zi separat va fi menționat cu
data indicată că este prognozat un fenomen.
Dacă se prognozează ca în unele părți ale teritoriului, valorile și fenomenele
hidrometeorologice să difere semnificativ, se recomandă să se distingă aceste părți folosind
caracteristicile poziției geografice.
37. Sinopticianul de gardă, odată cu revenirea la serviciu, până a purcede la procesul de
analiză și elaborare a prognozei conform ultimelor date actualizate, se informează cu procesele
atmosferice care au avut loc în ultimele 24 de ore și ce se întâmplă la moment, după ce examinează
materialul pentru elaborarea prognozei, după cum urmează:

13
 a) examinează modelele numerice de prognozare a vremii internaționale;
b) examinează datele radarului (dacă sunt procese atmosferice în apropiere de teritoriu);
c) la fiecare 3 ore examinează datele prezentate de la stațiile meteorologice;
d) pregătește proiectul prognozei pentru a fi discutat la Consiliul meteorologic al SHS;
e) elaborează și transmite, beneficiarilor, varianta finală a prognozei meteorologice;
f) asigură transmiterea și difuzarea, informației meteorologice, pe pagina web, a SHS;
g) asigură editarea și arhivarea, odată la trei ore, a hărților sinoptice;
h) monitorizează evoluția vremii cu ajutorul imaginilor satelitare și radarelor (dacă vremea
se înrăutățește asigură avertizarea privind fenomenul meteorologic periculos, prin intermediul
schemei de înștiințare și a paginii web a SHS).

Capitolul V.
Procedura privind elaborarea și difuzarea de avertizări
în situația producerii de fenomene meteorologe nefavorabile

38. Fenomenele atmosferice nefavorabile sunt fenomene atmosferice care pot fi asimilate
unei calamități naturale. Înseamnă condiții meteorologice nefavorabile, cum ar fi furtunile și
grindina, ploile torențiale sau de lungă durată, înghețul, canicula, etc. care aduc daune pentru
populației, dar și bunurilor materiale.
39. Potrivit intensității, duratei și suprafeței de răspândire fenomenele atmosferice
nefavorabile se disting în două categorii:
1) Fenomenele meteorologice periculoase (FMP) – fenomene, care au atins un anumit
criteriu în baza cercetărilor climatice, care pot fi de un risc sporit pentru pierderi omenești (dacă
nu sunt aplicate măsurile de protecție) și pot aduce prejudiciu economic și/sau bunurilor
materiale.
2) Fenomenele meteorologice extreme (FME) - fenomene meteorologice, care au depășit
criteriile pentru FMP și care pot fi de un risc înalt pentru pierderi omenești și aduce prejudiciu
economic și/sau bunurilor materiale.
40. FMP și FME aparțin elementelor și fenomenelor meteorologice, care după intensitatea,
durata și suprafața lor de răspândire (acoperire) au atins criteriile, indicate în tabelul Nr.1.
41. Dacă intensitatea fenomenelor meteorologice va fi mai joasă de limitele inferioare ale
criteriilor, indicate în tabelul Nr. 1 pentru fenomene periculoase, atunci astfel de fenomene aparțin
celor slabe (medii).
42. Avertizările cu privire la FMP și FME trebuie să conțină următoarele informații:
a) numărul curent de înregistrare al avertizării:
- separat pentru fenomenele meteorologice periculoase, înregistrate în perioada lunii;
- și separat pentru fenomenele meteorologice extreme, înregistrate în perioada anului;
b) data și timpul apariției fenomenului;
c) locul apariției fenomenului (punctul, teritoriul);
d) denumirea fenomenului, intensitatea lui maximă și posibilități durata.
43. FMP și FME trebuie să fie prevăzute în prognozele meteorologice zilnice, precum și în
prognozele meteorologice pentru următoarele 48 de ore.
44. Prognozele meteorologice, care prevăd FMP sau FME, adăugător la prognoze sunt
transmise instituțiilor beneficiare avertizare despre FMP sau FME conform „Schemei de difuzare a
informației meteorologice”. Spre exemplu, în prognoza meteorologică pentru 24 de ore erau
prevăzute descărcări electrice. Însă organele de energetică sunt cointeresate în primirea
avertizărilor cu privire la descărcările electrice preventiv cu 30-60 minute. De aceea această
prognoză nu este adusă la cunoștință organelor de energetică ca avertizare. Avertizarea cu privire
la posibilitatea apariției descărcărilor electrice va fi transmisă preventiv specialiștilor conform
cerințelor.

14
 45. Dacă în prognozele și precizările privind FMP și FME nu au fost prevăzute, iar prin
materialele ulterioare a fost stabilit, că ele pot apărea, despre acestea urmează să se întocmească o
avertizare, care se va aduce la cunoştinţa instituțiilor și organizaţiilor beneficiare conform schemei
de transmitere a avertizărilor.
46. Avertizările cu privire la FME se întocmesc şi se transmit organizaţiilor beneficiare cu o
probabilitate maximă posibilă şi indiferent de faptul, au fost transmise lor anterior avertizare cu
privire la FMP. Avertizare cu privire la FMP sunt transmise cu o probabilitate prevăzută de
Schema de difuzare a informației meteorologice.
47. În caz de necesitate a precizării intensităţii, a timpului apariţiei sau a răspândirii pe
teritoriu a FMP sau FME, prevăzute de prognoză sau avertizare, se întocmeşte o avertizare
suplimentară. Avertizările suplimentare nu se numerotează.
48. În cazul în care FMP sau FME nu au fost prevăzute în prognoză sau în avertizare, însă se
atestă condițiile favorabile apariției acestuia sau fenomenul este deja în plin proces de extindere,
consumatorilor se transmite avertizarea despre menținerea FMP/FME cu indicarea intensității
maxime, durata şi posibilitatea răspândirii asupra altor raioane.
49. În cazul în care FMP sau FME a încetat, iar apoi a apărut din nou (s-a intensificat) şi
întreruperea a continuat 6 ore şi mai mult (pentru descărcări electrice 2 ore şi mai mult), atunci se
înregistrează apariția unui nou FMP sau FME fapt pentru care se inițiază o procedură nouă de
avertizare. Dacă însă întreruperea a continuat mai puţin de 6 ore (pentru descărcări electrice mai
puţin de 3 ore), atunci se consideră că FMP sau FME continuă şi noua avertizare nu se întocmeşte.
50. Dacă analiza ulterioară a materialelor aero-sinoptice demonstrează, că FMP sau FME,
care era aşteptat, din anumite motive nu se confirmă, atunci se anunță anularea avertizării cu o
anticipare maximă posibilă.
Tabelul 1.
Criteriile FMP şi FME
Criteriile FMP Criterii FME
Aria de
Continuitate,

Continuitate,
răspândire
Intensitatea

spațială, %
Extinderea

Intensitate

teritoriu, %

În localități
Fenomenul
ore

ore

de bază
Pe

PRECIPITAȚII, mm, inclusiv:

7-19 12 >30
а) solide (zăpadă) 20 12 >30 >1 stație
20 12 30
b) mixte (lapoviță) și lichide (ploaie) 15-49 12 >30
50 12 >30 >1 stație
50 12 30
c) ploaie torențială 30 ≤1 >30 >1 stație
d) ploi continui (de lungă durată) 120 1-3 zile >30 >1 stație
Vânt, m/s, 15-25 oricare >30
>25 oricare >30 >1 stație
Intensificări >25 oricare 30
Vijelie (viteza maximă a vântului),
15-25 oricare 10 >25 oricare 10 >1 stație
m/s
Viscol, timp de o oră pe o suprafață 11-14 3 >30
(predominarea vitezei medii a vântului), 15 24 30 15 24 >30 >1 stație
m/s 15 <24 >30
11-14 3 >30
Furtună de praf (predominarea vitezei
15 12 >30 >1 stație
medii a vântului), m/s 15 >6 >30
15 >12 30
Ceaţă 50-200 3 >30
(vizibilitatea), m <50 24 >30 50 >24 >30 >1 stație
<50 24 30

15
 POLEI-CHICIURĂ (diametrul), mm, inclusiv:
а) polei 6-19 >30
oricare 20 oricare >30 >1 stație
20 30
b) depuneri complicate 11-34 >30
oricare 35 >30 >1 stație
35 30
c) chiciură
50 oricare >30 >1 stație
Depuneri de zăpadă moale 11-34 >30
oricare 35 oricare >30 >1 stație
(diametrul), mm 35 30
Înghețuri (în aer și la suprafața solului
<0 oricare 30 <0 >6 >30 >1 stație
în perioada vegetației), С
Ger (temperatura minimă a aerului),
<-25 oricare >30 >1 stație
С
Caniculă (temperatura maximă a
≥33 oricare >30 40 oricare >30 >1 stație
aerului), С
Variația temperaturii maxime sau
10 >30
minime a aerului, С
Polei (diametrul), mm
6-19 oricare 10 20 oricare 10
Descărcări electrice
oricare oricare >30
Gheţuş
oricare oricare >30
Indicatorul pericolul incendierii se atribuie la clasa 5-ea
Pericol de apariție a incendierii
(12000°С conform formulei Nesterov)

Capitolul VI.
Caracteristicile specifice pentru prognoze și avertizări meteorologice
Secțiunea 1.
Context general
51. În prognozele meteorologice sunt indicate nebulozitatea, precipitațiile, fenomenele
atmosferice, direcția și viteza vântului, temperatura aerului.
52. În avertizările meteorologice, sunt indicate intensitatea meteorologică și fenomenele
atmosferice, care, după criteriile lor, se referă la FMP sau FME (tabelul 2).
53. În prognozele și avertizările meteorologice se aplică caracteristici cantitative ale valorilor
așteptate ale elementelor meteorologice. Dacă în prognozele sau în avertizările meteorologice sunt
folosiți termenii calitativi, atunci organizațiilor beneficiare ar trebui să le fie cunoscute
caracteristicile relevante. Prognozele și avertizările meteorologice nu ar trebui să utilizeze termeni
care creează ambiguitate în interpretarea prognozei, cum ar fi „posibil” și „probabil”. Dacă există
metode de prognoză probabilistică a fenomenelor, probabilitatea acestora este indicată în procente.
54. Termenii „posibil”, „probabil”, „puțin probabil” ar trebui folosiți doar în prognoze
transmise către sursele media.
55. În prognozele meteorologice pentru sursele media, pot fi utilizate formulări mai
accesibile fără a denatura conținutul principal al prognozei.
56. La prognozarea fenomenelor atmosferice, se utilizează termenii „izolat”, „în unele
raioane”, „pe arii extinse” (tabelul 2). Nu se admite utilizarea termenului „izolat” în absența
precipitațiilor sau a fenomenelor.
57. În avertizările meteorologice, termenii „izolat”, „în unele raioane” ar trebui să fie
utilizați doar atunci când se prognozează fenomene convective: averse puternice, vijelie, vârtejuri,
grindină, precum și înghețuri în aer și la suprafața solului.
58. În cazul existențe condițiilor pentru apariția de vârtej, se vor utiliza termenii „există
pericolul apariției unui vârtej” sau „există pericolul unui vârtej”.
16
 Tabelul 2.
Termenii utilizați în prognozele meteorologice pentru indicarea extinderii teritoriale a
precipitaţiilor şi fenomenelor atmosferice
Termenul Extinderea teritorială Cantitatea de staţii
(total 18 staţii)
Izolat, în unele raioane <50% 1-8
Pe o mare parte a teritoriului 50-90% 9-15
Pretutindeni >90% 16-18
59. Pentru a detalia perioada exactă a zilei, se vor utiliza caracteristicile din tabelul 3.
Tabelul 3.
Termenii utilizaţi în prognoze şi avertizări meteorologice pentru indicarea orelor
Termenii Ora (locală)
Mijlocul zilei, amiază 11-15
În prima jumătate a zilei 9-13
În a doua jumătate a zilei 13-17
Seara 17-22
Mijlocul nopţii, 23-3
În prima jumătate a nopţii 21-1
În a doua jumătate a nopţii 1-5
Dimineaţa 5-10

Secțiunea 2.
Caracteristicile pentru prognozarea nebulozității
60. Termenii și caracteristicile utilizate pentru prognozarea norului (Tabelul 4).
Tabelul 4.
Terminii, utilizați pentru prognozarea nebulozităţii.
Terminii Cantitatea
(dinamicii nebulozităţii)
Nenoros, senin Nu mai mult de 2-ă baluri de nori din toate nivelurile.
Vreme cu soare, cer predominant senin 3-5 baluri de nori din nivelul inferior sau orice cantitate de nori din
nivelul superior, sau nori din nivelul superior.
Cer variabil De la 1-3 până la 6-9 baluri de nori din nivelul inferior sau mediu.
Înnorări cu înseninări De la 8-10 până la 0-3 baluri
Înnorat, cer noros, cer parţial înnorat 7-10 baluri de nori din toate nivelurile
Vreme posomorâtă 10 baluri
Secțiunea 3.
Caracteristicile pentru prognozarea precipitațiilor
61. În prognozele și avertizările meteorologice despre FMP și FME se va indica cantitatea
de precipitații, faza sa și/sau durata precipitațiilor.
62. Termenii și caracteristicile cantitative corespunzătoare care ar trebui utilizate în
prognoza precipitațiilor sunt prezentate în tabelul 5.
Notă. Dacă prognoza meteorologică prevede ploi de scurtă durată, indiferent de aria de răspândire,
iar cantitatea de precipitații în anumite zone este prognozată în proporție de >15 mm, și se prevede FMP,
ultimul se va reflecta în textul de prognoză ca ploi puternice.
63. Pentru o descriere mai detaliată a repartizării cantității de precipitații pe teritoriu, în
prognoză pot fi utilizate gradații suplimentare (de obicei adiacente) ale cantității de precipitații.
Exemplu: 1. Ziua, în cea mai mare parte a teritoriului republicii sunt așteptate ploi puternice, în a
doua parte a zilei în sud, foarte puternice. 2. În a doua jumătate a zilei în republică sunt așteptate averse
însoțite de descărcări electrice, izolat averse puternice.

17
 Tabelul 5.
Termenii utilizați în prognozarea tipurilor (faza) de precipitaţii
Cantitatea mm/12 ore Categoria Extinderea,
Termenii Sinonimul fenomenului fenomenului%
Lichide/mixte Solide
Vreme uscată, Vreme
- - - -
însorită (cu soare)
Fără precipitaţii esenţiale Fără precipitaţii Fără precipitaţii
sau ≤ 0,3 sau ≤ 0,2
- -
Fără precipitaţii (în perioada rece a anului)
Fără
Fără precipitaţii (se aplică,
- - - precipitaţii
în perioada caldă a anului)
≥90%
Precipitaţii neînsemnate
Precipitaţii slabe (ploaie, zăpadă)
0,0- 4 0,0-3 - -
(ploaie, zăpadă) Ploaie slabă / burniţă
Burniţă / ploaie
Precipitaţii moderate Precipitaţii (ploaie,
5-14 4-6 - -
(ploaie, zăpadă) zăpadă)
Precipitaţii puternice Ploaie puternică 15-49 - FMP >30
(ploaie, zăpadă) Ninsoare puternică - 7-19 FMP >30
Precipitaţii foarte
Ploaie foarte puternică 30
puternice 50 20 FMP / FME
(ninsori) 30
(ploaie, zăpadă)
Ploi de scurtă durată
0,0-29 mm
(cm. p. 5.3.2)
Averse de ploaie >30 mm, timp
Ploaie torenţială FME 30
puternice de o oră
64. Pentru a caracteriza faza precipitațiilor, se folosesc următorii termeni: "ploaie",
"ninsoare", "precipitații". Termenul "precipitații" este utilizat la temperaturi ale aerului de la +5°C
până la -5°C, potrivit Tabelului 6.
Tabelul 6.
Terminii, utilizaţi în prognoza meteorologică tipul (faza) precipitaţiilor

Termenii Caracteristica precipitaţiilor

Zăpadă cu ploaie Zăpadă şi ploaie în același timp, dar predomină zăpada
Lapoviță Zăpadă şi ploaie în același timp, dar predomină zăpada
Ploaie cu zăpadă Ploaie şi zăpadă în același timp, dar predomină ploaia
Zăpadă şi ploaie Zăpada şi ploaia alternează, dar predomină zăpada
Ploaie şi zăpadă Zăpada şi ploaia alternează, dar predomină ploaia
Zăpadă, cu trecere în ploaie De la început se prevede zăpadă, apoi ploaie
Ploaie, cu trecere în zăpadă De la început se prevede ploaie, apoi zăpadă
65. Pentru a caracteriza durata precipitațiilor, pot fi folosiți termenii din Tabelul 7.
Таbelul 7.
Termenii, utilizaţi în prognozarea menţinerii precipitaţiilor.

Termenii Caracteristica
De scurtă durată (scurtă durată) Durează 3 ore
Durata (Menţinere) Continuă Continuă > 3 ore
Temporar De două ori şi mai mult cad precipitaţiile, fiecare durată 3 ore
66. Dacă prognozele indică „senin”, „predominant senin”, „însorit”, atunci termenul „fără
precipitații” poate fi omis.

18
 Secțiunea 4.
Caracteristicile pentru prognozarea fenomenelor atmosferice
67. Următoarele fenomene atmosferice sunt indicate în prognozele meteorologice: viscol,
furtună de praf, ceață, oraj, vijelie, grindină, polei și depuneri de lapoviță pe fire și copaci, ghețuș
pe drumuri. Aceste fenomene, cu excepția: oraj, ghețuș, chiciurii şi a transportului de zăpadă la sol
sunt clasificate, după cum urmează:
a) fenomene atmosferice slabe, sunt fenomene, care după criteriile lor, nu au atins valorile
FMP și fac parte din categoria de FMS;
b) fenomene atmosferice moderate aparțin categoriei de FMP;
c) fenomene atmosferice puternice aparțin categoriei de FME (Tabelul 1).
68. Termenul „moderat” nu este recomandat de a fi utilizat în prognoze și avertizări
meteorologice. Pentru FMP se folosesc următorii termeni: "vijelie", "grindină", "polei", "viscol"
etc. Utilizarea termenilor „puternic” și „slab” pentru FME este obligatorie.
69. În prognozele fenomenelor atmosferice, la necesitate se utilizează termenii
„intensificare”, „atenuare”, „încetare” cu indicarea „zilei”, „noaptea” sau utilizând caracteristicile
timpului zilei date în tabelul 1.
Secțiunea 5.
Caracteristicile pentru prognozarea vântului
70. În prognozele și avertizările meteorologice se indică direcția și viteza vântului.
71. Direcția vântului este reprezentată în carturi (de unde bate: nord, nord-est etc.).
72. Dacă pe parcursul a 12 ore, direcția vântului se va schimba în două carturi adiacente ale
orizontului, atunci se indică două carturi adiacente ale orizontului; dacă este de așteptat o
schimbare a direcției vântului mai mult de două carturi, atunci se folosește termenul „cu trecere”.
Exemple.1. Vânt din sud-est, sud.
2. Vânt din sud cu trecere dinspre nord-vest.
3. Vânt din sud-est cu trecere din vest după orele amiezii .
73. Când vânturile sunt slabe (până la 5 m/s), direcția poate fi omisă sau se poate folosi
termenul „direcții variabile”.
74. Viteza vântului în prognozele meteorologice este indicată după cum urmează:
a) dacă se așteaptă ca în perioada de timp prevăzută, viteza vântului să nu atingă valorile
FMP, atunci este indicată viteza predominantă a vântului;
b) dacă se prognozează că într-o anumită perioadă de timp viteza vântului va atinge valorile
FMP sau FME, atunci împreună cu viteza medie predominantă a vântului, trebuie indicată viteza
maximă a vântului în timpul rafalei. Respectiv se va menționa partea zilei atunci când se așteaptă
ca vântul să crească până la criteriile FMP sau FME.
c) dacă viteza vântului pe întreaga sau cea mai mare parte a perioadei de valabilitate
prognozată este asumată în gradațiile FMP sau FME, atunci este indicată viteza maximă medie a
vântului în rafale, care este prevăzută în această perioadă.
Notă. Viteza maximă medie a vântului care se așteaptă în orice interval de 10 minute din zi sau în
timpul perioadei de avertizare meteorologică.
75. În avertizările cu privire la FMP sau FME se indică viteza maximă medie a vântului
și/sau viteza maximă a vântului în timpul rafalei.
76. Viteza medie predominantă și maximă a vântului, precum și rafalele, sunt indicate în
metri pe secundă (m/s) cu un interval de maximum 5 m/s.
Notă. Nu este permisă indicarea, în una și aceiași gradație, a valorilor favorabile și periculoase,
extreme și periculoase ale vitezei vântului.
77. Pentru viteze ale vântului de până la 5 m/s, termenul „slab” poate fi utilizat fără direcție
(vezi punctul 5.5.4).

19
 78. Dacă prognoza sau avertizarea prevede viteza vântului de 33 m/s sau mai mult, atunci
termenul „uragan” ar trebui adăugat la caracteristica vitezei vântului.
79. Dacă prognoza indică o gradare nepericuloasă și periculoasă, ar trebui să existe două
caracteristici calitative.
Exemplu. Se prevede vânt cu viteza de 7-12 m/s, izolat cu rafale de 15-20 m/s.
Caracteristica calitativă: moderat până la puternic sau moderat, izolat intensificări.
Secțiunea 6.
Caracteristicile pentru prognozarea temperaturii aerului
80. În prognozele meteorologice se indică temperatura minimă a aerului în decursul nopții și
temperatura maximă a aerului în decursul zilei sau schimbarea temperaturii aerului în timpul zilei
când are loc un curs anormal al aerului de 5°C sau mai mult.
81. Temperatura minimă și maximă prognozată a aerului se indică în gradații la intervale de
2°C și pentru teritoriu - 5°C. Nu se admite indicarea temperaturilor periculoase și nepericuloase în
aceeași gradație.
Exemplu: în perioada de vegetație, nu poate fi prevăzută temperatura aerului -2C..+3C. Trebuie
precizat 0..-5°C sau 0..+5°C, în regiunile estice, izolat îngheț cu intensitatea de 0..-3°C.
Temperatura aerului poate fi indicată cu un număr, de exemplu: aproximativ 20°C, aceasta
înseamnă că temperatura poate oscila între 19°C și 21°C, pe teritoriu între 18°C și 23°C. Este
permisă indicarea temperaturii aerului pentru o parte a teritoriului cu prepoziția „până la”.
Exemplu: temperatura minimă a aerului se prevede de 0..-5°C, în nord până la -9°C (-4..-9°C).
82. Dacă distribuția prognozată a temperaturii aerului nu se încadrează în intervalul egal cu
5°C, atunci se recomandă să se aplice o gradare suplimentară a temperaturii folosind detalierea
prognozei pentru părți din teritoriu sau condițiile în care acestea sunt diferite, de exemplu, „în
cazul clarificării”. În același timp, diferența dintre gradarea principală și cea suplimentară nu
trebuie să fie mai mică de 3°C.
Exemplu: în regiunile nordice și centrale ale republicii, temperatura aerului va oscila între 5..10°C,
în sud până la 13°C (8..13°C).
83. Dacă se prevede un curs anormal de temperatură, atunci se indică valoarea cea mai mare
sau cea mai mică, la orele dimineții, după amiază și seara. În cazul unui curs anormal de
temperatură, se adaugă termenii „creștere” (încălzire) sau „scădere” (răcire).
84. Dacă, în timpul sezonului de vegetație, se prevede scăderea temperaturii aerului la valori
negative sau la suprafața solului, atunci termenii „îngheț” sunt folosiți atunci când se prevede pe o
suprafață mai mare de 30% (FME) sau „izolat înghețuri”, atunci când se prevede pe 30% și mai
puțin din teritoriu (FMP), cu indicarea obligatorie a temperaturii minime a aerului.
Таbelul 8
Criteriile fenomenelor pentru temperatură
Criteriile
Categoria
Extinderea
Intensitatea fenomenului
teritorială %
1. Ger puternic
<-25 C >30 FME
2. Caniculă puternică
33 C >30 FMP
3. Schimbarea temperaturii maximale sau minimale
10 C >30 FMP
(în perioada caldă a anului)
4. Înghețuri (în aer sau la suprafața solului) în <0 C <30 FMP
perioada de vegetație <0 C >30 FME
5. Scăderea temperaturii medii a aerului (în perioada cu 5 C sau
>30 FMP
rece a anului). mai mult

20
 Secțiunea 7.
Caracteristicile pentru specificarea intervalelor de timp
85. În avertizările meteorologice privind FMP sau FME, dacă se prevede apariția sau
modificarea intensității acestor fenomene, în următoarele 6 ore din momentul pregătirii avertizării,
timpul este indicat în ore într-un interval de cel mult 3 ore sau în termenii „în următoarea oră”, ”în
următoarele 2 ore”, „în următoarele 3 ore”, în cazul în care se prognozează apariția sau
modificarea intensității nu mai târziu de 1, 2, 3 ore.
Notă: nu se admite comasare mai multor într-un tot unic, de exemplu: se interzice utilizarea
termenului în următoarele 1-3 ore.
86. În prognozele meteorologice pentru o zi, în cazul clarificărilor suplimentare privind
avertizările, pentru a indica ora apariției sau sfârșitul precipitațiilor sau FMP / FME, dacă sunt
așteptate în mai mult de 6 ore, se utilizează termenii indicați în tabelul 1.
87. În prognozele meteorologice zilnice și în avertizări, care sunt elaborate și au mai mult de
12 ore în avans, atunci cânt este posibil, la fel se vor aplica termenii din tabelul 1. Spre exemplu:
termenii: zi și noapte.
88. În prognozele pentru următoarele 4 zile, dacă este necesară evidențierea oricărei părți a
perioadei de prognoză, este necesar să se indice data.

Capitolul VII.
Aprecierea calitatea prognozelor

Secțiunea 1.
Context general
89. Prognozele meteorologice zilnice și actualizările lor, realizate pe puncte sunt evaluate
separat. Prognozele meteorologice pentru următoarele două zile se realizează doar pentru teritoriu.
Prognozele meteorologice sunt evaluate separat ziua și noaptea. Veridicitatea prognozei zilnice
este determinată ca media valorilor veridicității de prognoză pe noapte și zi.
90. Rețeaua de stații trebuie unificată atât pentru evaluarea prognozelor meteorologice
pentru toate perioadele, cât și pentru evaluarea avertizărilor.

Secțiunea 2.
Ordinea aprecierii calității prognozelor și precizarea lor
91. Prognozele meteorologice sunt evaluate separat ziua și noaptea. Justificarea prognozei
zilnice este determinată ca media valorilor veridicității de prognoză de noapte și zi.
92. Pentru a evalua prognozele meteorologice care conțin FMP sau FME, pe lângă datele de
observare de la stațiile meteorologice, sunt implicate și evaluarea datelor de radar, mesajele primite
de la Inspectoratul General pentru Situații de Urgențe (IGSU).
93. Pentru evaluarea detaliată a prognozelor meteorologice, se va utiliza tabelul din anexa 1.
94. Determinarea veridicității prognozei meteorologice include stabilirea primilor indicatori
ai preciziei prognozei fiecărei veridicități meteorologice și a fiecărui fenomen separat pentru un
punct (teritoriu), apoi indicatorul general (sumar) al veridicității prognozei meteorologice pentru
acest punct (teritoriu).
95. Veridicitatea unei prognoze a unei valori meteorologice semnifică gradul în care
intervalul prevăzut al valorilor unei cantități meteorologice corespunde valorilor sale efectiv
observate.
96. Veridicitatea prognozei unei valori meteorologice (fenomenul atmosferic) pentru
teritoriu (punct) timp de 12 ore este determinată ca raportul dintre numărul de stații la care
prognoza s-a făcut reală cu numărul total de stații pe teritoriu (într-un punct), în procente, unde:
21
 P= N 100% (1)
n

n – numărul de stații, unde prognoza meteorologice s-a adeverit;

N - numărul total de stații pe teritoriu.
97. Dacă în prognoza meteorologică a fost observat sau a fost preconizat FME, atunci se
utilizează o evaluare alternativă a fenomenului FME: „justificat”-100%, „nu este justificat”-0%.
98. Dacă în prognoza meteorologică a fost prevăzut FME și a fost observată pe teritoriu
și/sau punct, atunci prognoza (atât pentru punct, cât și pentru teritoriu) este considerată a fi
adeverită (100%), chiar și în cazurile în care prognoza pentru temperatura aerului, precipitațiilor și
FMP nu s-au adeverit.
99. Dacă FME nu este prevăzut în prognoză, dar a fost observat pe teritoriu sau în punct
sau, invers, a fost prevăzut FME, dar fenomenul nu a atins criteriile relevante specificate în tabelul
9, atunci întreaga prognoză (pentru punct și pentru teritoriu) este considerată neadeverită (0%),
indiferent dacă prognozele pentru temperatura aerului, precipitații și FMP s-au adeverit.
Notă: dacă un fenomen meteorologic s-a produs într-o zonă populată care a atins valorile FME, dar
răspândirea sa pe teritoriu a fost mai mică decât criteriile indicate în tabelul 1, atunci un astfel de fenomen
se referă la unul local și este considerat și evaluat ca FMP.
100. Dacă pe punctul prognozat și/sau pe teritoriu, simultan au fost observate mai multe
FME (de exemplu, viscol puternic și vânt >25 m/s) și cel puțin unul dintre acestea a fost prevăzută
în prognoză ca FME, atunci întreaga prognoză este considerată a fi adeverită (100%). Dacă a fost
prognozat un FME și a fost observat cu totul altul, care nu a fost prevăzut în prognoză, atunci
întreaga prognoză este considerată neadeverită (0%).
101. Prognoza sau avertizarea FME sunt considerate adeverite dacă intensitatea, timpul de
apariție, durata și aria de acoperite a evenimentului au fost prezise în conformitate cu criteriile din
tabelele 9 și 10. În caz contrar, prognoza sau avertizarea sunt considerate nejustificate.
Тabelul 9
Evaluarea fenomenelor meteorologice extreme
Prognoza FME s-a adeverit, dacă fenomenele au
atins următoarele criterii:
№ FME, prevăzute în prognoză (avertizare) Extinderea teritorială a
durata,
intensitate fenomenului
ore
general % regional
1 Precipitații, mm
а) solide (zăpadă) 15 12 20 1 staţie
b) mixte (zăpadă cu ploaie) 35 12 20 1 staţie
c) lichide (ploaie) 35 12 20 1 staţie
г) ploi continui 100 18 20 1 staţie
2 Vânt, m/s intensificări >25 Oricare 20 1 staţie
3 Vijelie (viteza maximă a vântului), m/s >25 Oricare 1staţie 1 staţie
4 Viscol, în acelaşi timp de suprafaţă
12 18 20 1 staţie
(predominarea vitezei vântului), m/s
5 Furtună de praf (predominarea vitezei vântului),
12 4 20 1 staţie
m/s
6 Grindină (diametru), mm 15 Oricare 1 staţie 1 staţie
7 Ceaţă (vizibilitatea), m 100 18 20 1 staţie
8 Polei (diametrul), mm 15 Oricare 20 1 staţie
9 Depuneri complicate (diametrul), mm 25 Oricare 20 1 staţie
10 Depuneri de lapoviţă (diametrul), mm 25 Oricare 20 1 staţie
11 Îngheţuri în aer şi la suprafaţa solului în perioada 0 sau
de vegetaţie (temperatura aerului), С brumă pe Oricare 20 1 staţie
vegetaţie
12 Ger foarte puternic (temperatura), С -23 Oricare 20 1 staţie
13 Caniculă foarte puternică (temperatura), С 38 Oricare 20 1 staţie

22
Notă: 100% teritoriu – 18 staţii, 11% - 2 staţii, 22% - 4 staţii, 28% - 5 staţii etc.
Тabelul 10
Anticiparea admisă a fenomenelor meteorologice extreme
Anticiparea prognozei Timp admis pentru apariţia FME de la limitele
(avertizarea FME) intervalul, indicat în prognoza sau în avertizare, ore
Mai puţin de 6 -1, +2
De la 6 până la 24 -2, +3
De la24 până la 48 -3,+4
Mai mult de 48 -4, +6
Notă. «-» - indică, că fenomenul a început mai devreme;:
«+» – mai târziu intervalul de timp limită, indicat în avertizare.
Secțiunea 3.
Veridicitatea prognozelor și fenomenelor atmosferice
pe profil teritorial regional/local
[Link] prognozării temperaturii aerului
1) Evaluarea temperaturii aerului prognozate se face prin suprapunerea indiciilor de
temperatură observată cu cea prognozată (în timpul zilei - maxim, noaptea - minim).
Таbelul 11
Evaluarea abaterii temperaturii aerului prognozate
Abaterile temperaturii de bază de intervalul
termic limită prognozat, С
2 3 4
Aprecierea adeverii, % 100 50 0
2) Gradul de adeverire a prognozei (temperatura) pentru 12 ore este determinată de
următoarea formula:
n  100 + n  50
Pt= , (2), unde:
N
n - numărul de stații, unde s-a adeverit prognoza meteo la 100% și la 50%
N - numărul total de stații în teritoriu (un punct).
3) Gradul de adeverire a prognozei (temperatura) pentru 24 ore este determinată de
următoarea formula
Pt + Ptz
Ptd = n (3), unde:
2
Ptd, Ptn, Ptz – veridicitatea temperaturii aerului în 24 de ore, noapte și ziua.
Exemple:
a) În prognoza pentru un punct, temperatura minimă noaptea a fost prognozat valori de 5-7˚C,
temperatura maximă ziua - 14-16˚C. În realitate, noaptea a fost observată temperatura minimă de 4°C și
temperatura maximă ziua de 11°C. Adeverirea prognozei temperaturii minime este de 100%, deoarece
valoarea sa reală diferă de valoarea extremă a intervalului prevăzut (5°C) cu 1°C. Adeverirea temperaturii
maxime este de 50%, deoarece valoarea reală diferă de valoarea extremă a intervalului prevăzut (14˚C) cu
3°С. Adeverirea generală a temperaturii aerului pentru punct a fost:
100 + 50
Pt p = = 75%
2
b) În prognoza pentru teritoriu (unde se află 18 stații) pentru noapte a fost apreciată drept minimă
de -10..-15˚C. De fapt, la 12 stații, temperatura minimă a fost observată de la -8°С la -16°С (prognoza s-a
adeverit), iar la 3 stații a fost de -6°С (prognoza s-a adeverit la valoarea de 50%), la 2 stații s-a observat -
4..-5°С (prognoza nu s-a adeverit). Adeverirea generală a temperaturii pentru teritoriu este:

23
 12 *100 + 3 * 50
Ptter = = 75%
18
4) În cazul unei anomalii de temperatură care atinge 5°С sau mai mult, prognoza este
evaluată pe baza valorii temperaturii orelor de dimineață (anomalia nopții), în orele de zi și seară
(anomalie în timpul zilei), în conformitate cu tabelul 11. Atunci când temperaturile minime și
maxime nu sunt luate în considerare la evaluare.
Exemple:
a) Prognoza prevăzută pentru temperatura minimă noaptea este de –11..-13°С. Seara temperatura
observată a fost de -11°C, iar dimineața a crescut până la -7°C. În comparație cu valoarea temperaturii
seara, cursul anormal a fost de 4°С, iar evaluarea ar trebui să fie făcută după temperatura minimă. În
acest caz, prognoza s-a adeverit cu 100%. Dar dacă temperatura aerului dimineața ar fi crescut până la -
6°C sau mai mult, atunci prognoza temperaturii ar trebui să fie estimată de cursul anormal, adică după
temperatura de dimineață de -6°С. În acest caz, prognoza temperaturii trebuie evaluată cu 0%.
b) Prognoza zilei prevedea o variație anormală de temperatură: „Temperatura noaptea –5..-7°С,
după-orele amiezii temperatura a scăzut la –15..-17°С”. Temperatura minimă pe timp de noapte a fost de -
7°С. Această temperatură a fost, de asemenea și maxima. În timpul zilei a scăzut. La ora 17 era deja -15..-
17°С. Temperatura minimă a aerului pe timpul nopții a fost de -7°С și dacă această temperatură ar fi
scăzut până la -11°С, atunci prognoza va fi evaluată în funcție de temperatura maximă și estimată la 0%,
dar din moment ce scăderea a fost realizată cu mai mult de 5°С, estimarea prognozei este de 100%.
5) În cazul în care se prevede o gradare suplimentară a temperaturii aerului, în prognoza
pentru teritoriu, calculul estimării se face conform formulei:
(nt pr + ntsup ) *100 % + (nt pr + ntsup ) * 50%
Ptter = (4), unde:
N
ntpr și ntsup semnifică numărul de stații cu o prognoză corectă de 100% și 50%, respectiv,
principalele și suplimentare temperaturi ale aerului.
Exemplu: Prognoza temperaturii pentru noaptea pe teritoriu a fost prognozată cu valori de -9..-
14˚С, în regiunile nordice ale republicii -19..-24˚C. Numărul de stații din zona deservită este de 18, inclusiv
5 –în nordul țării. De fapt, la 11 stații care nu aparțin regiunilor nordice, s-au observat temperaturi de la -
8 până la -15˚C (prognoza s-a adeverit), la o stație a fost egală cu 18˚C (prognoza nu s-a adeverit). În
raioanele nordice, la 3 stații, temperatura a fost de –20..–22˚C (prognoza s-a adeverit), la 1 stație a scăzut
până la –27˚C (s-a adeverit la 50%) și la o stație la –29˚C (prognoza nu s-a adeverit). Estimarea generală
a prognozei a fost:
(11 + 3) *100% + 1* 50%
Ptter = = 81%
18
6) Dacă temperatura aerului pe teritoriu (o parte a teritoriului) a fost prevăzută într-o gradare,
a cărei valoare extremă a corespuns criteriului stabilit de FMP sau FME (prognozate conform
procedurii) ori înghețuri în aer și/sau la suprafața solului în timpul sezonului de vegetație (în
același timp, a fost întocmit și transmis o avertizare), atunci prognoza este considerată veridică, cu
condiția că temperatura observată a atins criteriul de FMP sau FME (cu o admitere de 2°C) sau
înghețuri în aer și/sau la sol au fost observate cel puțin la o stație.
7) Dacă temperatura aerului pe teritoriu (o parte a teritoriului) a fost prevăzută într-o gradare,
a cărei valoare extremă nu a atins criteriul FMP sau FME (înghețurile în aer și/sau la suprafața
solului în timpul sezonului de vegetație), dar de fapt temperatura aerului a atins criteriul FMP (cu o
admitere de 2°C) sau a depășit criteriul FMP cel puțin la o stație din teritoriu (o parte a teritoriului),
sau înghețuri în aer și/sau la sol au fost observate cel puțin la o stație, atunci evaluarea exactității
prognozei se face pe numărul de stații.
103. Evaluarea prognozei precipitațiilor
1) Estimarea prognozei precipitațiilor pe teritoriu Pprecter este caracterizată prin înregistrarea
observației efectuate (absenței), a cantității acestora și este calculată ca media acestor caracteristici:

24
 Po + Pc
Pprecter =
2 (5), unde:
Po - veridicitatea prognozei conform observațiilor (neobservate) a precipitațiilor;
Pc - veridicitatea prognozei ale cantității de precipitații.
2) Estimarea prognozei prezenței (absenței) precipitațiilor este determinată folosind Tabelul
12 (pentru precipitații lichide și mixte) și Tabelul 13 (pentru precipitații solide) după formula (1)
sau atunci când se utilizează împărțirea teritoriului - după formula:
(n pr + nsup ) *100
Poter =
N (6), unde:
n principal și n suplimentar semnifică numărul de stații cu o prognoză adeverită a prezenței
(absenței) precipitațiilor, respectiv, pe teritoriul principal și pe partea evidențiată.
În cazul detalierii prognozei precipitațiilor pe teritoriu cu utilizarea unei gradații
suplimentare a cantității de precipitații, calculul estimării se realizează după formula:
(nprecter ) pr + (nprecter )sup *100 %
Pprter =
N (7), unde:
(nprecter)pr și (nprecter)sup - numărul de stații cu 100% și 50% prognoză adeverită a cantității de
precipitații, respectiv, în gradații principale și suplimentare.
3) La utilizarea în prognoză a termenilor „izolat” sau „în unele raioane”, prezența
precipitațiilor în prognoză este considerată a fi adeverită (Pprecter = 100%), dacă precipitațiile au
fost observate cel puțin la o stație și nu sunt adeverite (Pprecter = 0%), dacă nu s-au observat
precipitații la nici o stație.
Таbelul 12
Adeverirea prognozei (%) a prezenței (absenței) precipitațiilor lichide și mixte
Real înregistrat, mm în termen de 12 ore
Prognoza
Fără precipitaţii şi ≤ 0,3 ≥0,4
Fără precipitaţii 100 0
Cu precipitaţii ≥ 0,4 mm în termen de 12 ore 0 100
Тabelul 13
Adeverirea prognozei (%) prezenței (absenței) precipitațiilor solide
Real înregistrat, mm în termen de 12 ore
Prognoza
Fără precipitaţii şi ≤ 0,2 ≥0,3
Fără precipitaţii 100 0
Cu precipitaţii şi ≥ 0,2 mm în termen de 12 ore 0 100
4) Dacă termenul „predominant fără precipitații” este utilizat în prognoza precipitațiilor,
prezența (absența) precipitațiilor nu este evaluată și calculul fiabilității prognozei precipitațiilor se
realizează folosind formulele
Pprecter = Pcantter (8)
5) Atunci când se evaluează cantitatea de precipitații, se iau în considerare de asemenea faza,
durata și timpul precipitațiilor.
(Cf + Cdur + Ct)
Pcantter = * Рcant
n (9), unde
Рcant - este veridicitate a prognozei cantității de precipitații;
Cf - este un coeficient care depinde de corectitudinea prognozei stării de fază a precipitațiilor (este
determinată conform tabelului 14).
Cdur - este un coeficient care depinde de prognoza corectă a duratei precipitațiilor (este determinată
conform tabelului 15).
Ct - coeficient care depinde de corectitudinea timpului a prognozei de precipitații (determinat
conform tabelului 16).
n - numărul de parametri aplicați în prognoză (faza, durata, timpul de cădere).
6) Evaluarea prognozei precipitațiilor în funcție de faza acestora se realizează conform
tabelului 14.
25
 Таbelul 14
Evaluarea prognozei precipitațiilor
Valoarea Кф, dacă au căzut
Prevăzute în prognoză Precipitaţii Precipitaţii
Precipitaţii mixte (lapoviţă)
lichide(ploaie) solide(zăpadă)
1 – în cazul predominării ploii
Precipitaţii lichide (ploaie) 1 0,5 - în cazul predominării 0
zăpezii
Precipitaţii fără includerea stării de agregare
(temperatura aerului oscilează de la +5 până 1 1 1
la -50С) sau precipitaţii mixte (tabel. 5)
1 - în cazul predominării zăpezii
Precipitaţii solide (zăpadă) 0 1
0,5 – în cazul predominării ploii
7) Evaluarea duratei a prognozelor precipitațiilor se realizează conform tabelului 15
Таbelul 15
Evaluarea duratei a prognozelor precipitațiilor
Valoarea Кcont în cazul continuării precipitațiilor reale
Prevăzute în prognozarea
(în termen de 12 ore)
precipitaţiilor
1 0,5 0
De scurtă durată ≤3 4-6 >6
Continuii >3 1-2 <1
Temporar Căderea precipitaţiilor de două ori şi mai mult 6-9 >9
Notă:
- dacă în prognoză nu au fost folosiți termenii care specifică durata precipitațiilor, atunci nu se ia în
considerare coeficientul Cdur din formula 11.
- dacă în prognoză s-a utilizat termenul care caracterizează durata precipitațiilor și când se
estimează Cdur = 1, atunci prognoza cu privire la cantitatea de precipitații, dacă a fost adeverită cu 50%,
trebuie considerată veridică cu 100%
8) Evaluarea prognozei precipitațiilor în funcție de timpul căderii precipitațiilor, dacă acestea
au fost prevăzute în termenii indicați, se realizează conform tabelului 16
Таbelul 16
Evaluarea prognozei precipitațiilor în funcție de timpul căderii precipitațiilor
Abaterile de la timpul real (ore) apariţia precipitaţiilor
Anticiparea
sau fenomenului de la intervalul limită a vremii,
avertizării sau
indicat în avertizare sau prognoză Кv
prognozei (ore)
1 0,5 0
<6 -0,5, +1 -1, +2 <-1 și >+2
6-24 -1, +2 -2, +3 <-2 și >+3
24-48 -2, +3 -3, +4 <-3 și >+4
≥48 -3, +4 -4, +6 <-4 și >+6
Notă:
- semnul «-» arată, că fenomenul a apărut mai devreme, iar «+» - mai târziu valoarea limită a
intervalului vremii, indicat în avertizare sau prognoză;
- timpul se rotunjește până la ora întreagă, cu excepția Кv=1, unde pentru anticiparea nu mai puţin
de 6 ore rotunjirea se face până la jumătăți de ore.
9) Dacă în prognoză era prevăzută numai prognoza zilei și a început dimineața cu cel mult
2 ore înainte de începutul zilei, atunci se va prognoza lipsa de precipitații în decursul nopții și
cantitatea de precipitații să fie atribuită zilei.
10) Dacă nu s-au prevăzut precipitații în prognoza nopții, dar acestea au fost prevăzute de
prognoza anterioară a zilei și au început în timpul zilei și nu au durat mai mult de 2 ore din noaptea
următoare, atunci se va prognoza lipsa de precipitații în decursul nopții, iar toate precipitațiile ar
trebui atribuite zilei.

26
 11) Evaluarea veridicității prognozei cantității de precipitații Pcant se face folosind tabelul
17 la fiecare stație din teritoriul deservit conform formulei (1).
Таbelul 17
Evaluarea veridicității prognozei cantității de precipitații
Aprecierea (%) prognozei cantităţii de precipitaţii în cazul cantităţii de
precipitaţii reale, mm/12 ore
Prognoza
Pentru precipitaţii lichide şi solide Pentru precipitaţii solide
100 50 0 100 50 0
Fără precipitaţii
0,3 0,4-0,5 0,6 0,2 0,3-0,4 0,5
Precipitaţii slabe (ploaie, 0,0-4, fără Fără precipitaţii 0,0-3, fără 7 şi fără
5-9 4-6
zăpadă) precipitaţii şi 10 precipitaţii precipitaţii
Precipitaţii moderate 1-4 şi 0,5 şi 0,3-3 şi 15 şi
5-14 4-6
(ploaie, zăpadă) 15-29 30 7-14 0,2
Precipitaţii puternice 3 şi
15-49 4-14 7-19 3-6 2 şi 20
(ploaie, zăpadă) (FMP) 50
Precipitaţii foarte puternice
35 - <35 15 - <15
(ploaie, zăpadă) (FME)
Exemple:
- în prognoza pe teritoriu (18 stații) era prevăzut să plouă, în sudul țării (5 stații) - puternice. La 7
stații au căzut de la 5 până la 12 mm (Pprec = 100%), la 5 stații de la 1 până la 4 mm. (Рpreс = 50%), în
sud (5 stații) de la 15 până la 18 mm (Рpreс = 100%). După formula (5) și (7)
100% + (8 *100 + 5 * 50 + 5 *100) / 18
Pprecter = = 86%
2
- în prognoza pe teritoriu (18 stații) nu au fost prevăzute precipitații. În realitate, în jumătatea
vestică (9 stații) s-a observat ninsoare cu cantități de la 0,5 până la 3 mm. După formula (5)
(9 * 0 + 12 *100) / 18 + (12 *100 + 9 * 50) / 18
Pprecter = = 81%
2
- în prognoza pe teritoriu, izolat au fost prognozate precipitații slabe. În realitate, precipitațiile au
căzut la 10 stații de la 0,4 până la 4 mm. Prezența precipitațiilor s-a adeverit cu (100%), gradație
principală - fără precipitații, cea suplimentară - precipitații slabe. La gradația suplimentară pot fi atribuite
doar până la 9 stații, inclusiv. Prin urmare, prin formula (5) și (7)
100% + (7 *100 + 1* 50 + 9 *100) / 18
Pprecter = = 92%
2
- în prognoză a fost utilizat termenul „în deosebi fără precipitații”, doar că la 3 stații s-au observat
precipitații (faza solidă) - 0.4, 0.7 și 2 mm. Conform alineatului [Link], prezența precipitațiilor nu sunt
estimate, ci doar cantitatea. După formula (1)
Pprecter = 14*100 + 1*50/18 = 81%
12) Dacă în prognoza pe teritoriu (părți ale teritoriului) se indicată cantitatea de precipitații
care atinge criteriul FME, iar cantitatea de precipitații înregistrată atinge această valoare (cu
admitere de 20%) la cel puțin o stație, prognoza pentru teritoriu (părți ale teritoriului) este
considerată adeverită (Pprecter = 100%). Dacă cantitatea de precipitații pentru gradația FME pentru
teritoriu (părți ale teritoriului) nu a fost prognozat, dar a fost observată la cel puțin o stație,
prognoza pentru teritoriu (părți ale teritoriului) este considerată neadeverită (Pprecter = 0%) și
calculul estimării cantității de precipitații se efectuează pentru toate stațiile din teritoriu (părți ale
teritoriului).
Exemplu - În prognoza pentru teritoriu (18 stații) au fost prognozate ninsori puternice pentru ziua
respectivă, în vestul țării (5 stații) - ninsori foarte puternice. A fost emisă avertizare cu anticipare de 6 ore.
În realitate, la 9 stații cantitatea precipitațiilor variau de la 7 până la 18 mm. (P cant = 100%), la 3 stații - 4
mm (Pcant = 50%). În vestul țării, la 2 stații au căzut 21-23 mm de precipitații (FME), iar la 1 stație 17 mm
(Pcantsup = 100%). După formula (5) și (7)

27
 100 + (9 *100 + 3 * 50 + 100) / 18
Pprecter = = 82%
2
13) Dacă precipitațiile în Chișinău sunt date „izolat” și au fost observate cel puțin la una din
cele două stații (Bălțata sau Chișinău), atunci prognoza este considerată 100% corectă. În cazul
când precipitațiile sunt date la ambele stații și s-au înregistrat doar la SM Chișinău, atunci
prognoza este considerată veridică (100%). Când s-au observat precipitații doar la SM Bălțata,
atunci estimarea prognozei este de 50%. În cazul când în prognoză nu au fost prevăzute precipitații
și au fost doar la SM Chișinău, estimarea prognozei este de 50%, dacă numai la SM Bălțata, atunci
estimarea prognozei este de - 100%.
[Link] prognozei vântului
1) În cazul când se va evalua veridicitatea prognozei vântului, direcția vântului nu se
evaluează, iar prognoza vitezei vântului este evaluată pornind de la viteza 15 m/s.
2) Evaluării este supusă fie vitezei maxime medii a vântului, fie vitezei maxime a vântului în
timpul rafalelor, dacă vreuna dintre ele a fost prevăzută în gradațiile FMP sau FME, sau dacă nu a
fost prevăzută, dar a ajuns la gradația FMP sau FME.
3) Dacă atât viteza maximă medie a vântului, cât și viteza vântului în timpul rafalelor au
atins gradarea FMP sau FME, atunci prognoza (avertizarea) este evaluată la viteza vântului în
timpul rafalelor.
4) Dacă viteza vântului a fost prevăzută în gradațiile FMP și/sau dacă viteza maximă reală a
vântului în timpul rafalelor a fost diferită de gradațiile extreme ale vitezei maxime a vântului cu cel
mult 30%, în cazul dat estimarea vitezei vântului este de 100%, dacă diferă cu mai mult de 30% -
evaluați cu 0%. Când viteza vântului în prognoză a fost mai mică decât gradația FMP și viteza
maximă a vântului a atins gradarea FMP, în aceste cazuri estimarea vitezei vântului este de 0% și
valorile menționate mai sus (< 30%) nu trebuie utilizate.
5) Estimarea pentru prognoza vitezei vântului pe teritoriu, dacă a fost prevăzută în gradația
FMP sau FME, Рvter se calculează după formula (1). Când se utilizează gradații suplimentare în
prognoză (sau prognoza vântului pentru părți din teritoriu), evaluarea se face conform formulei:
nvpr + nv sup
Pvter = *100 %
N , unde:
nvpr și nvsup- numărul de stații cu o prognoză adeverită, respectiv, gradațiile principale și
suplimentare ale vitezei vântului.
Exemple:
- prognoza pentru teritoriu (18 stații meteorologice) prevede vânt din vest cu o viteză de 17 până la
22 m/s, în est (6 stații) de la 25 până la 28 m/s. S-au înregistrat, la est la 3 stații, s-a observat o viteză a
vântului de 24 până la 26 m/s (prognoza s-a adeverit), la 3 stații - 19-20 m/s (prognoza nu s-a adeverit). La
celelalte stații (12), viteza vântului a fost de la 14 până la 20 m/s (prognoza s-a adeverit). Estimarea
generală a fost:
Pvter =(12 + 3)*100/18 = 83%;
- în prognoza pe teritoriu s-a prevăzut vânt de 7-12 m/s, izolat cu intensificări de 15-20 m/s. S-au
înregistrat, intensificări de 13-23 m/s observate la 14 stații, la 1 stație - 24 m/s (prognoza nu s-a adeverit).
În conformitate cu punctul 3.9 și formula (12), gradarea suplimentară include evaluarea a 9 stații, atunci:
P v тер = (2 *100 + 10*100)/18 = 67%.

[Link] prognozei fenomenelor atmosferice

1) Procesul de evaluare a prognozelor cuprinde următoarele fenomene atmosferice: viscol;
furtună de praf (nisip); ceaţă; polei, depuneri de lapoviță; oraj; grindină; vijelie; îngheț temperatură
în aer și la suprafața solului în sezonul vegetativ.
2) În prognoza meteorologică pentru 24 de ore, toate fenomenele atmosferice sunt indicate
în prognoză, pentru următoarele două zile sunt evaluate numai - viscol, vânt, înghețuri în aer și la
suprafața solului în sezonul vegetativ.
28
 3) Prognozele fenomenelor atmosferice (cu excepția fenomenelor care au atins criteriile
FME) sunt evaluate în funcție de punct sau teritoriu, dacă sunt prezente sau absente.
4) Dacă un fenomen a fost prevăzut în prognoză pentru într-un punct și/sau teritoriu și a fost
observat cel puțin la o stație, atunci prognoza s-a adeverit (Pfen = 100%). Prognoza pe un punct
și/sau teritoriu, în care au fost prevăzute fenomene atmosferice, este considerată neadeverită (Pfen =
0%) dacă fenomenul nu a fost observat la nici o stație.
5) Dacă în prognoza pentru un punct și/sau teritoriu, fenomenul nu a fost prevăzut și nu a
fost observat, atunci nu se face evaluarea acestuia. Dacă în prognoza pentru un punct și/sau
teritoriu nu s-au prevăzut fenomene atmosferice, dar a fost observat la o stație sau mai mult, atunci
evaluarea prognozei se face conform formulei (1).
Secțiunea 4.
Veridicitatea prognozelor și fenomenelor
atmosferice pe profil teritorial general
[Link] adeveririi prognozelor meteorologice se realizează separat în funcție de punct
și de teritoriu.
[Link] generală a prognozei P12 (jumătate de zi) este calculată ca media valorilor
veridicității prognozelor pentru temperaturi, precipitații și fenomene atmosferice, dacă acestea sunt
prevăzute în prognoză:
Pt + Pprec + Pfen
P12 =
3 (10), unde:
Рt - adeverirea prognozelor de temperatură;
Pprec - adeverirea prognozei precipitațiilor;
Pfen - adeverirea medie de prognoză a fenomenelor atmosferice, care este calculată după formula:
Pfen1 + Pfen2 + Pfen3 + PfenX
Pfen =
X fen
(11), unde:
Pfen1,2,3,x – evaluarea fiecărui fenomen(1, 2, 3, ș.a.m.d),
Xfen – Numărul total de fenomene atmosferice.

[Link] generală a prognozelor meteorologice pentru 12 ore, dacă nu au fost prevăzute

fenomene atmosferice, dar au fost observate, este urmată după formula:
Pt + Pprec 1 n ff *100
P12 = − *
2 3 N (12), unde:
P12, Pt, Pprec - la fel ca în formula (2),
nff - numărul de stații la care fenomenul (-ele) nu a fost prognozat, dar s-a observat.
N - numărul total de stații.

Notă: Dacă la o stație s-au înregistrat mai mult de un fenomen neprognozat, la evaluare este luată în
considerare ca un singur fenomen neprognozat.

[Link] generală a prognozelor meteorologice pentru 12 ore. Dacă au fost prevăzute

fenomene atmosferice, dar nu au fost sau au fost, dar au existat și alte fenomene care nu au fost
prevăzute în prognoză, atunci evaluarea se face conform formulei:
Pt + Pprec + Pfen 1 n ff *100
P12 = − *
3 3 N , unde:
P12, Pt, Pprec, Pfen, nff, N - la fel ca în formula (12).

29
 Capitolul VIII.
Aprecierea calității avertizărilor
Secțiunea 1.
Context general
110. Toate avertizările privind FMP sau FME sunt supuse evaluării. Evaluarea veridicității
avertizărilor se realizează pentru teritoriu sau o parte a teritoriului și pentru punct, dacă a fost emis
o avertizare separată pentru aceasta.
111. Aceleași principii, formule și tabele sunt utilizate pentru a evalua validitatea
avertizărilor a FMP și FME, care sunt utilizate pentru evaluarea prognozele generale de utilizare.
La evaluarea avertizărilor, se calculează acuratețea, eficacitatea și anticiparea.
112. Avertizarea cu anticipare - perioada de timp în ore de la momentul în care avertizarea
este livrată organizațiilor beneficiare și ora apariției FMP sau FME. Atunci când s-a observat la
prima stație sau la momentul apariției celei de a doua stație, avertizarea se consideră validă, dacă a
fost observată la 3 sau mai multe stații, avertizarea nu se emite.
113. Dacă unul și același fenomen atmosferic a atins mai întâi intensitatea FMP, apoi FME,
iar timpul dintre ele nu a depășit 6 ore, atunci evaluarea veridicității a avertizării se face prin
intensitatea și timpul de apariție al celui mai puternic fenomen, adică - FME. Dacă intervalul dintre
FMP și FME a fost mai mare de 6 ore, atunci se consideră că s-au observat două fenomene și
evaluarea veridicității se realizează separat pentru fiecare fenomen.
114. Avertizarea cu privire la modificarea intensității FMP în timpul trecerii la o altă
gradație (FME) este luată în considerare și este evaluată ca o nouă avertizare.
115. Dacă FMP (FME) prevăzut în avertizare nu a fost înregistrată, dar avertizarea a fost
anulată cu 2 ore înainte de apariția prognozată, atunci această avertizare nu este evaluată.
116. Dacă avertizarea prevede mai multe FMP (de exemplu, ploi puternice, oraj, grindină),
atunci evaluarea se face separat pentru fiecare fenomen.
117. Avertizarea privind menținerea unui fenomen prevăzut anterior nu este evaluată.
Avertizarea privind menținerea unui fenomen care a apărut deja nu este supusă verificării (este
considerată ca avertizată).
Secțiunea 2.
Metoda de apreciere a calității avertizărilor
118. Pentru a determina eficacitatea avertizărilor, se calculează veridicitatea și anticiparea.
119. Valabilitatea avertizării cu privire la FMP este evaluată conform Tabelului 18.
Таbelul 18
Reale
Observate
FMP nu au fost
slabe moderate (FMP)
Fenomenul lipseşte Nu se apreciază 0
Slabe Nu se apreciază 0
Moderate (FMP) 0 100 100
120. Prognoza temperaturii și precipitațiilor FMP se va evalua conform Tabelului 19.
Таbelul 19
Prognoza FMP pentru localități se consideră apreciată
FMP s-a dat (nu s-a dat) în prognoză sau în
cu 100% (sau 0%), dacă fenomenul a atins (nu a atins)
avertizare
criteriul
Răcire (încălzire) puternică – schimbarea Temperatura maximă sau minimă a aerului, s-a
temperaturii maximale şi minimale a aerului cu schimbat cu 10˚С și mai mult
10˚С şi mai mult

30
Îngheţuri la suprafaţa solului şi în aer în perioada Temperatura aerului şi la suprafața solului a scăzut până
de vegetaţie la 0˚С şi mai mult sau pe vegetație s-a observat brumă
Ger puternic – scăderea temperaturii minime a Temperatura minimă a aerului a scăzut până la -23˚С şi
aerului până la -25˚С mai puţin, dar nu a atins valoarea FME (-30˚С)
Caniculă puternică – creşterea temperaturii Temperatura maximă a aerului s-a ridicat până la 31˚С
maxime a aerului până la 33˚С şi mai mult şi mai mult, dar nu atins valoarea FME (40˚С)
Precipitaţii (ploaie, zăpadă) s-a înregistrat la hotarul
FMP, sau ele au căzut:
Precipitații puternice (ploaie, zăpadă)
- lichide şi mixte ≥10 mm;
- solide ≥5 mm
Exemple:
1. A fost emis avertizare cu privire la intensificarea vântului la ora 18 de la 18-23 m/s, în unele
locuri 25-30 m / s (criteriul vitezei vântului este de 25 m / s).
S-a înregistrat: la ora 19 vântul a crescut la stații până la 18-22 m/s, iar la o stație până la 25 m/s.
Avertizarea s-a adeverit (PFMP = 100%).
2. În avertizarea pe teritoriu (18 stații) sunt indicate ploi puternice, oraje, izolat grindină, rafale de
vânt în timpul descărcărilor electrice 15-20 m/s.
S-a înregistrat: averse de ploaie cu cantități la 12 stații de la 36 până la 42 mm, la 6 stații de la 10
până la 14 mm; grindină cu diametrul de 5 și 10 mm - la 2 stații; vijelie de până la 13-23 m/s - la 10 stații;
oraje observate peste tot.
Avertizarea va fi evaluată pentru fiecare fenomen:
Au fost observate averse puternice pe teritoriu> 30% - Рa = 100%, Oraj- Po = 100%, grindină - Pgr
= 100%, vânt - 100% (termenul „întreg” include de la 10 la 18 stații).
Secțiunea 3.
Metoda de apreciere a avertizărilor în situația
producerii de fenomene atmosferice periculoase
121. Avertizările FME sunt evaluate alternativ: o avertizare a fost veridică (PFME = 100%)
sau neveridică (PFME = 0%).
122. Avertizare cu privire la FME este considerată veridică dacă fenomenele observate au
fost înregistrate la un punct de observare sau mai multe, iar după intensitate a atins criteriile
specificate în Tabelul 9.
123. Avertizarea timpurie a FME este evaluată conform Tabelului 10.
124. Avertizarea este considerată neveridică (0%) dacă cel puțin unul dintre elementele
specificate (intensitatea, timpul de apariție, durata sau aria de răspândire) nu îndeplinește criteriile
avertizate.
125. Dacă mai multe FME au fost observate simultan într-un punct sau pe teritoriu și cel
puțin una dintre ele a fost prevăzută în avertizare, atunci avertizarea este considerată justificată.
126. Dacă a fost prevăzut un FME, dar s-a înregistrat cu totul altul, care nu este prevăzut în
avertizare, atunci avertizarea este considerat neveridică.
Secțiunea 4.
Metoda de apreciere a eficacității / eficienței avertizărilor.
127. Evaluarea eficacității avertizărilor are în vedere prezența fenomenului, intensitatea
acestuia și timpul de apariție.
128. Eficacitatea unei avertizări este egală cu evaluarea veridicității sale, dar se calculează
numai pentru acele cazuri unde FMP sau FME au fost observate.
129. Dacă s-a observat FMP sau FME, dar nu a fost întocmit o avertizare sau s-a întocmit
pentru menținere unui fenomen care apăruse deja, atunci scorul de eficacitate este de 0%.
130. Dacă fenomenul a fost prevăzut în conformitate cu criteriile din tabelul 19 (s-a adeverit
la 100%), atunci eficacitate de prevenire va fi de 100%.

31
 Capitolul IX.
Calitatea prognozelor de scurtă durată
şi a avertizărilor pentru anumite perioade

Secțiunea 1.
Calitatea prognozelor meteorologice lunare, trimestriale și anuale
131. Evaluarea medie a calității prognozelor meteorologice pentru teritoriu pentru 24 ore
(12 ore, a doua și a treia zi) pentru o perioadă calendaristică (lună, trimestru, an) constă în
calcularea veridicității medii a acestora pentru perioada Pper folosind formula
1 m
Р per =  td
m 1 (14), unde:
m - numărul de zile în lună, trimestru, an;
Pper - veridicitatea prognozei meteorologice pentru fiecare zi (12 ore, a doua și a treia zi) a lunii date
(trimestru, an).
132. Pentru punct, pe lângă veridicitatea medie a prognozelor meteorologice (similar cu
conform punctului 131), calculați eroarea medie absolută a prognozei de temperatură pentru
perioada Δ t per după formula:
1 m
t per =  td
m 1 (15), unde:
Δtd este eroarea de prognoză absolută a temperaturii maxime (minime) a aerului pentru fiecare zi
(12 ore, a doua și a treia zi) a lunii date (trimestru, an).

Secțiunea 2.
Calitatea avertizărilor pentru anumite perioade
133. Caracteristicile calității avertizărilor pentru o perioadă de timp (lună, trimestru, an)
conțin următorii indicatori:
a) evaluarea PFMP și PFME;
b) eficacitatea EFMP și EFME;
c) avertizare AFMP și AFME.
Acești indicatori sunt calculați doar pentru teritoriu sau o parte a acestuia.
134. Calculul indicatorilor de veridicitate (P) și de avertizare (A) pentru o perioadă de timp
(lună, trimestru, an) se realizează folosind un tabel prescurtat de conjugare (tabelul 20).
Таbelul 20
Tabel de conjugare prescurtat
Numărul de zile
Avertizările Suma
Cu FMP Fără FMP
Transmise k 11 k 12 k 10
Netransmise k 21
Suma k 01

Tabelul 20 prezintă următoarele denumiri:

k 11 - numărul de avertizare veridice;
k 12 - numărul avertizărilor „false” când au fost emise, dar FMP nu s-au înregistrat;
k 10 - numărul total de avertizări pregătite pentru o perioadă de timp (lună, trimestru, an);
k 21 - numărul avertizărilor omise atunci când a fost observat un FMP, dar nu a fost emis nici o
avertizare;
k 01 - numărul de FMP observate într-o perioadă de timp (lună, trimestru, an).

32
 135. Veridicitatea avertizărilor pentru o perioadă de timp (lună, trimestru, an) PFMP este
calculat ca raportul dintre numărul avertizărilor veridice cu numărul total de avertizări întocmite în
perioada de timp considerată (în procente):
k11
PFP = *100%
k10
(16)
136. Eficacitatea avertizărilor pentru o perioadă de timp (lună, trimestru, an), luând în
considerare timpul de anticipare EFMP este calculată ca raportul dintre numărul de avertizări
efective cu numărul de avertizări adeverite pentru perioada de timp considerată (în procente):
k FP2ore
EFP = *100%
k11
(17), unde:
kFMP≧2ore - numărul de avertizări veridice pe teritoriu, transmise cu anticipare de cel mult 2 ore sau
mai mult.
137. Avertizarea cazurilor cu FMP pentru o perioadă de timp (lună, trimestru, an) PFMP este
calculată ca raportul dintre numărul de avertizări veridice cu numărul total de FMP observate
pentru perioada de timp considerată (în procente):
k11
PFP = *100%
k01
(18)
138. Indicatorii de calitate pentru FME sunt calculați în mod similar.

33
 ANEXE
Anexa nr. 1
la Instrucțiunile metodologice

Prognoza meteorologică pentru 24 ore

Exemplu

PROGNOZA VREMII
pentru intervalul 26.10.2020, ora 20°° – 27.10.2020, ora 20°°

ÎN ŢARĂ: N o a p t e a – Cer variabil, vremea va fi fără precipitații esențiale. Noaptea și dimineața

izolat se va forma ceață slabă. Vântul va sufla slab. Temperatura minimă a aerului va oscila între
+7ºC şi +12ºC.
Z i u a – Cer variabil, vremea va fi fără precipitații esențiale. Vântul va sufla din est 1-6 m/s.
Temperatura maximă a aerului se va situa între +15ºC și +20ºC.
LA CHIŞINĂU: N o a p t e a – Cer variabil, vremea va fi fără precipitații esențiale. Noaptea și
dimineața izolat se va forma ceață slabă. Vântul va sufla slab. Temperatura minimă a aerului va
oscila între +10ºC şi +12ºC.
Z i u a – Cer variabil, vremea va fi fără precipitații esențiale. Vântul va sufla din est 2-4 m/s.
Temperatura maximă a aerului se va situa între +17ºC şi +19ºC.

Anexa nr. 2
la Instrucțiunile metodologice

Prognoza meteorologica pentru 2-7 zile

Exemplu

PROGNOZA VREMII
pentru perioada 28.10 – 02.11.2020
Cer variabil. Pe 30-31.10 izolat va ploua, în restul perioadei vremea va fi fără precipitații.
Vântul va sufla din direcție variabilă 2-7 m/s, pe 31.10 izolat cu intensificări de până la 15-18 m/s.
Temperatura minimă a aerului noaptea la începutul perioadei se va situa între +7ºC şi +12ºC,
în rest – între +5ºC şi +10ºC.
Temperatura maximă a aerului ziua va oscila:
pe 28-29.10 între +15ºC şi +20ºC;
în intervalul 30.10-01.11 între +10ºC şi +15ºC;
pe 02.11 între +13ºC şi +18ºC.

Anexa nr. 3
la Instrucțiunile metodologice

Prognoza unui element pe 24 ore

Exemplu

PROGNOZA VREMII
pentru intervalul 26.10.2020, ora 20°° – 27.10.2020, ora 20°°

Cer variabil, în raionul Orhei în orele nocturne va ploua, ziua vremea va fi fără precipitații.

34
 Anexa nr. 4
la Instrucțiunile metodologice

Prognoza unui element pentru 2-7 zile

Exemplu

PROGNOZA VREMII
pentru perioada 28.10 – 02.11.2020

Pe 30-31.10 izolat în raioanele de nord va ploua, în restul perioadei vremea va fi fără precipitații.

Anexa nr. 5
la Instrucțiunile metodologice

Avertizări de interes general

Exemplu

Tipul mesajului: FME

Data: 16.10.20 Ora: 15.30
Avertizare pentru intervalul: 19-20.10.2020
Fenomenul prognozat: Îngheţuri.
Textul mesajului:

În legătură cu pătrunderea unei mase de aer rece din latitudinile nordice în orele nocturne și ale dimineții în intervalul
19-20.10 la suprafața solului se prevăd înghețuri cu intensitatea de -1..-3°С și izolat în aer de -1..-2°С.

35