UNIVERSITATEA ”ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE ECONOMIE, ADMINISTRAȚIE ȘI AFACERI

PROGRAM MASTER: MANAGEMENT ȘI AUDIT ÎN ADMINISTRAȚIE ȘI AFACERI

PROIECT LA DISCIPLINA PROCESUL BUGETAR

ȘI IMPLICAȚIILE SALE

Coordonator:

Lect. Univ. dr. Cristinel ICHIM

Masterand: Lavinia-Andreea Vasilică (Butnaru)

An: I, Grupa: II

SUCEAVA 2021
ELABORAREA ȘI APROBAREA BUGETULUI
LOCAL AL MUNICIPIULUI DOROHOI

2
 Cuprins
INTRODUCERE.............................................................................................................................................3
CAPITOLUL I: ELABORAREA ȘI APROBAREA BUGETULUI LOCAL..................................................................4
1.1 Particularitățile procesului bugetar................................................................................................4
1.2 Elaborarea bugetelor locale – etapă fundamentală..............................................................................5
1.3 Aprobarea bugetului local....................................................................................................................7
CAPITOLUL II: STUDIU DE CAZ: ELABORAREA ȘI APROBAREA BUGETULUI LOCAL AL MUNICIPIULUI
DOROHOI.....................................................................................................................................................8
Concluzii....................................................................................................................................................17
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................................18

INTRODUCERE
În accepțiunea sa financiară, procesul bugetar este concretizat prin ansamblul lucrărilor și
operațiunilor privitoare la: elaborarea proiectului de buget, aprobarea bugetului, execuția
bugetară, încheierea exercițiului bugetar și controlul tuturor acestor lucrări și operațiuni. În
această ordine de idei, elaborarea și aprobarea bugetului local reprezintă temelia pe care se
construiește întreg procesul bugetar.

În conformitate cu registrul legal, mai exact cu prevederile Legii finanțelor publice locale
în fiecare comună, oraș, sat, județ sau municipiu se elaborează și administrează un buget în
condiții de autonomie.

Lucrarea supusă analizei se conturează pe două capitole principale, astfel: în primul

capitol sunt fixate informații teoretice despre subiectul lucrării, precum: definirea și înțelegerea
termenului de proces bugetar și ceea ce implică acesta, elaborarea procesului bugetar ca etapă
definitorie și aprobarea acestuia. Cel de-al doilea capitol surprinde un studiu de caz asupra
bugetului local al municipiului Dorohoi, pe o perioadă de 3 ani (2018, 2019, respectiv 2020) și
interpretarea acestor rezultate, dorind să pun în evidență evoluția de la an la an a bugetului local,
precum și evoluția veniturilor și cheltuielilor totale.

3
CAPITOLUL I: ELABORAREA ȘI APROBAREA BUGETULUI LOCAL
1.1 Particularitățile procesului bugetar
Conținutul procesului bugetar prezintă anumite diferențieri, mai ales, în funcție de
sistemul bugetar la care se referă, fie că este vorba despre bugetul central sau bugetul local, și de
particularitățile dezvoltării istorice a fiecărei țări. Astfel, pornind de la considerentul că există
două tipuri de sisteme bugetare, dar în ambele componenta principală fiind cea a bugetului
administrației centrale, procesul bugetar aferent acesteia este cel mai reprezentativ și parcurge
cele mai multe faze, astfel: întocmirea proiectului de buget, aprobarea bugetului, execuția
bugetului, încheierea execuției bugetare și controlul tuturor acestor activități.1

Procesul bugetar local determină mutații în viața economică și socială a unităților

administrativ teritoriale, deoarece acesta implică, în primul rând încasarea veniturilor bugetare pe
baza cărora autoritățile locale asigură furnizarea de servicii publice la dispoziția cetățenilor
(aprovizionarea cu apă, transportul în comun, prevenirea și stingerea incendiilor, securitatea
cetățenilor, etc.). De asemenea, prin execuția cheltuielilor, administrația publică locală creează și
menține un climat favorabil cetățenilor și agenților economici locali pentru ca aceștia să
prospere, dar și stimulează înființarea și extinderea celor din urmă, cu impact direct asupra
cetățenilor prin creșterea veniturilor și asigurarea unor noi locuri de muncă.2

Practica bugetară consemnează, pornind de la actele normative specifice 3, termenul de

proces bugetar, ca un ansamblu de acţiuni şi activităţi din domeniu, care se derulează potrivit cu
o anumită succesiune prestabilită. Complexitatea activităţilor şi acţiunilor bugetare este
determinată de cuantumul mare al mijloacelor băneşti necesare acoperirii cheltuielilor publice
stabilite ca opţiuni şi priorităţi de interes general la nivelul unităţilor administrativ teritoriale.
Responsabilităţile şi competenţele în domeniu au rostul să conducă la un circuit cât mai eficient
al banului public, prin instituţii specializate în gestiune a acestuia cât şi prin implicări precise ca
acţiune, în timp şi spaţiu din partea contribuabililor şi respectiv a consumatorilor de fonduri
publice.

Conform lui Gheorghe Bistriceanu, trăsăturile procesului bugetar local sunt de ordin:4

 DECIZIONAL – conținutul procesului bugetar constă în alocarea unor resurse bugetare,

limitate în raport cu nevoia de bunuri și servicii ale comunității;

1
Moroșan G., ”Finanțe generale, Volumul 1”, Editura Didactică și Pedagogică-RA, 2017, pag. 130
2
Ichim C., Suport de curs, ”Procesul bugetar și implicațiile sale”, Cap. III, pag.1
3
Legea nr. 500/2002 a finanţelor publice, publicată în M. Of., Partea I, nr. 597 din 13 august 2002, art. 2, pct. 36; Legea nr.
273/2006 a finanţelor publice locale, art. 2, pct. 45
4
2 Gheorghe D. Bistriceanu, Leonardo Badea, Bugetul de stat al României, Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2010, p.176
4
  DEMOCRATIC – în cursul derulării procesului bugetar se manifestă atributele statului
de drept, cât și posibilitatea realizării intereselor economico-sociale ale diferitelor grupuri
de cetățeni care dețin majoritatea politică;
 PREPONDERENT POLITIC – deoarece opțiunea pentru un anumit tip de politică
economică, socială, financiară care se reflectă în conținutul bugetului reprezintă un act de
decizie politică al forțelor majoritare din comisiile locale și județene;
 CICLIC – etapele procesului bugetar sunt stabilite prin legi, în baza principiului
anualității, cu precizarea termenilor de derulare și finalizare;

1.2 Elaborarea bugetelor locale – etapă fundamentală

Elaborarea proiectelor bugetelor în calitate de fază a procesului bugetar local local poate
fi considerată fundamentală, deoarece de analiza şi proiecţia veniturilor şi cheltuielilor pentru
anul următor depinde finanţarea serviciilor în perioada respective. 5 Atât elaborarea cât şi
aprobarea bugetului local, trebuie să se bazeze pe un sistem informaţional adecvat, să se
fundamenteze pe date reale şi să reflecte situaţia financiară a unităţilor administrativ teritoriale.
În mod concret se impune ca evaluările la cheltuieli respectiv la venituri să aibă corespondent în
posibilităţile reale de realizare a lor şi să exprime corect elementele de efort şi efect pe care se
fundamentează.6

Proiectele bugetelor locale se realizează de către primar și trebuie să se aibă în vedere:7

 prognozele principalilor indicatori macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar pentru

care se elaborează proiectul de buget, precum şi pentru următorii 3 ani, elaborate de
organele abilitate;
  cadrul fiscal-bugetar cu prognozele bugetare şi politica fiscal-bugetară, precum şi cadrul
de cheltuieli pe termen mediu;8
 politicile şi strategiile sectoriale şi locale, precum şi priorităţile stabilite în formularea
propunerilor de buget;
 propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor de credite din subordine;
 programele întocmite de către ordonatorii principali de credite în scopul finanţării unor
acţiuni sau ansamblu de acţiuni, cărora le sunt asociate obiective precise şi indicatori de
rezultate şi de eficienţă; programele sunt însoţite de estimarea anuală a performanţelor
5
Gheorghe M. Voinea, [Link]., pag. 144
6
Gheorghe Filip, [Link]., pag 291
7
Legea 273/2006, privind finanțele locale, art. 25
8
Ordonanţa de urgenţă nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice
locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare

5
 fiecărui program, care trebuie să precizeze: acţiunile, costurile asociate, obiectivele
urmărite, rezultatele obţinute şi estimate pentru anii următori, măsurate prin indicatori
precişi, a căror alegere este justificată;
 programele de dezvoltare economico-socială în perspectivă ale unităţii administrativ-
teritoriale, în concordanţă cu politicile de dezvoltare la nivel naţional, regional, judeţean,
zonal sau local.

Elaborarea bugetelor locale urmează un calendar bugetar expres prevăzut de lege Astfel
în prima fază Ministerul Finanţelor Publice transmite Administraţiilor judeţene ale finanţelor
publice, până la data de 1 iunie a fiecărui an, o scrisoare-cadru care va specifica contextul
macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare a
acestora, limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi ale transferurilor
consolidabile, pe ansamblul judeţului şi municipiului Bucureşti, după caz, în vederea elaborării
de către ordonatorii de credite a proiectelor de buget.

Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat sau ai altor bugete, în bugetele cărora
sunt prevăzute transferuri către bugetele locale, transmit autorităţilor administraţiei publice
locale sumele aferente, în termen de 10 zile de la primirea limitelor de cheltuieli aprobate de
Guvern, în vederea cuprinderii acestora în proiectele de buget. Urmează repartizarea pe unităţi
administrativ-teritoriale a limitelor sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
destinate echilibrării bugetelor locale. Ordonatorii principali de credite, pe baza limitelor sumelor
primite, elaborează şi depun la Administraţiile judeţene ale finanţelor publice, până la data de 1
iulie, proiectele bugetelor locale echilibrate şi anexele la acestea, pentru anul bugetar următor,
precum şi estimările pentru următorii 3 ani, urmând ca acestea să transmită proiectele bugetelor
locale pe ansamblul judeţului şi municipiului Bucureşti la Ministerul Finanţelor Publice, până la
data de 15 iulie a fiecărui an.

În termen de 5 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a legii

bugetului de stat, Ministerul Finanţelor Publice transmite Administraţiilor judeţene ale finanţelor
publice sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi transferurile consolidabile,
aprobate prin legea bugetului de stat. Administraţiile judeţene ale finanţelor publice judeţene,
respectiv Direcţia Regională a Finanţelor Publice Bucureşti, precum şi consiliile judeţene şi
Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în condiţiile legii, repartizează pe
unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale, în termen de 5 zile de la comunicare, sumele
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum şi transferurile consolidabile în vederea
definitivării proiectelor bugetelor locale de către ordonatorii principali de credite. În acelaşi
termen, Administraţiile judeţene a finanţelor publice, respectiv Direcţia Regională a Finanţelor
6
Publice Bucureşti, comunică unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv subdiviziunilor
acestora, după caz, şi o estimare a veniturilor din cotele defalcate din impozitul pe venit.

Pe baza veniturilor proprii şi a sumelor repartizate ordonatorii principali de credite, în

termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea
I, definitivează proiectul bugetului local, care se publică în presa locală sau se afişează la sediul
unităţii administrativ-teritoriale. Locuitorii pot depune contestaţii privind proiectul de buget în
termen de 15 zile de la data publicării sau afişării acestuia.

1.3 Aprobarea bugetului local

În România, calendarul bugetar prevede ca în 5 zile de la expirarea termenului de
depunere a contestaţiilor, proiectul bugetului local, însoţit de raportul primarului, al preşedintelui
consiliului judeţean sau al primarului general al municipiului Bucureşti, după caz, şi de
contestaţiile depuse de locuitori, este supus aprobării consiliului local, judeţean sau Consiliului
General al Municipiului Bucureşti, după caz, de către ordonatorii principali de credite.

Consiliul local, judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, în

termen de maximum 10 zile de la data supunerii spre aprobare a proiectului de buget se pronunţă
asupra contestaţiilor şi adoptă proiectul bugetului local, după ce acesta a fost votat pe capitole,
subcapitole, titluri, articole, precum şi alineate, după caz, şi pe anexe. Proiectele de buget se
aprobă de consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, în
termen de maximum 45 de zile de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al
României, Partea I.

În cazul în care consiliile locale, judeţene sau Consiliul General al Municipiului

Bucureşti, după caz, nu aprobă proiectele bugetelor locale în termen de 45 de zile, direcţiile
generale ale finanţelor publice dispun sistarea alimentării cu cote şi sume defalcate din unele
venituri ale bugetului de stat şi cu transferuri consolidabile, până la aprobarea acestora de către
consiliile locale, judeţene sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz. În această
situaţie, din bugetele locale se pot efectua plăţi numai în limita celorlalte venituri încasate.

Astfel9, dacă legea bugetului de stat nu a fost adoptată cu cel puţin 3 zile înainte de
expirarea exerciţiului bugetar, se aplică în continuare bugetele anului precedent, până la
aprobarea noilor bugete, limitele lunare de cheltuieli neputând depăşi, de regulă, 1/12 din
prevederile bugetelor anului precedent, cu excepţia cazurilor deosebite, temeinic justificate de
către ordonatorii de credite sau, după caz, 1/12 din sumele propuse în proiectul de buget, în

9
Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, art. 40
7
situaţia în care acestea sunt mai mici decât cele din anul precedent. Instituţiile publice şi acţiunile
nou-aprobate în anul curent, dar care încep cu data de 1 ianuarie a anului bugetar următor, vor fi
finanţate, până la aprobarea bugetului, în limita a 1/12 din prevederile acestora cuprinse în
proiectul de buget. Administraţiile judeţene ale finanţelor publice vor acorda unităţilor
administrativ-teritoriale sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi transferuri
consolidabile, cu încadrarea în limita lunară de 1/12 din prevederile bugetare ale anului
precedent. În cazul în care necesarul de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi
transferuri consolidabile depăşeşte o limită lunară de 1/12 din prevederile bugetare ale anului
precedent, după utilizarea integrală a veniturilor şi cotelor defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat, Administraţiile judeţene ale finanţelor publice pot aproba suplimentarea
acestora, pe baza analizelor şi fundamentărilor prezentate de ordonatorii principali de credite.

Pe parcursul exerciţiului bugetar, consiliile locale sau consiliile judeţene pot aproba
rectificarea bugetelor locale după intrarea în vigoare a legii de rectificare a bugetului de stat
precum şi ca urmare a unor propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de credite.

CAPITOLUL II: STUDIU DE CAZ: ELABORAREA ȘI APROBAREA

BUGETULUI LOCAL AL MUNICIPIULUI DOROHOI
Bugetul local al municipiului Dorohoi este impărțit în două secțiuni: secțiunea de
funcționare și cea de dezvoltare, fiecare dintre ele fiind constituite din venituri și cheltuieli
specifice. În tabelul de mai jos sunt sintetizate sumele aferente bugetului local pentru anii 2018,
2019, respective 2020.

Tabel 1.1: Bugetul local perioada 2018-2020

-mii lei-

An 2018 2019 2020

Venituri 36.229,50 63.001,40 54.951
Cheltuieli 36.801,50 64.404,4 58.872

Din tabelul 1.1, observăm faptul că atât veniturile, cât și cheltuielile care alcătuiesc
bugetul local al municipiului Dorohoi au crescut considerabil de la an la an, apogeul fiind în
2019. Totodată, sumele alocate părții de venit sunt mai mici comparative cu cele pentru
cheltuielile ce se așteaptă.

8
 În cele ce urmează vor, fi analizate aceste sume pentru fiecare an în parte, din punct de
vedere al compoziției veniturilor și cheltuielilor totale, dar și având în vedere cele două secțiune:
cea de funcționare și cea de dezvoltare.

Pentru anul 2018, componența veniturilor totale este prezentată în tabelul 1.2:

Tabel 1.2: Veniturile totale 2018

-mii lei-

Venituri totale Venituri curente Venituri din Subvenții

capital
31.825,00
-venituri fiscale:
36.229,50 25.843,00 285,30 4119,20
-venituri
nefiscale:
5.982,00

Componența veniturilor totale 2018

11%
1% Venituri curente
Venituri din capital
Subventii

88%

Fig. 1.1: Componența veniturilor totale 2018

După cum se poate observa în figura1.1, veniturile totale aferente anului 2018 sunt
constituite, în proporție de 88% de sumele din veniturile curente, 1% din veniturile de capital, iar
11% din subvenții. În aceeași ordine de idei, daca analizăm doar veniturile curente, de subliniat
este faptul că, preponderent, mai exact în proporție de 90%, acestea provin din veniturile fiscale
(25.843,00 mii lei), în timp ce din veniturile nefiscale provin doar 5.982 mii lei.

9
 Cheltuielile pentru anul 2018 sunt evidențiate detaliat în tabelul 1.3:

Tabel 1.3: Cheltuielile anului 2018

-mii lei-

Cheltuieli totale Cheltuieli curente Cheltuieli de capital Operațiuni

financiare
36.801,50 29.421,50 6.060,00 1.320,00

Componența cheltuielilor totale 2018

4%
16% Cheltuieli curente
Cheltuieli de capital
Operațiuni financiare

80%

Fig. 1.2: Componența cheltuieli totale 2018

În ceea ce privește suma atribuită cheltuielilor pentru anul 2018, după cum se desprinde
și din figura 1.2, 80% sunt atribuite cheltuielilor curente, 16% cheltuielilor de capital și doar 4%
operațiunilor financiare.

Pentru fiecare din cele două secțiuni: dezvoltare și funcționare sunt distribuite, separat,
sume aferente veniturilor și cheltuielilor necesare. Acest lucru este surprins în tabelul 1.4:

Tabel 1.4: Sume aferente secțiunilor de funcționare și dezvoltare

-mii lei-

Secțiunea Venituri Cheltuieli

De funcționare 30.623,50 30.623,50
De dezvoltare 5.606,00 6.178

10
 Componența secțiunilor de funcționare și
dezvoltare 2018

V. sectiunea de functionare
8%
8% C. sectiunea de functionare
42% V. sectiunea de dezvoltare
C sectiunea de dezvoltare

42%

Fig. 1.3: Componența secțiunilor de funcționare și dezvoltare 2018

Bugetul local total alocat anului 2018 (73.031,00 mii lei) este împărțit pentru cele două
secțiuni astfel: 84% din sumă revine secțiunii de funcționare (42% la venituri și tot 42% la
cheltuieli), iar 16% din sumă pentru secțiunrea de dezvoltare (8% la venituri și 8% la cheltuieli).

Anul 2019, după cum am precizat și anterior, reprezintă anul cu cel mai mare buget local
alocat (dintre cei 3 ani pe care-i avem supuși analizei). Tabelul 1.5 surprinde veniturile totale
pentru anul 2019 în formă elaborată:

Tabel 1.5 Venituri totale 2019

-mii lei-

Venituri totale Venituri curente Venituri din Subvenții Alte venituri

capital
39.762,80
-venituri fiscale:
63.001,40 32.266,50 647,7 14.340,30 8250,60
-venituri
nefiscale:
7.496,30

11
 Componența venituri totale 2019

Venituri curente
13%
Venituri din capital
Subventii
23% Alte venituri
63%
1%

Fig. 1.4: Componența veniturilor totale 2019

Conform tabelului 1.5 și a figurii aferente, se desprinde faptul că, în proporție de 63%,
veniturile curente (cele fiscale și nefiscale) au cea mai ridicată pondere în definirea veniturilor
totale, pe când veniturile din capital ( 1%) , fiind cea mai scăzută sursă de venit. De asemenea,
dacă analizăm strict veniturile curente, aceste sunt compuse în proporție de 90% din veniturile
fiscale în valoare de 32.266,50 mii lei.

Cheltuielile anului 2019 sunt surprinse în tabelul 1.6:

Tabel 1.6: Cheltuieli totale 2019

-mii lei-
Cheltuieli totale Cheltuieli curente Cheltuieli de capital Operațiuni
financiare
64.404,40 46.671,20 16.120,20 1.613

Componență cheltuieli totale 2019

3%

25%

72%

Cheltuieli curente Cheltuieli de capital Operațiuni financiare

Fig 1.5: Componență cheltuieli totale 2018

12
 În ceea ce privesc cheltuielile totale, acestea, după cum se poate observa în figura 1.6,
sunt compuse, în proporție de 72% din cheltuielile curente, 25% cheltuieli de capital și doar 3%
operațiunile financiare.

Suma aferentă bugetului local este împărțită pentru două secțiuni diferite: cea de
funcționare și cea dezvoltare, fiecare dintre ele având, separat, venituri și cheltuilei aferente.
Astfel, sumele definitorii acestor criterii pentru anul 2019 sunt evidențiate în tabelul următor:

Tabel 1.7: Sume aferente secțiunilor de funcționare și dezvoltare

-mii lei-

Secțiunea Venituri Cheltuieli

De funcționare 39.651,3 39.651,3
De dezvoltare 23.350,1 24.753,1

Componența secțiunilor de funcționare și dezvoltare 2019

19% V. sectiunea de functionare

31% C. sectiunea de functionare
V. sectiunea de dezvoltare
C sectiunea de dezvoltare
18%

31%

Fig. 1.6: Componența secțiunilor de funcționare și dezvoltare 2019

Având ca și buget general (venituri și cheltuieli) pentru anul 2019, suma de 127.405,80
mii lei, conform figurii 1.3, subliniem faptul că, pentru secțiunea de funcționare s-a atribuit 62%
din total ( 31% din bugetul total atât în cazul veniturilor, cât și în cazul cheltuielilor). De
asemenea, 38% din suma alocată anului 2019 s-a îndreptat către secțiunea de dezvoltare astfel:
18% pentru venituri și 20% pentru cheltuieli.

Anul 2020 este ultimul supus analizei. Astfel, având în vedere și datele analizate anterior,
se poate afirma că, bugetul local atribuit acestui an este mai mic comparativ cu 2019, dar mai
mare decât cel atribuit pentru anul 2018.

13
 Modul în care s-au împărțit veniturile totale ale anului 2020 sunt prezentate în tabelul 1.8:

Tabel 1.8: Componența veniturilor totale 2020

-mii lei-

Venituri totale Venituri curente Venituri din Subvenții Alte venituri

capital
48.821,00
-venituri fiscale:
54.951,00 41.141,00 90,50 4.932,50 1.107,00
-venituri
nefiscale:
7.680,00

Componența veniturilor totale 2020

9% 2% Venituri curente
0% Venituri din capital
Subventii
Alte venituri

89%

Fig. 1.7: Componența veniturilor totale 2020

După cum se poate observa și în figura 1.7, veniturile totale aferente anului 2020 provin,
în proporție de 89% din veniturile curente, 11% din subvenții și alte venituri și doar 0,2% din
veniturile de capital (un procentaj foarte mic având în vedere anii anteriori). De asemenea, dacă
ne raportăm doar la veniturile curente, acestea sunt constituie în mare parte din veniturile fiscale
(41.141 mii lei, reprezentând 90% din suma totală a veniturilor curente).

Cheltuielile anului 2020 sunt împărțite, la rândul lor, din cheltuieli curente, cheltuieli de
capital și operațiuni financiare, iar sumele acestora sunt surprinse în tabelul 1.9:

14
 Tabel 1.9: Componența cheltuielilor totale 2020

-mii lei-

Cheltuieli totale Cheltuieli curente Cheltuieli de capital Operațiuni

financiare
58.672,00 44.465,00 12.597,00 1.610,00

Componența cheltuielilor totale 2020

3%
21% Cheltuieli curente
Cheltuieli de capital
Operațiuni financiare

76%

Fig. 1.8: Componența cheltuielilor totale 2020

Cheltuielile totale pentru anul 2020, după cum se observă și în figura 1.8, sunt constituite,
în cea mai mare parte din cheltuielile curente – 44.465 mii lei, reprezentând 76% din suma totală,
operațiunile financiare având cea mai mică pondere – 3% (1.610 mii lei).

La fel ca în anii precedenți, și în anul 2020 bugetul local a fost distribuit către cele două
secțiuni de funcționare, respectiv dezvoltare, astfel:

Tabel 1.10: Sume aferente secțiunilor de funcționare și dezvoltare 2020

-mii lei-

Secțiunea Venituri Cheltuieli

De funcționare 44.427,00 44.427,00
De dezvoltare 10.524,00 14.240,00

15
 Componența secțiunilor de funcționare și dezvoltare

13% V. sectiunea de functionare

9% C. sectiunea de functionare
39% V. sectiunea de dezvoltare
C sectiunea de dezvoltare

39%

Fig. 1.9: Componența secțiunilor de funcționare și dezvoltare 2020

Cu un buget total de 113.623,00 mii lei, anul 2020 a avut, pentru secțiunea de funcționare
78% din această sumă: 39% la venituri și 39% la cheltuieli. Pentru dezvoltare s-a alocat doar
22% din bugetul total, respectiv 13% pentru cheltuieli și doar 9% pentru venituri.

Evoluție buget
127405.8
113623

73031

B u g et t o t al -2 0 2 0 B u get t o t al -2 0 1 8 B u g et t o t al -2 0 1 9

Fig. 1.10: Evoluție buget total 2018-2020

Ca drept concluzie a studiului de caz prezentat, după cum se observă și din diagrama de
mai sus, bugetul total al municipiului Dorohoi pentru perioada 2018-2020 a fluctuat foarte mult,
suma cea mai mare fiind atribuită în anul 2019 când, la nivelul orașului, s-au făcut îmbunătățiri,
asfaltări, precum și inițieri de noi contracte ce se află încă în desfășurare.

16
 Concluzii
În cele din urmă, procesul bugetar este, fără doar și poate, nucleul oricărui oras,
municipiu, sat, sector. Acesta este ansamblul lucrărilor și operațiunilor privitoare la: elaborarea
proiectului de buget, aprobarea bugetului, execuția bugetară, încheierea exercițiului bugetar și
controlul tuturor lucrărilor și operațiunilor.

Elaborarea și aprobarea bugetului local reprezintă etapele fundamentale pentru

constituirea procesului bugetar, temelia pe care acesta se construiește în fiecare an. Elaborarea
bugetelor locale urmează un calendar bugetar expres prevăzut de lege Astfel în prima fază
Ministerul Finanţelor Publice transmite Administraţiilor judeţene ale finanţelor publice, până la
data de 1 iunie a fiecărui an, o scrisoare-cadru care va specifica contextul macroeconomic pe
baza căruia vor fi întocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare a acestora, limitele
sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi ale transferurilor consolidabile, pe
ansamblul judeţului şi municipiului Bucureşti, după caz, în vederea elaborării de către
ordonatorii de credite a proiectelor de buget. În ceea ce privește aprobarea bugetului local,
aceasta se face în 5 zile de la expirarea termenului de depunere a contestaţiilor, proiectul
bugetului local, însoţit de raportul primarului, al preşedintelui consiliului judeţean sau al
primarului general al municipiului Bucureşti, după caz, şi de contestaţiile depuse de locuitori,
este supus aprobării consiliului local, judeţean sau Consiliului General al Municipiului Bucureşti,
după caz, de către ordonatorii principali de credite.

Conform studiului de caz efectuat asupra bugetului local al municipiului Dorohoi pentru
perioada 2018-2020, putem concluziona faptul că acesta a fluctuat de la un an la altul, de la
73.031 mii lei în 2018, la 127.405,8 mii lei în 2019 (reprezentând anul cu cea mai mare sumă), la
113.623 mii lei în 2020. De asemenea, aceste sume au fost împărțite pentru două secțiuni, în
fiecare an, respective secțiunea de funcționare și cea de dezvoltare, putând susține faptul că o
proporție considerabilă a fost atribuită secțiunii de dezvoltare. În ceea ce privesc cheltuielile și
veniturile din fiecare an, am observat faptul că atât în anul 2018, cât și în 2019 și 2020, cea mai
mare sumă a fost repartizată cheltuielilor, în special la cheltuielile curente.

Astfel, în funcție de preconizările care se fac în fiecare an, de proiectele care se află în
stadiu de desfășurare sau care abia încep în anul respective, de fluctuația taxelor și impozitelor,
se alocă un buget local mai mic sau mai mare.

17
 BIBLIOGRAFIE
1. Legi

- Legea nr. 500/2002 a finanţelor publice, publicată în M. Of., Partea I, nr. 597 din 13
august 2002, art. 2, pct. 36; Legea nr. 273/2006 a finanţelor publice locale, art. 2,
pct. 45
- Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, art. 40
- Legea 273/2006, privind finanțele locale, art. 25
- Ordonanţa de urgenţă nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri
financiare
-

2. Cărți
- Moroșan G., ”Finanțe generale, Volumul 1”, Editura Didactică și Pedagogică-RA,
2017, pag. 130
- Ichim C., Suport de curs, ”Procesul bugetar și implicațiile sale”, Cap. III, pag.1
- Gheorghe D. Bistriceanu, Leonardo Badea, Bugetul de stat al României, Editura
Bibliotheca, Târgovişte, 2010, p.176
- Gheorghe M. Voinea, [Link]., pag. 144
- Gheorghe Filip, [Link]., pag 291

18