1.

Mijloace de imobilizare folosite pentru împiedicarea acțiunilor agresive și

violente ale deținuților, restabilirea ordinii și disciplinei în camerele de cazare
sau alte locuri, conform art. 12, alin. 2 OMJ nr. 1676/2010:
a) cătuşe metalice pentru mâini
b) centurile de imobilizare
c) mijloace de imobilizare pentru/în timpul deplasării/transportului - sunt cătuşe
metalice automate pentru mâini şi cătuşe pentru picioare, legate între ele
d) curele de imobilizare din piele, plastic sau material textil
e) mijloacele iritant-lacrimogene
f) bastonul sau tompha de cauciuc
g) jetul de apă
h) armele cu cartuşe cu glonţ de cauciuc sau altă muniţie neletală
i) câinii de serviciu
j) elemente acustice, luminoase, fumigene
k) forţa fizică
l) cazarea în camera de protecţie
m) orice alte mijloace de imobilizare prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare

2. Drepturile politistului cu statut special din sistemul administratiei

penitenciare:
a) salariu lunar, potrivit legii;
b) ajutoare și alte drepturi bănești, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege;
c) uniformă și echipament specific și drepturi de hrană, în condițiile legii și ale hotărârii
Guvernului;
d) asistență medicală și psihologică, medicamente, proteze și dispozitive medicale destinate
recuperării unor deficiențe organice sau funcționale, în mod gratuit, în condițiile stabilite prin
hotărâre a Guvernului și cu respectarea dispozițiilor legale privind plata contribuției pentru
asigurările sociale de sănătate;
e) locuințe de serviciu și de intervenție, în condițiile legii;
f) concedii de odihnă, concedii de studii, învoiri plătite și concedii fără plată, în condițiile
stabilite prin hotărâre a Guvernului;
g) concedii medicale, concedii de maternitate, pentru creșterea copilului până la vârsta de 2 ani
sau a copilului cu handicap până la vârsta de 3 ani, concediu paternal, precum și pentru alte
situații, în condițiile stabilite de lege;
h) bilete de odihnă, bilete de tratament balnear și bilete de recuperare fizică și psihică, în
condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
i) pensii, în condițiile legii;
j) indemnizații de instalare, de mutare, de delegare sau detașare, precum și decontarea
cheltuielilor de cazare, în condițiile stabilite de lege;
k) încadrarea activității în condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă, potrivit legii;
l) portul permanent al armamentului din dotare sau achiziționat personal, în condițiile legii;
m) despăgubiri acordate din fondurile bugetare ale instituției, în cazul în care viața, sănătatea ori
bunurile sale, ale soțului/soției și ale copiilor aflați în întreținerea sa sunt afectate în exercitarea
atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea. Despăgubirile menționate se acordă în
condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
n) tratament medical în străinătate pentru afecțiuni medicale dobândite în timpul exercitării
profesiei, dacă nu pot fi tratate în țară, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
o) asistența juridică asigurată în mod gratuit de unitate, la cerere, prin avocat, în cazul cercetării
penale, urmăririi penale sau judecării sale pentru fapte săvârșite în exercitarea atribuțiilor de
serviciu, în cazurile și condițiile stabilite prin ordin al ministrului justiției. În situația în care se
constată vinovăția polițistului de penitenciare, acesta este obligat să restituie toate cheltuielile
efectuate de unitate.
(1) Polițistul de penitenciare are dreptul la decontarea cheltuielilor de transport, în cazul
deplasării în interes de serviciu, în cazul mutării în alte localități, în cazul deplasării de la
domiciliu la locul de muncă, când domiciliază în altă localitate decât cea în care își desfășoară
activitatea, în limita a 70 km dus și 70 km întors, și, o dată pe an, pentru efectuarea concediului
de odihnă, precum și în alte situații, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.
(2) Polițistul de penitenciare nu beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport în cazul
deplasării de la domiciliu la locul de muncă, când domiciliază în altă localitate decât cea în care
își desfășoară activitatea, dacă în localitatea în care se află locul de muncă:
a) acesta, soțul/soția sau copiii aflați în întreținere au o locuință proprietate personală ori, după
caz, le-a fost atribuită o locuință de către autoritățile administrației publice locale;
b) acesta sau soțul/soția beneficiază de locuință de serviciu;
c) beneficiază de compensarea chiriei în condițiile art. 111.
(3) Polițistul de penitenciare nu beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport în cazul
deplasării de la domiciliu la locul de muncă, când domiciliază în altă localitate decât cea în care
își desfășoară activitatea, dacă acesta, soțul/soția acestuia sau copiii aflați în întreținere au
înstrăinat o locuință proprietate personală, în localitatea în care își desfășoară activitatea, după
data încadrării în sistemul administrației penitenciare.
(4) În cazul deplasării cu autoturismul, polițiștilor de penitenciare li se decontează contravaloarea
a 7,5 litri carburant la 100 km parcurși pe distanța cea mai scurtă dintre localități.

2.1 Principiile care guvernează conduita profesională a funcţionarilor publici

din sistemul administraţiei penitenciare sunt:
(Conform art. 2 din Ordinul 2794/C/2004 pentru aprobarea Codului
deontologic al personalului din sistemul administraţiei penitenciare.)
a) supunerea deplină faţă de lege;
b) respectarea drepturilor persoanelor private de libertate, în condiţiile prevăzute de lege;
c) egalitatea şanselor;
d) responsabilitate şi imparţialitate;
e) eficacitate în serviciul intereselor generale ale societăţii;
f) eficienţă în utilizarea resurselor;
g) ierarhia organizatorică şi funcţională.

2.2 Obligații ale politistului cu statut special din sistemul administrației

penitenciare:
a) să cunoască, să respecte Constituţia şi legile ţării şi să aplice dispoziţiile legale în conformitate
cu atribuţiile ce le revin, cu respectarea eticii profesionale;
b) să se comporte civilizat şi demn în toate împrejurările, să manifeste stăpânire de sine,
amabilitate, politeţe şi să vorbească respectuos şi decent, într-o manieră potrivită cu funcţia pe
care o deţin;
c) să constituie exemple pentru subordonaţi, colegi şi persoanele private de libertate, să creeze un
climat corespunzător de muncă şi să contribuie la realizarea şi menţinerea unei imagini pozitive a
instituţiei;
d) să execute, cu profesionalism şi în termenul stabilit, atribuţiile ce îi revin şi să dovedească, în
toate împrejurările, cinste, corectitudine, disciplină şi respect faţă de şefii ierarhici, colegi şi
subalterni;
e) să se prezinte la serviciu într-o stare corespunzătoare, să respecte întocmai programul de
muncă şi să folosească timpul de lucru, resursele materiale şi financiare ale instituţiei în mod
eficient şi raţional, numai pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu;
f) să asigure ocrotirea bunurilor instituţiei şi să prevină producerea oricărui prejudiciu, acţionând
în orice situaţie ca buni gospodari;
g) să respecte prevederile legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii;
h) să nu interzică sau să nu împiedice exercitarea libertăţilor publice şi a drepturilor sindicale ale
funcţionarilor publici din sistemul administraţiei penitenciare;
i) să se abţină de la exprimarea sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor
de serviciu;
j) să respecte jurământul de credinţă depus cu ocazia numirii în funcţie;
k) să nu manifeste toleranţă faţă de abateri şi să informeze autorităţile abilitate cu privire la
infracţiunile de care au luat la cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu
serviciul, îndeosebi a actelor de corupţie;
l) să informeze şeful ierarhic despre existenţa unui conflict de interese privind exercitarea
atribuţiilor de serviciu, în condiţiile legii.

2.3 Interdicții ale politistilor cu statut special din sistemul administrației

penitenciare, conform Ordinului Ministrului Justiției nr. 2794/C/2004 pentru
aprobarea Codului deontologic al personalului din sistemul administrației
penitenciare:
a) să dispună, să exercite, să instige ori să tolereze actele de tortură sau orice
formă de tratament inuman ori degradant asupra persoanelor private de libertate;
b) să primească, să solicite ori să accepte, direct sau indirect, pentru sine sau
pentru alte persoane, în considerarea calităţii oficiale, cadouri, bani, împrumuturi,
orice alte valori sau servicii;
c) să uzeze de calitatea sau de funcţia pe care o îndeplinesc pentru rezolvarea
unor interese de ordin personal ori pentru a constrânge, a intimida sau a înşela alte
persoane în scopul obţinerii unor privilegii, bunuri ori servicii;
d) să stabilească relaţii de afaceri ori de altă natură cu persoanele private de
libertate, cu persoane din lumea interlopă sau cunoscute a fi implicate în activităţi
ilegale;
e) să intervină pentru soluţionarea unor cereri sau lucrări care nu sunt de
competenţa lor ori nu le-au fost repartizate de conducătorii ierarhici;
f) să exercite activităţi cu scop lucrativ care au legătură cu atribuţiile funcţiei
publice pe care o deţin şi să fie mandatari ai unor persoane în ceea ce priveşte
efectuarea unor acte în legătură cu funcţia pe care o îndeplinesc;
g) să deţină orice altă funcţie publică sau privată pentru care sunt retribuiţi, cu
excepţia funcţiilor didactice din cadrul instituţiilor de învăţământ, a activităţilor de
cercetare ştiinţifică şi creaţie literar-artistică;
h) să recurgă la forţă sau la folosirea mijloacelor de imobilizare împotriva
persoanelor private de libertate, în alte condiţii decât cele expres prevăzute de lege.

2.4 Sanctiunile disciplinare care pot fi aplicate functionarilor publici cu statut

special sunt:
a) mustrarea scrisă;
b) diminuarea drepturilor salariale pentru funcția îndeplinită cu 5-10% pe o perioadă de 1-
3 luni;
c) amânarea avansării în grade profesionale sau funcții superioare, pe o perioadă de la 1 la
2 ani;
d) trecerea într-o funcție inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional
deținut;
e) revocarea din funcția de conducere;
f) eliberarea din funcție.

3. Tipurile regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate

conform art. 31 din Legea nr. 254/2013:
a) regimul de maximă siguranţă;
b) regimul închis;
c) regimul semideschis;
d) regimul deschis.

3.1 Regimul de maximă siguranţă

(1) Regimul de maximă siguranţă se aplică iniţial persoanelor condamnate la pedeapsa
detenţiunii pe viaţă şi persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 13 ani,
precum şi celor care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului.
(2) Criteriile de stabilire şi procedura de evaluare a riscului pe care îl prezintă persoana
condamnată pentru siguranţa penitenciarului se stabilesc prin regulamentul de aplicare a
prezentei legi.
(3) În mod excepţional, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, precum şi persoana
condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare
imediat inferior ca grad de severitate, în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a
prezentei legi.
(4) Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim de maximă siguranţă sunt
supuse unor măsuri stricte de pază, supraveghere şi escortare, sunt cazate, de regulă,
individual, prestează muncă şi desfăşoară activităţi educative, culturale, terapeutice, de
consiliere psihologică şi asistenţă socială, moral-religioase, instruire şcolară şi formare
profesională, în grupuri mici, în spaţii anume stabilite în interiorul penitenciarului, sub
supraveghere continuă, în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

3.2 Regimul închis

(1) Regimul închis se aplică iniţial persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare
de 3 ani, dar care nu depăşeşte 13 ani.
(2) În mod excepţional, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, persoana
condamnatului, precum şi comportarea acesteia până la stabilirea regimului de executare
pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior
sau superior ca grad de severitate, în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a
prezentei legi.
(3) Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim închis sunt cazate, de regulă, în
comun, prestează muncă şi desfăşoară activităţi educative, culturale, terapeutice, de
consiliere psihologică şi asistenţă socială, moral-religioase, instruire şcolară şi formare
profesională, în grupuri, în interiorul penitenciarului, sub pază şi supraveghere, în
condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(4) Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim închis pot presta munca şi pot
desfăşura activităţi educative şi culturale în afara penitenciarului, sub pază şi supraveghere
continuă, cu aprobarea directorului penitenciarului.
(5) Măsurile de siguranţă specifice regimului închis se aplică persoanelor condamnate,
altele decât cele din regimul de maximă siguranţă, transferate temporar într-un alt
penitenciar, pentru prezentarea în faţa organelor judiciare.
(6) Măsurile de siguranţă specifice regimului închis se aplică deţinuţilor internaţi în
penitenciare-spital şi în infirmeria penitenciarului.
3.3 Regimul semideschis se aplica urmatoarelor persoane condamnate (iniţial,
precum şi în mod excepţional), conform legii 254/2013. Conform art. 37, al.1 şi
2 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor
privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
(1) Regimul semideschis se aplică iniţial persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii
mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 3 ani.
(2) În mod excepţional, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, persoana
condamnatului, precum şi comportarea acesteia până la stabilirea regimului de
executare pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat
inferior sau imediat superior ca grad de severitate, în condiţiile stabilite prin regulamentul
de aplicare a prezentei legi.

3.4 Regimul deschis

(1) Regimul deschis se aplică iniţial persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii de cel
mult un an.
(2) În mod excepţional, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, persoana
condamnatului, precum şi comportarea acesteia până la stabilirea regimului de executare
pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat superior
ca grad de severitate, în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3) Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim deschis sunt cazate în comun, se
pot deplasa neînsoţite în zone prestabilite din interiorul penitenciarului, pot presta munca
şi pot desfăşura activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi
asistenţă socială, moral-religioase, instruire şcolară şi formare profesională, în afara
penitenciarului, fără supraveghere, în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a
prezentei legi.
(4) Persoanele condamnate din regimul deschis sunt analizate în comisia prevăzută la art.
32 numai dacă se impune schimbarea regimului de executare într-unul superior ca grad de
severitate.

3.4.1 Regimul de maxima siguranta nu se aplica urmatoarelor persoane

condamnate:
a) care au împlinit vârsta de 65 de ani;
b) femeilor însărcinate sau care au în îngrijire un copil în vârstă de până la un an;
c) persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, precum şi celor cu afecţiuni locomotorii
grave.

3.5 La stabilirea regimului de executare se au in vedere urmatoarele criterii:

a) durata pedepsei privative de libertate;
b) gradul de risc al persoanei condamnate;
c) antecedentele penale;
d) vârsta şi starea de sănătate ale persoanei condamnate;
e) conduita persoanei condamnate, pozitivă sau negativă, inclusiv în perioadele de detenţie
anterioare;
f) nevoile identificate şi abilităţile persoanei condamnate, necesare includerii în programe
educaţionale, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială;
g) disponibilitatea persoanei condamnate de a presta muncă şi de a participa la activităţi
educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, moral-religioase,
instruire şcolară şi formare profesională.

3.6 Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate în

regimul imediat inferior ca grad de severitate se poate dispune, ţinându-se
seama de natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, dacă persoana
condamnată:
a) a avut o bună conduită, stabilită prin raportare la recompensele acordate şi
sancţiunile aplicate şi nu a recurs la acţiuni care indică o constantă negativă a
comportamentului;
b) a stăruit în muncă sau s-a implicat activ în activităţile stabilite în Planul
individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică.
4. Obligatii ale persoanelor private de libertate,conform legii 254/2013:
a) să se supună percheziţiei cu ocazia primirii în penitenciar, precum şi pe parcursul
executării pedepsei privative de libertate, ori de câte ori este necesar;
b) să respecte regulile stabilite de administraţia penitenciarului pe perioada cât au
permisiune de ieşire din penitenciar sau în cazul desfăşurării de activităţi, fără
supraveghere, în exteriorul penitenciarului;
c) să se conformeze dispoziţiilor date de organele judiciare;
d) să respecte regulile de igienă individuală şi colectivă în camera de deţinere şi în
alte spaţii comune, precum şi indicaţiile medicului;
e) să întreţină în mod corespunzător bunurile încredinţate de administraţia
penitenciarului şi bunurile din dotarea unităţilor unde prestează munca;
f) să respecte programul zilnic;
g) să respecte repartizarea pe camerele de deţinere;
h) să manifeste o atitudine cuviincioasă faţă de orice persoană cu care intră în
contact;
i) să aibă o ţinută decentă, curată şi îngrijită;
j) să îndeplinească în bune condiţii activităţile la care participă;
k) să declare, conform realităţii, nivelul de instruire şcolară sau pregătire
profesională;
l) să respecte orice altă obligaţie care rezultă din prezenta lege, din regulamentul de
aplicare a acesteia, din ordinele şi deciziile emise în baza acestora şi din
regulamentul de ordine interioară al penitenciarului

4.1 Drepturi ale persoanelor condamnate, conform Capitolului V din Legea

nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de
libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu
modificările și completările ulterioare:
a) Libertatea conştiinţei, a opiniilor şi libertatea credinţelor religioase
b) Dreptul la informaţie
c) Dreptul la consultarea documentelor cu caracter personal
d) Dreptul la asistenţă juridică
e) Dreptul de petiţionare şi dreptul la corespondenţă
f) Dreptul la convorbiri telefonice
g) Dreptul la comunicări on-line
h) Dreptul la plimbare zilnică
i) Dreptul de a primi vizite şi dreptul de a fi informat cu privire la situaţiile
familiale deosebite
j) Dreptul la vizită intimă
k) Dreptul de a primi, cumpăra şi a deţine bunuri
l) Dreptul la asistenţă medicală, tratament şi îngrijiri
m) Dreptul la asistenţă diplomatică
n) Dreptul la încheierea căsătoriei
o) Dreptul de a vota
p) Dreptul la odihnă şi repausul săptămânal
q) Dreptul la muncă
r) Dreptul la învăţământ
s) Dreptul la hrană, ţinută, cazarmament şi condiţii minime de cazare

4.2 Recompense ce se pot acorda persoanelor private de libertate conform art.

98 din Legea nr. 254/2013:
a) ridicarea unei sancţiuni disciplinare aplicate anterior;
b) suplimentarea numărului convorbirilor on-line;
c) suplimentarea drepturilor la pachete şi/sau vizite;
d) suplimentarea dreptului la vizită intimă, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art.
69, cu excepţia alin. (1) lit. d);
e) permisiunea de ieşire din penitenciar pentru o zi, dar nu mai mult de 15 zile pe an;
f) permisiunea de ieşire din penitenciar pe o durată de cel mult 5 zile, dar nu mai mult
de 25 de zile pe an;
g) permisiunea de ieşire din penitenciar pe o durată de cel mult 10 zile, dar nu mai
mult de 30 de zile pe an.

4.3 Sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate persoanelor condamnate,

conform legii 254/[Link] art. 101, al 1 din Legea nr. 254/2013 privind
executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele
judiciare în cursul procesului penal.
a) avertismentul;
b) suspendarea dreptului de a participa la activităţi culturale, artistice şi sportive, pe o
perioadă de cel mult o lună;
c) suspendarea dreptului de a presta o muncă, pe o perioadă de cel mult o lună;
d) suspendarea dreptului de a primi şi de a cumpăra bunuri, cu excepţia celor
necesare pentru igiena individuală sau exercitarea drepturilor la apărare, petiţionare,
corespondenţă şi asistenţă medicală, pe o perioadă de cel mult două luni;
e) suspendarea dreptului de a primi vizite, pe o perioadă de cel mult 3 luni;
f) izolarea pentru maximum 10 zile.

4.4 Interdicţiile persoanelor private de libertate

Persoanelor condamnate le sunt interzise:
a) exercitarea sau încercarea de exercitare de acte de violenţă asupra personalului,
persoanelor care execută misiuni în penitenciar sau care se află în vizită, asupra celorlalte
persoane condamnate, precum şi asupra oricăror altor persoane;
b) organizarea, sprijinirea sau participarea la revolte, răzvrătiri, acte de nesupunere pasive
sau active ori alte acţiuni violente, în grup, de natură să pericliteze ordinea, disciplina şi
siguranţa penitenciarului;
c) iniţierea sau participarea la acte de sustragere de la executarea pedepselor privative de
libertate;
d) introducerea în penitenciar, producerea, deţinerea, comercializarea sau consumul de
stupefiante, băuturi alcoolice ori de substanţe toxice sau ingerarea de medicamente fără
prescripţie medicală, de natură să creeze tulburări de comportament;
e) sustragerea în orice mod de la executarea unei sancţiuni disciplinare;
f) instigarea altor persoane condamnate la săvârşirea de abateri disciplinare;
g) stabilirea de relaţii cu persoane condamnate sau persoane din interiorul ori exteriorul
penitenciarului, cu scopul de a împiedica înfăptuirea justiţiei sau aplicarea normelor
regimului de executare a pedepselor privative de libertate;
h) sustragerea sau distrugerea unor bunuri sau valori de la locul de muncă ori aparţinând
penitenciarului, personalului, persoanelor care execută activităţi în penitenciar sau se află
în vizită, precum şi a bunurilor aparţinând altor persoane, inclusiv celor condamnate;
i) prezenţa în zone interzise sau la ore nepermise în anumite spaţii din penitenciar, stabilite
prin regulamentul de ordine interioară, precum şi nerespectarea orei de revenire în
penitenciar;
j) introducerea în penitenciar, procurarea, confecţionarea, deţinerea, schimbul, primirea,
utilizarea sau transmiterea de arme, materiale explozive, obiecte şi substanţe care pun în
pericol siguranţa penitenciarului, misiunilor sau a persoanelor, bani, medicamente,
telefoane mobile, accesorii ale telefoanelor mobile, bunuri sau alte valori, în alte condiţii
decât cele admise;
k) substituirea identităţii unei alte persoane;
l) împiedicarea, cu intenţie, a desfăşurării programelor şi activităţilor care se derulează în
penitenciar;
m) oferirea sau darea de bani ori alte foloase personalului penitenciarului;
n) obţinerea sau încercarea de obţinere, prin violenţă, constrângere, promisiuni, servicii,
cadouri sau alte mijloace, de avantaje morale ori materiale de la personal, de la persoanele
care execută misiuni în penitenciar sau care se află în vizită ori de la celelalte persoane
condamnate, precum şi de la orice altă persoană;
o) comunicarea cu exteriorul penitenciarului, în alte condiţii şi prin alte metode decât cele
stabilite prin reglementările în vigoare;
p) ameninţarea personalului, a persoanelor care execută misiuni în penitenciar sau care se
află în vizită, a celorlalte persoane condamnate, precum şi a oricăror altor persoane;
q) utilizarea în mod necorespunzător sau în alte scopuri a bunurilor puse la dispoziţie de
administraţia penitenciarului;
r) tulburarea orarului zilnic sau a liniştii, inclusiv după ora stingerii până la deşteptare;
s) exprimarea, în public, prin gesturi sau acte obscene ori care atrag oprobriul;
ş) împiedicarea sau încercarea împiedicării aflării adevărului în cazul incidentelor
petrecute în penitenciar;
t) desfăşurarea de acţiuni care urmăresc aducerea de prejudicii administraţiei
penitenciarului sau altor persoane;
ţ) autoagresiunea în orice mod şi prin orice mijloace;
u) practicarea jocurilor de noroc cu scopul de a obţine foloase;
v) fumatul în alte locuri decât cele permise;
5. Situaţiile în care funcţionarul public cu statut special se află în conflict de
interese, conform legii 293/2004:
a) sunt chemaţi să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu
privire la persoane fizice şi juridice cu care sunt soţ/soţie, rude de gradul I sau, după
caz, au relaţii cu caracter patrimonial;
b) sunt chemaţi să participe în cadrul unor comisii constituite, conform legii, din care
face parte soţul/soţia sau o rudă de gradul I;
c) interesele lor patrimoniale, ale soţului sau rudelor lor de gradul I pot influenţa
deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

6. Situaţiile în care este permisă folosirea cătuşelor sau a altor mijloace de

imobolizare, în cazul în care alte măsuri de menţinere a ordinii şi disciplinei în
rândul deţinuţilor nu au dat rezultate, conform legii 254/2013. Conform art.
16 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor
privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
a) pentru a împiedica evadarea deţinuţilor în timpul deplasării;
b) pentru a proteja deţinuţii de autovătămare sau pentru a preveni vătămarea altor
persoane ori producerea de pagube;
c) pentru restabilirea ordinii şi disciplinei, ca urmare a opunerii sau împotrivirii
deţinuţilor la o dispoziţie a organelor judiciare sau personalului locului de deţinere.

7. Situaţii în care se execută percheziţia corporal amănunţită privind

siguranţa locurilor de deţinere din subordinea Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor.
a) la primirea persoanelor private de libertate în locul de deţinere;
b) la întoarcerea de la punctele de lucru exterioare a persoanelor private de libertate
clasificate în regimul deschis, când deplasarea s-a efectuat fără a fi însoţite de personal
al unităţii;
c) la plecarea şi întoarcerea din permisiunea de ieşire din penitenciar;
d) la internarea persoanelor private de libertate în infirmeria locului de deţinere sau în
spitalele din reţeaua Ministerului Sănătăţii şi la externarea din aceste locuri;
e) cu ocazia transferării persoanelor private de libertate, atât la locul de deţinere de
unde se transferă cât şi la cel care le primeşte;
f) cu ocazia mutărilor între secţiile de deţinere;
g) cu prilejul pregătirii în vederea prezentării la organele judiciare şi la înapoierea de
la acestea;
h) după ce persoanele private de libertate au beneficiat de vizită fără dispozitive de
separare sau intimă;
i) cu ocazia introducerii şi scoaterii în şi din camere a persoanelor private de libertate
sancţionate disciplinar cu izolarea;
j) în cazurile urgente care nu suportă amânare, percheziţia corporală amănunţită
poate fi executată la dispoziţia şefului punctului de lucru, şefului de escortă sau, după
caz, a supraveghetorului, care informează, pe cale ierarhică, motivul, constatările şi
măsurile luate;
k) la punerea în libertate a persoanelor private de libertate;
l) în alte situaţii, cu avizul directorului locului de deţinere

8. Comisia de disciplina detinuti este formata din:

a. directorul adjunct pentru siguranta detinerii si regim penitenciar, in calitate de presedinte,
directorul adjunct pentru educatie si asistenta psihosociala si un ofiter desemnat de directorul
penitenciarului, in calitate de membri.

9. Dreptul la vizita a persoanelor condamnate .

Persoanele condamnate au dreptul de a primi vizite, în spaţii special amenajate, sub
supravegherea vizuală a personalului administraţiei penitenciarului.
Persoanele aflate în vizită sunt supuse controlului specific.
Durata şi periodicitatea vizitelor, modul de organizare a acestora, precum şi calitatea persoanelor
vizitatoare se stabilesc prin regulamentul de aplicare a legii 254/2013.
Persoanele condamnate au dreptul de a primi oricând, în condiţii de confidenţialitate, vizite ale
apărătorului.
Persoanele condamnate pot comunica în limba maternă atât între ele, cât şi cu persoanele care le
vizitează. Persoanele condamnate sunt informate de către administraţia penitenciarului cu privire
la boala gravă sau decesul soţului, soţiei sau al concubinului, concubinei, precum şi al unei rude
apropiate, în cel mai scurt timp de la luarea la cunoştinţă, de către administraţia penitenciarului,
despre evenimentul produs.

10. Măsurile ce se dispun la primirea în penitenciar a persoanelor condamnate

sunt realizate în următoarea ordine:
a) efectuarea percheziţiei corporale amănunţite;
b) întocmirea unui inventar al bunurilor personale;
c) efectuarea unui examen clinic general de către personalul de specialitate al penitenciarului, al
cărui rezultat este consemnat în fişa medicală;
d) prelevarea amprentelor, urmând ca aceste date să fie transmise şi stocate pe suport hârtie în
dosarul individual al persoanei condamnate şi în format electronic în baza de date naţională de
comparare a amprentelor;
e) fotografierea, în vederea operaţionalizării documentelor de evidenţă;
f) informarea persoanei condamnate cu privire la drepturile, obligaţiile şi interdicţiile persoanelor
condamnate, precum şi cu privire la recompensele care pot fi acordate, abateri şi sancţiuni
disciplinare care pot fi aplicate;
g) intervievarea, în vederea stabilirii nevoilor imediate ale persoanei condamnate.
(8) În cazul în care persoana condamnată nu vorbeşte sau nu înţelege limba română ori nu se
poate exprima, administraţia penitenciarului dispune măsurile necesare aducerii la cunoştinţă a
informaţiilor prevăzute la alin. (4), întocmindu-se un proces-verbal în acest sens.
(9) În cazul cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale, informarea prevăzută la alin.
(4) se poate face în limba lor maternă.
(10) În cazul în care persoana condamnată prezintă dizabilităţi, administraţia penitenciarului
dispune măsurile necesare executării, de către aceasta, a pedepsei, în condiţii care să respecte
demnitatea umană.
11. Dreptul de a primi, cumpăra şi a deţine bunuri
(1) Persoanele condamnate au dreptul de a primi bunuri şi de a efectua cumpărături.
(2) Numărul şi greutatea pachetelor, categoriile de bunuri care pot fi primite, cumpărate, păstrate
şi folosite de către persoanele condamnate, precum şi procedura de primire, păstrare şi folosire se
stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3) Persoanele condamnate pot primi sume de bani, care se consemnează în fişa contabilă
nominală, ce se întocmeşte la intrarea în penitenciar.
(4) Cotele din sumele de bani cuvenite persoanelor condamnate pentru munca prestată, sumele
primite de la persoane fizice sau juridice în timpul executării pedepsei şi sumele aflate asupra lor
la primirea în penitenciar sunt evidenţiate în fişa contabilă nominală a persoanelor condamnate şi
pot fi folosite pentru:
a) exercitarea dreptului de petiţionare, a dreptului la corespondenţă şi a dreptului la convorbiri
telefonice;
b) fotocopierea documentelor de interes personal;
c) efectuarea examenului medical prevăzut la art. 72 alin. (4);
d) derularea contractului de asigurare în condiţiile art. 87 alin. (2);
e) repararea pagubelor cauzate bunurilor puse la dispoziţie de administraţia penitenciarului;
f) recuperarea cheltuielilor avansate de administraţia penitenciarului, în condiţiile art. 60 alin.
(3), art. 64 alin. (5) şi art. 72 alin. (5);
g) cumpărarea de bunuri, sprijinirea familiei sau alte asemenea scopuri;
h) plata transportului până la domiciliu, la punerea în libertate;
i) îndeplinirea obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare.

12. Obligațiile personalului din compunerea escortei care răspunde de paza

persoanelor private de libertate pe timpul deplasării și la destinație:
a) să-şi însuşească dispoziţia de executare a misiunii / şi s-o execute întocmai
b) să cunoască numărul /, categoria /şi riscul pe care îl prezintă pentru siguranţa
penitenciarului persoanele private de libertate din formaţia pe care o escortează;
c) să ocupe locul din dispozitivul de escortare / stabilit de şeful escortei ;
d) să ţină permanent legătura de vedere / şi, după caz, de foc/cu celelalte persoane din
dispozitiv şi să observe itinerarul şi terenul înconjurător ;
e) să supravegheze cu atenţie ca, pe timpul deplasării, persoanele private de libertate să nu
comunice cu alte persoane /, să trimită sau să primească bani /, ţigări /ori alte obiecte sau
substanţe sau să fumeze.

12.1 Interdictii ale personalului din compunerea escortei, pe timpul executării

serviciului :
a) să părăsească postul încredințat, fără aprobare;
b) să încredințeze arma din dotare altor persoane ori să o lase în locuri nepermise;
c) să intre cu armamentul printre persoanele private de libertate;
d) să aibă asupra sa telefoane mobile proprietate personală sau alte mijloace de
comunicare în afara celor din dotare asigurate de administrația locului de deținere;
e) să aibă preocupări care să-i distragă atenția de la executarea misiunii încredințate;
f) să poarte discuții care nu au legătură cu serviciul cu persoanele private de libertate ori
cu persoane civile sau să desfășoare alte activități decât cele subsecvente misiunii
încredințate.

13. Registrele privind persoanele condamnate:

(1) Administraţia fiecărui penitenciar întocmeşte următoarele registre privind
persoanele condamnate:
a) registrul de evidenţă a primirii persoanelor condamnate, în care se consemnează anul,
luna, ziua şi ora la care persoana condamnată a fost primită în penitenciar;
b) registrul de evidenţă a punerii în libertate a persoanelor condamnate, în care se
consemnează anul, luna, ziua şi ora la care persoana condamnată a fost pusă în libertate;
c) registrul de evidenţă privind utilizarea mijloacelor de imobilizare, în care se
consemnează anul, luna, ziua şi ora aplicării şi încetării aplicării mijloacelor de
imobilizare, inclusiv privind cazarea în camera de protecţie.

14. Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor dispune

transferarea temporară în situaţia prevăzută la alin. (3), ţinând cont de
următoarele criterii:
a) cauzele penale în care, pentru persoanele condamnate, au fost emise mandate de
arestare preventivă;
b) cauzele penale au prioritate faţă de cauzele civile;
c) instanţele judecătoreşti au prioritate faţă de celelalte organe judiciare;
d) gradul de jurisdicţie a organului judiciar care instrumentează cauza;
e) netransferarea ar afecta grav urmărirea penală sau judecata

15. Ascultarea persoanelor condamnate în penitenciare se poate face de către

reprezentanţi ai structurilor Ministerului Afacerilor Interne, cu aprobarea
sau în baza delegaţiei semnate de procurorul care supraveghează sau
efectuează urmărirea penală, ori, după caz, de către şefii structurilor din
cadrul Poliţiei Române, Poliţiei de Frontieră Române, Direcţiei Generale
Anticorupţie, cu funcţie de reprezentare până la nivel de şef birou.
Ascultarea persoanelor condamnate în incinta penitenciarului se poate face şi de către:
a) procuror, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, pe baza împuternicirii conducătorului
instituţiei;
b) senatori sau deputaţi ai Parlamentului României, cu împuternicire din partea comisiei
din care fac parte;
c) europarlamentari, cu împuternicire din partea comisiei din care fac parte;
d) reprezentanţii serviciilor de probaţiune, în exercitarea atribuţiilor de serviciu;
e) orice altă persoană abilitată prin lege, împuternicită de conducătorul instituţiei din care
face parte;
f) persoane care desfăşoară activităţi liberale, care reprezintă autorităţile statului.

16. Încetarea refuzului de hrană

Încetarea refuzului de hrană a persoanei condamnate are loc în următoarele
situaţii:
a) declaraţie scrisă sau verbală;
b) acceptarea hranei, care este oferită zilnic, la orele fixate, de administraţia
penitenciarului;
c) constatarea faptului că s-a alimentat, în mod direct ori pe baza investigaţiilor sau
determinărilor clinice de specialitate.

17. Cotele din sumele de bani cuvenite persoanelor condamnate pentru munca
prestată, sumele primite de la persoane fizice sau juridice în timpul executării
pedepsei şi sumele aflate asupra lor la primirea în penitenciar sunt evidenţiate
în fişa contabilă nominală a persoanelor condamnate şi pot fi folosite pentru:
a) exercitarea dreptului de petiţionare, a dreptului la corespondenţă şi a dreptului la
convorbiri telefonice;
b) fotocopierea documentelor de interes personal;
c) efectuarea examenului medical prevăzut la art. 72 alin. (4);
d) derularea contractului de asigurare în condiţiile art. 87 alin. (2);
e) repararea pagubelor cauzate bunurilor puse la dispoziţie de administraţia
penitenciarului;
f) recuperarea cheltuielilor avansate de administraţia penitenciarului, în condiţiile art. 60
alin. (3), art. 64 alin. (5) şi art. 72 alin. (5);
g) cumpărarea de bunuri, sprijinirea familiei sau alte asemenea scopuri;
h) plata transportului până la domiciliu, la punerea în libertate;
i) îndeplinirea obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare.

18. Permisiunea de ieşire din penitenciar

(1) Permisiunea de ieşire din penitenciar poate fi acordată, în condiţiile art.
98, în următoarele cazuri:
a) prezentarea persoanei condamnate, în vederea ocupării unui loc de muncă după punerea
în libertate;
b) susţinerea unui examen de către persoana condamnată;
c) menţinerea relaţiilor de familie ale persoanei condamnate;
d) pregătirea reintegrării sociale a persoanei condamnate;
e) participarea persoanei condamnate la înhumarea soţului sau soţiei, unui copil, părinte,
frate sau soră ori bunic sau bunică.

19. Activităţile desfăşurate de administraţia penitenciară pentru realizarea

siguranţei deţinerii constau în luarea măsurilor de pază, escortare, însoţire şi
supraveghere, precum şi de menţinere a ordinii şi disciplinei în rândul
deţinuţilor şi urmăresc ca:
a) toate penitenciarele să fie conforme în ceea ce priveşte sistemele de siguranţă a
perimetrului, a secţiilor de deţinere şi a locurilor în care au acces deţinuţii;
b) accesul şi circulaţia deţinuţilor în interiorul şi în afara penitenciarului să se efectueze
în conformitate cu dispoziţiile legii;
c) accesul şi circulaţia altor persoane şi a autovehiculelor în interiorul penitenciarului să
fie limitate la strictul necesar;
d) locurile şi momentele vulnerabile din penitenciar să fie gestionate în mod eficient;
e) ameninţările la adresa securităţii penitenciarului să fie descurajate prin luarea unor
măsuri specifice, inclusiv prin efectuarea de percheziţii;
f) controlul antiterorist şi de specialitate să se efectueze asupra tuturor persoanelor şi
autovehiculelor care intră în penitenciar;
g) folosirea mijloacelor de constrângere şi imobilizare să fie autorizată numai în cazurile
strict prevăzute de lege;
h) bunurile şi valorile aflate în administrare să fie păzite şi apărate.

20. Cazarea temporară în camera de protecţie

(1) Directorul locului de deţinere poate dispune, în baza informării
personalului direct implicat în activităţi cu deţinutul, cazarea acestuia în
camera de protecţie dacă există un pericol iminent de producere a unuia din
următoarele evenimente:
a) autovătămare corporală sau suicid;
b) rănirea altei persoane, dacă nu există posibilitatea separării acestora;
c) distrugerea de bunuri ori tulburarea în mod grav a ordinii.

21. La stabilirea riscului pe care îl prezintă deţinutul pentru siguranţa

penitenciarului sunt luate în considerare următoarele criterii:
a) săvârşirea infracţiunii prin folosirea armelor de foc ori prin cruzime;
b) evadarea ori părăsirea locului de muncă în prezenta pedeapsă sau în pedepsele
anterioare;
c) tentativa de evadare, forţarea dispozitivelor de siguranţă ori distrugerea sistemelor de
siguranţă;
d) neprezentarea nejustificată a deţinutului la data şi ora stabilite din permisiunea de
ieşire din penitenciar;
e) introducerea, deţinerea sau traficul de arme, materiale explozive, droguri, substanţe
toxice ori alte obiecte şi substanţe care pun în pericol siguranţa penitenciarului, misiunilor
sau a persoanelor;
f) instigarea, influenţarea sau participarea în orice mod la producerea de revolte sau
luări de ostatici;
g) apartenenţa la grupări de crimă organizată, coordonarea activităţilor infracţionale ori
de tip terorist;
h) acte de violenţă soldate cu vătămări corporale ori deces împotriva personalului sau a
altor persoane;
i) informaţiile privind profilul psihosocial rezultate în urma evaluărilor stabilite de
reglementările în vigoare.

22. Criteriile privind vulnerabilitatea deţinuţilor sunt:

a) orientarea sexuală;
b) dizabilităţile;
c) tulburările psihice;
d) etnia;
e) infectarea cu HIV/SIDA;
f) săvârşirea de infracţiuni asupra minorilor sau asupra integrităţii şi libertăţii sexuale;
g) situaţia sociofamilială deosebită, lipsa sprijinului din partea mediului de suport,
statutul socioeconomic diminuat sau situaţia socioeconomică mult peste medie;
h) profesia sau funcţia deţinută anterior arestării;
i) oferirea de informaţii instituţiilor cu atribuţii de ordine publică şi siguranţă naţională cu
privire la săvârşirea unei infracţiuni sau abateri disciplinare;
j) orice alte asemenea situaţii, stări sau împrejurări care pot vulnerabiliza deţinutul.
23. Numărul de vizite la care au dreptul deţinuţii este:
a) deţinuţii cărora li se aplică regimul deschis beneficiază lunar de 6 vizite;
b) deţinuţii cărora li se aplică regimul semideschis beneficiază lunar de 5 vizite;
c) deţinuţii pentru care nu s-a stabilit încă regimul de executare a pedepsei beneficiază
lunar de 5 vizite;
d) deţinuţii cărora li se aplică regimul închis beneficiază lunar de 5 vizite;
e) deţinuţii cărora li se aplică regimul de maximă siguranţă beneficiază lunar de 3 vizite;
f) femeile gravide ori care au născut, pentru perioada în care îngrijesc copilul în locul de
deţinere, beneficiază lunar de 8 vizite.

24. Obligații ale supraveghetorului :

a) să se prezinte la unitate la ora stabilită, cu ţinuta regulamentară, apt pentru
executarea serviciului;
b) să-şi însuşească, temeinic, atribuţiile specifice postului de supraveghere încredinţat;
c) să cunoască configuraţia postului de supraveghere, numărul şi categoria persoanelor
private de libertate pe care le supraveghează şi nominal, pe cele care prezintă risc
pentru siguranţa penitenciarului;
d) să verifice, la luarea în primire a serviciului, mijloacele de legătură, imobilizare şi
alarmare din dotarea postului;
e) să păstreze în condiţii de siguranţă bunurile pe care le are în dotare;
f) să supravegheze, în permanenţă, persoanele private de libertate pe care le are în
primire, să împiedice stabilirea de legături nepermise cu alte persoane private de
libertate şi să prevină abaterile din partea acestora;
g) să conducă şi să coordoneze activităţile stabilite prin programul zilnic care se
desfăşoară în sectorul său de activitate;
h) să respecte criteriile de separare a persoanelor private de libertate;
i) să pretindă respectarea de către persoanele private de libertate a regulilor de ordine
interioară în orice împrejurare şi să urmărească menţinerea stării de disciplină şi
curăţenie;
j) să cunoască regulile de prevenire şi stingere a incendiilor precum şi planul de
evacuare al secţiei;
k) să ţină permanent legătura cu posturile vecine şi să coopereze cu acestea pentru
rezolvarea situaţiilor deosebite;
l) să întocmească corespunzător documentele de evidenţă primară a muncii persoanelor
private de libertate care prestează activităţi lucrative în sectorul său de responsabilitate.

Raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici cu statut special încetează

prin:
a) demisie;
b) transfer;
c) destituire din funcţie;
d) pensionare, în condiţiile legii;
e) împlinirea vârstei prevăzute la art. 65 alin. (1) sau (2);
f) deces;
g) desfiinţarea unităţii ori mutarea acesteia în altă localitate, în cazul în care
ofiţerul sau agentul nu acceptă să o urmeze;
h) reducerea personalului unităţii prin desfiinţarea unor posturi de natura celui
ocupat de ofiţerul sau agentul în cauză, ca urmare a reorganizării, în cazul în care
acesta refuză oferta conducerii unităţii de trecere în altă funcţie;
i) revocarea actului de numire în funcţie, ca urmare a refuzului depunerii
jurământului de credinţă;
j) ca urmare a constatării nulităţii actului de numire în funcţie, de la data
rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care nulitatea a fost constatată.
Dreptul la vizită intimă
(1) Pot beneficia de vizită intimă persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele
condiţii:
a) sunt condamnate definitiv şi sunt repartizate într-un regim de executare a pedepselor
privative de libertate, respectiv sunt arestate preventiv în cursul judecăţii;
b) există o relaţie de căsătorie, dovedită prin copie legalizată a certificatului de căsătorie
sau, după caz, o relaţie de parteneriat similară relaţiilor stabilite între soţi;
c) nu au beneficiat de permisiunea de ieşire din penitenciar în ultimele 3 luni anterioare
solicitării vizitei intime, în cazul persoanelor condamnate;
d) nu au fost sancţionate disciplinar pe o perioadă de 6 luni, anterioară solicitării vizitei
intime, sau sancţiunea a fost ridicată în cazul persoanelor condamnate, iar în cazul
persoanelor arestate preventiv în cursul judecăţii în ultimele 30 de zile anterioare
solicitării;
e) participă activ la activităţi şi programe educaţionale, de asistenţă psihologică şi
asistenţă socială ori la muncă.
(2) Deţinuţii au dreptul la vizită intimă cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 69 alin.
(2) - (5) din Lege.
(3) În cazul în care între momentul aprobării cererii şi cel al acordării dreptului deţinutul
nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de alin. (1), vizita intimă nu se acordă.
(4) Evaluarea participării active la activităţile şi programele educative, de asistenţă
psihologică şi asistenţă socială ori la muncă se face ţinându-se seama de îndeplinirea
cumulativă a următoarelor condiţii:
a) includerea într-un program de reintegrare socială sau participarea la activităţi
lucrative;
b) realizarea obiectivelor stabilite prin programe sau a sarcinilor de lucru.
(5) În cazul în care persoana, din motive neimputabile acesteia, nu mai participă la
activităţile şi programele educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială ori la
muncă, verificarea îndeplinirii criteriului prevăzut la art. 69 alin. (1) lit. f) din Lege se
realizează prin analiza perioadelor de activitate cu cele de inactivitate, în cuprinsul celor 3
luni, respectiv 30 de zile de dinaintea formulării cererii.
ART. 146

Periodicitatea şi durata acordării vizitei intime

(1) Persoanele condamnate definitiv, respectiv arestate preventiv aflate în cursul
judecăţii au dreptul la o vizită intimă o dată la 3 luni, cu durata de trei ore, cu respectarea
condiţiilor legale.
(2) În situaţia în care vizita intimă este determinată de încheierea căsătoriei potrivit
dispoziţiilor art. 75 din Lege, durata acesteia este de 48 de ore. Vizita se desfăşoară cu
acordul directorului penitenciarului, care stabileşte data la care va avea loc vizita,
informând în timp util persoana.
(3) În mod excepţional, vizita prevăzută la alin. (2) poate fi întreruptă o singură dată, din
motive ce ţin de administraţia locului de deţinere pentru o perioadă de maximum 24 de
ore, fără ca perioada de timp pentru care a avut loc întreruperea să se calculeze la durata
totală a vizitei.
(4) Pentru vizita prevăzută la alin. (2) nu este necesar să fie îndeplinite condiţiile
menţionate la art. 69 din Lege.
ART. 147
Procedura acordării vizitei intime
(1) Vizita intimă se aprobă de directorul penitenciarului, la solicitarea scrisă a persoanei
condamnate definitiv, respectiv arestată preventiv aflată în cursul judecăţii.
(2) Persoana condamnată definitiv, respectiv arestată preventiv aflată în cursul judecăţii,
soţul sau soţia ori, după caz, partenerul sau partenera au obligaţia, sub sancţiunea
prevederilor art. 353 şi 354 din Codul penal, să se informeze reciproc, printr-o declaraţie
pe propria răspundere, cu privire la existenţa unei boli cu transmitere sexuală sau a
sindromului imunodeficitar dobândit - SIDA. Declaraţiile se depun la dosarul individual.
(3) Menţiuni despre acordarea vizitei intime se fac în documentele de evidenţă de la
sectorul vizită şi în modulul corespunzător al aplicaţiei informatizate de gestiune a datelor.
(4) Dispoziţiile art. 141 şi 143 se aplică în mod corespunzător.
(5) Administraţia penitenciarului pune la dispoziţie mijloace de protecţie şi materiale de
informare pentru prevenirea bolilor cu transmitere sexuală.
(6) Modul de desfăşurare, măsurile de siguranţă, amenajarea şi dotarea spaţiilor
destinate acordării vizitei intime se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 15 alin. (3)
din Lege.

Abateri disciplinare ale functionarilor publici cu statut special:

a) manifestările care aduc atingere prestigiului autorității sau instituției publice în care își
desfășoară activitatea;
b) neglijență și superficialitate manifestate în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, a
dispozițiilor legale sau a celor primite de la șefii ierarhici ori de la autoritățile anume
abilitate de lege;
c) întârzierea repetată și nejustificată în îndeplinirea sarcinilor de serviciu;
d) refuzul nejustificat de a îndeplini o atribuție de serviciu cuprinsă în fișa postului;
e) manifestarea unui comportament necorespunzător față de persoanele private de
libertate, care contravine legii privind executarea pedepselor, sau față de alte persoane cu
care intră în contact în timpul serviciului;
f) absența nemotivată ori întârzierea repetată la serviciu;
g) părăsirea nejustificată a locului de muncă în timpul programului de lucru;
h) producerea de pagube materiale unității din care face parte sau patrimoniului
Administrației Naționale a Penitenciarelor;
i) încălcarea normelor privind confidențialitatea activității sau a lucrărilor;
j) depășirea atribuțiilor de serviciu ori imixtiunea ilegală în activitatea altui polițist de
penitenciare;
k) intervenția pentru influențarea soluționării unei cereri privind satisfacerea intereselor
oricărei persoane;
l) nerespectarea obligațiilor prevăzute de dispozițiile legale în sarcina acestora, inclusiv a
celor cuprinse în Codul deontologic al polițistului de penitenciare și a prevederilor
referitoare la incompatibilități, conflicte de interese și interdicții;
m) interzicerea sau împiedicarea exercitării libertăților publice și a drepturilor sindicale
ale polițiștilor de penitenciare;
n) atitudinea tolerantă a conducătorilor ierarhici față de comiterea unor abateri
disciplinare de către subordonați;
o) efectuarea în timpul programului de lucru a unor activități ce nu au legătură cu
îndatoririle de serviciu, de natură a afecta exercitarea în bune condiții a atribuțiilor de
serviciu;
p) nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 119.

Situaţii în care comisia pentru stabilirea, individualizarea şi schimbarea

regimului de executare a pedepselor private de libertate face către
Administraţia Naţională a Penitenciarelor propuneri de transferare a
deţinuţilor, potrivit dispoziţiilor cuprinse în Hotărârea de Guvern Nr.
157/2016, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii Nr.254/2013.
a) stabilirea sau schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate
atunci când acesta nu se încadrează în profilul unităţii;
b) depăşirea capacităţii de cazare a penitenciarului;
c) înscrierea deţinuţilor la cursuri de formare profesională ori de instruire şcolară;
d) folosirea deţinuţilor la muncă, la activităţi de educaţie şi de asistenţă psihologică şi
asistenţă socială;
e) în cazul deţinuţilor pentru care măsurile de siguranţă, de asigurare a ordinii şi
disciplinei la nivelul penitenciarului sunt neîndestulătoare;
f) pentru încheierea căsătoriei;
g) alte motive temeinic justificate.