SISTEMUL BANCAR AL AUSTRIEI

2
 Cuprins

1. Sistemul bancar austriac.......................................................3

1.1. Introducere.......................................................................................................................3
1.2 Scurt istoric.......................................................................................................................4
1.3. Structura sistemului bancar austriac................................................................................6
1.4. Indicatori de apreciere......................................................................................................8
1.5 Tendinţe..........................................................................................................................11
2. Banca Centrală a Austriei...................................................12
2.1. Istoric OeNB..................................................................................................................12
2.2. Obiective şi funcţii ale OeNB........................................................................................17
2.3. Mass media și publicații ................................................................................................19
2.4. Evenimente OeNB.........................................................................................................21
3. Bănci din sistemul bancar austriac.....................................21
3.1. Raiffeisen Zentralbank Österreich AG..........................................................................22
3.1.3. Principalele funcţii, activităţi şi operaţiuni bancare...................................................23
3.2. Erste Bank.........................................................................................27
Bibliografie.............................................................................31

1. Sistemul bancar austriac

1.1. Introducere

Având denumirea oficială de Republica Austria, aceasta este situată în Europa

Centrală, învecinată la nord de Germania şi Republica Cehă, la est de Slovacia şi Ungaria, la
sud de Slovenia şi Italia, şi la vest de Confederaţia Elveţiană şi Liechtenstein. Forma de

3
organizare politică a statului este republică parlamentară de tip federal, formată din 9 landuri:
Austria Inferioară, Austria Superioară, Burgenland, Carintia, Salzburg, Styria, Tirol, Viena,
Vorarlberg, având capitala federală la Viena.
Austria are în prezent o populaţie de aproximativ 8.220.800 locuitori , iar limba
oficială este limba germană. Austria a aderat la Uniunea Europeană în anul 1995 , iar ulterior
în 1999 a adoptat Sistemul Monetar European având în prezent ca monedă naţională, moneda
unică europeană – EURO.
Sistemul politic actual din Austria e reprezentat de republica federală, şeful actual al
statului e preşedintele federal [Link] Fisher (din 8 iulie2004, urmatoarele alegeri
prezidenţiale vor avea loc în 2010) iar cancelarul federaţieie Alfred Gusenbauer1.

1.2 Scurt istoric

După ce a fost cucerită de romani, huni, lombarzi, bavarezi şi franci, Austria a

intrat sub conducerea dinastiei Babenberg din sec.X până în [Link], care au fost învinşi,
la rândul lor, de către [Link]ştenitorii acestei familii vor conduce Austria până în
secXX.

Existenţa Reopublicii Austriei a fost reunoscută prin Tratatul de la Saint

Germain en Laye semnat la data de 10 septembrie 1919 între Austria şi Aliaţii din primul
război mondial cand si a castigat independenta. Austria a fost anexată Germaniei naziste
în 1938 ("Anschluss"). Aliaţii au ocupat Austria la sfârşitul celui de Al Doilea Război
Mondial şi până în 1955, când ţara şi-a câştigat independenţa deplină sub condiţia păstrării
neutralităţii. Totuşi, după prăbuşirea comunismului în Europa de Est, Austria a devenit din
ce în ce mai implicată în afacerile europene, iar în 1995 şi 1999, Austria a aderat la
Uniunea Europeană şi respectiv la sistemul monetar euro.

Banca austro-ungara, în vechea ei formţie, a fost intemaiata în anul 1878 ca o

societate pe acţiuni, cu un capital de 210 mil. coroane aur, cu menirea speciala de a
reglementa circulatia fiduciara în teritoriile fostei monarhii austro-ungare. Înainte de anul
1878, Ungaria nu avea un institut bancar independent, căci mijloacele de circulaţie ale ei
erau identice cu ale Austriei, emise de banca natională austriacă, înfiinţata în anul 1816
dupa modelul Băncii Franţei. În 1867 are loc o înţelegere între guvernele celor două ţari ce

1
[Link]

4
au încercat să introducă sistemul dualismului politic şi în domeniul financiar, prin
înfiinţarea fostei bănci austro-ungare

Sediul central al băncii s-a ales în oraşul Viena, capitala monarhiei, dar se creează,
pe langă aceasta şi un centru al băncii de emisiune la Budapesta, cu menirea de a conduce
destinele sediilor de pe teritoriul Ungariei, bineînteles în cadrele statutelor în vigoare,
pentru ambele state şi a înţelegerilor, care surveneau între bancă si monarhie.

Începutul stabilizării economiei îl constituie legea de organizare a Băncii

Naţionale Austrice din 14 noiembrie 1922.

Sistemul bancar austriac este un sistem foarte stabil şi bine structurat. Acesta este
dezvoltat pe două nivele, primul nivel fiind constituit din banca centrală a
Austriei(Österreichische Nationalbank), iar cel de-al doilea este format din celelalte instituţii
de credit din ţară

Printre cele mai importante bănci austriece amintim: Österreichische Nationalbank,

ca banca de emisiune, Raiffeisen Zentralbank Österreich AG, Erste Bank der Österreichischen
Sparkassen AG, Bank Austria-Creditanstalt AG preluată de Unicredito Milano, Hypo-
Landesbank Steiermark AG.

Legile cu privire la sistemul bancar şi piata financiară sunt în concordantă cu

legislaţia europeană în materie. De exemplu, legile privind Băncile de prim rang, Băncile de
rang secundar, Spălarea banilor, Comerţul intern au necesitat modificări. Noi amendamente la
Legea bancară au fost necesare pentru aplicarea Directivelor privind supravegherea pe o bază
consolidată a instituţiilor de credit, monitorizarea şi controlul unei expuneri mari a instituţiilor
de credit, obligaţiile filialelor din tările membre UE ale băncilor cu sediul principal în afara
UE, publicarea documentelor contabile anuale şi a schemelor privind garantarea depozitelor.
În ultima perioadă au mai fost adoptate: Legea privind Supravegherea Serviciilor de Investiţii,
amendamentele aduse la Legea Economiilor Bancare şi amendamentele la Legea Burselor.
Amendamentele la această lege din urmă asigură cadrul legal privind privatizarea Bursei de
Mărfuri Viena. De asemenea, o recentă modificare Legii Bancare, prevede suspendarea
prevederii privind posibilitatea deschiderii conturilor bancare anonime2.

2
[Link]

5
1.3. Structura sistemului bancar austriac

Sistemul bancar austriac este caracterizat prin universalizarea serviciilor bancare

oferite clienţilor, în cadrul căruia băncile din sistem pot oferi toate categoriile de servicii
bancare.

Băncile austriece sunt clasificate după cum urmează:

1. Bănci de economii. În mod tradiţional acest sector se ocupă cu colectarea

depozitelor de la populaţie, acordarea de credite bancare sau linii de credit societăţilor
industriale, precum şi firmelor de comerţ, şi totodată finanţează proiecte municipale şi pentru
construcţii imobiliare. Astăzi, acest tip de bănci oferă o gamă largă de produse şi servicii
bancare. Băncile de economii nu pot avea proprietari.

Cel mai cunoscut exemplu de bancă de economii este cea mai mare bancă a
Austriei, Bank Austria, bancă ce a fost creată în 1990 în urma fuziunii dintre Landerbank şi
Zentralsparkasse. La începutul anului 1997, Bank Austria a cumpărat a doua bancă ca mărime
a ţării, Creditanstalt AG, iar din 2002 cele două bănci au fuzionat şi în prezent funcţionează
sub denumirea de Bank Austria Creditanstalt.
Un alt exemplu de bancă de economii îl constituie Erste Bank der Oesterreichischen
Sparkassen AG ( ERSTE Bank), aceasta este în prezent a doua bancă a Austriei.

2. Bănci constituite ca societăţi pe acţiuni. Ele sunt în număr de 63, având ca

funcţie principală finanţarea proiectelor industriale şi oferă servicii bancare corporaţiilor şi
întreprinderilor ce-şi desfăşoară activitatea în comerţ şi industrie. Alte activităţi finanţate de
acest tip de bănci includ afacerile internaţionale dar şi finanţarea comerţului exterior pentru
întreprinderile austriece. În total ,acest sector bancar conţine 51 de instituţii de credit având
836 de sucursale. Cele 2 mari bănci reprezentante ale acestui sector sunt Bank fur Arbeit und
Wirtschaft AG- BAWAG, a treia bancă din Austria, şi Postsparkasse-PSK, a şasea bancă ca
mărime. În August 2000 , BAWAG a achiziţionat PSK pentru suma de 1,28 miliarde de Euro.
Această preluare a propulsat BAWAG pe locul trei, după Bank Austria Creditanstalt şi Erste
Bank.

3. Băncile ipotecare de stat. La inceput erau realizate ca bănci specializate în

emiterea de obligaţiuni ipotecare şi finanţări ipotecare dar ulterior s-au dezvoltat iar în prezent

6
sunt bănci universale. Principala lor atribuţie este să ofere împrumuturi ipotecare şi
împrumuturi către autorităţile locale(regionale şi municipale). Aceste bănci sunt autorizate să
colecteze depozite şi să acorde împrumuturi pe termen scurt. În mod convenţional, aceste
instituţii erau create şi funcţionau sub autoritatea guvernului.

4. Băncile cooperative. Există două mari sectoare ale băncilor cooperative din
Austria, sectorul Raiffeisen şi sectorul Volksbank.
Sectorul austriac Raiffeisen este organizat ca un sistem pe trei nivele. Primul nivel
este format din 551 de bănci Raiffeisen având un total de 1695 sucursale. Cel de-al doilea
nivel este constituit din 8 Raiffeisenlandesbanken ( Bănci regionale Raiffeisen).
În fruntea ierarhiei sistemului sectorului se situează Raiffeisen Zentralbank
Osterreich AG ( RZB ), care nu este totuşi o cooperativă de credit dar este constituită ca
societate pe acţiuni, ale cărei active sunt deţinute de grupul Raiffeisenlandesbanken.
Principalele activităţi intreprinse de RZB includ cele atribuite băncilor comerciale, băncilor
internaţionale, băncilor de investiţii şi trezorerie.
Al doilea sector este sectorul Volksbanken. Acesta este structurat pe două nivele. Pe
primul nivel sunt situate 68 de Volksbanken, toate acestea având statutul de cooperative. La
cel de-al doilea nivel se situează instituţia sectorului Volksbanken, Osterreichische
Volksbanken AG ( OVAG). Aceasta este o societate pe acţiuni, 60% din active aparţinând
Volksbanken( cooperativelor locale) şi 23% aparţin DZ Bank AG.

5. Bănci specializate. Pe lângă aceste patru sectoare de bănci există şi 91 de bănci cu

activităţi specializate. De obicei sunt societăţi subsidiare instituţiilor de credit sau de asigurări.
Ele nu au dreptul să presteze şi alte servicii bancare în afara celor pentru care au fost
înfiinţate.
Investkredit Bank AG, funcţionează ca o bancă pentru corporaţii , oferind clienţilor
săi toate serviciile financiare de care au nevoie companiile.
Oesterreichische Kontrollbank(OeKB) e deţinută exclusiv de un număr redus de
bănci comerciale. Aceasta are rolul de a oferi garanţii de export şi de a finanţa pe termen lung
operaţiunile de export. Pe lângă, aceasta îndeplineşte şi rolul de clearing house pentru Wiener
Borse AG.
Sistemul bancar al Austriei cuprinde de asemenea 5 asociaţii de împrumut şi
economii imobiliare având 51 de sucursale. Obiectul lor de activitate este să acorde credite

7
celor care au plătit o sumă minimă la capitalul asociaţiei, precum şi credite ipotecare având
dobânzi foarte scăzute.

Grafic nr. 1 - Sursa : OeNB

În ultima perioada, sectorul bancar austriac a suferit numeroase modificări , mai ales
în urma strategiilor instituţiilor financiare de privatizare şi de consolidare. Odată cu
consolidarea micilor instituţii cum sunt cooperativele şi băncile de economii , sistemul bancar
austriac devine unul din cele mai competitive sisteme de pe piaţa europeană. Sistemul bancar
austriac cuprinde 5297 de filiale şi sucursale bancare. Acest număr relativ mare de filiale şi
sucursale bancare în comparaţie cu alte sisteme bancare poate fi explicat prin faptul că băncile
sunt prima opţiune pentru economii si fonduri de investiţii3.

1.4. Indicatori de apreciere

Austria este bine dezvoltata din punct de vedere economic, fapt ce demonstreaza
nivelul PIB-ului de 231,8 miliarde Euro inregistrat in anul 2004, rezultând aproximativ
28800 Euro din PIB/locuitor.

3
[Link]

8
 În funcţie de populaţia activă, principalele sectoare de activitate din Austria sunt
împarţite dupa cum urmeaza:
-Servicii: 65% ( 68% din populaţia activă)
-Industrie: 33% ( 27% din populaţia activă)
-Agricultură : 2% ( 1% din populaţia activă)

1. Indicatori ai sistemului bancar:

 Indicatori ai gradului de dezvoltare a sistemului bancar:
o Numărul de depozite în euro : 33.586.659;
o Numărul de bănci la 100.000 de locuitori,care relevă gradul de întampinare al
clienţilor prin dezvoltarea reţelelor băncilor : 5297/ 83= 63,8 ;
o Cheltuieli cu dobânzile: Datorii la instituţiile de credit: 14.838,60 mil. Euro;
o Venituri din dobânzi: Creanţe la instituţiile de credit : 16.910,.35 milioane de
Euro;
total
o Gradul de intermediere bancară: activ PIB ,1.069 mld. / 231,8 mld. = 4,61
agregat
o Gradul de solvabilitate al băncilor din sistem : 17.54
o Gradul de concentrare bancară exprima ponderea activului agregat al primelor trei
sau cinci bănci din sistem în total activ la nivelul întregului sistem bancar: 44,45 %

 Indicatori de structură:
o Numărul de angajaţi în sistemul bancar : 80.923 angajaţi
o Sistemul bancar austriac conţine în total 5297 de filiale şi sucursale bancare;
o Gradul de diversitate: 55 de bănci de economii , 51 de bănci cu capital social
privat, , 11 instituţii de credit ipotecar de stat, 4 asociaţii de credit, 619 de
instituţii cooperative de credit(Raiffeisenbank,Volksbanken), ;

 Indicatori de măsurare a performanţelor sistemului bancar:

9
 p r o cf ia t pu il t a l u l
o Rentabilitate financiară: , 2,168 mld /68, 262 mld= 3,1%
n e t p r o p r iu
c a p l i et t ao l t ua rl i
o Rata capitalurilor proprii: , 68,262 mld. / 1.069 mld. =
p r o p ar ic i t i v
0,58%

p r o af i ct ut i lv u l
o Rentabilitate economică : , 2,168 mld / 1.069 mld = 0,2 %
netagregat

2. Indicatori macro-economici:
Cu ajutorul datelor din 2007 am observat modificarea PIB-ului cu 3,4% faţa de anul
2006.

Modificarea PIB în ultimii 10 ani

Grafic nr. 2 - Sursa: Eurostat

Cu privire la rata inflaţiei, Austria ocupa o treapta înalta în raport cu celelalte ţări europene,
înregistrând o rată a inflaţiei de 2,2 % .
Modificarea ratei şomajului între anii 2005-2007 de la 5,2% la 4,4% a adus Austria
pe locul 5 în topul ţărilor europene cu cel mai mic nivel de şomaj înregistrat4

4
[Link]

10
Rata inflaţiei în ultimii 10 ani

Grafic nr.3 – Sursa Eurostat

1.5 Tendinţe
Legat de sistemul bancar, Austria va acorda garanţii de 85 miliarde euro şi 15 miliarde
euro pentru recapitalizare, ca să susţină sectorul bancar, în contextul actualei crize financiare.
Băncile austriece pot face faţă deteriorarii economiilor din Europa de Est,este opinia la care
au ajuns conducătorii Băncii centrale a Austriei.
Băncile austriece ar putea face faţă celor mai sumbre previziuni privind deteriorarea
economiilor din Europa emergentă, dacă vor folosi rezervele existente de capital şi vor face
apel la fondurile guvernamentale de sprijin..Potrivit unui raport al Băncii centrale, pierderile
băncilor austriece sunt estimate că s-ar putea ridica la 31 miliarde euro. Aceste pierderi pot fi
acoperite din profiturile viitoare şi din sumele luate din fondul de sprijin de 15 miliarde euro,
creat de guvernul austriac.
Primele cinci băci ale ţării au marit finanţarea pentru subsidiarele din Europa emergentă
în 2008 şi vor să menţină un nivel stabil în 2009, pentru continuarea fluxului creditării. Per
total, băncile austriece au împrumutat 270 miliarde dolari clienţilor din Europa emergentă, in
contextul în care exporturile marilor companii au crescut, în timp ce consumatorii au apelat la
credite pentru achiziţionarea de maşini, case, aparate audio-video şi frigidere.
Deşi previziunile în ceea ce priveşte economia Austriei şi economiile ţărilor din Europa
de Est nu sunt foarte îmbucurătoare, se pare că băncile austriece sunt capabile să-şi susţină
capitalurile din statele europene în care finanţează5.

5
[Link]
_est__arata_banca_centrala.html

11
2. Banca Centrală a Austriei

Oesterreichische Nationalbank (OeNB) este banca centrală a Republicii Austria şi

totodată parte integrată a Sistemului European de Bănci Centrale (the European System of
Central Banks - ESCB). Ea participă la luarea deciziilor în cadrul politicii monetare şi
economice atât din Austria cât şi din întreaga zonă euro. Potrivit Legii federale cu privire la
Oesterreichische Nationalbank ( 1984 Nationalbank Act – NBG ), aceasta este o corporaţie pe
acţiuni. Capitalul social este de 12 milioane euro, acesta fiind format 70% din capital de stat şi
30% din capital privat (angajaţi, alte bănci sau societăţi de asigurări).
“Securitate, stabilitate şi încredere” sunt principiile directoare asumate de OeNB atât
pentru Austria, cât şi pentru întreaga Europă

2.1. Istoric OeNB

Fondarea Băncii şi luarea unor măsuri temporare – 1816-1818

Banca Naţională a Austriei a fost înfiinţată la începutul secolului al XIX-lea. Însă,
habsburgii, dinastia conducătoare din perioada Imperiului Austro-Ungar, au început să emită
bani de hârtie cu 50 de ani înainte. La începutul secolului al XVIII-lea, o instituţie creată
separat a avut acest privilegiu, fiind însărcinată cu distribuţia şi emiterea de bancnote. Din
acel moment, aceasta funcţionează independent faţă de guvern şi se bucură de încrederea
întregii comunităţi de afaceri austriece. Cu toate că Banca Municipală din Viena (Wiener
Stadtbank) a existat din 1705, abia în anul 1762 s-a început emiterea de bancnote cunoscute
sub numele de „ Bancozettel ” (Gulden, florin).

La sfârşitul secolului al XVIII-lea, în timpul războiului împotriva lui Napoleon,

guvernul intervine preluând controlul asupra emisiunii de bancnote. Drept urmare, are loc o
creştere a masei monetare aflate în circulaţie la acea dată. Bancnotele înlocuiesc treptat

12
monedele din cupru şi argint în tranzacţiile comerciale, ceea ce presupune substituirea
monedelor de aur conform postulatului legii lui Gresham.

În timpul domniei lui Francis I, la 1 iunie 1816, este înfiinţată Banca Centrală a
Austriei (”privilegirte Oesterreichische National-Bank”). Odată cu înfiinţarea băncii centrale
care deţine monopolul în ceea ce priveşte emisiunea monetară, are loc stabilizarea sistemului
monetar austriac şi totodată recăpătarea încrederii în instituţiile bancare de către clienţii
acesteia. Banca nou creată rămâne independentă faţă de guvern, aceasta fiind privatizată prin
emiterea şi vânzarea de acţiuni către diverşi investitori.

Banca Naţională Austriacă privilegiată sau “privilegirte Oesterreichische - 1818-1878

”National-Bank

La 15 iulie 1817, Francis I dă o lege prin care conferă băncii naţionale dreptul
exclusiv de emitere şi punere în circulaţie a banilor de hârtie fără restricţii, numit “Drept de
emisiune” (1. Privilegium) care conferea totodată băncii anumite drepturi în ceea ce priveşte
tranzacţiile de scontare.

La 19 ianuarie 1818,a fost stabilită conducerea permanentă a băncii. Primii

guvernatori şi directori ai OeNB au fost personalităţi de seamă ale societăţii vieneze, cum ar
fi bancherii Johann Heinrich von Geymüller sau Franz von Eskeles. Treptat, Banca Centrală
capătă încrederea populaţiei. Ca urmare a acestui fapt, mare parte din populaţia burgheză
cumpără acţiuni la OeNB.

Odată cu fondarea băncii, majoritatea zonelor rurale din ţările unificate sub monarhia
habsburgică, au devenit importante centre comerciale, înregistrând în acelaşi timp o puternică
creştere economică. Pentru a contribui la uşurarea desfăşurării activităţilor bancare, OeNB a
creat sistematic o reţea de sucursale. Primul sediu a fost cel din Viena, deschis in 1823, însă
reţeaua cuprindea sucursale în centre comerciale sau în regiuni industriale, din zona Europei
Centrale, în Estul Europei şi în nordul Mediteranei.

Banca Austro-Ungară – 1878-1922

În anul 1878, Banca Centrală a devenit o instituţie la care Ungaria şi Austria aveau
părţi de capital egale , Banca Austro – Ungară îndeplinind rolul de bancă centrală pentru
fiecare din cele doua părţi ale imperiului. Deoarece guvernele Austriei şi Ungariei nu

13
conveneau în ceea ce priveşte asumarea răspunderii datoriei naţionale, banca şi-a îndreptat
atenţia asupra prevenirii oricărei influenţe ulterioare a unui guvern în ceea ce priveşte politica
de desfăşurare a activităţii bancare. În cele din urmă s-a ajuns la o înţelegere în acest conflict
de interese.
Institutul a dobândit un caracter dual, administraţia băncii fiind alcătuită dintr-o
adunare generală şi un consiliu general, banca având totodată doua sedii centrale, unul la
Budapesta şi unul la Viena. Ulterior, guvernul obţine dreptul de a dispune oricând de
rezervele băncii centrale, iar situaţia politică şi conflictele manifestate între naţionalităţile din
imperiu au devenit un hop în dezvoltarea sistemului bancar. De asemenea, o piedică majoră în
acest sens îl reprezintă primul război mondial, care influenţează într-o mare măsură datoria
publică, dar şi preţul produselor şi serviciilor. Datorită creşterii semnificative a ofertei de
monedă, nivelul preţurilor a înregistrat o creştere de până la 16 ori nivelul acestora pe timp de
pace. Daunele rezultate în urma războiului au fost acoperite în proporţie de 60% prin credite
de război, iar 40% prin împrumuturi de la Banca Centrală.
Începând cu anul 1848 moneda naţională a fost coroana. Deoarece un timp aceasta a
fost masiv supraevaluată, rata de schimb a început să reacţioneze conducând la un
dezechilibru al economiei. În prima parte a anului 1919, coroana s-a depreciat în raport cu
dolarul, scăzând de la circa 30 la aproape 16 coroane. Până la finele anului 1921 banca a
reuşit să controleze creşterea preţurilor, coroana reuşind să crească până la 5,275 coroane pe
dolar.
În 1919 are loc sfârşitul Băncii Austro-Ungare, prin tratatul de la St. Germain-en-
Laye, care prevedea lichidarea băncii şi o serie de alte dispoziţii pentru noua Republică
Austriacă. Ultima adunare generală a avut loc la 14 iulie 1921 şi ultima şedinţă a Consiliului
General al Băncii Austro-Ungare s-a ţinut la data de 15 decembrie 1922.

Oesterreichische Nationalbank în Prima Republica - 1922-1938

La 24 iulie 1922 a fost dată legea de bază a înfiinţării Băncii Naţionale a Austriei, dar
Adunarea Generală convocată pentru data de 15 august 1922 nu s-a ţinut deoarece s-au ivit
neînţelegeri între Guvern şi grupul băncilor care urmau să participe la subscrierea capitalului
social, stabilit inţial la 100 milioane franci elveţieni. Aceste dificultăţi porneau de la faptul că
două bănci aflate în legături strânse cu străinătatea, Laenderbank şi Austro-Oesterreichische
Bank, condiţionau participarea lor la subscrierea capitalului, de o modificare a statutului, în
sensul că statul să nu intervină în conducerea şi în afacerile băncii, cât şi de conservarea
metalului preţios destinat acoperirii emisiunii de bilete în străinătate.

14
 Ulterior guvernul austriac a contractat un mare împrumut din străinătate prin Liga
Naţiunilor, necesar refacerii sale, şi cum acel împrumut avea să deservească direct noua
bancă de emisiune,Liga Naţiunilor a cerut modificarea statutelor băncii, fixate prin legea de
la 24 iunie 1922, în sensul că membrii Consiliului General nu trebuie să primească întărire
prin aprobarea de către capul statului, iar capitalul social de 100 milioane franci elvţtieni se
modifică la 30 milioane coroane de aur.
La 16 Decembrie 1922 s-au publicat statutele nou modificate în Monitor şi la aceeaşi
dată s-a publicat şi legea prin care se acordă privilegii exclusive noii bănci de [Link] 22
Decembrie 1922 se ţine adunarea generală de constituire care îşi începe activitatea la 2
Ianuarie 1923 prin cedarea operaţiunilor fostei bănci [Link] numeşte ca prim
preşedinte al băncii profesorul universitar şi fost ministru Dr. Reisch.
Forma juridică a noii bănci de emisiune e cea de societate anonimă, al cărui capital
se află în întregime în mâinile persoanelor [Link]ţiunile pe care le-a preluat de la
început asupra sa sunt:
• Să reglementeze circulaţia capitalului pe teritoriul republicii şi să înlesnească
compensaţiile de plăţi,adică circulaţia capitalului fără întrebuinţarea banilor efectivi;

• Să vegheze ca, capitalul să fie economic întrebuinţat pentru nevoile economiei

private ;

• Să pregătească convertibilitatea biletelor de bancă prin strângerea metalului preţios şi

a devizelor ca fond de acoperire al emisiunii;

• Să garanteze stabilitatea valutei până la introducerea convertibilităţii biletelor de

bancă.

Banca Centrală şi Germania Nazistă – 1938-1945

În martie 1938 puterea a fost acaparată de către socialişti şi a fost însoţită de areste,
deturnări, sinucideri ale oamenilor politici austrieci, artişti şi intelectuali.
Banca centrală a fost afectată de momentul istoric numit “Anschluss”, astfel că la
câteva zile după invazia trupelor Germaniei în Viena, a fost dată o lege în urma căreia a fost
lichidată Oesterreichische Nationalbank, devenind proprietate a German Reichsbank.
Monedele şi lingourile de aur au fost transferate la Berlin. La 27 aprilie 1945, după ce
Republica Austria a fost reconstruită, Oesterreichische Nationalbank a putut să-şi reia

15
operaţiunile. Actul de tranziţie a Băncii Centrale, de la 3 iulie 1945, asigura cadrul legal
necesar pentru a asigura activităţi bancare.
În timp, Banca Centrală a Austriei, a impus diferite măsuri, cu scopul de a creşte
puterea de cumpărare a monedei naţionale, de a menţine un curs stabil a acesteia, în ciuda
instabilităţii economice a ţării, a fluctuaţiilor în ceea ce priveşte rata inflaţiei, dar şi a
instabilităţii în ceea ce priveşte autonomia faţă de guvern a băncii, acesta intervenind în
nenumărate rânduri, în special pentru corectarea deficitului bugetar în situaţii de criză.

Oesterreichische Nationalbank în timpul celei de-a doua Republici - 1945-1998

Anii de după Al Doilea Razboi Mondial, au arătat societăţii şi politicienilor cât de

important era lucrul în echipă ca şi principiu de bază al unei Austrii pentru toţi cetăţenii.
Nimeni nu s-a îndoit că reconstrucţia era posibilă. Cu ajutorul Programului European de
Recuperare care a împlinit o parte substanţială, acest lucru a fost într-adevăr un succes. Planul
Marshall a trecut testul.

Cheia dezvoltării Austriei din anii ’90 a fost integrarea ţării în Uniunea Europeană,
aderând în 1995 alături de Finlanda şi Suedia. Odată cu aderarea a fost necesară
implementarea mecanismului cursului de schimb al Sistemului Monetar European (EMS).
Modificarea din Legea federală privind Oesterreichische Nationalbank (modificare a
Nationalbank Act, din 1998), a fost necesară pentru Austria pentru a satisface condiţiile
juridice prealabile pentru participarea în etapa a treia a Uniunii Economice şi Monetare
(UEM) de la 1 ianuarie 1999. Aceasta a fost anunţată oficial, în aprilie 1998. Modificarea
prevede în mod expres că, în îndeplinirea sarcinilor şi obiectivelor din cadrul Sistemului
European al Băncilor Centrale (SEBC), şi a Oesterreichische Nationalbank organelor de
decizie trebuie să acţioneze independent de instituţiile sau organele comunitare, precum şi
orice guvern al statelor membre.

Oesterreichische Nationalbank ca parte a Sistemului European de Bănci Centrale -1990

La 1 ianuarie 1999 ,odată cu începutul Etapei a Treia a Uniunii Monetare şi

Economice (UEM) , moneda euro a fost introdusă în Austria şi în alte 10 ţări drept monedă
unică. Oesterreichische Nationalbank şi-a transferat responsabilitatea în materie de politică
monetară Băncii Centrale Europene (European Central Bank - ECB), iar deciziile sunt luate
de către Consiliul Guvernant al ECB.

16
 Introducerea banilor gheaţă euro la începutul anului 2002 a fost nu numai o
provocare majoră logistică, ci şi de relevanţă pentru economia austriaca.
Există o zonă euro, care cuprinde 12 ţări: Austria, Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia,
Italia, Irlanda, Luxemburg, Olanda şi Spania. Monedele acestor ţări au disparut treptat, între 1
ianuarie şi 28 februarie 2002. Data de 27 ianuarie 2002 a fost ultima zi pentru guldenul
olandez, 9 februarie pentru lira irlandeză, 17 februarie pentru francul francez, iar data de 28
februarie va fi ultima zi în care va circula şilingul austriac, francul belgian, marca finlandeză,
drahma grecească, lira italiană, francul luxemburghez, escudo portughez, peseta spaniolă. De
la 1 martie 2002, în toate cele 12 ţări amintite va circula o monedă unică: EURO.

Dar trecerea la Euro este o problemă vitală pentru întreaga Uniunue Europeană. Se
fac mari eforturi, materiale şi financiare, pentru ca mediile de afaceri să-şi adapteze
echipamentele pentru utilizarea noii monede şi să facă tot posibilul pentru creşterea
competitivităţii firmelor în cadrul pieţei unice.

Euro este moneda unică a Uniunii Economice şi Monetare, adoptată la 1 ianuarie

1999. Semnul pentru moneda unică este €, cu două linii orizontale, clar marcate, inspirat din
litera grecească epsilon, ca referinţă la leaganul civilizaţiei europene şi la prima literă din
cuvântul Europa. Liniile paralele reprezintă stabilitatea euro.

În întampinarea zilei euro s-au tipărit 14,9 miliarde de bancnote, s-au bătut 51,5
miliarde de monede şi la data de 11 ianuarie 2002 aproximativ 10 miliarde euro să fie puşi
imediat în circulaţie pentru a înlocui monedele naţionale.

Realizată de Robert Kalina, de la Imprimeria Băncii Centrale a Austriei, grafica

bancnotelor euro este strâns legată de moştenirea culturală europeană, fără să prezinte însă
momente reale, ci simboluri. Desenele lui sunt inspirate din tema “Ani şi stiluri în Europa”,
fiind reprezentative pentru toate statele membre.

2.2. Obiective şi funcţii ale OeNB

OeNB este parte componentă a Sistemului European de Bănci Centrale şi totodată
autoritatea monetară din cadrul economiei austriece. Cu toate că ea are în vedere toate

17
obiectivele politicii economice, obiectivul principal avut în vedere este stabilitatea preţurilor
şi tipul de schimb. Tendinţa actuală este de a consolida independenţa băncii centrale faţă de
guvern pentru a garanta astfel stabilitatea economică.
Instrumentele folosite de banca centrală sunt instrumente generale de intervenţie
precum politica de open market (prin care dimensionează oferta de monedă pe piaţă prin
calitatea de vânzător sau cumpărător de titluri) sau politica rezervelor minime obligatorii care
obligă băncile comerciale să aibă un cont deschis la banca naţională pentru ca aceasta să poată
stabiliza ratele dobânzilor de pe piaţa monetară.
Funcţiile îndeplinite de OeNB sunt următoarele:

Bancherul guvernului. Banca centrală obişnuieşte să fie responsabilă de custodia

rezervelor statului şi, frecvent, gestionează creditul pentru sectorul public şi administrează
emisiunile de datorie publică. Acest tip de funcţie este mai limitat pentru a garanta
independenţa băncii centrale de guvern. Acum câteva decenii guvernul avea puterea de a
obliga banca centrală să-i dea credite. Această lipsă de independenţă a bancii centrale pune în
dificultate realizarea obiectivului de stabilitate monetara care în aceste condiţii rămâne
subordonat obiectivelor guvernului.

Reglarea circulaţiei fiduciare. Banca centrală se ocupă de punerea în circulaţie a

bancnotelor şi monedelor emise, retrăgându-le pe cele deteriorate şi garantând o aprovizionare
de efectiv adecvată necesităţilor comerţului.

Bancă a băncilor. Ţine în custodie rezervele băncilor private şi controlează volumul

acestora; determină coeficienţii rezervelor, adică procentajul din depozite pe care banca
privată trebuie să-l aloce rezervelor. Banca centrală împrumută bani băncilor private în
cantitatea şi tipul de dobândă ce se determină în funcţie de strategiile politicii monetare.
Coordonează şi intervine pe piaţa interbancară, adică cunoaşte şi controlează creditele pe care
băncile private le practică între ele.

Control şi inspecţie. Banca centrală formulează normele de funcţionare ale băncilor

private. Autorizează deschiderea de noi bănci şi entităţi de credit, inspectează funcţionarea lor
şi le sancţionează dacă este cazul.

• Controlul schimburilor. Centralizează rezervele de devize, ceea ce includ nu numai

monedele şi bancnotele emise de străinătate, ci şi conturile la instituţii bancare şi

18
 efectele de plată în afară. Gestionează schimbul valutar, controlează toate încasările şi
plăţile internaţionale; se ocupă frecvent de elaborarea Balanţei de Plăţi.
• Consultanta. Banca centrală elaborează rapoarte informative şi publicaţii periodice cu
caracter statistic. Rapoartele oficiale ale băncii centrale asupra situaţiei economice a
ţării au un mare efect asupra aşteptărilor întreprinzătorilor şi asupra previziunilor
guvernului, influenţând astfel deciziile de investiţii private şi cheltuielile publice.

2.3. Mass media și publicații

Guvernatorul Băncii Naționale a Austriei, Klaus Leibscher a confirmat participarea la
cea de-a patra ediție a Forumului Financiar Sud-Est European

Klaus Leibscher, Guvernatorul Băncii Naționale a Austriei, consideră

că, “după extindere, Europa este bine pregătită să înfrunte noile
provocări și să culeagă beneficiile integrării globale. Interacțiunea
politicilor structurale fiscale, orientate spre stabilitate monetară, în
context european, asigură răspunsul optim la provocările oferite de
un climat de business aflat în schimbare”, declara Klaus Leibscher la
sfârșitul anului trecut.6

Austria nu este în pericol de default susține guvernatorul Băncii Naționale

Austria nu este în pragul de a intra în incapacitate de plată

(default) şi este în măsură să facă faţă riscurilor provocate
de expunerea băncilor austriece la Europa Emergentă, a
informat Banca Naţională a Austriei.

“Credibilitatea statului austriac şi a sectorului bancar din Austria este dincolo de orice
îndoială”, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a Austriei, Ewald Novotnz, într-un
comunicat. Novotnz a subliniat că agenţiile de rating Fitch şi Moody’s au confirmat recent
ratingul ‘AAA’ acordat Austriei iar procentul datoriei Austriei (62,5 procente din PIB) este
sub media din zona euro.

Declaraţiile lui Novotny vin ca un răspuns la comentariile laureatului premiului Nobel pentru
economie 2008, Paul Krugman, potrivit căruia Islanda, Irlanda şi Austria sunt ţările cele mai
6
[Link]

19
afectate de criza internaţională. Băncile din Austria sunt cei mai mari creditori ai fostelor ţări
comuniste din Europa Centrală şi de Est, cărora le-au acordat împrumuturi echivalente cu 75
la sută din Produsul Intern Brut al Austriei. Nu este prima dată când Banca Centrală a Austriei
încearcă să calmeze temerile cu privire la situaţia economiei Austriei ca urmare a expunerii la
Europa Emergentă. 'Nu există riscuri pe care să nu fim capabili să le absorbim graţie
măsurilor pe care le-am adoptat deja', a apreciat Ewald Novotny, adăugând că observatorii ar
trebui să facă distincţii în rîndul ţărilor din regiunea Europei Emergente.7

Banca Centrală a Austriei susţine că statul nu riscă să intre în incapacitate de plată

Austria nu este pe cale să intre în incapacitate de plată şi

poate face faţă oricăror riscuri cauzate de expunerea băncilor
sale faţă de Europa emergentă, consideră banca centrală a
ţării.

"Capacitatea Austriei şi a sectorului bancar de a-şi onora obligaţiile ce decurg din credite se
află dincolo de orice îndoială", a spus şeful băncii centrale, Ewald Nowotny. Acesta a răspuns
unor comentarii apărute în presa internaţională şi făcute de economistul Paul Krugman, care a
spus că Austria se îndreaptă către faliment.

Băncile din Austria sunt printre cele mai mari care au afaceri în Europa Centrală şi de Est.
Acestea au acordat împrumuturi ce reprezintă 75% din PIB al ţării,către clienţii din această
regiune. Grupurile bancare austriece sunt printre cei mai mari creditori pentru fostele zone
comuniste din Europa Centrală şi de Est, şi au acordat credite echivalente cu 75% din
produsul intern brut pentru clienţii din regiune.

Aceasta nu este pentru prima dată când banca centrală a Austriei a încercat să calmeze
temerile legate de starea economiei naţionale, din cauza expunerii mari la această
[Link] a subliniat că agenţiile de evaluare financiară Fitch şi Moody's au confirmat
recent ratingurile 'AAA' pentru Austria şi că nivelul datoriilor este sub media zonei euro.8

7
[Link]
nationale/1026/
8
[Link]
plata_496541.html

20
Banca centrală a Austriei: Băncile dispun de capitaluri şi lichidităţi satisfăcătoare

Instituţiile financiare cu expunere pe pieţele din

Europa Centrală şi de Est dispun de capitaluri şi
lichidităţi satisfăcătoare, a anunţat astăzi banca centrală a Austriei, în replică la analiza
agenţiei Moody's care menţiona că recesiunea ar putea fi mai gravă în regiune iar băncile
prezente în această zonă ar putea suferi o scădere a ratingului.
"Din punctul de vedere al Austriei, trebuie clarificat faptul că 3/4 dintre ţările din regiune
unde sunt implicate grupuri financiare austriece sunt state membre UE, iar expunerea totală a
băncilor din Austria pe aceste pieţe reprezintă numai o cincime din expunerea totală a zonei
euro".9

2.4. Evenimente OeNB

37th Economics Conference

Data: 5/14/2009 - 5/15/2009

Locație: Vienna Marriott Hotel
Organizat de: Oesterreichische Nationalbank

Conference on European Economic Integration 2009

Data: 11/16/2009 - 11/17/2009

Locație: Oesterreichische Nationalbank
Organizat de: Oesterreichische Nationalbank

3. Bănci din sistemul bancar austriac

9
[Link]
3959146/

21
 3.1. Raiffeisen Zentralbank
Österreich AG

3.1.1. Istoric

Încă din timpul lui Friedrich Wilhelm Raiffeisen, frontoanele încrucişate au fost
alese ca marcă comercială pentru Raiffeisen. Odinioară, acest simbol era ataşat acoperişurilor
caselor pentru ai proteja pe locuitorii acestora de toate pericolele. Grupul Raifeissen a adoptat
acest simbol protector drept marcă comercială pentru ca membrii se ajutau reciproc în cazul
unui pericol economic colaborând sub forma cooperativei (suport reciproc, auto-guvernare,
solidaritate în scopuri economice, subsidiaritate).
Friedrich Wilhelm Raiffeisen (1818-1888) intervine în viaţa economică în contextul
unei situaţii economice grave creând în anul 1862 o asociaţie de bănci de împrumut, care va
constitui baza organizaţiei de cooperative Raiffeisen actuale. Doar după 10 ani de la
înfiinţarea Raiffeisenkasse Mühldorf în sudul Austriei în anul 1886, peste 600 de banci de
credit si economii utilizau sistemul bancar Raiffeisen. Urmând exemplul Raiffeisen, începând
cu anul 1894 s-au format bănci regionale Raiffeisen. Ȋn anul 1898, la Viena ia fiinţă la nivel
federal o asociaţie comună ce în prezent poartă denumirea de "Österreichischer
Raiffeisenverband".10

Raiffeisen Zentralbank Österreich AG a fost fondată în

anul 1927 ca Genossenschaftliche Zentralbank (GZB) şi a fost
redenumită în forma actuală în anul 1989. Ȋn Europa Centrală şi de
Est, RZB este acţionarul principal al reţelelor de bănci. Aceasta
coordonează activităţile si politicile principale ale întregului grup
bancar Raiffeisen, fiind totodată responsabilă cu tranzacţiile şi operaţiunile efectuate în
numele grupului la nivel naţional şi internaţional.

Structura RBG pe cele trei nivele este următoarea: nivelul I format din 548 de bănci
locale autonome şi 1.702 (băncile Raiffeisen din provinciile Austriei deţin propria lor Bancă
Regională Raiffeisen) ; nivelul II format din 8 bănci regionale ce furnizează servicii centrale

10
[Link]

22
 Băncilor Raiffeisen din sfera lor de actiune şi operează ca şi
bănci universale autonome ; nivelul III - Raiffeisen
Zentralbank (RZB) înfiinţată în anul 1927, cu sediul în Viena,
este instituţia centrală a grupului bancar Raiffeisen în această
calitate oferind servicii centrale: o gamă completă de servicii
bancare şi de investment banking în Austria şi este considerată
un pionier în Europa Centrala şi de Est. Se numară printre principalele bănci din regiune,
oferind servicii bancare pentru companii şi persoane fizice, precum şi servicii de investment
banking, pe pieţe din ţări ca : Albania, Belarus, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia,
Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România, Rusia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ucraina.

3.1.2. Acţionariat

Majoritatea acţiunilor (100% sau aproape 100%) sunt deţinute de Raiffeisen

International Bank-Holding AG, companie ce coordonează băncile din ţările mai sus-
menţionate. Numeroase companii de leasing (inclusiv una în Kazahstan) şi furnizori de
servicii financiare fac parte din Grupul Raiffeisen International. Raiffeisen International este o
subsidiară integral consolidată a RZB care deţine 68,5% din acţiuni. Restul de acţiuni se
tranzacţionează liber, fiind deţinut de investitori instituţionali sau privaţi. Acţiunile sunt
tranzacţionate la Bursa de Valori din Viena.

3.1.3. Principalele funcţii, activităţi şi operaţiuni bancare

Raiffeisen Zentralbank Österreich AG este o banca universală ce oferă o gamă

completă de produse şi servicii financiar-bancare clienţilor săi (corporate, IMM, persoane
fizice) prin intermediul unei reţele de distribuţie cu acoperire naţională şi internaţională.

Funcţiile RZB sunt legate în mod evident de rolul său de element central al
sistemului de bănci din Grup, acestea fiind următoarele:

• coordonarea strategică a operaţiunilor băncilor membre, prin Raiffeisen International,

ca entitate subsidiară;
• stabilirea politicilor strategice în domeniile investiţional, de marketing, de
management al riscului, ş.a.
• controlul băncilor membre

23
 Principalele operaţiuni ale Raiffeisen Zentralbank Österreich sunt:

a) Operaţiuni bancare clasice

Conform actului constitutiv, principalul domeniu de activitate al băncii îl constituie
activitatea de intermediere monetară şi activităţile de creditare.
În acord cu legea bancară, obiectul de activitate al băncii include :
• atragere de depozite şi alte fonduri rambursabile;
• contractare de credite, incluâand printre altele:
 credite de consum;
 credite ipotecare;
 credite de prefinanţare a exporturilor;
 finantţarea comerţului cu bunuri fungibile;
 finanţarea tranzacţiilor comerciale;
 operaţiuni de factoring, scontare, forfetare.
• servicii de transfer monetar;
• emitere şi administrare de mijloace de plată, cum ar fi: cărţi de credit, cecuri de
călătorie şi alte asemenea, inclusiv emitere de monedă electronică;
• emitere de garanţii şi asumare de angajamente;
• tranzacţionare în cont propriu sau în contul clienţilor, în condiţiile legii, cu:
 instrumente ale pieţei monetare, cum sunt: cecuri, cambii, bilete la ordin,
certificate de depozit;
 valută;
 contracte futures;
 instrumente având la bază cursul de schimb şi rata dobânzii;
 valori mobiliare şi alte instrumente financiare;
• intermediere, în condiţiile legii, în oferta de valori mobiliare şi alte instrumente
financiare, prin subscrierea şi plasamentul acestora ori prin plasament şi prestarea de
servicii aferente;
• acordarea de consultanţă cu privire la structura capitalului, strategia de afaceri şi alte
aspecte legate de aceasta, consultanţă şi prestare de servicii cu privire la fuziuni şi
achiziţii de societăţi comerciale;

24
 • intermediere pe piaţa interbancară;
• administrare de portofolii ale clienţilor şi consultanţă legată de aceasta;
• păstrare în custodie şi administrare de valori mobiliare şi alte instrumente financiare;
• prestare de servicii privind furnizarea de date şi referinţe în domeniul creditării;
• închiriere de casete de siguranţă;
• depozitarea activelor fondurilor de investiţii şi societăţilor de investitii;
• distribuirea de titluri de participare la fonduri de investiţii şi acţiuni ale societăţilor de
investiţii;
• acţionarea ca operator al arhivei electronice de garanţii reale mobiliare;
• operaţiuni cu metale şi pietre preţioase şi obiecte confecţionate din acestea;
• operaţiuni în mandat;
• servicii de procesare de date, administrare de baze de date ori alte asemenea servicii
pentru terţi;
• participare la capitalul social al altor entităţi;
• închirierea de bunuri mobile şi imobile către terţe părţi, în condiţiile legii;
• servicii auxiliare sau conexe legate de activităţile desfăşurate, cum ar fi: deţinerea şi
administrarea de bunuri mobile şi imobile necesare desfăşurării activităţii sau pentru
folosinţa salariaţilor, şi efectuarea oricăror altor activităţi şi operaţiuni necesare pentru
realizarea obiectului de activitate autorizat.

b) Operaţiuni bancare moderne

 MyBanking oferă informaţiile financiare privind contul bancar personal şi cursul

valutar şi cu ajutorul său se pot efectua transferuri intra şi interbancare;
 prin Raiffeisen Direct, banca este mai aproape de client, fără ca acesta să facă cel mai
mic efort şi fără să plătească comisioane şi taxe suplimentare;
 serviciul Sweep, existent în cadrul Raiffeisen Bank, oferă posibilitatea de a transfera
automat sumele care depăşesc un nivel prestabilit în alt cont indicat de către client;
 serviciul SmartTel oferă informaţiile despre cont, disponibile 24 de ore din 24, 7 zile
pe săptămână, direct pe ecranul telefonului mobil, sub forma unor mesaje text de tip
SMS.
 programul Asigurarea ta în caz de incendiu presupune o asigurare pe viaţă titularilor
de conturi curente în lei, deschise la Raiffeisen Bank.

25
  prin Plăţi directe furnizor, Raiffeisen Bank va plăti clientului, din contul curent, toate
facturile pentru telefonul fix şi mobil, la gaze, la lumină şi altele.
În ceea ce priveşte diferite operaţiuni bancare care vizează activitatea băncii şi locul
în care se realizează, acestea se împart în:
o operaţii front – office : operaţiile care vizează interacţiunea băncii cu clienţii săi:
furnizare de informaţii privind serviciile pe care le oferă banca etc.
o operaţii back-office : operaţiile transparente pentru clienţii săi, dar care asigură
funcţiile vitale ale sale: contabilitatea internă bancară, administraţie, gestiunea de
conturi şi calculul de dobânzi, depozitarea numerarului etc. Ȋn ceea ce priveşte
raportul care se stabileşte între operaţiile front-office şi cele de back-office, acestea.
diferă de la o bancă la alta prin activitatea desfăşurată .

3.1.4. Indicatori de influenţă/ Evoluţii

Veniturile din exploatare au ajuns la o rată mai mare decât cheltuielile

administrative, în 2008 permiţând raportului cost/venit să se îmbunătăţească de la 56.9 la
52.8%. Rentabilitatea capitalului (ROE) a scăzut de la 22.2% la 7.3%, din cauza profiturilor
mai mici pentru această perioadă. Randamentul activelor (ROA) s-a contractat de la 1.17 % în
2007 la 0.40 % pentru 2008. Totodată raportul riscuri/câştiguri a crescut de la 10.5% la
28.7%. În anul 2008 s-au înregistrat creşteri considerabile în retail banking şi ramuri de
afaceri cu clienţi cu amănuntul, în alte cuvinte, persoane fizice şi întreprinderi mici şi mijlocii
întreprinderi. Un milion de clienţi noi s-au înregistrat pe parcursul anului 2008, aducând
numărul total de clienţi la 14.7 milioane de clienţi. Numărul de sucursale bancare a crescut, de
asemenea cu 7.1 % , ajungându-se la numărul de 3251 de sucursale în 2008.
Conform articolului, din data de 28 aprilie a.c. apărut în ziarul Capitalul, în prezent
“Holdingul Raiffeisen se află în plin proces de extindere, cumpărând acţiunile deţinute la
Strabag de oligarhul rus Oleg Deripaska şi proiectând alte participaţii în valoare de cinci
miliarde de euro. Raiffeisen intenţionează să se extindă şi în domeniul non-financiar, Erwin
Hameseder, şeful Raiffeisen-Holding Niederoesterreich-Wien, comunicând în cursul zilei de
luni, cu ocazia unei conferinţe de presă de bilanţ, că se va folosi de criza economică pentru a
opera achiziţii, informează Agerpres. ‘Noi acţionăm anticiclic şi investim în mod conştient şi
în vremuri tulburi din punct de vedere economic’, afirma managerul austriac, Raiffeisen fiind

26
deja de pe acum o mare putere. Ȋn Austria, concernul Raiffeisen reprezintă numărul unu în
domeniul bancar, cu un total de 30 la sută din totalul clienţilor”11.

3.2. Erste Bank

Erste Group este compus din: Erste Bank

der oesterreichischen Sparkassen AG – Austria,
Česká spořitelna (CS) – Cehia, Slovenská sporiteľňa,
a. s. – Slovacia, Erste Bank Hungary Nyrt. –
Ungaria, Erste Bank Croatia(Erste &
Steiermärkische Bank d.d.) – Croaţia, Erste Bank
a.d. Novi Sad – Serbia, Banca Comerciala Romana
S.A. – România, Erste Bank Ukraine – Ucraina.

Erste Bank der oesterreichischen Sparkassen AG

3.2.1. Istoric

Erste Bank este unul dintre cele mai mari şi mai tradiţional grup bancar din Austria.
Fondată în anul 1819, ca prima bancă de economisire sub denumirea de “Erste
Oesterreichische Spar-Casse” astăzi are un rol major în dezvoltarea managementului finaciar
în Austria şi în Europa Centrală.
În 1986 banca a început pregătirile pentru conversia într-o corporaţie publică, pe care
o efectuează în 1993.
Între 1993 şi 1997, Erste Bank a absorbit aproximativ 17 bănci de economii din diferite ţări.
Directorul băncii Erste Bank, Andreas Treichl a început o operaţiune de consolidare a
Austriei, prin susţinerea băncilor de economii.
11
Preluare de pe site-ul [Link]

27
 În anul 1997 - Fuziunea cu GiroCredit şi schimbarea de nume în "Erste Bank der
oesterreichischen Sparkassen AG". Fuziunea a fost considerată un bun cultural, structural şi
internaţional de succes.
Octombrie 2000 - prima majorare de capital, 6 milioane de acţiuni (peste 280 de
milioane de Euro) au fost introduse cu succes pe Bursa de Valori de la Viena.
Ianuarie 2001 - Achiziţionarea celei mai mari bănci slovace a fost un pas în
strategia extinsă a pieţei interne în Europa Centrală.
Septembrie 2001 - Haftungsverbund Semnat- crearea de Haftungsverbund între Erste
Bank şi bănci de economii; aproape toate băncile interne de economii garantau reciproc
clienţilor lor depozitele.
Septembrie 2004 - fuziunea dintre Erste Bank Ungaria si Postabank Erste Bank
Ungaria , urmând să devină Erste Bank Ungaria, a doua ca mărime, ca bancă cu amănuntul, în
Ungaria.
Decembrie 2005 - Erste Bank a preluat BCR din România- Erste Bank a atribuit
contractul pentru a cumpăra 61.88% din SA Banca Comerciala Română (BCR), cea mai mare
bancă din România.
Ianuarie 2007 - Erste Bank achiziţionează restul acţiunile Bank Prestige- Erste
Bank a achiziţionat restul de acţiuni ale băncii Prestige pentru 79.4 milioane de euro.
Erste Bank a achiziţionat restul de acţiuni ale băncii Prestige (înregistrată sub numele
de societate pe acţiuni).
Iulie 2008 - Erste Bank investeşte în Centrul Invest Bank din Rusia. Erste Bank
deţine 9,8% din acţiunile băncii Center-Invest. Bank Center-Invest este un lider regional,
bancă în districtul federal de Sud din Rusia şi are sediul în Rostov. Ea are unele 2000 de
angajaţi cu privire la salarizare şi de o reţea de 110 filiale în regiune.
August 2008 - Separarea juridică a "Erste Group Bank AG" şi "Erste Bank der
Oesterreichischen Sparkassen AG". Separarea a avut efecte juridice în momentul
înmatriculării în Registrul de companie la data de 9 august 2008. De atunci, compania a
înregistrat numele de "Erste Bank der Oesterreichischen Sparkassen AG".

3.2.2. Acţionariat/ Volumul acţiunilor

316,288,945

28
 Diagrama preţului acţiunilor

Sursa: Bursa de Valori Viena

Structura acţionariatului în funcţie de tipul investitorului şi pe regiuni

3.2.3. Tip de instituţie/Oferta de produse şi servicii

29
 Erste Bank Austria se ocupă de servicii de private banking şi corporate banking,
precum şi de colaborarea cu băncile de economii. Deşi Grupul Erste se concentrează pe
servicii bancare de tip retail, oferă o varietate de servicii bancare şi financiare, incluzând :

• depozite bancare;
• credite;
• credite ipotecare;
• servicii bancare de investiţii;
• tranzacţionarea de titluri de valoare;
• instrumente derivate;
• gestionarea de portofolii;
• finanţare de proiecte;
• finanţare de tranzacţii internaţionale;
• instrumente de finanţare pentru companii;
• servicii pentru piaţa de capital şi monetară;
• leasing;
• factoring;
• bancassurance.

3.2.4. Evoluţii

În toamna anului 1997, ErsteGroup şi-a dezvoltat o strategie proprie în ceea ce

priveşte investiţiile, startegie rămasă neschimbată încă de atunci: concentrarea pe cheia în
afaceri – în cooperare cu băncile de economii(business focus, retail banking), expansiunea în
zonele vecine din Europa Centrală şi de Est, creşterea eficienţei.

În sectorul serviciilor de private banking, Erste Bank intenţionează să îşi crească pe

viitor cota de piaţă la 25% (nivelul actual este de 21%), până la sfârşitul anului 2010.12

12
[Link]

30
Bibliografie

1. [Link]
2. [Link]
3. [Link]
4. [Link]
[Link]://[Link]/articol_82836/bancile_austriece_pot_face_fata_deteriorarii_econom
iilor_din_europa_de_est__arata_banca_centrala.html
6. [Link]
7. [Link]
guvernatorul-bancii-nationale/1026/
8. [Link]
incapacitate-de-plata_496541.html
9. [Link]
satisfacatoare-3959146/
10. [Link]
11. [Link]
12. [Link]

31