ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE

Europa – România – Uniunea Europeană. Probleme fundamentale

I. Europa și România – geografie fizică

1. Lumea contemporană. Recapitulare
2. Spaţiul românesc şi spaţiul european.
3-11. Elemente fizico-geografice definitorii ale Europei şi ale României:
- relieful major (trepte, tipuri şi unităţi majore de relief);
- clima (factorii genetici, elementele climatice, regionarea climatică); harta sinoptică a Europei şi a României;
- hidrografia – aspecte generale; Dunărea şi Marea Neagră;
- învelişul biopedogeografic;
- resursele naturale.

Particularităţile climatice ale Europei şi ale României

A. Factorii climatogeni (cei care determină clima)

B. Particularităţile elementelor climatice
C. Regionarea climatică a Europei

I. Particularităţile climatice ale Europei

Europa dispune de un climat temperat pe cea mai mare suprafaţă, iar în N de un climat rece (subpolar),
determinat de poziţia geografică ( 36o-82o N ) .

A. Factorii climatogeni:
1. radiaţia solară globală - determinat de mărimea energiei solare (bilanţul radiativ), a cărei valoare scade cu
latitudinea (de la S la N) şi cu altitudinea
2. suprafaţa mărilor şi oceanelor  reduc amplitudinile termice derminând o umiditate mai mare
 Curentul cald al Golfului/Atlanticului de Nord – influenţează NV Europei
3. relieful - prin altitudine determină scăderea temperaturii cu 6C/1000 m, creşterea cantităţii de precipitaţii şi
scăderea
presiunii aerului determină etajarea climatică: montan, de deal şi podiş, de câmpie
4. circulaţia generală a maselor de aer - teritoriul Europei este afectat de :
a. anticicloni - zone cu presiune ridicată: Groenlandez, Azorelor, Siberian,
b. cicloni - zone cu presiune scăzută: Islandez, Mediteranean, Central asiatic
Aerul circulă dinspre regiunile cu presiune mare către regiunile cu presiune mică.
În general la nivelul Europei predomină circulaţia V-E (vânturile de vest) urmată de cea N (vânturile subpolare)
5. factorii antropici - prezintă influenţe locale prin defrişări, activităţi industriale, cultivarea terenurilor, etc.

B. Particularităţile elementelor climatice

1. Temperatura aerului
a. Temperatura medie anuală - scade cu latitudinea [ +18C în S la 0 (-4)C în N ] dar şi cu altitudinea (6C/1000
m)
b. Temperatura medie a lunii iulie - scade pe direcţie SV-NE
c. Temperatura medie a lunii ianuarie - scade pe direcţie S-N
d. Amplitudinea termică = diferenţele de temperatură între lunile extreme
( diferenţa dintre valoarea t.m. a lunii iulie şi valoarea t.m. a lunii ianuarie )
- creşte de la V către E şi scade cu altitudinea
2. Precipitaţiile: sunt inflenţate de altitudine şi orientarea culmilor muntoase;
scad cantitativ de la V (peste 1 000 de mm/ an) la E (250 mm/ an în jurul M Caspice) şi cresc cu
altitudinea
3. Vânturile - sunt determinate de circulaţia generală a maselor de aer
- vânturile de vest sunt predominate - bat dinspre V şi determină vreme instabilă
- crivăţul- bate dinspre E-NE mai ales iarna , fiind rece şi uscat determinând geruri puternice şi viscole
- austrul - un vânt cald şi uscat, bate în SV

Page 1 of 10
 ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE
Europa – România – Uniunea Europeană. Probleme fundamentale

- bora - un vânt rece ce bate în zona Alpilor Dinarici

- mistralul - bate în sudul Franţei (valea Rhonului )
- sirocco (mase de aer tropical) - un vânt fierbinte, bate vara dinspre N Africii în S Spaniei, Italiei şi Siciliei
- brizele marine - în zonele de litoral moderează temperatura şi creşte umiditatea
- vânturi de tip foehn - se înregistrează pe versanţii opuşi circulaţiei generale vestice fiind cald şi uscat

C Regionarea climatică a Europei

Zona climatică temperată rece

Tipul de climat/ climă Climat Climat Climat temperat Climatul
Climat subpolar
mediteranean/subtropical temperat oceanic continental montan
30- 40 lat N/ 40- 60 /700lat .N,
40- 70 lat. N, la peste 60/700lat. N,
Regiuni 35- 45 lat. N, în centrul şi în E

Caracterizat de etajarea elementelor climatice

în V continentului în N continentului
în S continentului continentului
Temperatura m. a. 15- 20C 10- 15C 5-10C între -5şi 0C
- în general regulate; în general reduse
reduse (cca 200
Precipitaţii - 1000-2000 mm/an; (500-700 mm/an),
500-1000 mm/an mm/an), mai ales sub
m. a. peste 2000 mm/an scad spre E (sub
formă solidă
local 500 mm/an)
austrul; bora; sirocco vânturile de
vânturile de vest; vânturile de N
Vânturi (mase de aer tropical); E-NE şi iarna
brizele marine, ş.a. (reci şi uscate)
mistralul crivăţul
Amplitudini termice reduse reduse mari reduse
verile [Link] şi
verile calde şi secetoase, verile răcoroase şi
secetoase, iar verile sunt scurte şi
iar ploioase, iar
vară / iarnă iernile sunt răcoroase, iar
iernile sunt blânde şi iernile sunt blânde şi
geroase şi iernile lungi şi geroase
ploioase ploioase
secetoase

amplitudine termică = diferenţele de temperatură între lunile extreme ( diferenţa dintre valoarea t.m. a lunii iulie şi valoarea
( poate fi + sau - ) t.m. a lunii ianuarie )
- creşte de la V către E şi scade cu altitudinea

Aplicaţii:

Precizaţi:
1. trei asemănări şi două asemănări între climatul mediteranean şi climatul temperat oceanic
2. trei asemănări între clima statului marcat, pe hartă, cu litera D (Grecia) şi clima statului marcat, pe hartă, cu litera
F (Italia).
3. trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera B (Irlanda) si clima statului marcat,pe hartă, cu litera E
(Ungaria).
Nota 1: Asemănările şi deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii
anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, tipul de climă/influenţe climatice, etaj climatic, factori ce influenţează clima,
amplitudine termică.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei asemănări vor fi prezentate comparativ şi nu separat.

4. doi factori care determină diferenţele de temperatură dintre sudul şi nordul Europei.
5. o cauză a prezenţei gheţarilor actuali în Munţii Pirinei;
6. o cauză a scăderii cantităţii de precipitaţii din vestul spre estul Europei.
7. o cauză care justifică prezenţa, la aceeaşi latitudine, a pădurilor în Norvegia, şi a gheţarilor în Groenlanda.
8. doi factori care influenţează clima Europei.

Page 2 of 10
 ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE
Europa – România – Uniunea Europeană. Probleme fundamentale

9. Se dau următoarele date climatice:

o În Ucraina: temperatura medie în luna ianuarie = -7,1 ºC
temperatura medie în luna iulie = 23,8 ºC
precipitațiile medii anuale = 520 mm/an
o În Ungaria: temperatura medie în luna ianuarie = -5,1 ºC
temperatura medie în luna iulie = 21,2 ºC
precipitațiile medii anuale = 700 mm/an
a. Calculați amplitudinile termice anuale pentru cele două state.
[Link]ți tipurile de influențe climatice dominante pentru fiecare dintre cele două țări.
[Link]ți diferența dintre cantitatea de precipitații din cele două state.
10. Explicați valorile mai ridicate ale bilanțului radiativ în partea sudică a Europei față de partea sa nordică.
11. În Câmpia Precaspică, precipitațiile coboară la circa 200 mm/an. Explicați acest fapt!
12. Explicați faptul că pe versanții vestici ai Munților Pirinei se înregistrează valori foarte mari ale precipitațiilor
(peste 3000 mm/an)
13. Explicați valorile reduse ale precipitațiilor din climatul subpolar.
14. Graficul de mai jos reprezintă evoluția temperaturilor și precipitațiilor medii anuale la o stație meteorologică din
Europa.

Precizați:
a. Valoarea temperaturii maxime și luna în care se înregistrează.
b. Valoarea precipitațiilor minime și luna în care se înregistrează.
c. Valoarea amplitudinii termice.
d. Diferența dintre precipitațiile medii din luna decembrie și cele din luna iulie.
e. Tipul de climat în care se încadrează graficul de mai sus și trei state caracteristice.

15. În Insulele Britanice, temperatura medie a lunii noiembrie 2006 a fost de 7.5ºC, în timp ce în America de Nord, la
aceleași latitudini, a fost cu 2.5 ºC mai mică. Explicați această diferență. Care este factorul principal care o
determină?

Page 3 of 10
 ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE
Europa – România – Uniunea Europeană. Probleme fundamentale

Page 4 of 10
 ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE
Europa – România – Uniunea Europeană. Probleme fundamentale

Particularităţile climatice ale României

România dispune de un climat temperat continental moderat de tranziţie.

A. Factorii climatogeni ( cei care determină clima) :

1. poziţia României pe Glob pe paralela de 45 integrarea în cadrul climatului temperat
2. poziţia în cadrul Europei, în partea central-sud esticănuanţarea climatului temperat în climat temperat continental moderat
situat la interferenţa influenţelor climatice din N Europei(scandinavo-baltice), E Europei(continentale excesive), S
Europei(submediteraneene), V Europei(oceanice)
3. potenţialul energetic - determinat de mărimea energiei solare, care scade cu altitudinea (125kcal/cm2/an pe litoral,
110kcal/cm2/an pe crestele Carpaţilor) şi latitudinea (125kcal/cm2/an în S şi 115kcal/cm2/an în N)
4. circulaţia generală a maselor de aer - teritoriul României este afectat de circulaţia maselor de aer V, N şi NV, E şi NE, S.
5. relieful a. prin altitudine determină scăderea temperaturii cu 6C/1000 m, creşterea cantităţii de precipitaţii şi scăderea
presiunii aerului determină etajarea climatică
b. prin orientarea culmilor montane reprezintă o barieră orografică pentru masele de aer, astfel încât versanţii V
sunt mai umezi şi mai răcoroşi ,iar cei E mai calzi şi mai uscaţi; împiedică pătrunderea maselor de aer
în anumite regiuni determină regionarea climatică a României
c. în depresiuni şi culoarele de vale datorită stagnării maselor de aer reci se manifestă inversiuni termice
(inversări ale temperaturii-pe creste temperaturile sunt ridicate, iar pe fundul văii temperaturi coborâte)
ce determină şi inversiuni de vegetaţie
6. M. Neagră infl. climatul pe o fâşie îngustă de 15-20 kmun climat cu temp. moderate şi umiditate mai ridicată
7. vegetaţia - prezintă influenţe locale, moderând temperatura, reducând viteza vântului, creşterea umidităţii aerului
8. factorii antropici - prezintă influenţe locale prin defrişări, activităţi industriale, cultivarea terenurilor, etc.

B. Particularităţile elementelor climatice

[Link] aerului
- temperatura medie anuală - este de +10C pe ansamblul ţării; scade cu altitudinea (0,6C/1000 m) şi în latitudine (în S
11C în Lunca Dunării şi 8,5C în N)
- izotermele (liniile care unesc puncte cu aceeaşi temperatură) urmăresc fidel curbele de nivel (liniile care unesc puncte cu
aceeaşi altitudine) izoterma de 6C ≈ curba de nivel de 1000m (delimitează zona montană), iar izoterma de
0C ≈ curba de nivel de 2000 m (delimitează etajul alpin)
- temperatura maximă absolută +44,5C-înregistrată la [Link].1951 la Ion Sion (lângă Brăila)
- temperatura minimă absolută –38,5C-înregistrată la 25.I.1942 la Bod (lângă Braşov)
- amplitudinea termică anuală absolută: 83C ....
= diferenţele de temperatură între lunile extreme ( diferenţa dintre valoarea t.m. a lunii iulie şi valoarea t.m. a lunii
ianuarie ); ( poate fi + sau - )

[Link]ţiile: - media este de 637 mm/an; cresc odată cu altitudinea şi scad de la V la E ;

- prezintă un regim neregulat, înregistrându-se ani ploioşi şi ani secetoşi necesitatea construirii sistemelor de irigaţii
- cea mai mare cantitate de precipitaţii se înregistrează în luna iunie, iar cea mai mică în luna februarie
- izohietele (liniile care unesc puncte cu aceeaşi cantitate de precipitaţii) urmăresc fidel curbele de nivel
- versanţii V primesc cantităţi de precipitaţii mai mari decât cei E; vara se pot înregistra ploi cu caracter torenţiale ce pot
determina inundaţii
3. Vânturile sunt determinate de circulaţia generală a maselor de aer
- vânturile de vest sunt predominate - bat dinspre V şi determină temp. moderate şi precipitaţii mai bogate
- crivăţul- bate dinspre E-NE mai ales iarna , fiind rece şi uscat determinând geruri puternice şi viscole mai ales în E şi S a
României - pătrunde şi în Depresiunea Braşov unde poartă denumirea de Nemira
- suhoveiul - un vânt uscat ce bate dinspre E-NE, vara, în E şi SE României determinând secetă se mai numeşte regional
„Sărăcilă” sau „Traistă goală”
- vânturi locale - austrul- un vânt cald şi uscat vara, cald şi umed iarna, bate în SV ţării
- coşava - un vânt rece ce bate în Banat dinspre munţii din Serbia
- brizele - marine- în zonele de litoral moderează temperatura şi cresc umiditatea
- de munte- bat în depresiuni şi culoare de vale ( se inversează de la zi la noapte)
- vânturi de tip foehn - se înregistrează pe versanţii opuşi circulaţiei generale vestice, fiind cald şi uscat
(SE Munţilor Apuseni, SE Carpaţilor şi Subcarpaţilor Curburii, N Munţilor Făgăraş-
Vântul Mare)

Page 5 of 10
 ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE
Europa – România – Uniunea Europeană. Probleme fundamentale

4. Fenomene climatice: inversiunile termice; zile geroase - temperaturi medii mai mici de -10C;
zile de îngheţ – temperaturi medii mai mici de 0C; zile tropicale – temperaturi maxime de peste +35C; chiciura

C. Regionarea climatică a României este determinată de influenţele climatice exterioare (ca urmare a poziţiei pe continent,
aproximativ în centrul Europei).
1. Climat cu influenţe oceanice - se resimte în V şi Centru, determină temperaturi moderate şi umiditate mai mare
2. Climat cu influenţe submediteraneene - resimţit în SV- ierni blânde şi veri mai puţin secetoase
3. Climat cu influenţe de tranziţie de la influenţele oceanice şi submediteraneene la cele continentale de ariditate -resimţite
în partea centrală a Munteniei, cu precipitaţii ce scad de la V la E
4. Climat cu influenţe continentale de ariditate - resimţit în SE şi E , cu amplitudini termice anuale mari şi cu precipitaţii
reduse, geruri iarna şi secete frecvente vara
5. Climat cu influenţe scandinavo-baltice - înregistrat în Bucovina, cu temperaturi mai scăzute şi precipitaţii mai bogate (iarna
în general solide)
6. Climat cu influenţe pontice - resimţit pe o fâşie îngustă de litoral (15-20 km), cu temperaturi moderate şi precipitaţii reduse

România - Repartiţia temperaturilor medii anuale şi a precipitaţiilor medii anuale

Etajele şi subetajele de climă Temperatura m. a. Precipitaţii m. a.
montan (800-2544 m) climat alpin între -2o şi 0o C peste 1200 mm/ an
Caracteristici: (peste 1800m)
- T.m.a.= 2C- 6C climat montan între 0o-2o C între 1000-1200 mm/an
- P.m.a.= peste 1000 mm/an (1000-1800m)
- V= vânturile de vest, climat de munţi josi între 2o-6o C între 700-1000 mm/an
brize montane (800-1000m)
deal şi podiş (300-800 m) climat de dealuri înalte între 6o-8o C între 700-1000 mm/an
Caracteristici: (500-800 m)
-T.m.a.=6C- 10C climat de dealuri joase şi între 8o-10o C între 500-700 mm/an
- P.m.a.= 600- 1000 mm/an podiş
-V= vânturile de vest, ..... (300-500 m)
câmpie (sub 300 m) climat de câmpie între 10o-11o C între 400-600 mm/an
Caracteristici: (0-300m)
-T.m.a.= peste 10C climat de litoral şi deltă peste 11o C sub 500 mm/an
- P.m.a.=sub 600 mm/an (sub100 m) (388mm/an-Delta Dunării)
-V= vânturile de vest

Page 6 of 10
 ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE
Europa – România – Uniunea Europeană. Probleme fundamentale

Aplicaţii
I. Precizaţi:
1. trei deosebiri între clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera D (Podişul Sucevei) și de relief marcate, pe hartă, cu
litera H (M-ţii Apuseni).
Nota 1: Asemănările şi deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii
anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, tipul de climă/influenţe climatice, etaj climatic, factori ce influenţează clima,
amplitudine termică.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei asemănări vor fi prezentate comparativ şi nu separat.

2. o cauză care să explice diferenţa de precipitaţii medii anuale dintre unităţile de relief marcată, pe hartă, cu literele C (C. de
Vest_C. Banatului) şi E (Carpații Curburii);
3. o cauză a lipsei pădurilor în Podişul Dobrogei de Sud

II. a. Prezentaţi un factor care determină varietatea influenţelor climatice de pe teritoriul ţării noastre.
b. Menţionaţi două tipuri de influenţe climatice, precizând şi arealul unde se manifestă.

III. Prezentați:
1. o cauză care determină cantități mai mari de precipitații în partea de vest a țării, comparativ cu cea de est.
2. două argumente prin care să demonstrați rolul Munților Carpați în clima României.
3. o cauză care explică frecvența mai mare a secetelor în partea de sud-est a țării făță de cea de vest.
4. două cauze care explică diferența dintre temperatura medie anuală înregistrată în sudul țării față de partea
nordică la aceeași altitudine a reliefului
5. o cauză care a determinat înregistrarea temperaturii minime absolute în Depresiunea Brașovului.

IV. Diagrama climatică de alăturată prezintă evoluția

temperaturilor medii lunare la stația București. Pe baza acesteia,
precizați:
1. valoarea maximă a temperaturii medii lunare și luna în care
se înregistrează
2. valoarea minimă a temperaturii medii lunare și luna în care
se înregistrează
3. valoarea amplitudinii termice anuale
4. modul de calcul al temperaturii medii anuale
5. diferența dintre temperatura medie a lunii iunie și cea a lunii
noiembrie

Page 7 of 10
 ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE
Europa – România – Uniunea Europeană. Probleme fundamentale

V. Diagrama climatică de mai jos prezintă evoluția precipitațiilor medii lunare la stația meteo Omu. Pe baza acesteia,
precizați:
1. valoarea minimă a precipitațiilor medii lunare și luna în care se
înregistrează
2. Valoarea maximă a precipitațiilor medii lunare și luna în care se
înregistrează
3. Modul de calcul a cantității medii anuale de precipitații
4. Anotimpul cu cele mai ridicate valori ale cantității medii de
precipitații și un factor care determină această creștere.
5. Diferența dintre cantitatea medie de precipitații înregistrată în luna
iunie și cea din luna februarie.

EXPLOREAZĂ:
[Link] (vizionarea acestei lecții se face în prealabil acasă, de
către elevi)
1. Explicați prezența climatului temperat continental de tranziție la nivelul României.
2. Enumerați factorii care influențează clima României.
3. Accesați linkul de mai jos și precizați principalul factor responsabil de situația prezentată în articol:
[Link]
urmatoarele-doua-decenii-1197813
4. Prezentați influența reliefului asupra climei țării noastre.
5. Cele mai mari cantităţi cad ȋn mai-iunie iar cele mai mici ȋn ianuarie-februarie. Polul ploilor din România se
ȋnregistrează la Stâna de Vale ȋn Munţii Apuseni, fiind vorba despre 1631,5 mm/an. Polul aridității, se
înregistrează la Sulina, aceasta fiind de doar 268,5 mm). ....???
Precipitațiile medii anuale se calculează ca sumă a precipitațiilor medii lunare.

Page 8 of 10
 ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE
Europa – România – Uniunea Europeană. Probleme fundamentale

Page 9 of 10
 ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE
Europa – România – Uniunea Europeană. Probleme fundamentale

Page 10 of 10