CÂMPII

Câmpia de V Câmpia Română

  Delta Dunării
(din C. Panonică) (din C. Dunării)
Fact. care au det. form.:
- prez. unui fost golf al M. Negre
sedim. în reg. fluvio-marin retr. M. Sarmatice - în golf Dunărea a adus aluviuni (67 mil. tone/an)
Mod de form.
(în L. Panonic) de la V spre E şi de la N spre S - prez. unei platf. cont. extinsă (a M. Negre)
- lipsa mareelor --> nu le duce în larg
- prez. curenţilor circulari în M. Neagră

roci sedim.
Alc. petr. roci sedim. moi  
(pietriş, nisip, argilă, loess)

Tipuri de câmpii:
Tipuri de câmpii:
- piemontane
- înalte
(la cont. cu zona mai înaltă)
C. Vingăi - 174 m
C. Piteştilor
C. Aradului
C. Târgoviştei
C. Cermeiului 0,5 m (min) --> 12,4 m (max)
C. Ploieştilor
Alt. C. Lugojului grindul Letea
- tabulare (orizontale)
- joase ad. max.: 39 m - pe braţul Chilia
C. Bărăganului
C. Timişului - 80 m
C. Olteniei
(c.m. joasă)
- joase (de subzistenţă)
C. Crişurilor
Carp. se ridică, câmpiile coboară
C. Someşului
C. Siretului Inferior
 - rel. jos, submers (sub niv. mării) repr prin:
- canale
Dranov, Dunavăţ
- mlaştini
- bălţi
- lacuri
L. Lumina, Gorgova, Rosu, Puiu, Puiulet
- braţe
Chilia - la vărsare se form. deltă sec. pe terit. Ucrainei
- dezv. pe nisip (repr. prin dune)
- dezv. pe nisip (dune) Sulina - singurul navigabil
C. Careilor
Oltenia - bara de la Sulina - permanent curaţată
- dezv. pe loess (crovuri)
Tipuri de rel. - dezv. pe loess (crovuri) Sf. Gheorghe - la vărsare se form.
peste tot
Bărăgan Ins. Sacalinul Mare şi Mic
- fluvial cu lunci largi
40 m stratul de loess
L. Mureşului
-rel. înalt
- ostroave (ins. de nisip pe cursul unui râu)
- grinduri
- fluviale (pe un mal râul sapă, pe celălalt dep. al.)
- transversale (fluvio-maritime)
Letea, Caraorman, Sărăturile
-continentale (fost golf cu niste pen.
Peste pen. se dep. al.)
gr. Chilia