Proiect de semestru

Tehnologia de Prelucrare prin Deformare Plastica

Student: Csonka Norbert

Grupa: 1142
Coordonator: [Link]. Lazarescu Lucian
[Link] proiectului ............................................................................................................................
2. Notiuni generale ............................................................................................................................
3. Analiza piesei fabricate ..................................................................................................................
4. Stabilirea formei si dimensiunilor semifabricatului .......................................................................
5. Analiza utilizarii eficiente a semifabricatului .................................................................................
6. Stabilirea numarului de succesiuni si faze necesare pentru obtinerea piesei ...............................
7. Stabilirea variantei de prelucrare ..................................................................................................
8. Calculul parametrilor energetici ai procesului ...............................................................................
9. Calcule de rezistenta pentru elementele puternic solicitate
...........................................................................................................................................................
10. Stabilirea variantelor posibile de prelucrare şi alegerea variantei optime d.p.d.v. economicError!
Bookmark not defined.
11. Itinerar tehnologic .......................................................................................................................
12. Bibliografie………………………………………………………………………………………………………………………………
 1. Tema proiectului
Sa se proiecteze pentru piesa prezentata in figura de mai jos, procesul tehnologic de prelucrare
prin deformare plastica la rece si matrita combinata utilizata in acest proces.
Se va considera un program de fabricatie de 100.000 de piese pe an.
Consideraţii generale asupra prelucrărilor prin presare la rece
Prelucrarea metalelor prin deformare la rece cuprinde un ansamblu de operaţii de tăiere ,de
deformaţii sau combinaţii ale acestora, fără eliminare de aşchii.
Procesul de producţie la prelucrarea prin deformare se caracterizează prin următoarele
particularităţi: Operaţiile se realizează prin presare la rece;
Materialul prelucrat se prezintă, de obicei, sub formă de benzi şi foi metalice, precum şi sub formă de
foi din materiale metalice;
Sculele cu care se execută operaţiile de tăiere se numesc ştanţe, iar pentru operaţii de deformare,
matriţe;
Utilajele folosite: prese sau maşini automate de diferite tipuri care creează şi aplică forţa de lucru
necesară;

Forma şi dimensiunile pieselor prelucrate prin presare la rece corespund cu suficientă precizia formei
şi dimensiunilor elementelor active ale sculelor. Ştanţarea şi matriţarea cuprinde un număr mare de
operaţii a căror tehnologic şi clasificare este reglementată prin STAS 5943-69.

Ştanţarea se caracterizează prin separarea parţială sau totală a semifabricatului prin forfecare. Dacă
operaţiile de prelucrare se execută prin forfecare la foarfece fără dispozitiv, acestea se numesc
operaţii de tăiere. Matriţarea se caracterizează prin faptul că operaţiile se execută numai prin
deformare plastică, cu modificarea formei şi dimensiunilor semifabricatului.
Operaţiile de presare la rece sunt acele operaţii care se execută la o temperatură inferioară
temperaturii de recristalizare a metalului sau aliajului respectiv, prin deformare plastică şi prin tăiere.

Ele se împart în următoarele grupe:

• operaţii de tăiere (ştanţare), prin care materialul semifabricatului se separă parţial sau total după
un contur închis sau deschis, prin acţiunea locală a unor muchii asociate;
•operaţii de îndoire şi răsucire sunt operaţii de deformare prin încovoierea sau răsucirea materialului,
la care este caracteristică existenţa unei suprafeţe sau fibre neutre care îşi păstrează dimensiunile şi
după deformare;ambutisarea este o operaţie de deformare complexă a materialului prin care un
semifabricat plan este transformat într-o piesă cavă sau se urmăreşte adâncirea unui semifabricat
cav;
• operaţiile de fasonare sunt operaţiile de deformare locală a materialului, la care grosimea nu se
modifică;
• operaţiile de fasonare prin presare volumică sunt acele operaţii la care are loc modificarea
profilului, grosimii materialului, printr-o redistribuire a volumului materialului prelucrat;
• operaţiile de asamblare prin presare sunt operaţii de tăiere şi deformare a materialului prin care se
realizează îmbinarea a două sau mai multe piese.
După modul de combinare, operaţiile pot fi:
• simple, când pe o ştanţă sau matriţă se execută numai o singură operaţie;
• combinate, când pe o ştanţă sau matriţă se execută mai multe faze. Operaţiile combinate pot fi:
• combinate succesiv;
• combinate simultan;
• combinate succesiv-simultan.

Ştanţele şi matriţele utilizate în practică prelucrării prin presare la rece sunt de o mare varietate
constructivă şi funcţională, având în vedere operaţiile pe care le execută, precum şi volumul de
producţie pentru care sunt proiectate. Astfel pentru producţia de serie mare şi de masă se utilizează
ştanţe şi matriţe de mare durabilitate şi productivitate, înzestrate cu dispozitive şi mecanisme de
alimentare automată şi de evacuare a pieselor prelucrate. Pentru producţia de serie mică se utilizează
cu rezultate bune ştanţe şi matriţe de construcţie simplă, universale şi reglabile, iar pentru producţia
individuală au început să se folosească ştanţe şi matriţe universale şi din elemente modulare
asamblate. Din punct de vedere al schemei de lucru şi al operaţiilor pe care le execută, deosebim
ştanţe pentru operaţii de retezare,decupare, perforare, precum şi matriţe pentru îndoire,
ambutisare, etc.

Printre avantajele procedeului de prelucrare la rece comparativ cu alte metode de prelucrare se

numără:
• se obţin piese cu adaosuri minime de material sau uneori chiar fără adaosuri;
• se realizează importante economii de material şi manoperă;
• se obţin piese într-o gamă largă de forme şi dimensiuni;
• se obţin piese care prin alte metode ar fi greu sau imposibil de realizat;
• se obţine o precizie ridicată a pieselor;
• productivitatea este extrem de ridicată;
• există posibilitatea mecanizării, automatizării şi robotizării proceselor.

Singurul dezavantaj al utilizării procesului de presare la rece este acela că ştanţele şi matriţele sunt
dispozitive extrem de complexe, cu un cost ridicat al proiectării şi execuţiei. Prelucrările prin presare
la rece s-au extins şi la piese de gabarit care în prezent realizându-se:
• decupări din tablă de grosimi maxime de 20-25 mm;
• perforări în table de grosimi maxime de 30-35 mm;
• îndoiri de semifabricate cu grosimi de 90-100 mm;
• prelucrări de piese cu gabarit mare pentru industria de autovehicule şi aeronautică cu dimensiuni
mai mari de 10 m. Analizând statisticele mondiale în ceea ce priveşte cantitatea de metal prelucrată
prin diverse metode tehnologice se constată tendinţa de creştere accentuată a cantităţii de metal
prelucrată prin presare la rece
In cadrul acestui capitol se urmareste analiza desenului de executie al piesei ce urmeaza a fi fabricata,
din punct de vedere al rolului functional, al materialului utilizat, al conditiilor tehnice impuse precum
si din punct de vedere a bazelor de cotare si functionale.

Piesa este prezentata in figura urmatoare:

Fig. 3.1 Desenul de executie al piesei

In urma analizei desenului de executie al piesei s-a constatat ca nu este necesara propunerea
unor modificari de forma sau dimensiuni.
Pe baza desenului piesei prezentat atat in anexa cat si in figura 3.1 se urmareste stabilirea formei si
dimensiunilor semifabricatului utilizat pentru fabricarea in serie mare a piesei aflate in cauza.

Tinand cont de varietate si numarul ridicat al firmelor care activeaza in zilele noastre in domeniul
comercializarii tablelor de ambutisare pe teritoriul Romaniei, cat si de tehnologiile de care aceste
firme dispun se opteaza pentru placi din tabla decapata pentru ambutisare TDA cu dimensiuniile
urmatoare: 2500x2000mm.
Din calculele precedente se observa coeficientul de utilizare a materialului scazut (<75%) dar tinandu-
se cont de forma piesei si prin analiza metodei de croire, metoda prezentata schematic in figura 5.1,
se poate afirma ca acest procentaj este printre cele mai ridicate ce se poate obtine.
Varianta initiala
Varianta finala
 Distributia grosimii

Subtierea peretiilor

Tendinta de deformare cute

 Variatia fortei poanson

Piesa prezentata este un reper ce se obtine prin ambutisare, si perforare.

In cadrul acestui capitol se va prezenta varianta matritei aferente, care va fi analizata in special din
punct de vedere economic, analiza la finalul careia se urmareste alegerea variantei optime.
Aceasta varianta urmareste realizarea piesei prin ambutisare, rasfrangere si perforare, iar in privinta
matritei se urmareste constructia prezentata in figura 7.1.

Fig. 7.1 Varianta de realizare a matritei pentru ambutisare

In figura 7.2 se poate observa constructia matritei, dar si pozitionarea piesei pe durata procesului de
deformare plastica.
 Fig. 7.2 Constructia variantei de matrita
Avantajele acestui tip de constructie a matritei, si a procesului de fabricatie prezentat sunt
urmatoarele:
- Precizia ridicata a pieselor obtinute datorita fixarii buna pe durata procesului de deformare
plastica
- Rigiditatea ridicata a sistemului de prelucrare

Dezavantajele acestei variante sunt prezentate ca fiind:

- Constructia complicata a matritei
- Costul ridicat al matritei
- Gabaritul ridicat al echipamentelor

In alegerea variantei optime se urmareste obtinerea unor piese precise cu un cost de fabricatie cat
mai scazut. Datorita acestor restrictii, se opteaza pentru realizarea acestei variante cu scopul de a
minimaliza dezavantajele cat mai mult.
Prin urmare, se va opta pentru:
- Ambutisare, perforare si rasfrangere simultana tinandu-se cont de precizia buna a pieselor
obtinute
- matrita cu o constructie pe cat posibil simpla iar pentru reducerea costurilor se va opta pentru
utilizarea materialelor de calitate superioara
- utilizarea a patru coloane de ghidare pentru o rigidatate si calitate a pieselor obtinute mai
ridicata
 10. Stabilirea variantelor posibile de prelucrare şi alegerea variantei
optime d.p.d.v. economic
Varianta 1
[Link] tablei in fasii la dimensiunea 215 mm
[Link] la θ=209 mm
[Link] 1 la diametrul de 120 mm
[Link] 2 la diametrul de 90 mm
[Link] marginilor la cota 94 mm
[Link] ethnic

Varianta 2
1’=1
2’=(2+3)
3’=4
4’=5
5’=6
Alegem varianta 2 pentru ca are mai putine operatii
11. Itinerar tehnologic
 Bibliografie

1. Tapalaga I., Achimas Gh., Iancau H., Tehnologia presarii la rece, Vol. I, II, Lito IPC-N, Cluj-
Napoca, 1980, 1985;
2. Teodorescu M., s.a. Elemente de proiectare a stanţelor si matriţelor, EDP, Bucuresti, 1983
(ediţia I, 1977);
3. Romanovski V.P., Stan_area si matri_area la rece, Editura Tehnica, Bucuresti, 1970;