PROIECTAREA ASISTATĂ A CIRCUITELOR

INTRODUCERE
Creșterea continuă a complexității sistemelor electrice și electronice
impune utilizarea nemijlocită a calculatorului în realizarea schemelor, în
determinarea valorilor parametrilor componentelor, în analiza funcționării, în
proiectarea interconexiunilor și în proiectarea cablajelor imprimate.
Acronimul CAD (Computer-Aided Design) este un concept utilizat pentru
a desemna proiectarea asistată de cacultator și presupune utilizarea unor
aplicații și programe speciale, pentru a simplifica crearea, modificarea, analiza
și optimizarea unui proiect.
Fabricarea asistată de calculator CAM (Computer-Aided Manufacturing),
se defineşte ca utilizarea unui sistem de calcul în activitatea de planificare,
conducere şi control al operaţiilor unei fabrici, prin orice interfaţă directă sau
indirectă dintre calculator şi resursele de producţie.

Piața globală
de produse Cerințe, necesități, previziuni
și servicii

Inginerul electronist

Idei Proiecte Produse

Dezvoltarea tehnicilor de proiectare asistată de calculator este

rezultatul creşterii complexităţii sistemelor electronice şi al necesităţii
reducerii ciclurilor de cercetare-proiectare- fabricaţie-testare ale noilor
sisteme.
SIMULAREA
 Prin simularea cu ajutorul calculatorului, se pot analiza şi testa
componente şi circuite electronice şi electrice, atât analogice cât şi

Proiectarea asistată a circuitelor – AAIE - 1 / Volosciuc Sorin Dan - 2021

 digitale, fără să fie necesară realizarea lor experimentală.
 Se pot efectua analize complexe, flexibile, precise, fiabile şi ieftine,
care să ia in considerare efectele variaţiei parametrilor unor componente,
efectele defectarii unor componente, comportarea unor dispozitive
scumpe şi/sau greu procurabile şi comportarea unor dispozitive şi circuite
în anumite condiţii fizice foarte greu sau improbabil de analizat practic.
 Simularea permite utilizatorului studierea şi înţelegerea rapidă a
funcţionării unor circuite, într-o manieră care se situează între teorie şi
practică, iar practicantului îi asigură găsirea mult mai rapidă a soluţiei
optime.

PRODUSUL
Produsul este subansamblul sau echipamentul electronic alcătuit din una
sau mai multe placi de circuit imprimat (PCB) echipate si în care s-a incărcat,
după caz un anumit program de funcţionare.

PROIECTAREA
Procesul de proiectare al unui circuit electronic utilizând un program
specializat de proiectare presupune:
 Documentarea și alegerea unei scheme bază a circuitului, care să poată
fi modificată ușor după necesități;
 Definirea spațiului de lucru și identificarea univoca a fiecărei componente;
 Plasarea pe spațiul de lucru a componentelor și interconectarea lor;
 Specificarea modului de încapsulare a componentelor pentru poziționarea
corectă a lor pe placa de cablaj imprimat;
 Adăugarea informaţiilor necesare pentru simularea funcţionării, reglarea
aparatelor virtuale;
 Generarea/transferul informaţiilor privind circuitul realizat și verificat prin
simulare pentru realizarea cablajului imprimat (PCB-Printed Circuit
Board).

BENEFICII
Principalele beneficii ale folosirii proiectării asistate de calculator în
electronică sunt:
 Optimizarea efortului de proiectare şi creşterea randamentului de lucru;
 Posibilitatea simulării funcționării circuitelor realizate;
 Economia de componente și materiale;
 Dezvoltarea rapidă a unor proiecte complexe;
 Unificarea formatului de prezentare a informaţiei (portabilitate) și
posibilitatea transferului fișierelor dintr-un mediu de programare în altul;
 Generarea automată a fişierelor de date pentru alte programe
complementare sau echipamente automate;
 Arhivarea unitară a proiectelor realizate sub formă de fișiere și
posibilitatea utilizării și a modificării lor.
Proiectarea asistată a circuitelor – AAIE - 1 / Volosciuc Sorin Dan - 2021
 PRINCIPALELE ETAPE ALE REALIZĂRII UNUI
SUBANSAMBLU/ECHIPAMENT ELECTRONIC

•schema electrică a circuitului

•lista de componente
Program desenare •lista de conexiuni
schemă •interconectarea componentelor
•amprentele componentelor

Program realizare PCB •măști

layout •trasee

Echipamente pentru •realizarea cablajului imprimat

realizarea unui PCB •operații specifice

Echiparea cablajului •montarea componentelor

imprimat •lipirea componentelor

Testarea echipamentului •punerea în funcțiune, verificări, măsurători, reglaje

realizat/produs final

Un mediu de programare pentru proiectarea asistată a

s u b a n s a m b l e l o r / modulelor electronice trebuie să conţină următoarele
părți componente:
 un modul de captură p e n t r u schema electrică/electronică;
 un modul simulator;
 un modul de proiectare a PCB/Layout.
Modulul de captură s e f o l o s e ș t e î n p r i n c i p a l p e n t r u desenarea
schemei electrice/electronice și realizează următoarele operaţii:
 preluarea din biblioteci și plasarea simbolurilor componentelor electronice
pe spațiul de lucru;
 definirea atributelor componentelor (nume, valoare, etc);
 definirea caracteristicilor stimulilor (forma, marimea, frecvenţa
semnalelor, etc);
 marcarea punctelor din circuitul electronic în care se doreşte vizualizarea
formei semnalelor;
 interconectarea simbolurilor componentelor.
Programul de captură generează:
 un fişier care descrie componentele şi conexiunile dintre ele – NET LIST.
Acest fişier poate fi compatibil cu Pspice pentru simulare sau cu Layout
pentru realizarea cblajului (PCB-ului);
 un fişier circuit care descrie modul de realizare al simulării.
Proiectarea asistată a circuitelor – AAIE - 1 / Volosciuc Sorin Dan - 2021
 Editor de Biblioteci de
Program de
simboluri simboluri
grafice grafice captură

Modulul simulator necesită următoarele informaţii:

 componentele din circuit şi modul de interconectare a acestora;
 tipurile de analize care se execută pentru circuit;
 modelele corespunzătoare componentelor din circuit;
 tipul şi caracteristicile stimulilor folosiţi pentru testare.

Biblioteci de modele Biblioteci de stimuli

Simulator PSPICE
Netlist

Editor de model Editor de stimuli

Biblioteca de modele – este un fişier care conţine definiţia electrică a

componentelor. Simulatorul PSPICE foloseşte informaţiile din model pentru a
determina răspunsul componentei la diferite semnale electrice de intrare.
Editorul de modele – generează definiţiile modelului utilizabil în
simulare. Se bazează pe informaţiile date în cataloage (DATA SHEET) a
componentei/dispozitivului.
Biblioteca de stimuli – este un fişier care conţine definiţiile stimulilor. (de
exemplu pentru sursele de semnal: modul de variaţie in timp, amplitudinea,
frecvenţa, perioada, etc)
Editorul de stimuli – generează definițiile stimulilor.

Proiectarea asistată a circuitelor – AAIE - 1 / Volosciuc Sorin Dan - 2021

 Simulatorul generează:
 un fişier de date reprezentabile în format grafic – forma de undă;
 un fişier text care cuprinde: lista de conexiuni din circuit, sintaxa
comenzilor PSPICE, rezultatele simulării, mesaje de atenţionare sau de eroare
referitoare la problemele apărute la citirea fişierului de intrare sau în timpul
simulării;
Interpretarea fișierelor de ieşire permite diagnosticarea şi corectarea
erorilor de concepţie !!
Se modifică schema electrică la nivel de componente, atribute,
interconectări ș i se obţine o schemă funcţională.

Programul pentru proiectarea PCB/Layout se ocupă de plasarea

componentelor pe placa de circuit imprimat şi de trasarea interconexiunilor.
Fișiere de intrare:
1.O listă de conexiuni NET LIST care conţine:
 numele şi geometria componentelor;
 modul de încapsulare (informaţia din Data Sheet – secţiunea Package);
 pinii de componentă asociaţi fiecărui semnal;
 proprietăţile pinilor: IN, OUT, POWER, etc;
[Link] fişier template (şablon) – oferă cadrul de lucru în care se poate
crea un proiect PCB. În acest fişier se defineşte dimensiunea plăcii, grosimea,
dimensiunile traseelor, distanţa dintre trasee, dimensiunile padurilor. (Prin pad
se înțelege o porţiune din cablaj destinată realizării conexiunilor prin lipire. )

Netlist

Editor de Template
amprente (șablon)
Biblioteci de
amprente

Layout
PCB

Programul de proiectare PCB/LAYOUT lucrează cu biblioteci de

amprente sau footprint-uri care conţin informaţia referitoare la geometria
componentei. Biblioteca poate fi modificată sau completată folosind un editor
de amprente.
Proiectarea asistată a circuitelor – AAIE - 1 / Volosciuc Sorin Dan - 2021
 PCB/LAYOUT generează:
 fisiere pentru realizarea măştilor pentru fiecare strat (top, bottom,…),
pentru planul de masă si cel de alimentare;
 un fişier pentru găurire;
 un fișier pentru masca de inscripţionare;
 fişiere pentru maștile de plantare/lipire.

Proiectarea asistată a circuitelor – AAIE - 1 / Volosciuc Sorin Dan - 2021

 UTILIZAREA PACHETULUI DE PROGRAME MULTISIM-
ULTIBOARD
Pachetul de programe Multisim-Ultiboard face parte din categoria programelor CAD
(Computer Added Design) destinat gestionării facile a etapelor de proiectare în domeniul
electric și electronic.
Este un mediu de dezvoltare electronic complet, care oferă o bază de date complexă
cu foarte multe tipuri de componente electronice și circuite integrate. Pachetul de
programe permite realizarea schemelor electronice analogice și digitale, simularea
funcționării lor, posibilitatea de postprocesare și transfer bidirecțional al schemelor
electronice din Multisim în Ultiboard și invers, cu posibilitatea de realizare a structurilor de
cablaje imprimate (PCB).
Programul Multisim permite proiectarea circuitelor de la specificațiile inițiale până la
realizarea produsului final pentru producție. Programul integrează Schematic Capture,
permite o simulare performantă a funcționalității circuitelor electronice și poate avea ca
finalitate generarea unui PCB. În afară de asta este posibilă urmărirea funcţionării
circuitului prin simularea proceselor de lucru, existând numeroase posibilități de analiză și
verificare. Baza de date ne oferă o gamă largă de componente care face posibilă
construcţia oricărui circuit indiferent de complexitatea acestuia, analogic sau digital. Se pot
realiza modificări asupra parametrilor componentelor din baza de date sau se pot crea
componente noi.
Este posibilă testarea diferitor proiecte experimentale şi efectuarea diferitelor
măsurări în orice punct al schmelor. Simulatorul permite eliminarea diferitelor tipuri de
incidente, electrocutări şi a altor riscuri nedorite în timpul lucrărilor practice.
Programul Multisim este destinat modelării şi analizei schemelor electrice și
electronice, analogice și digitale, iar programul Ultiboard este destinat realizării circuitelor
pe cablaj imprimat PCB și de vizualizare a componentelor circuitului în vedere
tridimensională.

[Link] MULTISIM 11

[Link]ţa cu utilizatorul

 Programul Multisim are o interfaţă “prietenoasă”, cu butoane marcate sugestiv

raportat la funcţionalitatea acestora.
 Oferă o varietate mare de interfeţe pentru afişarea rezultatelor sub forma unor
instrumente de măsură care reproduc fidel modelele reale aflate pe piaţă.
 Interfaţa programului cu utilizatorul este tipică, ca pentru orice tip de programe de
tipul „Window”.

Fereastra principală conține următoarele elemente importante:

 Bara de meniuri;
 Bara de componente;
 Spațiul de lucru;
 Bara cu instrumente pentru simulare;
 Bara de instrumente principală;
 Documente in lucru;
 Bara cu aparate de măsura și control;
 Deplasare stanga-dreapta;
 Fereastra activă.

Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE-2 / Volosciuc Sorin Dan - 2021

 [Link] în execuţie a programului
Lansarea programului se efectuează prin dublu click pe icoana de pe desktop sau
prin apăsarea butonului Multisim submeniul Programs a meniului butonului Start.

[Link] şi închiderea fişierelor

Comenzile de deschidere a fişierului şi de creare a unui fişier nou se află în meniul
File. De asemenea există butoane speciale care efectuează aceeaşi funcţie.
Comanda File/New deschide o fereastră fără nume în care poate fi creat un circuit
nou. Dacă circuitul curent a fost modificat, programul întreabă dacă aceste schimbări
trebuie salvate înainte de închidere. La pornirea programului un circuit nou fără titlu apare
automat. Comanda File/Open deschide un fişier circuit creat anterior. Se salvează și se
deschid fișierele care au extensia (* .ms11).

[Link] fişierelor
Comanda File/Save salvează fișierul curent. Se afişează fereastra standard de
salvare a fişierelor. Dacă este nevoie se poate schimba directorul şi partiția unde va fi
salvat fişierul. La denumirea fişierului salvat se adaugă automat extensia .ms11.
Comanda File/Save As salvează fișierul curent cu un nume nou. Fișierul iniţial
rămâne neschimbat. Comanda File/Revert to Saved restabileşte fișierul în forma care
acesta a avut-o la ultima salvare.
[Link]ărirea schemelor din fișiere

Comanda File/Print tipăreşte tot circuitul şi instrumentele lui sau unele părţi ale lui.
Obiectele ce vor fi tipărite se selectează în ordinea în care se doreşte ca ele să fie scoase
la tipărit. Dacă spaţiul permite, vor fi tipărite mai multe obiecte pe o pagină. For printing,

Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE-2 / Volosciuc Sorin Dan - 2021

zoom to permite de a specifica dimensiunile cu care va fi tipărit circuitul. “Fit to Page”
ajustează circuitul astfel ca el să încapă pe o pagină.
Comanda File/Print Setup afişează fereastra standartă a opţiunilor de tipărire, din
care ne putem conecta la altă imprimantă conectată şi a specifica orientarea imaginii,
dimensiunile hârtiei, sursa de hârtie şi alte opţiuni. Pentru circuitele care sunt mai largi
este preferabilă utilizarea orientarea da tip album. Dacă circuitul este prea mare pentru a
încăpea pe o singură foaie de hârtie, el va fi împărţit automat pe un număr necesar de coli.
Comanda File/Print Preview permite vizualizarea circuitului/proiectului înainte de
tipărire.

1.6.Închiderea programului
Comanda File/Exit închide fişierele curente şi închide programul „Multisim”. Dacă
există schimbări nesalvate, programul cere salvarea acestora.
Închiderea programului se realizează și prin apăsarea butonului cu crucea diagonală
situat în colţul dreapta-sus sau prin combinaţia de taste Alt+F4.

[Link] și simularea unei scheme electronice

[Link] componentelor pe spațiul de lucru
Pentru a plasa componentele faceţi clic pe Place/Components. După selecție, faceţi
clic pe fereastra Group pentru a selecta componentele necesare pentru circuit. Faceţi clic
pe OK pentru a plasa componentele pe schema.

La selectarea unei componente trebuie aleasă și amprenta componentei (footprint).

Se poate selecta și o componentă virtuală. Nealegerea amprentei nu îi dă posibilitatea de
a fi exportată pentru realizarea PCB. Bara componentelor este prezentată mai jos:

Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE-2 / Volosciuc Sorin Dan - 2021

 [Link] componentelor
Pentru a roti componentele se dă click dreapta pe rezistor, de exemplu, la flip la 90
Clockwise (Ctrl + R) şi 90 Counter Clockwise (Ctrl + Shift + R).

[Link] componentelor
Pentru a conecta componentele între ele faceţi clic pe Place/Wire, după care se
unesc terminalele celor 2 componente. Componentele mai pot fi conectate și prin
apasarea cu mouse-ul peste marginea unei componente si tragând traseul la marginea
altei componente.

Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE-2 / Volosciuc Sorin Dan - 2021

 [Link] valorii componentelor
Pentru a schimba valorile componentelor se dă dublu click pe componentă. Va
apărea o fereastră care afişează proprietăţile componentei. La opțiunea Value fie se scrie
valoarea dorită pentru componentă și se salvează printr-un click pe OK.

[Link] numelui componentelor. Înscrierea unor date despre

componentă
Pentru a schimba numele unei componente se dă dublu click pe componentă. Va
apărea o fereastră care afişează proprietăţile componentei. La opțiunea RefDes se scrie
denumirea dorită pentru componentă și se salvează printr-un click pe OK. În cazul în care
se dorește scrierea unor date suplimentare despre componentă, acestea pot fi scrise în
Label.

[Link] unei componente

Pentru deplasarea unei componente pe spațiul de lucru se selectează componenta și
se mută cu mouse-ul sau se selectează componenta și se mută cu ajutorul tastelor cu
săgeți de pe tastatură.

1.7.7.Ștergerea firelor de conexiune

Se selectează firul de conexiune și se apasă tasta Delete de pe tastatură sau se dă
click dreapta și din fereastra care apare se selectează comanda Delete.

Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE-2 / Volosciuc Sorin Dan - 2021

 1.7.8.Înlocuirea unei componente
Pentru a înlocui o componentă se dă click dreapta pe componentă și pe dă click pe
Replace Components, după care se dă click pe OK pentru salvarea noii componente.
Există și posibilitatea ștergerii componentei vechi și inserarea a unei alte componente noi.

[Link] ferestrei de lucru

Programul permite multe setări ale spațiului de lucru. Printre acestea se pot
enumera: dimensiunile ferestrei de desenare, afișarea gridurilor sau liniilor pentru
realizarea estetică a schemei, setarea simbolurilor, a vizibilității chenarului, modificarea
culorilor componentelor și traseelor, modificarea culorii spațiului de lucru, etc. Se poate
selecta din bara de meniuri Edit/Properties și se va deschide fereastra Sheet Properties.
În această fereastră se pot diferite selectări.

Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE-2 / Volosciuc Sorin Dan - 2021

 [Link]ăugarea instrumentelor în circuit
Pentru realizarea analizei circuitelor electronice programul oferă o serie de
instrumente virtuale, printre care enumerăm: multimetre, osciloscoape cu 2 sau 4 spoturi,
generator de funcții, wattmetru, frecvențmetru, analizor logic, convertor logic, analizor de
distorsiuni, analizor de spectru, sonde de măsură, etc.
Bara cu instrumentele de măsură este prezentată mai jos.

Pentru adăugarea unui instrument se dă click pe instrumentul respectiv și cu un alt

click se inserează pe spațiul de lucru. Conectarea instrumentului în circuit se face la fel ca
orice componentă, prin legarea terminalelor acolo unde dorim.
Pentru vizualizarea și modificarea setărilor instrumentelor se dă un dublu click pe
icoana respectivă. Se deschide o fereastră cu setările instrumentului respectiv. După ce se
fac setările se dă OK sau se închide fereastra. Dacă se folosesc într-o aplicație mai multe
instrumente de același fel ele se setează individual, după caz.
Atenție! Setarea incorectă a instrumentelor duce la simulări incorecte sau la
rezultate eronate și greu de interpretat !

Exemplu – Multimetru: simbolul + fereastra cu setările și rezultatul unei simulări.

[Link]ăugarea împământării/masă
Pentru realizarea simulării este obligatoriu ca toate circuitele trebuie să fie legate la
împământare/masă înainte de simulare. Click pe Ground în bara de instrumente și se
inserează simbolul în circuit. În cazul în care circuitul nu este legat la împământare/masă,
programul Multisim nu va rula simularea sau vor apărea rezultate eronate.

[Link] funcționării circuitului

Pentru realizarea simulării se dă click pe Simulate/Run sau se activează butonul
Run . Simularea se poate porni și prin activarea tastei F5. Pentru oprirea
simulării se dă click pe Simulate/Stop sau se apasă butonul Stop ..
Atenție! Pentru realizarea unor modificări în schemă sau modificarea unor
setări trebuie oprită simularea !

Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE-2 / Volosciuc Sorin Dan - 2021

 [Link] APARATELOR DE MĂSURĂ ȘI CONTROL VIRTUALE

[Link]

Multimetrul (reprezentat în fereastra de mai jos) se utilizează pentru a măsura

curentul (alternativ și continuu), tensiunea (alternativă şi continuă), rezistenţa și atenuarea
între două puncte a circuitului.

XMM1

Simbolul multimetrului este .

Multimetrul se ajustează automat, deci limitele de măsură nu trebuie specificate.

Rezistenţa lui internă şi curentul sunt aproape de valoarea ideală, care poate fi
schimbată prin apăsarea tastei Settings.

 Utilizarea multimetrului ca ampermetru. Se selectează A. Multimetrul trebuie

conectat în circuit în serie, exact la fel ca şi ampermetrul obişnuit. Pentru a măsura
curentul în alt loc al circuitului, multimetrul trebuie reconectat în serie şi circuitul trebuie
activat din nou. Conectat ca ampermetru, multimetrul are o rezistenţă internă foarte mică.
Ea poate fi schimbată utilizând butonul Ajustare.
 Utilizarea multimetrului ca voltmetru. Se selectează V. Multimetrul se
conectează în paralel cu circuitul pe care se va măsura tensiunea. După ce circuitul a fost
activat, sondele pot fi mişcate pentru a determina tensiunea în diferite puncte ale
circuitului. Când multimetrul este utilizat ca voltmetru, el are o rezistenţă internă foarte
mare, de 1 GΩ. Ea poate fi schimbată utilizând butonul Ajustare.
 Utilizarea multimetrului ca Ohmmetru. Se selectează Ω. Această opţiune
măsoară rezistenţa între două puncte. Pentru a obţine rezultate corecte la măsurători
trebuie de luat în consideraţie următoarele: nu există surse între cele 2 puncte,
Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE-2 / Volosciuc Sorin Dan - 2021
componenta sau reţeaua de componente sunt legate la masă, multimetrul este comutat la
curent continuu, nu mai este nimic legat în paralel cu componenta sau reţeaua de
componente. Ohmmetrul generează curent de 1 nA, care poate fi schimbat utilizând
butonul Ajustare. Dacă ohmmetrul a fost conectat la alte puncte, circuitul trebuie reactivat.
 Utilizarea multimetrului pentru măsurarea atenuării. Se selectează dB.
Multimetrul este acordat la 1 V , dar poate fi schimbat utilizând butonul Ajustare.

Selectarea modului de semnal la multimetru.

 La selectarea butonului cu unda sinusoidală se măsoară media pătratică a tensiunii
sau curentului în semnalul alternativ.
 La selectarea butonului cu linia dreaptă semăsoară tensiunea şi curentul semnalului
continuu.

[Link] de semnale

Generatorul de semnale (reprezentat în fereastra de mai jos) este o sursă de tensiuni

care pot avea forme sinusoidale, triunghiulare şi dreptunghiulare. El asigură alimentarea
cu semnale a circuitelor. Forma de undă poate fi schimbată, iar frecvenţa, amplitudineaa,
coeficientul de umplere şi tensiunea offset a ei pot fi reglate.

XFG2

Simbolul generatorului de semnale este .

Generatorul de semnale are 3 borne care se leagă la circuite: borna (+), borna(-) și
borna comună. Borna comună asigură nivelul de referință pentru semnal.

[Link] cu 2 canale

Osciloscopul cu două canale se utilizează pentru determinarea amplitudinii, perioadei

și frecvenței semnalelor electrice. El permite vizualizarea simultană a 2 semnale, ceea ce
permite realizarea unor analize comparative.
XSC1

Ext Trig
+
_
A B
_ _
Simbolul osciloscopului cu 2 canale este
+ +
.

Osciloscopul poate fi reglat în timpul simulării şi afişarea va fi redesenată automat.

Dacă osciloscopul este reglat pentru a obţine mai multe detalii, oscilaţia poate arăta
ruptă sau clipitoare. În acest caz se oprește simularea și se pornește din nou. Precizia

Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE-2 / Volosciuc Sorin Dan - 2021

oscilaţiilor poate fi ridicată prin creşterea timpului simulării (se alege tabelul Instrumente
din fereastra de dialog Analysis/Analysis Options).
Prin selectarea cu dublu click pe simbol se deschide următoarea fereastră:

Fereastra osciloscopului are următoarele elemente:

 Scara de timp (0,10 ns/div – 1 s/div) este axa orizontală a osciloscopului sau axa
x, atunci când se reprezintă amplitudinea semnalului în funcție de timp (Y/T). Pentru a
obţine imaginea corectă, scara de timp se ajustează invers proporţional cu frecvenţa
generatorului de semnal sau a sursei de curent alternativ.
 Poziţia pe orizontală X (-5.00 – 5.00). Acest reglaj controlează punctul de start a
semnalului pe axa x. Când poziţia X este 0, semnalul începe în colţul din stânga a
ecranului osciloscopului. Valorile pozitive împing punctul de început spre dreapta, iar
valorile pozitive spre stânga.
 Axele (Y/T, A/B, B/A). Axele ecranului osciloscopului pot fi comutate de la
indicarea mărimii semnalului în funcție de timp (Y/T) la indicarea unui canal de intrare
contra altuia (A/B sau B/A).
 Conectarea la masă. Osciloscopul este obligatoriu să fie conectat la masă
 Reglajele pentru canalele A şi B (0,01 mV/div – 5 kV/div). Aceste reglaje
determină poziția axei y. Pentru a obţine o imagine bună, scara se ajustează în funcţie de
semnalul de pe ecranul osciloscopului.
 Poziţia Y (-3.00 – 3.00). Acest reglaj controlează punctul de origine pentru axa y.
Când poziţia Y este reglată la 0.00 punctul de origine intersectează axa x. Modificarea
poziţiei Y deplasează punctul de origine în sus şi invers. Diferenţa între poziţiile Y între
canalele A şi B pot ajuta compararea oscilaţiilor semnalelor reprezentate.
 Conexiunea de intrare (AC, 0, DC). La conexiunea AC (curent alternativ), va fi
afişată numai componenta alternativă a semnalului. Conexiunea AC are efectul
amplasării condensatorului în serie cu sondele osciloscopului. Ca şi în osciloscopul real
utilizarea conexiunii AC face ca primul ciclu afişat să fie instabil. Odată ce semnalul
continuu a fost calculat şi eliminat oscilaţiile vor fi stabile. La conexiunea DC (curent
continuu) este afişată suma componentelor alternative şi continue. La selectarea 0 se
afişează linia plată de referinţă în punctul reglat de poziţia Y.
 Declanşarea osciloscopului. Determină condiţiile în care oscilaţia este afişată
prima dată. Pentru a începe afişarea oscilaţiei cu înclinaţie pozitivă sau cu creştere, se
Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE-2 / Volosciuc Sorin Dan - 2021
selectează butonul cu săgeata în jos. Pentru a începe cu înclinaţia negativă sau cu
descreştere, se selectează butonul cu săgeata în sus.
 Butonul reverse. Se folosește pentru selectarea vizualizarii semnalelor pe fond
negru sau pe fond alb.
 Nivelul declanşării (-3.00 – 3.00). Este punctul axei y care trebuie să fie
intersectat de oscilaţie înainte ca ea să fie afişată. Nivelul poate avea orice valoare între
3.00 (partea de sus a ecranului) şi –3.00 (partea de jos a ecranului.)
 Semnalul de declanşare. Declanşarea poate fi internă, cu referinţă la semnalul de
intrare pentru canalele A şi B, sau externă, cu referinţă la semnalul prin terminalul extern
de declanşare situat sub terminalul masei pe panoul frontal al osciloscopului. Dacă se
aşteaptă un semnal plat, sau semnalul trebuie afişat cât de devreme posibil, se selectează
butonul Auto.
 Tipărire oscilogramelor. Pentru a tipări ecranul osciloscopului extins, se alege
comanda File/Print şi se alege XY Plot. Osciloscopul extins trebuie afişat pentru ca
această opţiune să fie afişată.

[Link] cu 4 canale
XSC1

T
A B C D

Simbolul osciloscopului cu 4 canale este .

Osciloscopul cu patru canale se utilizează pentru determinarea amplitudinii,

perioadei și frecvenței semnalelor electrice. Majoritatea explicațiilor de la osciloscopul cu 2
canale se aplică și la osciloscopul cu 4 canale.
Prin selectarea cu dublu click pe simbol se deschide următoarea fereastră:

Pentru realizarea reglajelor pentru fiecare canal, se selectează A, B, C sau D, de la

butonul de selecție canale și se efectuează reglajele dorite. Se utilizează la aplicațiile la
care este necesară analiza comparativă a 3 sau 4 semnale simultan.

Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE-2 / Volosciuc Sorin Dan - 2021

 [Link] Bode

Ploterul Bode afișează graficul răspunsului în frecvenţă al circuitului electronic şi se

folosește pentru a analiza filtrele. Ploterul Bode este utilizat pentru a măsura coeficientul
de amplificare în tensiune a semnalului şi distorsiunile de fază. Când ploterul Bode este
conectat la circuit, se efectuează analiza spectrală.
XBP1

IN OUT
Simbolul ploterului Bode este următorul: .

Ploterul Bode generează o gamă de frecvenţe într-o bandă specificată ( de la 1 mHz

până la 10 GHz). Frecvenţa oricărei surse de curent alternativ în circuit nu afectează
ploterul Bode. O sursă alternativă trebuie să fie neapărat inclusă în circuit. Valorile
iniţiale şi finale a scărilor verticale şi orizontale sunt reglate la valorile lor maxime.
Aceste valori pot fi schimbate pentru a vedea graficul la altă scară. Dacă după terminarea
simulării a fost schimbată scara sau baza, poate fi necesar de activa circuitul din nou,
pentru a obţine detalii noi pe grafic.
Pentru a conecta ploterul sunt necesari următorii paşi:
 se conectează terminalele pozitive IN şi OUT la conectoarele V+ şi V-;
 se conectează terminalele negative IN şi OUT la masă.
Prin selectarea cu dublu click pe simbol se deschide următoarea fereastră:

Reglajele bazei. Baza logaritmică se utilizează atunci când valorile ce trebuie

comparate au un diapazon larg. Reglajele bazei pot fi schimbate de la logaritmice (LOG) la
liniare (LIN) fără necesitatea de a reactiva circuitul.
Axa orizontală. Axa orizontală sau axa x întotdeauna indică frecvenţa (1 mHz – 10
GHz). Scara se determină de reglajele iniţiale (I) şi finale (F) pentru axa orizontală.
Pentru un diapazon larg de frecvenţe se utilizează axa logaritmică.
Axa verticală. Unităţile şi scara pentru axele verticale depinde de ceea ce se
măsoară. Pentru coeficientul de amplificare la scară logaritmică valoarea minimă este de –
200 dB, iar pentru valoarea maximă 200 dB.

[Link] curent-tensiune

XIV1

Simbolul analizorului curent-tensiune este următorul:

Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE-2 / Volosciuc Sorin Dan - 2021

 [Link] 1. Se consideră circuitul următor, format dintr-o diodă redresoare
conectată la un analizor curent-tensiune. După începerea simulării, în fereastra
analizorului prezentată mai jos este reprezentată caracteristica diodei redresoare,
reprezentată liniar. Există și posibilitatea reprezentării logaritmice a caracteristicii.

XIV2

D1

1N4006

[Link] 2. Se consideră circuitul următor, format dintr-un tranzistor bipolar

conectat la un analizor curent-tensiune. După începerea simulării, în fereastra analizorului
prezentată mai jos este reprezentată caracteristica tranzistorului bipolar, reprezentată
liniar. Există și posibilitatea reprezentării logaritmice a caracteristicii.

XIV1

Q1

BC547A

Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE-2 / Volosciuc Sorin Dan - 2021

 [Link] CIRCUITULUI DIN MULTISIM IN ULTIBOARD.
REALIZAREA CABLAJULUI IMPRIMAT

Pentru realizarea desenului cablajului imprimat pentru o schemă electronică se

elimină componentele virtuale de tip surse de alimentare, masă de împământare și
instrumente de măsură și se folosesc conectoare pentru alimentare și masă, precum și
pentru intrări, ieșiri și trasee auxiliare pentru realizarea măsurătorilor. Componentele
virtuale nu se pot transfera în Ultiboard și de asemenea componentele electrice și
electronice la care nu s-a definit footprint ( amprenta componentei ).

C2 V1 R11
47µF 10 V 680Ω

14
13
15
LED11
IC2A

MR
CP0
~CP1
IC1
4017BD_10V

~O5-9
4093BD_10V
O0
O1
O2
O3
O4
O5
O6
O7
O8
O9
R12
10

11
12
3
2
4
7
1
5
6
9
10kΩ
IC2B

4093BD_10V R1 R2 R3 R4 R5 R6 R7 R8 R9 R10
C1 680Ω 680Ω 680Ω 680Ω 680Ω 680Ω 680Ω 680Ω 680Ω 680Ω
1µF
LED1 LED2 LED3 LED4 LED5 LED6 LED7 LED8 LED9 LED10

Deci schema de mai sus va fi modificată și va fi următoarea:

J2

R11
C3 680Ω
HDR2X2 47µF
14
13

15

LED11
IC2A
MR
~CP1
CP0

IC1
4017BD_10V
~O5-9

4093BD_10V
O0
O1
O2
O3
O4
O5
O6
O7
O8
O9

R12
10

11

12
3
2
4
7

1
5
6
9

10kΩ
IC2B

4093BD_10V R1 R2 R3 R4 R5 R6 R7 R8 R9 R10
C1 680Ω 680Ω 680Ω 680Ω 680Ω 680Ω 680Ω 680Ω 680Ω 680Ω
1µF
LED1 LED2 LED3 LED4 LED5 LED6 LED7 LED8 LED9 LED10

Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE-2 / Volosciuc Sorin Dan - 2021

 Se selectează Transfer/Transfer to Ultiboard 11. După selectare va aparea o casetă de
dialog.

În caseta de dialog trebuie specificată directorul cu destinația unde se dorește salvarea

fișierului cu extensia: .ewnet. După aceasta se apasă cu cursorul pe salvare.

Este posibil, ca în schema electronică pe care dorim să o exportăm să mai existe

componente virtuale. În acest caz vom fi înștiințați prin următoarea avertizare:

Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE-2 / Volosciuc Sorin Dan - 2021

 În acest caz trebuie să revenim la schema inițială și să o modificăm pentru a nu mai apărea
componente virtuale ( fără amprentă definită ).
După ce ne-am asigurat că toate componentele sunt importate și nu mai apare avertizarea
de mai sus, va aparea o fereastră de dialog cu Import Netlist, care conține toate informațiile despre
componente și legăturile dintre ele.

Se apasă cu cursorul pe OK și se va deschide programul Ultiboard 11 și va apărea în spațiul

de lucru următoarea imagine:

Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE-2 / Volosciuc Sorin Dan - 2021

 Selecția de mai sus conține un contur dreptunghiular, cu dimensiunile standard ale plăcii de
cablaj imprimat ( PCB – Printed Circuit Board ), deasupra căruia se află componentele importate
cu legăturile dintre ele.
În funcție de compexitatea schemei electronice plăcile de cablaj imprimat PCB pot avea un
singur strat, două straturi sau mai multe, precum și dimensiuni diferite de cele standard.
Pentru a se dezactiva opțiunea cu dimensiunile standard ale PCB se apasă cu cursorul pe
Layers și va apărea următoarea fereastră în stânga spațiului de lucru:

Pentru realizarea unui spațiu de lucru particularizat se va dezactiva cu ajutorul cursorului

Board Outline. Se dă click dreapta cu cursorul pe stațiul de lucru și se selectează opțiunea
Shape/Rectangle, după care cu cursorul, prin tragere se stabilesc dimensiunile PCB particularizat.

Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE-2 / Volosciuc Sorin Dan - 2021

 Pentru modificarea dimensiunilor se dă dublu click cu cursorul pe stațiul de lucru
particularizat și se va deschide următoarea fereastră de dialog, în care se pot modifica
dimensiunile după dorință:

Plasarea componentelor în spațiul de lucru standard sau particularizat se poate face în două
moduri:
 Manual, prin selecția componentelor și tragerea lor cu cursorul în spațiul de lucru delimitat
de dimensiunile prestabilite sau alese ale PCB;
 Automat, prin selectarea comenzilor Start Autorouter și Start Autoplacement.

După efectuarea comenzilor de mai sus spațiul de lucru, care conține componentele, va
arăta în următorul mod:

Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE-2 / Volosciuc Sorin Dan - 2021

 Pentru optimizarea și aranjarea traseelor cât mai estetic se utilizează comanda Start
Optimization, iar spațiul de lucru va arata ca mai jos:

Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE-2 / Volosciuc Sorin Dan - 2021

 Poziția componentelor, conectoarelor și a traseelor se poate modifica prin tragere cu
cursorul, după ce au fost selectate și pot fi poziționate oriunde în spațiul de lucru.
Pentru configurarea Ultiboard și pentru realizarea unor particularizări, se alege de la bara de
meniuri Options/Global Preferences și se va deschide următoarea fereastră:

Pentru vizualizarea tridimensională a layout-ului se selectează din meniul

principal Tools/View 3D.
Vizualizarea 3D permite o rotire a cablajului imprimat cu 3600 astfel încât să se poată
observa cum arată cablajul cu componentele plantate pe el și cu traseele realizate.
Se va deschide fereastra de mai jos, care, pe lângă vizualizarea componentelor și
traseelor, permite și identificarea precisă a componentelor, fiecare componentă având
denumirea din schemă.

Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE-2 / Volosciuc Sorin Dan - 2021

 CONCEPŢII ACTUALE ÎN CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA
ECHIPAMENTELOR ELECTRONICE
1.1. Generalităţi
Echipamentele electronice moderne sunt construite preponderent cu circuite integrate sub
formă de subansamble funcţionale, interconectate între ele conform schemei electrice de
principiu, în vederea realizării unei anumite funcţiuni. În scopul utilizării avantajelor oferite de
microelectronică, o soluţie ar fi realizarea tuturor funcţiunilor cu ajutorul unei singure unităţi
centrale, pe care să fie plantate toate circuitele active şi pasive şi interconectate prin intermediul
unor legături nedemontabile. Complexitatea echipamentelor electronice demonstrează însă că o
asemenea soluţie nu este încă pe deplin tehnic realizabilă, iar economic nu se justifică. Din acest
motiv se preferă alcătuirea unor unităţi de dimensiuni mai mici care asigură condiţii mai
avantajoase de verificare, întreţinere şi reparare, precum şi o standardizare pe tipodimensiuni care
să permită automatizarea procesului de fabricaţie. Concepţia actuală în realizarea echipamentelor
electronice miniatură privind cercetarea, dezvoltarea, fabricaţia, întreţinerea şi utilizarea acestora,
trebuie tratată unitar sub forma unui lanţ tehnologic ierarhizat. Prin aceasta trebuie considerate
multitudinea etapelor care trebuie parcurse pornind de la cercetare, elaborarea şi pregătirea
documentaţiei tehnice şi a mijloacelor de fabricaţie, procesul de producţie efectivă, testarea,
repararea şi reglarea subansamblelor, montarea echipamentelor şi punerea lor în funcţiune. În
Fig.1.1. se prezintă sintetic spre exemplificare, principalele etape ale lanţului tehnologic specific
realizării unui echipament electronic.

1.2. Clasificarea echipamentelor electronice

Echipamentele electronice pot fi clasificate în general după criterii care vizează destinaţia,
modul în care au fost produse securitatea electrică în funcţionare şi facilităţile oferite la testare
astfel:

1.2.1. Clasificarea echipamentelor electronice după destinaţie

a) Echipamente electronice de uz general, destinate marelui public (radioreceptoare,

receptoare TV, telefoane mobile, tablete, calculatoare, aparatură de uz casnic, etc.). Aceste
echipamente au în general performanţe electronice modeste dar pot fi livrate la preţuri scăzute.
b) Echipamente electronice de uz profesional, cu caracteristici tehnice şi constructive
superioare. Din această clasă fac parte: aparatele electronice de măsurare şi control,
echipamentele electronice pentru explorări medicale, echipamentele complexe de
radiocomunicaţii, instalaţiile complexe de emisie-recepţie prin sateliţi dar şi o parte din
echipamentele electronice de uz general realizate în tehnologii de înaltă fidelitate şi fiabilitate.
c) Echipamente electronice de uz special. În această categorie se situează
echipamentele destinate cercetărilor spaţiale şi aplicaţiilor militare.

1.2.2. Clasificarea echipamentelor electronice după felul producţiei.

a) Echipamente de serie mică (sute de bucăţi pe an). În această clasă se încadrează

echipamentele electronice de uz special, aparatura de cercetare ca şi instalaţiile complexe de
comandă, control şi automatizare a proceselor industriale.
b) Echipamente de serie medie (zeci de mii de bucăţi pe an). În această categorie
regăsim echipamentele electronice de uz profesional, aparatura de laborator ca şi echipamentele
concepute pentru întreţinere şi depanare).
c) Echipamente de serie mare (sute de mii de bucăţi pe an). Aici se încadrează
echipamentele electronice de uz general.

Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE-3 / Volosciuc Sorin Dan - 2021

 CERCET ÃRI PRELIMINARE

STUDIU DE ELABORAREA TEMEI DE STUDIU DE

DESIGN PROIECTARE MARKETING

PROIECATREA PROIECTAREA
ELECTRICÃ CONSTRUCTIVÃ

DOCUMENTA ŢIA ELECTRICÃ PARTIŢIONAREA ÎN DOCUMANTA ŢIA MECANICA

PENTRU ECHIPAMENT SUBANSAMBLURI ŞI DE DESIGN

DOCUMENTATIA TEHNICÃ DOCUMENTA ŢIA TEHNICÃ DOCUMENTAŢIA TEHNICÃ

PENTRU ECHIPAMENT PENTRU SUBANSAMBLURI PENTRU COMP. MECANICE

DOC. TEHNICÃ PT. DOC. TEHNICÃ PT

REALIZAREA ECHIP.
CABLAJELOR.

REALIZAREA
CABLAJELOR IMPRIMATE

COMPONENTE DISPOZITIVE ECHIPAREA ŞI TESTAREA PROCES DE

CIRCUITE INTEGRATE SUBANSAMBLELOR FABRICATIE

PREGÃTIREA MONTAREA ECHIPAMENTULUI

SUBANSMABLELOR ELECTRONIC

PUNERE ÎN FUNCŢIUNE
TESTARE ŞI REGLARE

STUDIU DE MARKETING ŞI LIVRARE

Fig.1.1. Principalele etape ale realizării unui echipament electronic.

1.2.3. Clasificarea echipamentelor electronice după securitatea

oferită în funcţionare

Din punctul de vedere al securităţii electrice, construcţia echipamentelor electronice este

standardizată în trei clase de protecţie.
a) Echipamente în clasa I de protecţie, sunt acele echipamente electronice care au cel
puţin o izolaţie funcţională şi o bornă sau un contact pentru punere la pământarea de protecţie.
Dacă echipamentul este construit pentru a fi alimentat cu ajutorul unui cablu flexibil, el este echipat
fie cu un conector "tată" prevăzut cu contact de pământ, fie cu un cablu flexibil nedetaşabil
conţinând un conductor de protecţie şi o fişă cu contact de punere la pământ (schuko)

b) Echipamente în clasa a II-a de protecţie sunt acele echipamente electronice care nu

comportă nici un aranjament pentru conectarea la pământarea de protecţie, dar care sunt
construite într-una din modalităţile următoare:
b.1. Izolaţie dublă şi/sau izolaţie întărită în totalitatea construcţiei, echipamentele realizate
făcând parte din următoarele categorii:
Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE-3 / Volosciuc Sorin Dan - 2021
 b.1.1 - echipament în care o casetă rezistentă şi practic continuă din material izolant
închide toate părţile conductoare, cu excepţia unor mici subansamble ca de exemplu: plăcuţe
semnalizatoare, şuruburi sau nituri de fixare separate de părţile periculoase la atingere printr-o
izolaţie cel puţin echivalentă cu izolaţia întărită. Echipamentele astfel construite sunt denumite
''echipamente de clasa a II-a de protecţie cu carcasa izolantă''.
b.1.2 - echipamente în care carcasa metalică practic continuă are izolaţie dublă utilizată în
toată construcţia, cu excepţia părţilor la care se foloseşte izolaţia întărită. Aceste echipamente sunt
denumite ''echipamente de clasa a II-a de protecţie cu carcasa metalică''.
b.1.3 - echipamente ce reprezintă o combinaţie între tipurile b.1.1 şi b.1.2.
b.2. Izolaţie dubla şi/sau izolaţie întărită în toate locurile posibile, iar acolo unde nu este
posibil se foloseşte un material izolator de protecţie între părţile conductoare accesibile, circuitele
insuficient izolate şi părţile circuitelor de alimentare. Utilizarea impedanţelor de protecţie este
aplicabilă numai acelor echipamente a căror funcţionare corectă este incompatibilă cu tipul
constructiv al clasei I de protecţie. Dacă un echipament sau un aparat este prevăzut cu o bornă
sau un contact pentru conectare la pământarea de protecţie, el face parte din clasa I de protecţie,
chiar dacă construcţia sa în ansamblu satisface principiile aplicabile clasei a II-a de protecţie.
c) Echipamente în clasa a III-a de protecţie sunt echipamentele electronice prevăzute să
se alimenteze prin circuite cu tensiuni foarte joase de securitate şi care nu prezintă blocuri
funcţionale interne sau externe care să solicite aplicarea tensiunilor superioare tensiunii foarte
joase.
Pentru securitatea şi protejarea împotriva atingerii unor puncte aflate la tensiuni
periculoase, echipamentele electronice se execută într-una din cele trei clase de protecţie
prezentate. Părţile metalice care constituie carcasa echipamentelor trebuie protejate împotriva
atingerii directe sau indirecte prin lăcuire, emailare sau oxidare. Între blocul de alimentare, pe de o
parte, şi blocurile de prelucrare sau părţile metalice tangibile, pe de altă parte, trebuie să nu apară
legături galvanice. Dacă echipamentul conţine piese sau subansamble care sunt supuse uzurii,
această condiţie trebuie respectată şi după uzura acestor componente.
Axele organelor de acţionare şi comandă (mânere, butoane, comutatoare etc.) nu trebuie
să se afle sub tensiune. La echipamentele din clasa I de protecţie organele de comandă se
execută obligatoriu din materiale electroizolante, atunci când axul sau armătura se pot afla - în
cazul unei defecţiuni de izolaţie - sub tensiuni mai mari de 24V. Această condiţie nu se aplică
organelor de comandă ale mecanismelor de comutare sau de reglare care sunt conectate la
conductorul de protecţie. Echipamentele care pot genera presiuni mari sau presiuni scăzute în
interiorul lor, trebuie prevăzute cu protecţie contra exploziilor sau imploziilor.

1.2.4. Clasificarea echipamentelor electronice după facilităţile oferite

la testare

a) Echipamente testabile funcţional, în care testarea poate fi realizată iniţial înainte de

folosirea normală a sistemului, fie “on line” adică simultan cu operarea normală a echipamentului
supus procesului de testare. Echipamentele ce utilizează testarea iniţială vizează identificarea
elementelor hard defecte, ale căror imperfecţiuni au fost introduse în timpul proceselor de
fabricaţie, a erorilor de proiectare sau a erorilor soft.
Echipamentele ce utilizează testarea “on line” sunt mai complexe şi implică utilizarea
codurilor detectoare de erori, compararea variabilelor de ieşire sau folosirea microprocesoarelor de
mentenanţă, care execută programe de monitorizare a sistemului.
b) Echipamente autotestabile, cărora li s-a implementat toleranţa la defecţiuni. Aceste
echipamente electronice au o schemă mult mai complexă care conţine pe lângă structura de bază
şi un modul redondant care asigură funcţia de autotest. Implementarea toleranţei la defecţiuni se
realizează cu o suplimentare a părţii hard şi soft din structura sistemului, care va acţiona atunci
când are loc o defecţiune în sensul păstrării funcţiilor sistemului, fie prin mascarea defecţiunilor ce
apar, fie prin detecţia defecţiunilor şi reconfigurarea corespunzătoare. Echipamentele autotestabile
cărora li s-au implementat tehnicile de toleranţă la defecţiuni au fost dezvoltate pentru aplicaţiile
speciale ale echipamentelor electronice complexe care nu admit întreruperi în funcţionare.

Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE-3 / Volosciuc Sorin Dan - 2021

 1.3. Aspecte specifice de construcţie şi tehnologie a
echipamentelor electronice
În contextul dezvoltării tehnologice actuale, producţia mondială de echipamente electronice
este influenţată în mod sensibil de doi factori dinamizatori: cererea crescândă pentru automatizare
progresivă (cu tendinţa de realizare a fabricilor fără personal) şi aplicarea noilor tehnologii pentru
înnoirea şi diversificarea producţiei. Creşterea numărului producătorilor de echipamente
electronice a generat în ultimii ani o competiţie puternică între diferitele firme producătoare, odată
cu cererea suplimentară de creştere a calităţii produselor fabricate. Aceste realităţi ale lumii
contemporane, au direcţionat cercetarea ştiinţifică actuală către realizări de echipamente
electronice care să satisfacă următoarele cerinţe principale:
 dimensiuni de gabarit, masă şi consumuri cât mai reduse,
 minimizarea costurilor de producţie prin automatizare, robotizare şi aplicarea sistemelor
de control vizual automat,
 realizarea de subansamble miniaturale prin aplicarea tehnologiilor avansate (tehnica
montării pe suprafaţă) şi utilizarea circuitelor specializate obţinute prin tehnicile de
integrare hibridă şi monolitică,
 îmbunătăţirea continuă a esteticii, ergonomiei şi fiabilităţii echipamentelor electronice
realizate.

1.4. Particularităţi constructive ale echipamentelor electronice

Echipamentele electronice au la bază o schemă electrică de principiu şi o structură
mecanică care imprimă particularităţi specifice procesului de asamblare, utilajelor de producţie şi
aparatelor de măsurare şi control. Aceste particularităţi constructive pot fi sintetizate astfel:
 utilizează un număr mare de repere, componente şi subansamble distincte, de cele mai
multe ori tipizate,
 funcţiile electrice realizate de echipamentele electronice sunt mult mai complexe decât
funcţiile mecanice şi de precizii foarte ridicate,
 echipamentele electronice se caracterizează prin anduranţă mare deoarece ele
realizează de obicei funcţii care solicită deplasări şi eforturi mici, deci uzură mecanică,
electrochimică sau de frecare scăzută.

1.5. Particularităţi tehnologice ale echipamentelor electronice

Particularităţile tehnologice de realizare a echipamentelor electronice sunt specifice
complexităţii, destinaţiei sau performanţelor solicitate şi rezultă din alegerea procedeelor de
fabricaţie disponibile. Oricum, merită reţinute ca particularităţi tehnologice generale următoarele:
 funcţiile complexe fiind îndeplinite de schema electrică de principiu, componentele
mecanice, în general, au rol de susţinere şi se pot executa fie prin prelucrare pe maşini
unelte, fie prin procedee directe de injecţie sau presare din pulberi şi granule;
 prelucrările mecanice se încadrează în categoria ''execuţie mijlocie'' cu toleranţe nu
prea strânse (clasa de precizie 3-5), ceea ce permite executarea reperelor mecanice pe
maşini automate sau semiautomate cu productivitate ridicată;
 asamblarea subansamblelor sau a blocurilor funcţionale nu ridică probleme în ceea ce
priveşte montajul, întrucât greutatea componentelor şi dimensiunile lor de gabarit fiind
scăzute, se pretează la automatizare;
 în cazul proceselor tehnologice de asamblare automată este importantă optimizarea
poziţiei utilajelor de montaj, a magaziilor de alimentare cu componente şi a sistemelor
de control automat al calităţii produselor realizate;
 întrucât operaţiile de control şi testare în industria de echipamente electronice
reprezintă aproximativ 75% din valoarea produselor realizate, se impune înlocuirea
controlorului uman (personal de înaltă calificare) cu sisteme automate de control care
să conducă la creşterea productivităţii muncii prin reducerea preţului de cost,
îmbunătăţirea fiabilităţii şi mentenabilităţii, odată cu garantarea unui control în proporţie
de 100%
Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE-3 / Volosciuc Sorin Dan - 2021
 1.6. Studiu de marketing şi design pentru echipamentele
electronice
La elaborarea studiului tehnico economic pentru producerea echipamentelor electronice,
trebuie acordată o deosebită importanţă aspectelor de marketing. În acest sens trebuie precizate
condiţiile specifice sub forma unor parametrii ai produsului care caracterizează: destinaţia şi
adresabilitatea, gradul de saturaţie al pieţei, corelarea unor funcţii ale produsului cu necesităţile şi
posibilităţile materiale ale utilizatorilor etc. De asemenea prin tema de proiectare se impun criterii
de selecţie a variantelor specifice care să ţină seamă de restricţiile impuse prin abordarea unei
anumite strategii de marketing.
Proiectarea constructivă a echipamentelor electronice moderne începe cu un studiu de
design. Rolul design-ului în proiectarea produselor electronice a apărut o dată cu necesităţile
sociale, întrucât impactul produsului cu lumea înconjurătoare nu trebuie să provoace reacţii
negative de respingere, ci dimpotrivă să-i asigure pe lângă funcţionalitate şi un aspect plăcut.
Participarea design-ului la creaţia industrială este cu atât mai importantă cu cât societatea tinde să
renunţe la standardizare în favoarea diversificării. Pe măsură ce tehnologiile divin tot mai
complexe, costul diversificări devine compatibil cu cel al standardizării întrucât schimbarea
procesului de fabricaţie se poate face cu întreruperi şi costuri minime. Automatizarea industrială se
îndreaptă tot mai mult spre diversificare şi nu spre serii mari standardizate. Ideea seriilor mari ce
par a fi economică s-a dovedit a fi falsă, deoarece pe zi ce trece produsele respective îşi găsesc
tot mai puţini cumpărători, apărând stocuri nevandabile.
Design-ul prin metodele de care dispune poate pune la dispoziţia marelui public produse
electronice care satisfac o gamă cât mai mare de preferinţe, cu un consum minim de materie şi
energie, provocând o evoluţie permanentă a tehnologiei prin calităţile funcţionale şi estetice pe
care le conferă produselor industriale.
Aşadar, studiul de design are scopul de a determina soluţia optimală cu privire la
forma, dimensiunile, politica de tipizare a blocurilor funcţionale, prescripţiile, estetica şi
ergonomia produsului.

1.7. Calitatea echipamentelor electronice

În sensul cel mai precis calitatea unui echipament electronic reprezintă proprietatea
prin care performanţele reale se încadrează în limitele produselor electronice capabile să
dea o măsură exactă a performanţelor, a însemnat un pas fundamental în cadrul concepţiei care
se axează pe păstrarea unui nivel optim din punct de vedere economic (Fig.1.2).
Costuri

Costul
asigurării calităţii
Costuri totale

Costuri datorate defecţiunilor

Nivel
Nivel optim de calitate

Fig.1.2. Definirea nivelului optim al calităţii

Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE-3 / Volosciuc Sorin Dan - 2021

 Dat fiind caracterul dinamic al activităţii de asigurare a calităţii, orice deviere de la nivelul
prestabilit al calităţii trebuie detectat rapid astfel ca măsurile de corecţie să poată fi aplicate în timp
real.
Schema din Fig.1.3. prezintă conţinutul actual al noţiunii de calitate
Aşa cum se constată în Fig.1.3 un prim domeniu îl constituie “conformitatea produsului”
care reprezintă proprietatea prin care produsul este corespunzător la un moment dat.

CALITATEA ECHIPAMENTELOR ELECTRONICE

La un moment dat Într-un interval de timp

CONFORMITATE MENTABILITATE FIABILITATE

Fig.1.3. Conţinutul noţiunii de calitate la echipamentele electronice.

Toate aspectele calităţii care se referă la evoluţia în timp a performanţelor electrice ale
produsului sunt incluse în noţiunea de “fiabilitate“ care reprezintă proprietatea unui produs de a-şi
păstra performanţele momentane în limitele garantate de producător într-un anumit interval de timp
şi în condiţii de funcţionare determinate.
Capacitatea de restabilire a performanţelor, determinantă în asigurarea eficienţei în
exploatarea produsului electronic, este individualizată ca latura a calităţii sub denumirea de
mentenabilitate.
Rezultă aşadar necesitatea utilizării modelelor statistico-probabilistice în studiul calităţii
echipamentelor electronice, întrucât reprezintă singura modalitate de abordare matematică
capabilă să ofere concluzii prompte la un nivel de decizie prestabilit.
Performanţa măsurabilă a echipamentelor electronice este o variabilă aleatoare
caracterizată printr-o anumită densitate de probabilitate. Mai sintetic aceasta poate fi exprimată
prin medie () şi dispersia () performanţei, interpretate ca variabile aleatoare şi prin proporţia de
defectări (p) dată de probabilitatea de dispersie a limitelor de toleranţă. Se obţin astfel trei
indicatori de conformitate dependenţi. Media şi dispersia sunt indicatori utilizaţi îndeosebi la
controlul prin măsurare iar proporţia de defecţiuni la controlul atributiv. Proporţia de defecţiuni este
cu atât mai redusă cu cât media este mai apropiată de centrul câmpului de toleranţă şi cu cât
dispersia este mai mică. Noţiunea de calitate nu este însă epuizată prin definirea indicatorilor de
conformitate, fiabilitate şi mentanibilitate. Ca orice mărime fundamentală este o noţiune deschisă
căreia I se vor asocia noi laturi şi modele matematice.

Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE-3 / Volosciuc Sorin Dan - 2021

 UTILIZAREA PACHETULUI DE PROGRAME PROTEUS 8
Pachetul de programe Proteus 8 face parte din categoria programelor CAD (Computer
Added Design) destinat gestionării facile a etapelor de proiectare în domeniul electric și
electronic. Pentru a porni programul, faceți click pe butonul Start și selectați
Programs/Proteus 8 Professional și apoi aplicația Proteus 8. Principala aplicație va încărca și
va apărea pagina de start Proteus.

[Link] unui proiect nou

Pentru a crea un proiect nou se dă click pe New Project din meniul Start.

Se va deschide fereastra următoare care conține numele noului proiect ( care este
modificabil ! ) și calea/directorul unde va fi salvat. Directorul unde va fi salvat poate fi
modificat printr-un click pe Browse.

Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE- 4 / Volosciuc Sorin Dan - 2021

 Se modifică numele în Proiect 1 ( atenție, nu se șterge extensia .pdsprj !), după care se
dă click pe Next. Va apărea o nouă fereastră de unde se poate selecta dimensiunea spațiului
de lucru ( în cazul nostr A4).
Din nou se dă click pe Next și va apărea o fereastră în care se poate selecta dacă dorin
realizarea unui PCB layout și dimensiunile acestuia.
La un nou click pe Next va apărea posibilitatea de a selecta Firmware Project, pe care
nu o selectăm.
Printr-un nou click pe Next se va deschide fereastra de mai jos care prezintă un mic
sumar al proiectului.

Dacă se dorește realizarea unui proiect care conține un microcontroler atunci se

selectează Create Firmware Project. Există posibilitatea selectării familiei de
microcontrolere, tipului și de asemenea, a limbajului în care va fi scris programul ce urmează
a fi încărcat în microcontroler.

Printr-un nou click pe Next se va deschide fereastra de mai jos care prezintă un sumar
al proiectului.
Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE- 4 / Volosciuc Sorin Dan - 2021
 Prin selectarea butonului Finish se va deschide următoarea fereastra principală care
conține și spațiul de lucru încadrat într-n cartuș. Dacă a fost făcută și selecția Create
Firmware Project atunci la deschiderea ferestrei se va regăsi și simbolul microcontrolerului
selectat.

Pentru modificarea directorului unde va fi salvat fișierul nou creat se selectează din
meniu comanda File/Save As și se alege directorul dorit.
Proiectul se va deschide cu două fișiere, unul pentru realizarea schemei electronice
(ISIS-Schematic capture) și unul pentru realizarea PCB layout (ARES-PCB Layout).

Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE- 4 / Volosciuc Sorin Dan - 2021

 Pentru realizarea schemei electronice se selectează ISIS-Schematic capture.
În cadrul ferestrei principale există o fereastră de previzualizare, o fereastră în care
apare componenta/obiectul selectat și fereastra/spațiul de lucru propriuzis.

[Link] schemei electronice

Realizarea schemei presupune căutarea componentelor în bibliotecă, plasarea acestora
pe spațiul de lucru, realizarea legăturilor, plasarea instrumentelor/aparatelor și la final
simularea/verificarea funcționării și eventual remedierea greșelilor.
Selectarea bibliotecii de componente se realizează printr-un click pe butonul P din
figura de mai jos sau prin click dreapta pe mouse Place/Component/From Libraries.

Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE- 4 / Volosciuc Sorin Dan - 2021

 Se deschide fereastra de mai jos care permite selectarea unei componente manual prin
căutarea pe categorii de componente sau automat prin scrierea în spațiul Keywords a
tipulul/denumirii/codului componentei căutate.

Fereastra cuprinde categoriile și subcategoriile de componente, fabricantul

(producătorul), codul componentei, simbolul, precum și codul și dimensiunile capsulei.
Pentru plasarea componentei selectate pe spațiul de lucru se selectează butonul OK și
se dă dublu click pe spațiul de lucru. În cazul în carese dorește deplasarea/mutarea
componentei, se ține cursorul pe componentă, culoarea componentei devine roșie, pe ea
apare o mână și o cruce și componenta poate fi deplasată oriunde în spațiul de lucru. De
asemenea, dacă se dorește rotirea componentei, se dă click dreapta pe componentă și se
deschide fereastra de mai jos, după care se selectează opțiunea dorită.

Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE- 4 / Volosciuc Sorin Dan - 2021

 Pentru editarea componentei (schimbarea denumirii) se dă dublu click pe simbolul
componentei sau click dreapta pe componentă și se selectează Edit Properties. Denumirea
se scrie în Part Reference și se selectează OK.

Pentru modificarea denumirii componentei, a amplasării denumirii ei sau modificării

caracteristicilor și marimii caracterelor, se selectează cu dublu click pe denumirea
componentei se se deschid feresrele de mai jos (Edit Part Id) cu cele 2 subferestre Label și
Style. Se selectează opțiunea dorită după care se dă click pe OK.

Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE- 4 / Volosciuc Sorin Dan - 2021

 2.1. Exemplu: Realizarea și simularea funcționării a unui amplificator
cu un tranzistor
După plasarea componentelor pe spațiul de lucru se realizează legăturile între
componente. Se plasează cursorul pe terminalul componentei, acesta se va înroși și prin
deplasare se unește cu un alt terminal al altei componente.

După realizarea legăturilor între componente, se plasează sursa de alimentare cu

tensiune continuă, sursa de alimentare cu semnal sinusoidal, masa și osciloscopul pentru a
se putea verifica funcționarea. Multe componente in ISIS au pinii de alimentare ascunși (nu
sunt vizibili pe schemă). Ei sunt conectați implicit la alimentare în curent continuu și masă.
Schema va arăta ca în figura de mai jos:

Pentru simularea funcționării și realizarea verificărilor se selectează butonul prezentat

mai jos (Start simulare)și simularea începe. Pentru oprirea simulării se selectează butonul
indicat în figura de mai jos (Oprire simulare).

Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE- 4 / Volosciuc Sorin Dan - 2021

 Pe ecranul osciloscopului vor apărea 2 oscilograme, una reprezentând semnalul de la
intrare și una semnalul de la ieșire, amplificat.
După verificarea paramentrilor oscilogramelor se pot efectua reglaje, modificări ale
valorilor componentelor, completarea schemei cu alte componente (dacă este necesar).

Dacă se dorește realizarea cablajului pentru circuitul realizat, atunci se elimină sursa de
semnal, sursa de alimentare de curent continuu, masa și osciloscopul și toate legăturile cu
acestea se conectează la un conector.
Schema astfel obținută este prezentată în figura de mai jos.

Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE- 4 / Volosciuc Sorin Dan - 2021

 [Link] cablajului imprimat / PCB Layout
Primul pas în realizarea cablajului imprimat pentru o schemă desenată în ISIS este
selectarea dimensiunilor PCB Layout la crearea unui proiect nou.
Pentru deschiderea modulului ARES al pachetului de programe se selectează butonul
ARES din bara de aplicații.
Se va deschide fereastra următoare:

În cadrul ferestrei principale de mai sus există o fereastră de previzualizare, o fereastră

în care apar componentele din schema realizată în ISIS și fereastra/spațiul de lucru
propriuzis.

Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE- 4 / Volosciuc Sorin Dan - 2021

 După realizarea schemei în ISIS, dacă componentele au amprentele (footprint) definite
corect, atunci ele vor apărea în fereastra indicată mai jos.

Pentru transferarea componentelor și legăturilor dintre componente pe spațiul de lucru

se selectează din meniul principal Tools/Auto-placer. Se va deschide fereastra de mai jos
denumită Auto Placer.

Fereastra conține informații despre componentele exportate pe spațiul de lucru și

despre spațiul de lucru. Este posibil, dacă dorim, să eliminăm componente de pe spațiul de
lucru prin deselectarea lor în această fereastră. Astfel ele nu vor mai apărea pe spațiul de
lucru.

Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE- 4 / Volosciuc Sorin Dan - 2021

 După selectarea în cadrul ferestrei Auto Placer a butonului OK, pe spațiul de lucru vor
apărea contururile componentelor, denumirile lor și legăturile dintre ele.
Pentru realizarea autorutării, respectiv a traseelor corecte între componente, se
selectează Tools/Auto-router și se va deschide fereastra de mai jos, Shape Based Auto
Router. În cadrul acestei ferestre se selectează butonul Begin Routing.

După selectarea butonului Begin Routing în cadrul spațiului de lucru vor apărea și
traseele optimizate dintre componente, în două culori diferite, deoarece a fost selectat un
cablaj imprimat dublu stratificat, împreună cu contururile simbolurilor componentelor și
denumirea lor.
În cazul în care se dorește schimbarea amplasării unei componente, se trage de ea
cu cursorul și aceasta va fi mutată unde dorim.
Atenție la corectitudinea legăturilor după ce au fost realizate deplasări ale
componentelor.

În cadrul meniului din partea stângă a ferestrei principale există posibilitatea de selecție
a simbolurilor componentelor și a amprentelor fizice ale componentelor.
Aceste butoane sunt prezentate în ferestrele de mai jos, ele fiind evidențiate cu ajutorul
unor săgeți.

Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE- 4 / Volosciuc Sorin Dan - 2021

 Din butoanele următoare se pot face selecții ale contururilor spațiului de lucru, se pot
scrie dimensiuni între diferite componente, se poate scrie un text, etc.
Pentru scrierea unui text se dă click pe butonul A și va apărea următoarea fereastră,
care conține un câmp pentru scrierea textului și are posibilități de modificare caracteristicilor
a scrierii și amplasării textului.

Dacă se dorește modificarea dimensiunilor spațiului de lucru, se selectează colțul

spațiului de lucru și se șterge cu Delete Object. După aceasta se poate defini un nou spațiu
de lucru.

Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE- 4 / Volosciuc Sorin Dan - 2021

 Schimbarea culorii spațiului de lucru, traseelor, contururilor componentelor, etc.
se realizează prin selectarea din meniul principal al comenzii View/Edit Layer
Colours/Visibility și se va deschide fereastra Display Settings, care permite selecția
culorilor dorite pentru toate opțiunile de realizare a layoutului.

Pentru vizualizarea tridimensională a layout-ului se selectează butonul 3D

Vizualizer, indicat cu săgeată în figura de mai jos.
Vizualizarea 3D permite o rotire a cablajului imprimat cu 360 0 astfel încât să se poată
observa cum arată cablajul cu componentele plantate pe el și cu traseele realizate.

Dacă nu au fost selectate la crearea fișierului dimensiunile PCB Layout atunci se va

deschide fereastra de mai jos, unde se observă toate componentele din schema realizată și
legăturile funcționale dintre componente. Nu este vizualizat însă cablajul imprimat, practic
componentele sunt prezentate fără a fi plantate pe un cablaj imprimat.

Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE- 4 / Volosciuc Sorin Dan - 2021

 Dacă a fost realizată selecția dimensiunilor cablajului la crearea fișierului, la selectarea
butonului 3D Vizualizer, componentele și traseele vor fi vizualizate pe cablaj imprimat, ca în
fereastra de mai jos.

Proiectarea asistată a circuitelor - AAIE- 4 / Volosciuc Sorin Dan - 2021