.
TEST EVALUARE FINALĂ
CURS – INSPECTOR ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ
1. La evaluarea riscurilor specifice din atmosferele explozive, trebuie luate în considerare cel puţin
următoarele aspecte :
a) utilizarea dispozitivelor de ardere a combustibililor gazoşi în conformitate cu prevederile Hotărârii
Guvernului nr. 453/2003
b) probabilitatea producerii şi persistenţei atmosferelor explozive
c) probabilitatea prezenţei şi activării surselor de aprindere, exclusiv a descărcărilor electrostatice şi a
declanşării incendiului
2. Dacă o atmosferă explozivă conţine mai multe tipuri de gaze, vapori, ceaţă sau pulberi inflamabile
şi/sau combustibile, măsurile de protecţie trebuie să fie adecvate:
a) celui mai mare pericol posibil
b) celui mai mic pericol posibil
3. Echipamentul de muncă reprezintă :
a) îmbrăcămintea de lucru şi uniformele obişnuite
b) orice echipament destinat să fie purtat sau ţinut de lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai
multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi
orice element suplimentar sau accesoriu proiectat în acest scop
c) orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită la locul de muncă
4. In sensul Hotărârii 1146/2006 privind cerinţele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea in
munca de către lucrători a echipamentelor de munca, lucrătorul expus este :
a) orice lucrător aflat integral sau parţial într-o zonă periculoasă
b) orice lucrător participant la procesul de munca
c) orice lucrător care lucrează mai mult de opt ore pe zi
5. Personalul care lucrează în condiţii de izolare trebuie să fie informat cu privire la:
a) mentenanta echipamentului de muncă
b) riscurile de accidentare şi modul de acţiune în caz de apariţie a acestora
c) comportamentul celorlalti lucratori în cazul producerii unei avarii sau al apariţiei unei situaţii critice
d) utilizarea echipamentului individual de lucru
6. Ce caracteristici trebuie sa prezinte căile şi ieşirile de urgenţă?
a) trebuie să rămână în permanenţă libere şi să conducă în mod cât mai direct posibil în aer liber sau în
spaţii sigure
b) trebuie să rămână în permanenţă libere şi să conducă în mod indirect posibil în aer liber
c) in caz de pericol, trebuie să asigure evacuarea rapidă şi în condiţii cât mai sigure a lucrătorilor de la
toate posturile de lucru cel mai apropiat
7. Când se consideră că un lucrător lucrează în condiţii de izolare:
a) atunci când nu are contact vizual şi comunicare verbală directă cu alţi lucrători, în cele mai
multe cazuri pentru o perioadă de timp mai mare de o oră, şi când nu este posibil să i se acorde ajutor imediat
în caz de accident sau când se află într-o situaţie critică
b) atunci când nu are contact vizual şi poate comunica verbal, direct cu alţi lucrători, în cele mai multe
cazuri pentru o perioadă de timp mai mare de o oră, şi când nu este posibil să i se acorde ajutor imediat în caz
de accident sau când se află într-o situaţie critică
c) atunci când nu are contact vizual şi comunicare verbală directă cu alţi lucrători, în cele mai multe cazuri
pentru o perioadă de timp mai mica de o oră, şi când nu este posibil să i se acorde ajutor imediat în caz de
accident sau când se află într-o situaţie critică
8. Pentru a se putea interveni în timp util în caz de accident sau avarie la locurile de muncă în condiţii
de izolare, acestea vor fi dotate cu mijloace tehnice care permit legătura cu persoana care asigură
supravegherea:
a) aleator automat
b) constant automat (centrale de supraveghere, dispozitive de alarmare prin unde radio, radio-telefon,
telefon) si periodic prin intermediul unei persoane (apeluri telefonice, radio-telefon, cameră de luat
vederi şi monitor)
9. Cum se pot elimina poziţiile forţate, nenaturale, ale corpului în timpul lucrului?
a) prin amenajarea locului de muncă
b) prin optimizarea fluxului tehnologic
c) prin utilizarea echipamentelor de muncă care respectă atat cat isi poate permite financiar angajatorul
cu privire la reglementarile in vigoare
10. Când lucrătorii sunt angajaţi la posturi de lucru în aer liber, astfel de posturi de lucru trebuie să fie
amenajate pe cât posibil astfel încât aceştia:
a) să fie expuşi unui nivel de zgomot dăunător, nici unor influenţe exterioare vătămătoare, cum ar fi gaze,
vapori sau praf
b) să poată aluneca sau cădea
c) să îşi poată părăsi posturile de lucru cat mai lent în eventualitatea unui pericol sau să poată primi
asistenţă
d) să fie protejaţi împotriva condiţiilor meteorologice nefavorabile şi, dacă este necesar, împotriva căderii
obiectelor
11. Cum se realizează dimensionarea locului de muncă?
a) se realizează în funcţie de particularităţile anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman
b) se realizează in funcţie de particularităţile anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman, de
dimensiunile şi caracteristicile echipamentului de muncă, ale mobilierului de lucru, de mişcările şi
deplasările lucrătorului în timpul activităţii, de distanţele de securitate, de dispozitivele ajutătoare pentru
manipularea maselor, ca şi de necesitatea asigurării confortului psihofizic
12. Dacă se constată expuneri la zgomot peste valorile limită de expunere, în pofida măsurilor luate
pentru aplicarea HG 493/ 2006, angajatorul trebuie:
a) să ia de îndată măsuri de reducere a expunerii sub valorile limită de expunere
b) să identifice , atunci cand este posbil, cauzele expunerii excesive
c) să adapteze măsurile de prevenire şi protecţie pentru a evita orice recurentă, dar nu in mod obligatoriu