Neuro LP 7
Tehnicele de facilitare neuromusculară proprioceptiva Generale şi Specifice
Sunt acele tehnici prin care promovăm, prin care uşurăm controlul motor voluntar
- Mobilitate
- Mobilitate controlată
- Stabilitate
- Abilitatea
Tehnici de facilitate neuromusculară proprioceptiva Generale
1. Inversarea Lentă
- Contracţii concentrice, ritmice ale agoniştilor şi antagoniştilor dintr-o schemă de mişcare
- Contracţiile se execută pe toată amplitudinea fără pauză între inversări
- Se aplică obligatoriu rezistenta maximală în aşa fel încât pacientul să o poată învinge pt a stimula
mişcarea respectivă
- Primul timp al mişcării este o contracţie concentrică a antagoniştilor muşchilor hipotoni. Caută legea
lui Sherinton!
Exemplu:
Musculatura extensoare a cotului este slabă. 9.30
o Poziţia iniţială:
§ pacient aşezat,
§ kinetoterapeutul heterolateral de pacient,
§ realizează priză pe partea antero-distală a antebraţului, şi contrapriza prin apucare
dinspre lateral a părţii distale a braţului
o T1 flexia cotului, comanda – Flectează cotul
o T2 Extensia cotului, nu înainte însă, de a schimba priză pe partea posterioară a antebraţului,
comanda – extinde cotul!
o Timpii 1 şi 2 se pot repeta sau se acordă pauză numai după realizarea celor 2 timpi.
2. Inversarea lentă cu opunere
Este o variantă a tehnicii de inversare lentă ÎL) în care se introduce contracţia izometrică la sfârşitul
amplitudinii fiecărei mişcări, atât pe agonist cât şi pe antagonist.
Exemplu:
o Musculatura extensoare a cotului este slabă
o În acest caz, tehnica se începe pe musculatura extensoare! Se aplica legea iradierii la lui
Sherinton!
Poziţia iniţială:
- Pacient aşezat
- Cot flectat
- Kineto homolateral de pacient
- Realizează contrapriza prin apucarea părţii distale a braţului şi priză pe partea posteroinferioară a
antebraţului.
o T1 extensia cotului – comanda, extinde cotul
o T2 izometrie pe extensie cot – comanda - extinde cotul, extinde, extinde, unde la finalul
mişcării are lor izometria.
o T3 flexia cotului (kineto schimba priză pe partea anterodistală a antebraţului) comanda –
flectează cotul
o T4 izometrie pe flexia cotului – comanda flectează cotul, flectează, flectează. Izometria de la
sfârşitul mişcării, izometria bombardează muşchiul cu informaţii 28.10
3. Contracţi Repetate
Tehnica se aplică în 3 situaţii diferite
a. Când muşchii schemei de mişcare sunt de forţă 0 sau 1
b. Când muşchii schemei de mişcare sunt de forţă 2 sau 3
c. Când muşchii sunt de forţă 4 sau 5 dar fără să aibă o forţă egală peste toată amplitudinea de mişcare.
Când muşchii au forţa de 0 sau 1, segmentul se aşează în poziţie de eliminare a acţiunii gravitaţiei,
musculatura trebuie să fie în zona alungită
- Se fac întinderi rapide, scurte ale agonistului. Ultima întindere este însoţită de o comandă verbală
fermă de contracţie a muşchiului respectiv. Mişcării voluntare apărute, i se opune o rezistenţă
maximală dar în aşa fel încât să nu blocheze mişcarea.
Exemplu:
o Extensorii pumnului sunt slabi, Forţa 0-1
o Poziţie iniţială:
§ Antebraţ şi mâna sprijinite şi sunt în flexie maximă!
§ Kineto lateral de pacient şi realizează contrapriza în partea anterodistală a antebraţului şi
priză pe fata dorsală a mâinii.
o T1 se produce întinderea musculaturii extensoare a pumnului
o Se fac 3-4 întinderi rapide şi scurte
o T2 are loc extensia pumnului
o Comanda – extinde pumnul, făcută înainte de a efectua ultima întindere
o La examen se execută de 2 ori tehnica 48.30
4. Secvenţialitatea Pentru Întărire
Se realizează când un component dintr-o schemă de mişcare este slab. Se execută o contracţie izometrică
maximă în punctul optim al musculaturii puternice.
Musculatura puternică se alege din grupul muşchilor care intră în lanţul kinetic ce efectuează aceiaşi diagonală
Kabat cu muşchiul vizat (de preferinţă se alege un grup muscular mare, situat proximal).
Musculatura puternică se poate alege din grupul muscular omonim de partea controlaterală.
Odată ce contracţia izometrică pe musculatura puternică s-a maximalizat, se menţine izometria adăugându-se
contracţia izotonică a musculaturii slabe.
Varianta Unilaterală
Exemplu:
Muşchii flexori cotului stâng sunt slabi (varianta unilaterală şi bilaterală)
- Poziţie:
o Pacient aşezat
o Braţ flectat la 30
o Antebraţ sprijinit pe masă
o Kineto homolateral de pacient
o Realizează prize pe partea anterioară şi distala a braţului şi pe partea anterodistală a antebraţului
§ T1 izometrie pe flexia umărului
§ Comanda : flectează umărul x 3
§ T2 izometria umărului şi flexă cotului
§ Comanda: flectează umărul şi cotul
Varianta Bilaterală
o Poziţie iniţială
§ Pacient aşezat
§ Braţe flectate şi coate flectate
§ Kineto realizează prize pe părţile anterodistale ăla ambelor antebraţe
· T1 izometria pe flexia cotului drept
· Comanda: flectează cotul drept, flectează, flectează
· T2 izometrie pe cotul drept şi flexie cot stâng
· Comanda: flectează ambele coate.
5. Inversarea Agonistică
Se execută contracţii concentrice pe toată amplitudinea, apoi progresiv că amplitudine, se introduce contracţia
excentrică.
Exemplu:
Muşchii flexori ai genunchiului sunt slabi
- Poziţia iniţială
o Pacient decubit ventral
o Kineto lateral şi realizează contra priză pe partea posterodistală a coapsei şi priză pe partea
posterodistală a gambei
§ T1 flexia genunchiului
§ Comanda: flectează genuchiul
§ T2 flexia excentrică a genunchiului
§ Comanda: rezista
§ T 3 gamba revine în poziţia iniţială iar comandă va fi, relaxează.
§ Timpii i,2 şi 3 se repetă, mărind treptat amplitudinea de mişcare.
-