0% au considerat acest document util (0 voturi)
628 vizualizări9 pagini

Alcadiene

Documentul prezintă definiția, clasificarea și proprietățile alcadienelor (dienelor), care sunt hidrocarburi nesaturate cu două legături duble. Sunt descrise izomeria dienelor și metodele de obținere, precum și reacțiile caracteristice de adiție și oxidare.

Încărcat de

Bianca Elena
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca TXT, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
628 vizualizări9 pagini

Alcadiene

Documentul prezintă definiția, clasificarea și proprietățile alcadienelor (dienelor), care sunt hidrocarburi nesaturate cu două legături duble. Sunt descrise izomeria dienelor și metodele de obținere, precum și reacțiile caracteristice de adiție și oxidare.

Încărcat de

Bianca Elena
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca TXT, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Definitie:

Alcadienele, denumite si diene, sunt hidrocarburi aciclice, nesaturate (N.E.=2) in


molecula carora se gasesc doua legaturi duble si in care raportul intre numarul
atomilor de C si H este dat de formula CnH2n-2 ( n reprezinta numarul atomilor de
C din molecula).

Clasificare:

Tinand cont de pozitiaegaturilor duble in catena, dienele pot fi:

a)Diene cumulate: prezinta cele doua legaturi duble la acelasi atom de C, care este
atom de C sp;

| |

- C = C = C -

| | |

b)Diene conjugate: Cele doua legaturi duble sunt despartite intre ele printr-o
legatura de tip sigma. Toti cei patru atomi de C sunt implicati in formarea de
legaturi duble cu Csp2

C = C – C = C

/ / /

Nomenclatura dienelor:

Denumirea se formeaza prin inlocuirea sufixului “an” de la alcan cu numar atomilor


de C cu sufixul „diena”→ alcadiena.

CH2 = C =CH2 propadiena

CH2 = C =CH– CH3 1,2-butadiena

CH2 = CH – CH =CH2 1,3-butadiena


Izomeria la diene
a)- izomeria de functiune-la N.E. =2 corespund urmatoarele clase de functiuni:

-alchine;

-cicloalchene;

-diene

b)-izomeria de catena (n>5);

c)-izomeria de pozitie datorata pozitiei relative a dublei legaturi in catena


(n>4);

d)-izomeria spatiala prin izomeria geometrica si eventual izomeria optica;

Izomeria geometrica apare la diene in conditiile existentei izomeriei


geometrice la una sau la ambele legaturi duble.

Exemplu:

● 1,3-pentadiena prezinta conditiile existentei izomeriei geometrice doar la


legaturile duble, la pozitia 3 identificand urmatoarea structura izomera:

CH2 = CH – CH =CH – CH3

CH2 = CH CH3 CH2 = CH

\ /
/

C = C C = C

/ \ /
\

H H H
CH3

cis- 1,3-pentadiena trans- 1,3-


pentadiena
● 2,4-pentadiena prezinta fenomenul de izomerie geometrica la ambele legaturi
duble, diena fiind simetrica, identificam doar 3 structuri izomere ( forma cis-
trans fiind din cauza geometriei identica cu cea trans-cis).

CH3 – CH = CH – CH = CH – CH3

H3C H H3C H

\ / /

C = C H C = C CH3

/ / /
/

H C = C H C =
C

/ /

H CH3
H H

trans, trans- 2,4-hexadiena trans, cis- 2,4-hexadiena

(identica cu cis,trans)

H H

C = C CH3

/ /

H3C C = C

H H

cis, cis- 2,4-hexadiena

● 3-metil- 2,4-hexadiena prezinta fenomenul de izomerie geometrica la ambele


legaturi duble, diena fiind nesimetrica, identificam 4 structuri izomere

-cis-cis;

-cis-trans

-trans-cis;
-trans-trans;

formula structurala:

CH3 – CH = C – CH = CH – CH3

CH3

Reactivitatea dienelor
Dienele conjugate- Dintre toate clasele de diene, dienele conjugate au stabilitate
mare (din cauza conjugarii) si proprietati fizico-chimice caracteristice.

Dienele cumulate sunt instabile, trecand usor in alchine izomere.

Principalele diene conjugate sunt:

-1,3 butadiena (denumita si butadiena);

-2-metil-1,3-butadiena (denumita si izopren )

Metode de obtinere

[Link] diolilor 1,3 si 1,4;

[Link] derivatilor dihalogeni 1,3 si 1,4;

[Link] Lebedev;

4. Metoda industriala din fractiunile C4 si C5 din gazele de la prelucrarea


petrochimica si carbochimica;

[Link] diolilor 1,3 si 1,4: Se realizeaza le temperaturi ridicate in


prezenta acidului fosforic pe suport de zeolit. Se obtin dienele conjugate. Din
1,4-dihidroxibutan si 1,3-dihidroxibutan (1,4 sau 1,3 butan diol) la 180°C se
obtine butadiena.

2. Dubla dehidrohalogenare a derivatilor 1,3 si 1,4 are loc in prezenta de baze


tari, alcoolice (ca orice eliminare de hidroxid halogenat). Din 1,3-diclorbutan,
respectiv 1,4-declorbutan se obtin butadiene:

3. Metoda Lebedev: consta in deshidratarea si dehidrogenarea concomitenta a


alcoolului la 400-500°C. Este o metoda specifica de obtinere numai a butadienei

ZnO/400°C

2CH3 – CH2 – OH -----------------> CH2 = CH – CH = CH2

-2H2O butadiena

-H2

Proprietati fizice:

Alcadienele sunt compusi gazosi, lichizi, solizi, functie de numarul de atomi de C


din molecula. Au punct de fierbere mai mic decat alcanii corespunzatori, insolubile
in apa, solubile in solventi organici.

Proprietati chimice:

1 2 3 4 / /

C = C – C = C +x – y → C – C = C – C

/ | | / | | | |

x y

diena conjugata produs de aditie 1,4

Intr-o aditie 1,4 (caracteristica sistemului conjugat) fragmentele reactiei se


leaga la capetele sistemului conjugat concomitent cu mutarea pozitiei legaturii
duble dintre C2 si C3

Alcadienele dau urmatoarele reactii:

I. Reactii de aditie: a)H2-aditie totala;

b)X2(Cl2, Br2);
c)HX(HCl, HBr, HI);

II. Reactii de oxidare: a)blanda;

b)energica;

c)ozonaliza;

III. Reactii de polimerizare;

I. Reactii de aditie:

a) cu H2 poate fi:

1. Totala: in sistem catalitic cu H2 molecular si Ni, Pt cand din diena se obtine


alcan:

Ni,Pt

CH2 = CH – CH = CH2 + 2H2 --------> CH3 – CH2 – CH2 – CH3

butadiena butan

2. Partiala: poate avea loc cu metale (Na) in prezenta de alcool si se obtin


alchene:

Na/alcool

CH2 = CH – CH = CH2 + H2 -------->CH3 – CH = CH – CH3

butadiena 2-butena

b) aditia de halogeni: se realizeaza cu Br2 sau Cl2

CH2 = CH – CH = CH2 + Br2 → CH2 – CH = CH – CH2

| |

1,4 dibrom-2 butena


CH2 = CH – CH = CH2 + Cl2 --->CH2 – CH = CH – CH2

|
|

Cl
Cl

1,4 diclor- 2 butena

c) aditia de HX: (HCl, HBr) are loc orientat functie de valoarea temperaturii.

La -80°C are loc aditia 1,2:

-80°C

CH2 = CH – CH = CH2 + HCl → CH3 – CH – CH = CH2 2 clor-1 butena

Cl

(Interesant este faptul ca acest produs rezulta si in urma substitutiei alilice a


Cl2 la 1-butena)
500°C

CH2 = CH – CH2 – CH3 + Cl2 → CH2 = CH – CH – CH3 + HCl

Cl

La 40°C aditia decurge 1,4:.

40°C

CH2 = CH – CH = CH2 + HCl → CH3 – CH = CH – CH2 1-clor-2-butena

Cl

Acest produs se obtine si din substitutia alilica la 2-butena.

500°C

CH3 – CH = CH – CH3 + Cl2 → CH3 – CH = CH – CH + HCl

|
Cl

II. Reactia de oxidare are loc ca si la alchene, respectiv:

a)oxidare blanda;

b)oxidarea energica;

a. Blanda (1,4)

KMnO4
+[O]+H2O

CH2 = CH – CH = CH2 + [O] + H2O → CH2 – CH = CH – CH2 →

|
|

OH
OH

CH2 – CH – CH – CH2

| | | |

OH OH OH OH

b. Energica : KMnO4

CH2 = CH – CH = CH2 +10[O] → 2CO2 + 2H2O + COOH

H2SO4 |
(acid oxalic)

COOH

O
CH2 = C – CH = CH2 + 9[O] → 2CO2 + 2H2O + C – COOH

│ |

CH3 CH3

(acid
cetopropionic = acid piruvic)

[Link] de polimerizare: Reactia decurge relativ usor, desfasurandu-se ca o


poliaditie 1,4.

Se obtin lanturi macromoleculare, ce contin la fiecare unitate structurala o


legatura dubla C = C. In cazul butadienei, polimerizarea poate fi scrisa astfel:

nCH2 = CH – CH = CH2 → – (CH2 – CH = CH – CH2)n –

butadiena polibutadiena

Se obtine un alt lant molecular de polibutadiene cand n = 1500 – 3000 denumit


polibutadiena. Au proprietati elastice, fiind denumite elastomere. Acestea prezinta
proprietati asemanatoare cu cele ale cauciucului natural.

S-ar putea să vă placă și